I.

Rezolvati urmatoarele subiecte grila, marcand cu bold, raspunsul

corect!
1. Actul normativ:
a. este un izvor formal de drept
b. este un izvor material de drept
c. poate purta diferite denumiri in functie de organul puterii de strat care il
emite
2. Normele imperative pot fi:
a. norme onerative
b. norme permisive
c. norme prohibitive
d. norme dispositive
3. Abrogarea:
a. este actul(modalitatea) prin care se dispune încetarea acţiunii în timp a normei
juridice
b. este dispusa de catre instanta
c. poate fi realizata numai de către organul care a emis norma respectiva sau de
către un organ ierarhic superior
d. este modalitatea de iesire din vigoare a unei norme potrivit căreia norma juridică
deşi este în vigoare nu se mai aplică, deoarece relaţiile sociale care au generat apariţia ei au
dispărut
4. Legile organice:
a. reglementeaza cele mai importante domenii ale vieţii sociale şi de stat
b. se adopta in domeniile expres prevăzute în Constituţie
c. sunt adoptate cu majoritatea absolută a membrilor fiecărei Camere
5. Actele normative subordonate legii trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a) nu trebuie să cuprindă dispoziţii contrare celorlalte legi şi nu pot
reglementa relaţii sociale care sunt supuse normării prin lege;
b) trebuie să se înscrie în limitele competenţei materiale şi teritoriale
ale organelor de stat care le emit
c) trebuie să fie adoptate în forma şi cu procedura prevăzută pentru
fiecare din ele.
6. Desuetudinea sau căderea în desuetudine:
a. este o formă de ieşire din vigoare a normelor juridice
b. se caracterizează prin faptul că norma juridică deşi este în vigoare nu se mai
aplică, deoarece relaţiile sociale care au generat apariţia ei au dispărut.
c. este cunoscută şi sub denumirea de prescriere.
7. Elementele constitutive ale raportului juridic sunt:
a) subiectele;
b) ipoteza, dispozitia şi sancţiunea.
c) conţinutul;
d) obiectul;
e) norma juridică.
8. Dispoziţii onerative
a) lasă la latitudinea subiectelor de drept să-şi aleagă conduita pe care să o urmeze
b) obligă subiectul de drept să săvârşească o acţiune – tip
b) obligă subiectul de drept să se abţină de la săvârşirea unor acţiuni
9. Ipoteza normei juridice:
a) Este elementul care identifică destinatarii normei, precum și condițiile în care
aceasta se aplică;
 b) Conține acțiunile și inacțiunile la care destinatarii lor trebuie să se conformeze;
c) Indică urmările pe care le atrage nerespectarea dispoziției juridice.
10. Norma juridică reprezintă:
a) Un element al conținutului raportului juridic;
b) regulă de conduită instituită de autoritatea competentă, care poate fi impusă,
în caz de nevoie, prin forța de coerciție a statului;
c) O regulă de conduită instituită de autoritatea competentă și care, dacă nu este
respectată de bunăvoie, nu poate fi impusă prin forța de coerciție a statului.

II. Identificati si elementele care alcatuiesc structura interna a normei

juridice din textele normative de mai jos!
a) Colorati in rosu textul care reprezinta ipoteza normei juridice, cu albastru textul dispozitiei
normei juridice, iar cu verde textul care reprezinta sanctiunea normei juridice.
b) In spatiul pus la dispozitie sub fiecare text, precizati tipul ipotezei, tipul dispozitiei si tipul
sanctiunii, utilizand cunostintele teoretice dobandite cu privire la clasificarea elementelor care
alcatuiesc structura interna a normei juridice. In prealabil, luati in considerare un criteriu de
clasificare pentru fiecare element al structurii interne a normei juridice. Este indicat sa
precizati criteriul de clasificare folosit dintre cele prezentate in suportul de curs.

1) Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.

I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză strict determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată - prohibitivă

2) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.

I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză strict determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată - prohibitivă

3) Copilul care nu locuieşte la părinţii săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea
legături personale cu aceştia.

I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză relativ determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – este dispoziție permisivă

4) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit
vârsta de 10 ani este obligatorie.

I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză relativ determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată
 5) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul
unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea
instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.

I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză relativ determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție relativ determinată

6) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză strict determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată

7) Căsătoria nu se încheie dacă viitorii soţi nu declară că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii
lor.
I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză strict determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată

8) Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale.
I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză relativ determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție relativ determinată

9) Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă
în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.

I. Ipoteza – după criteriul preciziei cu care este formulată - ipoteză relativ determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată
III. Sancțiunea – după gradul de determinare – sancţiune administrativă – se aplică o amendă
contravențională

10) Art. 12 Codul Muncii:

(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.

