“Agonia” Ucrainei se mai prelungeste cu 5 ani .

Redactorul șef al publicației ucrainene Strana.ua, Igor Guzhva, a numit realizarea acordului de gaze
dintre Moscova și Kiev o înfrângere a Washingtonului. Potrivit acestuia, câștigătorii în această situație
au fost atât Rusia, cât și Ucraina , iar Statele Unite nu au putut obține rezultatul dorit. "Situația ar fi fost
ideală pentru americani când tranzitul gazelor rusești prin Ucraina ar fi fost întrerupt după 1 ianuarie
2020, în timp ce fluxurile nordice și turce nu ar fi finalizate", a scris el pe Facebook. În acest scop,
Washingtonul a adoptat ultimul pachet de sancțiuni, care a fost inclus în bugetul apărării al SUA.
"Garanția aprovizionării cu gaze către Europa pe anul viitor este principalul lucru pe care Rusia l-a
câștigat în acest caz", a spus Guzhva. În opinia sa, partea ucraineană a beneficiat și ea, dar Statele Unite
nu au putut scoate Rusia din piața europeană a gazelor, ceea ce a fost o sarcină importantă strategic
pentru ei. Moscova și Kievul au convenit asupra unui protocol pentru negocierile privind gazele. Se
așteaptă ca, înainte de noul an, părțile să semneze un nou contract pe cinci ani.

Acordul dintre Rusia şi Ucraina privind tranzitul de gaz a fost convenit la Berlin, la 19 decembrie, în cea
de-a cincea reuniune Rusia-Ucraina -UE şi adoptat în principiu la 20 decembrie la Minsk, la reuniunea
dintre Rusia şi Ucraina, respectiv Gazprom şi NJSC Naftohaz Ukraina, companiile rusă şi ucraineană
responsabile de tranzitul de gaz - după separarea în Ucraina a tranzitului şi distribuţiei, potrivit regulilor
europene.

Un alt mare câştig pentru Ucraina a fost recunoaşterea datoriei de 2,9 miliarde de dolari stabilită de
Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ de la Stockholm care judecă conflictele comerciale. De
fapt şi aici e un târg avantajos pentru ambele părţi: Ucraina, respectiv Naftohaz Ucraina, primeşte suma
în cont până la sfârşitul anului, dar trebuie să renunţe la celelalte procese în curs. E vorba despre un
proces în care cerea circa 7 miliarde de dolari cu titlu de despăgubiri, amenzi şi dobânzi pentru încetarea
furnizărilor către Ucraina între 2015-2019.

De altfel, compania ucraineană semnalizase că e dispusă să renunţe la noile procese de despăgubiri la

Curtea de la Stockholm dacă Rusia/Gazprom achită sumele necesare stabilite deja în hotărârea
judecătorească pronunţată deja, iar plata se face până la 31 decembrie, la intrarea în vigoare a noului
contract. Ceea ce s-a şi convenit. Rusia “pierde” 2,9 miliarde de dolari pe care-i plăteşte imediat,
recunoscând jurisdicţia şi rezultatul judecăţii de la Stockholm, în schimb nu se expune unei hotărâri
definitive şi irevocabile similare aproape sigur pentru alte 7,4 miliarde dolari.
Decizia este, cu atât mai mult, un câştig reciproc deoarece Ucraina a experimentat un blocaj enorm
atunci când a fost vorba despre recuperarea acestei sume. Din cele 10 state în care a solicitat
executarea proprietăţilor Gazprom, inclusiv Republica Moldova vecină, nici unul nu a pus în executare
solicitarea Ucrainei şi hotărârea de la Stockholm. Confiscarea proprietăţilor Gazprom din Ucraina
reprezintă o parte infima a sumei câştigate, deci Kievul a schimbat cele 2,9 miliarde şi alte 7,4 miliarde
virtuale, care nu puteau fi încasate, cu 2,9 miliarde dolari certe în cont plus veniturile din tranzit sigure
pe încă 5 ani, la un cost comparabil per total cu cel actual, indiferent de reducerea cantităţii tranzitate.

În concluzie, acordul privind tranzitul de gaz rusesc spre Europa este un acord acceptabil tuturor, înghiţit
cu sughiţuri de către Rusia, dar constrângerile anterioare nu-i permiteau altă formulă. Pentru a avea în
final Nord stream 2, deja aflat sub multiple presiuni, Rusia a acceptat condiţiile europene ale separării
tranzitului de distribuţie şi divizării diferitelor companii unde să nu mai deţină pachetul majoritar în
statele UE, condiţiile competiţiei corecte europene, a acceptat Directiva gaze care include şi conductele
ce intră în spaţiul european în condiţiile pachetului 3 energetic – accesul competitiv al terţului la tranzitul
gazului prin conductă – dar şi menţinerea tranzitului prin Ucraina. Iar acordul crează premize şi pentru
soluţionarea altor teme litigioase sau măcar deschiderea dialogului fără morţi şi distrugeri în estul
Ucrainei, în Donbas. Aici temele sunt mult mai complexe, constrângerile mai dure şi greu acceptabile de
către Kiev. Acordul nu e pe deplin încheiat până când şi elementele de natură tehnică nu sunt stabilite
între companii. Toate acordurile au fost încheiate până la 29 decembrie, la 31 decembrie expirând
acordul pe durata de 10 ani anterior pentru tranzit.

Data : dec.23.2019

Ing. Mircea Halaciuga

Secretar General SIPG

www.SIPG.ro