SPATIUL SCHENGEN Neagu Ioana Luiza Stagiar anul I Cefora Business School

Spatiul Schengen este o zona de circulatie libera n Europa. Statele membre ale acestui spatiu au eliminat sau vor elimina controalele la frontierele interne, astfel nct este (sau va fi) posibila trecerea frontierei ntre oricare doua asemenea state fara acte si fara opriri pentru control. Aparitia Spatiului Schengen este legata de data de 14 iunie 1985, cand guvernele Statelor Uniunii vamale Benelux, ale Republicii Federale Germania si Republicii Franceze semneaza Acordul de la Schengen, referitor la suprimarea, graduala, a controlului vamal la granitele comune. Dupa cum arata doctrina de specialitate, nevoia pentru aparitia acestui Acord a pornit de la mai multe considerente, dintre care mai importante sunt urmatoarele : - progresele nregistrate n cadrul Comunitatilor Europene n vederea asigurarii liberei circulatii a persoanelor, a marfurilor si a serviciilor; - necesitatea consolidarii solidaritatii ntre popoarelor, prin eliminarea obstacolelor din calea liberei circulatii la granitele comune ntre Statele Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze; - obiectivitatea efortului de amplificare a raporturilor dintre popoarele statelor membre ale Comunitatilor Europene prin intermediul liberei treceri a granitelor interioare pentru resortisantii lor si ale liberei circulatii a marfurilor si a serviciilor; - dorinta de a suprima controlul granitelor comune. Primele state care au implementat Acordul Schengen au fost Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania si Olanda, care si-au deschis granitele pe 26 martie 1995. Acordurile Schengen mentioneaza patru domenii n care este prevazuta cooperarea: - libera circulatie a persoanelor, - protectia ordinii publice si a securitatii publice, - lupta contra traficului de droguri si - intrarea ilegala. Obiectivul este de a crea o zona de libera circulatie n care, dupa suprimarea graduala a controalelor la frontierele dintre statele semnatare, persoanele fizice pot circula liber si fara obstacole. Mecanismele de aplicare a Acordului au presupus, si presupun nca, ca, pe plan intern, sa se adopte masuri de natura legislativa, supuse adoptarii parlamentelor nationale, n

functie de prevederile propriilor constitutii. La nivel comunitar s-a semnat Conventia de aplicare a Acordului de la Schengen (1990). Acordul de la Schengen, din 14 iunie 1985, are n structura sa 2 titluri si 33 de articole : - Titlul l (articolele 1-16) Masuri aplicabile pe termen scurt; - Titlul II (articolele 17-33) poarta denumirea de Masuri aplicabile pe termen lung. Acordul Schengen prevede ca intrarea pe teritoriile Partilor Contractante pentru o sedere care nu depaseste trei luni poate fi acordata strainului care ndeplineste urmatoarele conditii : - poseda un document sau documente valabile stabilite de Comitetul executiv, care i permit trecerea frontierei; - este n posesia unei vize valabile, daca aceasta este ceruta; - prezinta, daca este cazul, documentele care justifica scopul si conditiile sederii planificate si dispune de mijloace suficiente de subzistenta att pentru sederea propusa, ct si pentru ntoarcerea n tara de provenienta sau pentru tranzitul spre un stat tert n care admiterea sa este garantata, sau este n masura sa dobndeasca n mod legal aceste mijloace; - nu este semnalat ca inadmisibil; - nu este considerat o amenintare pentru ordinea publica, securitatea nationala sau relatiile internationale ale uneia dintre Partile Contractante. Intrarea pe teritoriile Partilor Contractante este refuzata strainului care nu ndeplineste toate aceste conditii, n afara de cazul n care una dintre Parti considera ca este necesar sa se deroge de la acest principiu pentru motive umanitare sau de interes national, sau n baza obligatiilor internationale. n acest caz, admiterea este limitata la teritoriul Partii Contractante n cauza, care trebuie sa informeze despre aceasta celelalte Parti Contractante. Este admis pentru tranzit strainul care este titular al unui permis de sedere sau al unei vize de ntoarcere eliberate de una din Partile Contractante sau, daca este necesar, al ambelor documente, n afara de cazul n care figureaza pe lista nationala a persoanelor semnalate ca inadmisibile a Partii Contractante la ale carei frontiere externe se prezinta. Un protocol anexat la Tratatul de la Amsterdam a ncorporat Acordul (si acquis-ul) Schengen n cadrul juridic si institutional al UE, acesta fiind primul exemplu de cooperare ntarita. La l mai 1999, Consiliul UE a ncorporat secretariatul Schengen n Secretariatul General al Consiliului, dupa care au fost nfiintate noi grupuri de lucru, ncorporarea acordului Schengen a nsemnat o selectie a prevederilor si masurilor luate de statele semnatare, adica a acquis-ului care poate servi ca drept comunitar esential pentru cooperarea ulterioara. O lista a acquis-ului care serveste drept baza legala pentru Tratatul CEE si Tratatul UE a fost adoptata la 20 mai 1999 si publicata n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Este vorba n principiu de reglementarile juridice pe care statele candidate trebuiau sa le transpuna n legislatia nationala.

