RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA

Traditional, in doctrina administrativa au fost identificate 3 forme de raspundere: 1. Raspunderea administrativ-disciplinara 2. Raspunderea contraventionala 3. Raspunderea patrimoniala De aici, 3 mari categorii de ilicit administrativ: 1. Ilicit administrativ propriu-zis 2. Ilicit contraventional 3. Ilicit cauzator de prejudicii materiale si morale RASPUNDEREA ADMINISTRATIV-DISCIPLINARA Dreptului administrativ ii este proprie raspunderea autoritatilor administratiei publice in concret a functionarilor publici pentru incalcarea obligatiilor rezultate din raspunderea administrativa de subordonare. Aceasta raspundere tipic administrativa isi are fundamentul obiectiv in incalcarea de catre un subiect de drept a unei discipline administrative ce trebuie sa caracterizeze activitatii autoritatii administratiei publice centrale/locale de unde calificarea ca fiind o raspundere administrativ-disciplinara. DEFINITIE Raspunderea administrativ-disciplinara este situatia juridica ce consta intr-un ansamblu de drepturi si obligatii conexe, continut al raporturilor juridice sanctionatorii stabilite de regula intre un organ al administratiei publice si autorul unei abateri administrative. Raspunderea administrativ-disciplinara a functionarilor publici priveste cazurile in care acestia savarsesc abateri administrative in timpul si in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. Abaterile administrative sunt incalcari cu vinovatie ale normelor de drept administrativ sau incalcari ale unor norme de drept penal care prin pericolul social redus justifica aplicarea unor sanctiuni administrative. In mod obisnuit, abaterea administrativa inseamna neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor de serviciu ale functionarilor publici. Procesul de tragere la raspundere administrativ-disciplinara este complex presupunand participarea unor autoritati publice cu atributii de control ce constata abaterea administrativa a unor autoritati publice care aplica masurile sanctionatorii a unor autoritati competente sa solutioneze caile de atac a organelor de executare silita. Abaterea administrativa este savarsita cu vinovatie. Raspunderea administrativa se intemeiaza pe culpa. TRASATURILE RASPUNDERII ADMINISTRATIV-DISCIPLINARE Se fundamenteaza pe incalcarea unui raport de drept administrativ

Subiectul activ este mereu o autoritate publica Se bazeaza pe culpa/vinovatie PROCEDURA

Denumirea sanctiunilor administrativ-disciplinare precum si regimul juridic aplicabil sunt diversificate referindu-se la autoritatea publica, functionari publici, structura statului. Sub aspectul denumirii, aceasta sanctiune se aseamana cu cele penale sau contraventionale (ex: sanctiunea amenzii) sau cu cele disciplinare specifice dreptului muncii (reducerea salariului, destituirea). Pentru identificarea raspunderii administrativ-disciplinare trebuie avut in vedere si regimul juridic aplicabil si temeiul aplicarii sanctiunii. De lege ferenda se propune ca in viitorul Cod de procedura administrativa sa se precizeze principiul de stabilire si aplicare a sanctiunii administrative si a sanctiunilor de drept administrativ privite ca simple masuri de politie administrativa urmand ca sanctiunile contraventionale sa fie reglementate distinct.

RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA CONTRAVENTIONALA EVOLUTIA INSTITUTIEI Domeniul contraventiilor constituie un domeniu cu cele mai profunde si complexe implicatii in viata de zi cu zi si implicit in practica administrativa a autoritatilor cu atributii in domeniu. In pofida semnificatiei sociale evidente legislatia romaneasca in domeniul contraventional intelegand o reglementare-cadru in materie, alte acte normative speciale precum si acte normative ce contin unele dispozitii in materie. Este departe de a fi cristalizata, sistematizata si de a fi conturat un punct de vedre unitar cu privire la natura juridica a contraventiei si a raspunderii contraventionale. La origine, in Romania ca in majoritatea statelor occidentale, materia contraventiilor a avut o natura penala, ilicitul contraventional fiind consacrat de legislatia penala in cadrul impartirii tripartite a ilicitului penal: crime, delicte, contraventii. OG 2/2001: regimul juridic al contraventiilor OG 55/2002: regimul aplicarii sanctiunii de prestare a unei activitati in folosul comunitatii Contraventia intra in sfera ilicitului penal alaturi de crime si delicte. In statele occidentale, aceasta a fost situatia de-a lungul anilor si se mentine si in prezent, contraventia in mod exceptional fiind privita ca abatere administrativa. (Franta) Codul penal roman din 1865 reglementa in art 1, contraventiile dupa criteriul sanctiunii aplicate definite ca infractiune pe care legea o pedepsea cu inchisoarea

