Facultatea de Drept

Proiect la Dreptul Administrativ

Tema : Răspunderea Administrativă.Noțiune și

Formele răspunderii administrative

Realizat de: Cobzac Nicolae-anul 2,gr1.

Profesori: Daiana Vesmaș
Laurențiu Șoneriu

Sibiu 2019
Cuprins:
1)Definiție – Răspunderea administrative
2)Formele răspunderii administrative
Definiție
Noţiunea de "administraţie" desemnează unele compartimente organizatorice din
structura unei unităţi sau organ, ori activităţi ale acestora care nu au caracter
productiv. Termenul "administrativ" este de origine latină şi înseamnă a servi la
ceva, a servi pe cineva. Administraţia publică, prin natura ei, are menirea de a
servi interesul public, de a fi un serviciu public pus la dispoziţia societăţii şi a
cetăţenilor.
Pentru început trebuie să cunoaştem că răspunderea juridică, după natura sa, se
divizează în mai multe forme de răspundere: penală, contravenţională,
disciplinară, civilă, patrimonială şi nu în ultimul rând –administrativă.La rândul ei,
răspunderea administrativă are mai multe forme: administrativ – disciplinară,
administrativ –contravenţională, administrativ – penală, administrativ –
patrimonială.
Răspunderea administrativă reprezintă acea formă a răspunderii juridice care
constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii conexe de natură administrativă care,
potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă
norme ale dreptului administrativ.
Răspunderea administrativă – contravenţională este o formă a răspunderii
juridice care intervine în urma săvârşirii de către funcţionarul public, în timpul
orelor de muncă, a faptelor ce constituie contravenţie.În doctrina juridică se
afirmă că răspunderea contravenţională apare în legătură cu naşterea unui raport
de conflict.
În cazul dreptului contravenţional, răspunderea contravenţională survine în
rezultatul încălcării de către un subiect a normelor prescrise de legea
contravenţională, cu alte cuvinte - în urma naşterii unui conflict.
Răspunderea administrativ – penală este reglementată de normele dreptului
penal şi se aplică funcţionarului public în cazul comiterii unei infracţiuni în
legătură cu îndeplinirea sarcinilor sale de serviciu potrivit funcţiei pe care o
deţine.
Răspunderea administrativ – patrimonială intervine în cazul comiterii unei fapte
ilicite de către autorităţile publice şi funcţionarii publici atunci când au provocat
daune. Potrivit opiniei Profesorului A. Iorgovan, în dreptul administrativ, există
două forme de răspundere individualizate printr-o sancţiune represivă:
răspunderea administrativă propriu-zisă şi răspunderea contravenţională şi o
formă de răspundere individualizată printr-o sancţiune reparatorie – răspunderea
organelor administraţiei publice pentru prejudiciile cauzate prin actele lor ilegale,
altfel spus răspunderea administrativ patrimonială.
Între noţiunea de drept administrativ si cea de stiinţa administraţiei nu se poate
pune semnul egalităţii. Dreptul administrativ si stiinţa administraţiei urmăresc
scopuri diferite fără a folosi aceleasi mijloace.Dreptul administrativ este alcătuit
din totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile stabilite între
autorităţile sau organele administrative,precum si raporturile dintre acestea si
cetăţeni în timp ce stiinţa administraţiei folosește informaţii din diverse ramuri ale
stiinţelor sociale – sociologie,economie, psihologie.
Cele două noţiuni au în comun faptul că motorul principal care se ascunde în
spatele lor îl reprezint interesul general pe care administraţia îl slujeste.
Dreptul administrativ, ca ramură a dreptului public cuprinde ansamblul de norme
juridice privind crearea, organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei
publice.Dreptul administrativ constituie cadrul legal de desfăşurare a activităţii
administraţiei, normele sale conferind administraţiei publice puteri, prerogative.
care nu există la normele de drept ce reglementează relaţiile dintre
particulari.Această caracteristică face din raporturile juridice administrative
raporturi de subordonare, de inegalitate a părţilor, fiindcă dreptul administrative
acţionează în regim de putere publică, normele sale având caracter imperativ.
Dreptul administrativ, ca dreptul aplicabil administraţiei, poate fi definit ca
ramură a dreptului public formată din normele juridice ce reglementează relațiile
sociale privind constituirea, organizarea şi funcţionarea autorităţilor
administraţiei publice, în regim de putere publică, statutul funcţionarilor publici şi
responsabilitatea administraţiei. Ramura dreptului administrativ reprezintă
obiectul de cercetare al ştiinţei dreptului administrativ care, cercetează normele
juridice aplicabile administraţiei, evoluţia istorică a ramurii de drept şi aspectele
legate de armonizarea dreptului administrativ cu dreptul comunitar european.
Formele răspunderii în dreptul administrativ.
Răspunderea administrativa ca instituție a dreptului administrativ, spre deosebire
de răspunderea civila si cea penala, consacrata in anumite forme încă din
antichitate, este relativ tânără.
Astfel, răspunderea administrativă dispune de propriile sale caracteristici, care o
individualizează și îi oferă un loc distinct printre formele răspunderii juridice,şi
care, în funcție de natura raportului juridic încălcat,poate fi clasificată în:
a) răspundere juridică disciplinară – intervine în caz de comitere a abaterilor
de la disciplina muncii de către salariați, abaterile și sancțiunile respective
fiind reglementate de Codul muncii și de alte acte normative ce
reglementează relațiile de muncă;
b) răspundere juridică contravențională – intervine în caz de comitere a
contravențiilor de către persoanele fizice și juridice, contravențiile și sancțiunile
respective fiind reglementate de Codul contravențional;
c) răspundere juridică penală – intervine în caz de comitere a infracțiunilor de
către persoanele fizice și juridice, infracțiunile și pedepsele respective fiind
reglementate de Codul penal;
d) răspundere juridică administrativă – intervine în caz de încălcare a legislației de
către autoritățile publice, autoritățile asimilate autorităților publice sau
funcționarii acestora în timpul exercitării atribuțiilor sau în legătură cu exercitarea
acestora.

