14. Clasificati principiile raspunderii administrative-contraventionale.

)Răspunderea administrativ – contravenţională este o formă a răspunderii juridice care intervine în urma săvârşirii de
către funcţionarul public, în timpul orelor de muncă, a faptelor ce constituie contravenţii

a) Principiul legalitatiii- nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvîrşirea unei contravenţii, nici supus sancţiunii
contravenţionale decît în conformitate cu legea contravenţională

2)Principiul egalitătii in fata legii- Persoanele care au săvîrşit contravenţii sînt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice
şi sînt supuse răspunderii contravenţionale fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, apartenenţă politică,
avere, origine socială sau de orice altă situaţie

3)Principiul dreptății- Persoana poate fi sancţionată numai pentru contravenţia în a cărei privinţă este dovedită vinovăţia
sa, cu respectarea normelor prezentului cod.

4)Principiul caracterului personal al răspunderii contravenționale-persaoana este supusă răspunderii contravenționale

doar pentru fapta săvârșită cu vinovăție.

5)Principiul individualizării răspunderii contravenționale-Nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii

contravenţionale pentru una şi aceeaşi faptă.

15)Demonstrați că contraventia este unicul temei juridic de aplicare a răspunderii administrative-

contravenționale-Contravenţia este unicul temei al răspunderii contravenţionale. Orice formă a răspunderii juridice,
inclusiv cea contravențională, decurge în mod obiectiv din săvârșirea unei fapte ilicite care naște dreptul statului de a
aplica sancțiunea prevăzută de norma juridică încălcată și obligația făptuitorului de a suporta consecința faptei comise.
Respectiv, pentru ca fapta (acțiunea sau inacțiunea) social-periculoasă să constituie o contravenție, ea trebuie sa fie
prevăzută de legea contravențională. Temei juridic de aplicare a răspunderii contravenționale este contravenția
16) Clasificati circumstantele care exclud carcacterul contraventional al fapte ilicite-

a) legitima apărare- e în stare de legitimă apărare persoana care săvîrşeşte o faptă pentru a respinge un atac direct,
imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, împotriva unei alte persoane sau împotriva unui interes public
b) starea de extremă necesitaet- în stare de extremă necesitate persoana care săvîrşeşte acţiuni pentru a salva viaţa,
integritatea corporală ori sănătatea sa, precum şi viaţa, integritatea corporală ori sănătatea unei alte persoane, un bun
preţios al său ori al unei alte persoane, sau interesele publice de la un pericol grav iminent, care nu poate fi înlăturat
altfel
c) constrîngerea fizică şi/sau psihică;- săvîrşită din cauza unei constrîngeri psihice exercitată prin ameninţare cu un
pericol iminent, pentru sine ori pentru o altă persoană, care nu putea fi înlăturat în alt mod.
d) riscul întemeiat;- fapta care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege în cazul riscului întemeiat în atingerea unor
scopuri socialmente utile
fE cazul fortuit.- fapta, al cărei rezultat este consecinţa unei împrejurări care nu putea fi prevăzută

17) Descriere notiunea de sanctiune contraventionala și scopul aplicarii ei - sancţiunea contravenţională este o
măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a
săvîrşit o contravenţie. , Aplicarea sancțiunilor contravenționale are drept scop: a) ocrotirea valorilor sociale, protejate
de normele juridice contravenționale; b) corectarea șireeducarea în spiritul respectării ordinii de drept a persoanei care a
comis cu vinovăție o contravenție prevăzută în legea contravențională; c) prevenirea săvârșirii de noi fapte antisociale
atât de către contravenient, câtși de către alte persoane.

18) Clasificati sistemul sanctiunilor contraventionale-

Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei fizice sînt: a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a
desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f)
privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de deţinere sau port şi folosire a armei); g) munca
neremunerată în folosul comunităţii; h) arestul contravenţional. (3)) Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei
juridice sînt: a) amenda; b) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. (6) Privarea de dreptul de a desfăşura
o anumită activitate poate fi aplicată şi ca sancţiune complementară.