(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în
condiţiile expres prevăzute de lege.

I. Ipoteza- după criteriul preciziei cu care este formulată- ipoteză relativ determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție relativ determinată
 11) Funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală
în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a
organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

I. Ipoteza – după criteriul preciziei cu care este formulată - ipoteză strict determinată
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată
III. Sancțiunea – după gradul de determinare – sancțiune alternativă

12) Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări:

a)cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la
executarea unei pedepse;
d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni;
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de
omor
f) asupra a două sau mai multor persoane;
g) asupra unei femei gravide;
h) prin cruzimi,
se pedepsește cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.

I. Ipoteza – după criteriul preciziei cu care este formulată - ipoteză strict determinată (împrejurările
săvârșirii faptei sunt indicate).
II. Dispoziția – după modul de formulare – dispoziție absolut determinată
III. Sancțiunea – după gradul de determinare – sancțiuni cumulative

III. 1) Identificati in textul Legea 52/2003, (atasată pe Moodle), privind

transparența decizională în administrația publică dispozitiile generale,
dispozitiile speciale sau de continut si dispozitiile finale sau tranzitorii ale
legii.
2) Selectati, copiati si plasati in chenarele de mai jos, cate doua articole
din dispozitiile generale, dispozitiile speciale sau de conținut și dispozițiile
finale sau tranzitorii ale actului normativ precizat.
3) Explicați care sunt motivele pentru care articolele alese și plasate în
chenare sunt calificate de lege ca având calitatea de dispoziții generale,
speciale(de conținut) sau dispoziții finale
Articole din dispozitiile generale:

Art. 1
(1) Prezenta lege stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea
transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese
sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in
raporturile stabilite intre ele si cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora.
(2) Legea are drept scop:
a) sa sporeasca gradul de responsabilitate a administratiei publice fata de cetatean, ca
beneficiar al deciziei administrative;
b) sa implice participarea activa a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative si
in procesul de elaborare a actelor normative;
c) sa sporeasca gradul de transparenta la nivelul intregii administratii publice.

Art. 2
Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmatoarele:
a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care
urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si
asupra proiectelor de acte normative;
b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in
procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de
elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli:
1. sedintele si dezbaterile autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi
sunt publice, in conditiile legii;
2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice;
3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in conditiile legii.

Explicație:

Aceste articole sunt calificate de lege ca având calitatea de dispoziții generale, deoarece sunt prezentate
prevederi cu privire la scopul actului normativ, este reglementat modul în care pot participa cetățenii în cadrul
ședințelor publice, mai precis sunt prezentate în alineatele a, b și c ale art. 2 sfera relațiilor ce necesită a fi
reglementate.

Articole din dispozitiile speciale sau de continut:

Art. 7
(1) In cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea
administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul
propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre
mass-media centrala sau lcoala, dupa caz. autoritatea administratiei publice va transmite
proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea
acestor informatii.
(2) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta
publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile lucratoare inainte de supunerea spre
avizare de catre autoritatile publice. anuntul va cuprinde: data afisarii, o nota de fundamentre,
o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ
propus, un studiu de impact si/sau de fezabilitate, dupa caz, textul complet al proiectului
actului respectiv, precum si termenul-limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot
trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind actul normativ.
(3) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului
de afaceri se transmite de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor asociatii legal
constituite, pe domenii specifice de activitate, in termenul prevazut la alin. (2).
(4) La publicarea anuntului, autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel
putin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevazute la alin. (2), pentru a
primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus
dezbaterii publice.
(5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii
publice se vor consemna intr-un registru, mentionandu-se data primirii, persoana si datele de
contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.
(6) Persoanele sau organizatiile interesate care transmit in scris propuneri, sugestii sau opinii
cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau
articolele din proiectul de act normativ la care se refera, mentionand data trimiterii si datele de
contact ale expeditorului.
(7) Conducatorul autoritatii publice va desemna o persoana din cadrul institutiei, responsabila
pentru relatia cu societatea civila, care sa primeasca propunerile, sugestiile sau opiniile
persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.
(8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autoritatilor publice
interesate numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate potrivit
alin. (4).
(9) Autoritatea publica in cauza este obligata sa decida organizarea unei intalniri inc are sa se
dezbata public proiectul de act normativ, daca acest lucru a fost cerut in scris de catre o
asociatie legal constituita sau de catre o alta autoritate publica.
(10) Dezbaterile publice se vor desfasura dupa urmatoarele reguli:
a) autoritatea publica responsabila, prin persoana desemnata conform alin. (7), va organiza
intalnirea, va publica pe site-ul propriu si va afisa la sediul propriu, alaturi de documentele
mentionate la alin. (2), si modalitatea de colectare a recomandarilor, modalitatea de inscriere
si luare a cuvantului, timpul alocat luarii cuvantului si orice alte detalii de desfasurare a
dezbaterii publice prin care se asigura dreptul la libera exprimare al oricarui cetatean interesat;