politieneasca si cu amenda, la fel si Codul penal din 1936. Dupa anii 50, contraventia a fost dezincriminata dupa model sovietic rezultata printr-un decret din 1954 care a abrogat dispozitiile din Codul penal si legea speciala privind stabilirea si sanctionarea faptelor penale si trecute in sfera abaterilor administrative. Cercetarea acestei institutii a trecut din sfera dreptului penal in sfera dreptului administrativ, contraventia fiind fapta administrativa, iar raspunderea contraventionala, raspunderea administrativa. Sub aspectul modului de reglementare a contraventiilor, in tarile in care a fost dezincriminata s-au dezvoltat 2 sisteme: 1. O lege cadru in materia contraventiilor si alte legi speciale (Romania, Republica Democrata Germana, Bulgaria) 2. Un cod al contraventiilor care sa contina pe langa dreptul comun in materie si o serie de contraventii cu sanctiuni aplicabile (Polonia, Ungaria) Prima lege speciala, Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea prin care s-a urmarit intarirea legalitatii, reducerea numarului de acte normative care prevedeau contraventii si stabilirea materiei judicioase a faptelor pentru care contravenientul urma sa fie tras la raspundere administrativa. Pe langa aceasta, cu rol de drept comun, au fost adoptate si regimuri derogatorii. Dupa 90, vechea lege in materie a fost modificata succesiv pentru a fi inlocuita prin OG 2/2001 privind regimurile contrare aprobate cu modificari si completari prin legea 180/2002. DEFINITIA SI TRASATURILE CONTRAVENTIEI Definitie: Ca fenomen juridic, contraventia este o fapta constand intr-o actiune sau inactiune imputabila autorului ei prevazuta de norme ale dreptului administrativ si pentru a carei savarsire se aplica o sanctiune. Asemeni vechii reglementari, OG 2/2001 prevede o definitie a contraventiei in art 1. Potrivit reglementarilor legale: legile contraventionale apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin lege penala. Constituie contraventie, fapta savarsita cu vinovatie si sanctionata ca atare prin lege, ordonanta, hotarare de Guvern sau, dupa caz, prin hotarare a Consiliilor locale, al comunei, orasului, Municipiului sau sectoarelor Municipiului Bucuresti, a Consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. In forma initiala legea de aprobare a adaugat 2 precizari: 1. A fost mentionat expres rolul legii contraventionale de a apara valorile sociale neocrotite de norma penala (credem ca sintagma legislatie contraventionalaeste mai adecvata) 2. Legea de aprobare a adaugat la enumerarea initiala si ordonanta ca act ce contine norme cu putere de lege prin care pot fi stabilite si sanctiuni contraventionale Din definitie rezulta 2 trasaturi: 1. Contraventia este o fapta savarsita cu vinovatie, are un caracter ilicit: ataca anumite valori sociale ocrotite de lege. Prin vinovatie se intelege starea subiectiva a autorului faptei in momentul incalcarii ordinii de drept exprimand atitudinea psihica negativa a acesteia fata de , valori ocrotite