In prezent fac parte din Spatiul Schengen 25 de state europene: Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Republica Ceha, Lituania, Slovacia, Elvetia, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Estonia, Malta, Slovenia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Islanda, Norvegia, Letonia, Polonia, Ungaria. Iata care a fost modul in care s-a extins Spatiul Schengen: 1985- Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania si Franta 1990- Italia 1991- Spania si Portugalia 1992- Grecia 1995- Austria 1996- Danemarca, Suedia si Finlanda 2001- Islanda si Norvegia 2007- Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria 2008- Elvetia Trebuie subliniat ca trei dintre statele enumerate mai sus, Islanda, Norvegia si Elvetia, nu fac parte din Uniunea Europeana. In acelasi timp, doua dintre statele membre UE au ales sa nu aplice in totalitate acquis-ul Schengen, fiind vorba de: Marea Britanie si Irlanda. In viitor este asteptata aderarea la acest Spatiu a patru noi membri: Bulgaria, Cehia, Liechtenstein si Romania. Aderarea la spaiul Schengen reprezint o obligaie asumat prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condiiile i aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria i a Romniei n Uniunea European, anexat la Tratatul de Aderare al Romniei i Bulgariei), Romnia dorind s participe la toate formele de cooperare menite s aprofundeze integrarea european. Romnia asigur de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderrii sale la UE, n ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile i mai importante efecte ale procesului de integrare european.

n conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spaiul Schengen presupune parcurgerea urmtoarelor etape: transmiterea Declaraiei de pregtire privind aderarea la spaiul Schengen; completarea i transmiterea chestionarului Schengen; vizitele de evaluare Schengen (n cadrul acestor misiuni, UE evalueaz stadiul implementrii acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare poliieneasc, protecia datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene i terestre i SIS/SIRENE.); redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include i recomandri pentru remedierea eventualelor aspecte mai puin satisfctoare) i aprobarea acestora n cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles; adoptarea de ctre Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne. Etapa de evaluare tehnic a Romniei s-a finalizat cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare au evideniat implementarea, ntr-o manier uniform i corect, a tuturor prevederilor acquis-ului Schengen. Misiunile de evaluare pentru Romnia s-au desfurat n perioada martie 2009 decembrie 2010 i au implicat examinarea de ctre echipe de experi din statele membre i din instituiile europene a implementrii prevederilor acquis-ului Schengen n ariile conexe cooperrii poliieneti, proteciei datelor, vizelor, frontierelor maritime, terestre, aeriene, a utilizrii sistemelor SIS/SIRENE. Aa cum au conclus misiunile de evaluare succesive, Romnia ndeplinete toate criteriile prevzute de legislaia care reglementeaz aderarea la spaiul Schengen i funcionarea acestuia. La reuniunea Consiliului Justiie i Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Lu xemburg, minitrii de interne ai Uniunii Europene au salutat finalizarea cu succes, de ctre Romnia i Bulgaria, a etapei de evaluare tehnic. La 8 iunie 2011, Parlamentul European a dat avizul su pozitiv aderrii celor dou state la spaiul Schengen. Pr in rezoluia adoptat ulterior, la 13 octombrie 2011, Parlamentul European reconfirm susinerea pentru extinderea spaiului Schengen cu Romnia i Bulgaria i recomand adoptarea unei decizii bazate pe acquis-ul i procedurile Schengen. Subiectul aderrii Romniei i Bulgariei la spaiul Schengen a fost reluat de minitrii de interne ai UE n cadrul Consiliului Justiie i Afaceri Interne din 22-23 septembrie 2011, nregistrndu-se un sprijin larg al Statelor Membre pentru o aderare etapizat, ntr-o prim faz cu frontierele aeriene i maritime i, ulterior, cu frontierele terestre. Dosarul extinderii Schengen a fost reluat cu prilejul reuniunilor Consiliului European din 23 octombrie i 9 decembrie 2011. n cadrul Concluziilor adoptate, Consiliul European din

1-2 martie 2012 recunoate eforturile continue depuse de cele dou state candidate i reitereaz faptul c au fost ndeplinite toate condiiile juridice pentru adoptarea deciziei de aderare a Romniei i Bulgariei la spaiul Schengen. Subiectul aderrii Romniei la spaiul Schengen a fost abordat n cadrul reuniunii Consiliului Justiie i Afaceri Interne din 25-26 octombrie 2012, prilej cu care Preedinia cipriot a UE a prezentat eforturile Romniei i Bulgariei i a indicat necesitatea adoptrii deciziei politice ct mai curnd posibil. n cadrul interveniei sale, Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrm a exprimat susinerea pentru concretizarea acestui obiectiv. n conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din Tratatul de aderare a Romniei i Bulgariei la Uniunea European, decizia Consiliului viznd aderarea Romniei la spaiul Schengen se adopt cu unanimitate, similar deciziilor anterioare privind extinderea spaiului Schengen cu noi state membre.