Iar încălcările și sancțiunile respective sunt stabilite de legislația care

reglementează categoria respectivă de încălcare (de drept contravențional, drept
penal, drept civil, dreptul muncii etc.);
e) răspundere juridică civilă – intervine în caz de producere a pagubelor/daunelor
materiale și morale de către persoanele fizice și juridice, formele prejudiciilor și
modalitățile de reparare a pagubelor produse fiind stabilite de Codul civil și alte
acte normative ce reglementează relațiile civile;
f) răspundere juridică materială (patrimonială) – intervine în caz de producere a
pagubelor/daunelor materiale și morale de către salariați, formele prejudiciilor și
modalitățile de reparare a pagubelor produse fiind stabilite de Codul muncii și
alte acte normative ce reglementează relațiile de muncă.
Astfel, în funcție de nivelul de gravitate al consecințelor produse prin abaterile
administrative comise de către autoritățile publice, autoritățile asimilate
autorităților publice și funcționarii acestora, formele răspunderii administrative
sunt:
● Răspunderea administrativ-disciplinară, care intervine în urma comiterii de
către funcționarul public a unei abateri disciplinare – o formă de conduită ce se
manifestă prin încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de serviciu și a disciplinei
muncii. Ea se referă numai la abaterile comise de funcționarii publici, ca persoane
fizice, nu și de către autoritățile publice, ca persoane juridice.
Aplicarea sancțiunii se va face în funcție de cauzele și gravitatea abaterii
disciplinare, împrejurarile în care a fost săvârșită, gradul de vinovație, consecinte
si antecedentele funcționarului.
În ce privește procedura sancționării trebuie reținut că este obligatorie cercetarea
prealabilă și ascultarea poziției funcționarului, acestea sub sancțiunea nulității (în
cazul nerespectării). Dacă funcționarul refuză să se prezinte la audiere sau să
semneze o declarație privitoare la abaterile imputate, refuzul se consemnează
într-un proces verbal, caz in care sancțiunea se aplică.
Art. 621(1) Răspunderea administrativ-disciplinara reprezintă o forma a
răspunderii administrative care intervine in cazul săvârșirii unei abateri
disciplinare, in sensul încălcării de către demnitari, funcționari publici si asimilații
acestora a îndatoririlor de serviciu si a normelor de conduita obligatorie prevăzute
de lege. (2) Răspunderea administrativ-disciplinara se stabilește cu respectarea
principiului contradictorialității si al dreptului la apărare si este supusa controlului
instanțelor de contencios administrativ, in condițiile legii.
● Răspunderea administrativ-contravențională, care intervine în cazul săvârșirii
de către funcționarul public a unei contravenții – o faptă ilicită, comisă prin
acțiune sau inacțiune, cu vinovăție, care atentează la valorile sociale ocrotite de
lege, cu un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea, este prevăzută de
Codul contravențional și este pasibilă de răspundere contravențională.
Art. 625(h13) Răspunderea administrativ-contravenționala reprezintă o forma a
răspunderii administrative, care intervine in cazul săvârșirii unei contravenții
identificata potrivit legislației specifice in domeniul contravențiilor.