19) Enumerati regulile de baza de aplicare a sanctiunilor contraventionale- măsurile de constrângere, inclusiv
sancţiunile contravenţionale, pe lângă funcţia coercitivă, trebuie s-o îndeplinească şi pe cea de educare a cetăţenilor în
spiritul respectării legilor şi a altor acte normative din convingere. Legea contravenţională trebuie să asigure securitatea
persoanei şi tratamentul ei uman în cadrul procedurii contravenţionale. La aplicarea măsurilor de constrângere
contravenţională se evită cauzarea de suferinţe fizice, morale şi materiale, precum şi lezarea reputaţiei persoanei. „Legea
contravenţională nu urmăreşte cauzarea de suferinţe fizice sau lezarea demnităţii omului. Nimeni nu poate fi supus la
torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante

20)Clasificati circumstantele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale-

a) renunţării benevole la săvîrşirea contravenţiei;

stării de iresponsabilitate; b)

contravenţiei neînsemnate sau al tentativei de contravenţie neînsemnată;

c) împăcării victimei cu făptuitorul;

) încheierii tranzacţiei conform Legii cu privire la mediere; d)

prescripţiei răspunderii contravenţionale;

e) amnistiei

21) Studiu comparat privind sistemul sanciuniloe contraventionale in alte state---

22) Apreciati legalitatea si disciplina in sfera administrarii publice- legalitatea reprezintă un principiu
constituţional, potrivit căruia toate organele de stat, persoanele cu funcţii de răspundere, cetăţenii şi asociaţiile lor sunt
obligate să respecte Constituţia Republicii Moldova. Administraţia publică cuprinde o sferă foarte largă a activităţii
statale, adică efectuează o activitate multilaterală în domeniul conducerii cu economia, în domeniul social-cultural şi
administrativ-politic şi cel al relaţiilor externe.Stricta respectare a legalităţii constitui o condiţie primordială a
funcţionării întregului sistem al administraţiei publice şi a îndeplinirii cu succes a sarcinilor ce stau în faţa lui. actele
administrative de aplicare a dreptului se emit în baza normelor de drept generale cuprinse în lege, ele trebuie să
corespundă dispoziţiilor acestor norme, adică această activitate de aplicare a dreptului trebuie să corespundă principiului
legalităţii. PPrin disciplina se înţelege subordonarea conştientă a tuturor cetăţenilor normelor şi regulilor stabilite de stat
şi de organele împuternicite, respectarea strictă a regulilor de comportament, coordonarea în acţiuni, iar pentru
funcţionarii publici executarea atribuţiilor de serviciu şi dispoziţiilor conducătorilor Astfel, disciplina prevede
executarea strictă a legilor, a altor acte normative emise sau adoptate în baza legii, de către toţi funcţionarii din aparatul
de stat şi, de asemenea, de persoanele din domeniul economiei, social-cultural, administrativ-politic, precum şi de
populaţie. Legalitatea şi disciplina sunt categorii distincte, dar în acelaşi timp ele sunt legate reciproc. Astfel legalitatea
serveşte ca bază sau nucleu al disciplinei, deoarece una din cerinţele disciplinei este respectarea legilor şi altor acte
normative