b) dezbaterea publica se va incheia in momentul in care toti solicitantii inscrisi la cuvant si-au
exprimat recomandarile cu referire concreta doar la proiectul de act normativ in discutie;
c) la dezbaterea publica vor participa obligatoriu initiatorul si/sau initiatorii proiectului de act
normativ din cadrul institutiei sau autoritatii publice locale, expertii si/sau specialistii care au
participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de
aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, a studiului de impact si/sau de
fezabilitate, dupa caz, si a proiectului de act normativ;
d) in termen de 10 zile calendaristice de la incheierea dezbaterii publice se asigura accesul
public, pe site-ul si la sediul autoritatii publice responsabile, la urmatoarele documente:
minuta dezbaterii publice, recomandarile scrise colectate, versiunile imbunatatite ale
proiectului de act normativ in diverse etape ale elaborarii, rapoartele de avizare, precum si
versiunea finala adoptata a actului normativ.
(11) Toate documentele prevazute la alin. (2) si alin. (10) lit. a) si d) vor fi pastrate pe site-ul
autoritatii publice responsabile intr-o sectiune dedicata transparentei decizionale. Toate
actualizarile in site vor mentiona obligatoriu data afisarii.
(12) In toate cazurile in care se organizeaza dezbateri publice, acestea trebuie sa se desfasoare
in cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei si locului unde urmeaza sa fie
organizate. Autoritatea publica in cauza trebuie sa analizeze toate recomandarile referitoare la
proiectul de act normativ in discutie.
(13) In cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale,
impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului
public, proiectele de acte normative se supun adoptarii in procedura de urgenta prevazuta de
reglementarile in vigoare.

Art. 8
(1) Participarea persoanelor interesate la lucrarile sedintelor publice se va face in urmatoarele
conditii:
a) anuntul privind sedinta publica se afiseaza la sediul autoritatii publice, inserat in site-ul
propriu si se transmite catre mass-media, cu cel putin 3 zile inainte de desfasurare;
b) acest anunt trebuie adus la cunostinta cetatenilor si a asociatiilor legal constituite care au
prezentat sugestii si propuneri in scris, cu valoare de recomandare, referitaore la unul dintre
domeniile de interes public care urmeaza sa fie abordat in sedinta publica;
c) anunta va contine data, ora si locul de desfaurare a sedintei publice, precum si ordinea de
zi.
(2) Difuzarea anuntului si invitarea speciala a unor persoane la sedinta publica sunt in sarcina
responsabilului desemnat pentru relatia cu societatea civila.
(3) Participarea persoanelor interesate la sedintele publice se va face in limita locurilor
disponibile in sala de sedinte, in ordinea de precadere data de interesul asociatiilor legal
constituite in raport cu subiectul sedintei publice, stabilita de persoana care prezideaza sedinta
publica.
(4) Ordinea de precadere nu poate limita accesul mass-mediei la sedintele publice.

Explicatie:
Aceste articole sunt calificate de lege ca având calitatea de dispoziții speciale sau de continut, deoarece
conținutul articolelor 7 și 8 prezintă în mod concret modul în care se stabilește participarea cetățenilor la
ședințele publice, se prezintă anumite limite. În esență, aceste două articole prezintă obligația instituțiilor publice
de a înștiința publicul, care dorește să participe la ședințele publice și modul în care pot afla de derularea
acestora, cum pot participa la ședința, ce drepturi și obligații au. Se prezintă legea în esență.

Articole din dispozitiile finale si tranzitorii:

Art. 17
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abroga.

Art. 18
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatile publice si
celelalte persoane juridice prevazute la art. 4 sunt obligate sa isi modifice regulamentul de
organizare si functionare in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Explicatie:
Aceste articole sunt calificate de lege ca având calitatea de dispoziții finale și tranzitorii, deoarece se
menționează cu exactitate perioada la care actul normativ intră în vigoare. De altfel, articolele sunt situate la
finalul actului normativ în cadrul Dispozițiilor finale. Astfel, indicarea corectă a articolelor ca fiind calificate de
lege dispoziții finale sau tranzitorii o indică numărul capitolului și denumirea acestuia Capitolul IV -
Dispozitii finale.