Art. 621(1) Răspunderea administrativă

Art. 625(h13) Raspunderea administrativ-contravenționala
În ceea ce privește sancțiunile contravenționale avem aici două categorii:
sancțiuni principale și complementare.
Sancțiunile contravenționale principale în conformitate cu art. 5 alin. 2 din OG
nr. 2/2001 sunt:
1) avertismentul;
2) amenda contravențională;
3) prestarea unei activități în folosul comunității.
Art. 5 alin. 3 din OG nr. 2/2001 stabilește următoarele sancțiuni
contravenționale complementare:
1) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;
2) suspendarea sau anularea după caz a avizului, acordului sau autorizației de
executare a unor activități;
3) închiderea unității;
4) suspendarea activității agentului economic;
5) retragerea licenței sau avizului pentru anumite operațiuni sau activități de
comerț exterior, temporar sau definitiv;
6) desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială.
Răspunderea administrativ-patrimonială-intervine atunci când funcționarul
public, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, produce pagube/daune persoanelor
fizice sau juridice, inclusiv autorității publice în care activează, atât în cazul
exercităriilegale a funcției publice, cât și al neîndeplinirii sau îndeplinirii
defectuoase a obligațiilor.
Art. 627(h15) Răspunderea administrativ-patrimoniala reprezintă o forma a
răspunderii administrative care consta in obligarea statului sau, după caz, a
unităților administrativ-teritoriale la repararea pagubelor cauzate unei persoane
fizice sau juridice prin orice eroare judiciara, pentru limitele serviciului public,
printr-un act administrativ ilegal sau prin refuzul nejustificat al administrației
publice de a rezolva o cerere privitoare la un drept recunoscut de lege sau la un
interes legitim.
art. 5 alin. 2 din OG nr. 2/2001
Art. 5 alin. 3 din OG nr. 2/2001
Art. 627(h15) Răspunderea administrativ-patrimoniala
Răspunderea administrativă este o categorie distinctă a răspunderii juridice şi o
componentă a constrângerii administrative, este reprezentată de un ansamblu de
norme ale dreptului administrativ şi are ca temei al apariţiei fapta ilicită (acţiunea
sau inacţiunea). Conform literaturii de specialitate, fiecare formă a răspunderii
administrative are particularităţi specifice, pe care le vom prezenta în continuare:
Particularităţile răspunderii administrativ – disciplinare:
 este o formă a răspunderii administrative;
 care un caracter strict personal (excepţie: organele colegiale);
 sancţiunile se aplică de organele administrative;
 subiectul este funcţionarul public;
 este specifică relaţiilor de muncă.
 avertisment;
 mustrare;
 diminuarea drepturilor salariale cu 5% pt o perioada de 1 pana la 3 luni;
 suspendarea dr de a fi avansat pe o durata de 1-3 ani;
 trecerea intr-o functie inferioara pt o perioada de 6-12 luni cu diminuarea
salariului
 demiterea din functie.
Particularităţile răspunderii administrativ – contravenţionale:
 fapta ilicită constituie o contravenţie;
 conţinutul îl formează drepturile şi obligaţiile funcţionarului public;
 obiectul este specific – abateri şi sancţiuni contravenţionale;
 unicul temei de aplicare a sancţiunii este contravenţia săvârşită cu
vinovăţie;
 contravenţia este cauza şi temeiul răspunderii contravenţionale.
Subiectele contravenției se divid in subiecte active si subiecte pasive. Pot fi
subiecte ale contravenției:
 Persoana fizica daca îndeplinește următoarele condiții:
 a) a împlinit vârsta de cel puțin 14 ani
 b) responsabilitatea – capacitatea persoanei de a înțelege ceea ce face;
 c) libertatea de hotărâre si acțiune – sa fi acționat din proprie inițiativa
in vederea săvârșirii unei fapte contravenționale;
 d) in anumite situații se impune sa aibă o anumita calitate;
 e) o contravenție poate fi comisa si in participație – de către mai multe
persoane;
 2) Persoana juridica.
Cauzele care înlătura răspunderea contravenționala:
a) legitima apărare;
b) starea de urgenta;
c) constrângeri fizice sau morale;
d) cazul fortuit;
e) iresponsabilități;
f) beție involuntara completa; erorii de fapt;
g) infirmitatea daca are legătura cu fapta săvârșita;
h) minoritatea (< 14 ani).