de norma juridica. Ca si in cazul dreptului penal, vinovatia are 2 functii: intentia si culpa. 2. Actele normative prin care pot fi stabilite si sanctiunea contraventionala si autorul public competent sa le emita. Potrivit ordonantei, art 2 din Codul penal, contraventiile pot fi stabilite si sanctionate prin lege, ordonanta, hotarare in toate domeniile de activitate fiind consacrata astfel o competenta generala, materiala. Nu au dreptul de a stabili si sanctiona contr Minist si alte autoritati publice centrale decat daca acest drept le este conferit prin legi speciale. Potrivit art 2, prin hotarari ale administratiei publice locale si judetene se stabileste si sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate pe care acestora le sunt stabilite atributii prin lege in masura in care in domeniul respectiv nu sunt stabilite contraventii prin lege, ordonanta, hotarare de Guvern. De asemenea, Ordonanta a introdus dispozitii speciale privind administratia publica a Municipiului Bucuresti. Potrivit textului legal, Consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii in mai multe domenii expres enumerate (de ex: salubritate, activitatea din piete, curatenie, igienizarea acestora, intretinerea parcurilor, spatiilor verzi, depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere). Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta sectoarelor capitalei in care acestea pot stabili sau sanctiona contraventional. Hotararile Consiliului judetean/local luate cu incalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept, nulitate ce poate fi constatata de instanta de contencios administrativ la cererea oricarei persoane interesate. Potrivit Ordonantei, actele normative prin care se stabilesc si sanctioneaza contraventii cuprinde obligativitatea descrierii faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea. In cazul sanctiunii cu amenda, se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau dupa caz cote procentuale din anumite valori. Potrivit Ordonantei, actele normative prin care se stabilesc si sanctioneaza contraventii intra in vigoare in 30 de zile de la data publicarii iar in cazul Hotararilor Consiliului local/judetean, punerea in aplicare se face cu respectarea dispozitiilor art 49,alin 2 din legea administratiei publice locale. Rezulta ca actele normative ale autoritatilor locale se aduc la cunostinta publica in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale de catre prefect. Exceptie: In cazuri urgente poate fi prevazuta intrarea in vigoare a unor anumite acte care stabilesc si sanctioneaza contraventional intr-un termen mai scurt dar nu mai mic de 10 zile. SANCTIUNEA CONTRAVENTIEI Prin aplicarea sanctiunii se urmareste restabilirea ordinii de drept si repararea prejudiciilor cauzate prin nesocotirea unei valori sociale ocrotita de o norma juridica. Sanctiunile contraventionale sunt o grupa a sanctiunilor juridice ce se aplica persoanelor fizice si persoanelor juridice care au savarsit contraventii. Reglementarea legii delimiteaza sanctiunea contraventionala in: 1. SANCTIUNI PRINCIPALE

A. Avertismentul consta in atentionarea verbal/scrisa a contravenientului

asupra pericolului social al faptei savarsite insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legii.Se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa si poate fi aplicata chiar si atunci cand nu e prevazuta expres. De lege ferenda, ar trebui renuntat la aceasta sanctiune sau macar la caracterul oral al acesteia, aplicarea in practica ridicand probleme. B. Amenda are caracter administrativ (art 8, Od), precizare care exclude orice dubiu cu privire la natura juridica a raspunderii contraventionale. E o sanctiune pecuniara principala ce consta in micsorarea silita a patrimoniului celui sanctionat care e obligat sa plateasca suma de bani fixata drept sanctiune. Cuantumul amenzilor: legislatia a evoluat treptat ca urmare a inflatiei crescute dupa anii 90. S-a permis in trecut, ca prin Hotarare de Guvern sa se modifice cuantumul amenzilor. Potrivit textului legii actuale, limita minima a amenzii contraventionale este de 250 RON, iar cea maxima nu poate depasi: - 100 000 RON pentru contraventii stabilite prin lege/ordonanta - 50 000 RON pentru contraventii stabilite prin hotarare de Guvern - 5 000 RON pentru contraventii stabilite prin hotarari ale Consiliului judeten/Consiliul General al Municipiului Bucuresti - 2 500 RON pentru contraventii stabilite prin hotarari ale Consiliilor locale/ sectoarele Municipiului Bucuresti Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice potrivit legislatiei in vigoare se fac venit integral la bugetul de stat cu exceptia celor aplicate, potrivit legii, de catre autoritatile locale si amenzilor privind circulatia pe drumurile publice care se fac venit integral la bugetul local. Sumele provenite din aplicarea unor amenzi persoanelor fizice se fac venit la bugetul local (1 ian 2007). C. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii a patruns in legislatia romaneasca pe fondul procedurii de armonizare la legislatia europeana. Prin legea 82/1999 a fost reglementata pentru prima data procedura de inlocuire a sanctiunii inchisorii contraventionale cu sanctiunea prestarii de activitati in folosul comunitatii conditionata de acordul contraventional. Ulterior, aceasta lege a fost inlocuita cu OG 55/2002 care in forma initiala a reglementat atat regimul juridic privind procedura de aplicare a sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii cat si procedura aplicarii inchisorii contraventionale. Ulterior, ca urmare a desfiintarii acestei din urma sanctiuni, prin OUG 108/2003, toate dispozitiile referitoare la sanctiunea inchisorii contraventionale au fost inlaturate atat din textul OG 2/2001 cat si din OG 55/2002. Aceasta sanctiune se stabileste intotdeauna alternativ cu amenda si poate fi aplicata numai de instanta judecatoreasca. Sanctiunea inchisorii contraventionale, ca sanctiune principala, a fost introdusa in legislatia romaneasca in 1966, a fost prevazuta in OG 2/2001, dar a fost desfiintata printr-o OUG care a intrat in vigoare odata cu legea de revizuire a Constitutiei in octombrie 2003.