23) Descrieti mijloacele de asigurare a legalitatii și disciplinei in sfera administratiei publice- Legalitatea şi
disciplina sunt categorii distincte, dar în acelaşi timp ele sunt legate reciproc. Astfel legalitatea serveşte ca bază sau
nucleu al disciplinei, deoarece una din cerinţele disciplinei este respectarea legilor şi altor acte normative. Legalitatea
reprezintă un mijloc de ocrotire a disciplinei aşa cum cerinţele principale ale disciplinei sunt oglindite în formă de
norme, prevăzute în actele normative. La rândul său fără respectarea disciplinei nu este posibilă nici legalitatea strictă.
Într-o legătură strânsă cu legalitatea şi disciplina se află şi categoria de oportunitate, care presupune realizarea sarcinilor
şi atribuţiilor legale, în termen optim, cu cheltuieli minime de resurse de muncă, materiale şi spirituale, precum şi
alegerea celor mai potrivite mijloace pentru realizarea scopului legi
24)Definiti controlul actvitatii organelor executive-
25)Clasificati esenta si particularitatile controlului judecatorsc- controlul judiciar asupra puterii executive este
denumit sugestiv „contencios administrativ”, prin care se înţelege activitatea de soluţionare de către instanţele de
contencios administrativ, prevăzute de lege, a conlictelor în care, cel puţin, una dintre părţi este o autoritate a
administraţiei publice, un funcţionar al acesteia sau un serviciu public administrativ, conlicte generate din acte
administrative ilegale ori din refuzul soluţionării unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.
Trasaturi-

a) este exercitat de către instanţa judecătorească care este independentă sub aspect organizaţional şi funcţional faţă de
subiectul controlat

b) prin intermediul controlului se exercită funcţia instanţei de judecată (justiţiei) în calitatea sa de putere independentă
din sistemul frânelor şi contrabalanţelor, care constituie o garanţie a legalităţii şi a contracarării abuzurilor de putere din
partea autorităţilor excutive

c) - se realizează în cadrul procesului judiciar reglementat de normele juridice procesuale;

d) - obiect al activităţii de control îl constituie doar respectarea de către subiect a cerinţelor legalităţii, dar nu şi ale

e) - controlul judiciar urmăreşte realizarea a două scopuri: pe de o parte, asigurarea protecţiei drepturilor şi intereselor
legale ale persoanelor izice şi juridice, adică a interesului particular, pe de altă parte, neadmiterea excesului de putere din
partea executivului, adică a interesului public etc

27) Descrieti conditiile de admisibilitate ale actiunii in conteciosul administrativ-

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd:
a) există o hotărîre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe
aceleași temeiuri de drept;
b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a
renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de
drept sau că între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare;
c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe
aceleași temeiuri de drept;
d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 209;
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.
17;                
f) nu sînt întrunite condițiile prevăzute la art. 208;
g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens;
h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art. 212 alin. (1)
și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. 
 (3) Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin. (2) lit. a)–e) exclude posibilitatea
adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
(4) Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin. (2) lit. f) – h) nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiun

28) Evaluati procedura examinarii actiunii in conteciosul administrative-

Legea cu privire la contenciosul administrativ prevede că procedura prealabilă se realizează prin depunerea unei cereri
prealabile autorității care a emis actul administrativ sau autorității ierarhic De asemenea, legea contenciosului
administrativ oferă autorităților publice un termen de 30 de zile pentru examinarea cererii și pentru emiterea unei
hotărâri de suspendare a actului administrativ, modificarea acestuia sau revocarea lui. Legea națională nu prevede expres
anumite condiții speciale privind forma și conținutul cererii de chemare în instanța de contencios administrativ. În acest
sens, legea face trimitere la condițiile impuse de Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, în privința cererii de
chemare în judecată, și anume, prevederile art. 166 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, care reglementează
forma și cuprinsul cererii de chemare în judecată și ale art. 167 CPC RM, în care este indicată lista documentelor care
necesită a fi anexate la cererea de chemare în judecată. În conformitate cu art.25 alin.(1) al Legii contenciosului
administrativ, ,,Judecând acțiunea, instanța de contencios administrativ, poate emite una din cele trei soluții, și anume: –
să respingă acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție; – să admită acțiunea și să
anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ; – să admită acțiunea și să constate circumstanțele care justifică
suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional. Referindu-ne la căile de atac, Legea prevede că
hotărârea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15
zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale. Hotărârea emisă în instanța de contencios
administrativ se pune în executare doar după înlăturarea tuturor posibilităților de atacare a acesteia. Deci, când devine
definitivă și irevocabilă.