Particularităţile răspunderii administrativ – penale:

 fapta ilicită constituie infracţiune;
 obiectul îl constituie infracţiuni şi pedepse penale;
 infracţiunea este cauza şi temeiul răspunderii, iar pedeapsa este
consecinţa;
 valorile sociale vizează existenţa societăţii.
Fapte ce determina angajarea raspunderii penale:
- abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;
- abuz in serviciu contra intereselor publice;
- neglijenta in serviciu;
- purtare abuziva;
- luare de mita; dare de mita;
- primire de foloase necuvenite;
- trafic de influenta.
Particularităţile răspunderii administrativ – patrimoniale:
 intervine atunci când apar pagube cauzate prin actul administrativ;
 fapta poate fi legală dar şi ilegală, dar care poate provoca daune;
 se referă atât la prejudiciul material cât şi la cel moral;
 asupra existenţei prejudiciului se expune instanţa de judecată;
 răspunderea autorităţilor publice este solidară faţă de cea a funcţionarului
public care a emis actul
Principiile constituționale ale răspunderii statului ( organelor sale
reprezentative) pentru daunele cauzate (formele răspunderii administrativ-
patrimoniala):
 răspunderea administrativ-patrimoniala exclusiva a statului pentru
prejudiciile cauzate prin orice erori juridice. In acest caz se poate introduce
acțiune in regres a statului împotriva magistraților care nu si-au exercitat
atribuțiile corespunzător legii ( funcție de rea-credința si grava neglijenta);
 răspunderea administrativ-patrimoniala a alor autorități publice pentru
pagube cauzate prin acte administrative sau prin nesoluționarea cererilor
într-un termen prevăzut de lege;
 răspunderea administrativ-patrimoniala solitara a autorității administrației
publice si a funcționarilor pentru pagubele cauzate in domeniul public si
pentru incompetenta atribuțiilor de funcționar public;
 răspunderea administrativ-patrimoniala exclusiva a autorităților
administrației publice pentru limitele serviciului public.

Este necesar de a scoate in evidenta si unele particularități de baza de care

necesita a se tine cont la aplicarea răspunderii administrativ-patrimoniale
autorităților administrației publice:
a) responsabilitatea este stabilita doar prin lege;
b) drept temei pentru aplicarea răspunderii administrative servește
ilegalitatea comisa;
c) aplicarea sancțiunilor;
d) sancțiunile pot fi aplicate la un cerc larg de autorități ale administrației
publice si funcționarilor publici, vina cărora a fost stabilita ;
e) sancțiunile sunt aplicate in temeiul normelor de drept care
reglementează natura juridica a formei de ilicit administrativ.
Bibliografie
http://www.aafdutm.ro/revista/nr-1-mai-2011/revista-nr-1-mai-
2011/raspunderea-administrativ-patrimoniala/?fbclid=IwAR1wohp6zL-
eLttRZSLxOPwNuXmP6VBhIixZgwMakQH7l5LWa-4y44TbbKs
http://www.infoinstitutii.ro/codul-adm/partea-7/titlu-1/articol-
572.html?fbclid=IwAR0_-fDgQcweUCGhZVr_6159FmO89-
vFAxxOlGV9u9DrwHMN3tDkc8AWjBs
http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Controlul-administrativ-
formel51451.php?fbclid=IwAR0DGTEABcTiuvMXzx0vScUmU1u6k9MP031DC0nGH
9d8gW2DlE7uBZWc5Jc
Iorgovan A. Tratat de drept administrativ. Volumul II. Ediția a IV-a. București: All
Beck, 2005.
Alexandru Ciorănescu, Dicţionar etimologic român, 1958-1966.
Ioan Santai, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol. III, Sibiu 1998, pp.
103-104.