2. SANCTIUNI COMPLEMENTARE A. Confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie B. Suspendarea sau anularea avizului, acordului, autorizatia de exercitare a unei activitati C. Inchiderea unitatii D. Suspendarea activitatii agentului economic, restrangerea avizului pentru anumite actiuni temporare sau definitive. E. Desfiintarea lucrarilor in aducerea terenului la starea initiala Ordonanta stabileste principiul proportionalitatii sanctiunii stabilite cu gradul de pericol social al faptei savarsite. Sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si gravitatea faptei; pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica doar o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare. Prin lege speciala pot fi stabilite si alte sanctiuni contraventionale principale/complementare.

SUBIECTELE RASPUNDERII CONTRAVENTIONALE Potrivit regimului actual, subiecte ale raspunderii contraventionale pot fi atat persoane fizice, cat si persoane juridice. In ce priveste persoanele fizice ca subiecte ale raspunderii contraventionale, in doctrina s-a sustinut aplicarea principiului generalitatii, contraventia fiind de esenta fiintei umane. Fata de prevederile legale se poate sustine ca raspunderea contraventionala revine oricarei persoane fizice care a savarsit o contraventie pe teritoriul tarii indiferent daca e cetatean strain/apatrid. De la acest principiu este exceptat minorul sub 14 ani. Unele acte nu deroga de la aceasta prevedere ridicand limita minima de la 16 ani. In cazul minorului care a implinit 14 ani, ordonanta prevede o raspundere limitata, minimul si maximul amenzii stabilite pentru fapta savarsita fiind reduse la jumatate. Fac exceptie militarii in termen in cazul carora procesul verbal de constatare se trimite comandantului unitatii militare pentru a lua masuri disciplinare care se impun. Persoanele juridice, ca subiecte ale raspunderii contraventionale, actuala reglementare aduce o modificare de substanta transformand sanctiunea persoanei juridice din exceptie in regula. Spre deosebire de vechea lege care admitea sanctiunea persoanei juridice doar prin lege sau decret (act al Consiliului de stat, organ al puterii de stat cu activitate permanenta) actuala ordonanta prevede ca persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si conditiile prevazute de actele normative prin care se stabileste si sanctiunea contraventionala. Pot fi stabilite si sanctiuni contraventionale pentru persoana juridica ca si persona fizica atat prin lege, ordonanta, Hotarare de Guvern cat si prin Hotarari ale Consiliului local/judetean.

CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA Acestea se datoreaza unor situatii obiective ce tin fie de aspectele materiale ale faptei ilicite, fie de cele subiective. Unele cauze inlatura caracterul contraventional al faptei, altele raspunderea. Art 11 din ordonanta: caracterul contraventional al faptei este inlaturat in caz de: - Legitima aparare: constrangeri fizice/morale iresponsabil - Stare de necesitate:cazului fortuit betiei involuntare complete - Eroare de fapt infirmitatea daca are legatura cu savarsirea faptei Faptele comise in oricare din conditiile mentionate nu constituie contraventie deoarece le lipseste vinovatia. La acestea se adauga minoritatea. Ordonanta prevede expres obligativitatea constatarii cauzelor care inlatura de catre instanta de judecata. Aceste cauze sunt definite in Codul penal roman. Textul ordonantei mai prevede si prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale si prescriptia executarii sanctiunii contraventionale drept cauze ce inlatura raspunderea contraventionala. Prescriptia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale intervine in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei. In cazul contraventiei continue termenul de 6 luni curge de la data constatarii faptelor; fiind vorba de contraventie in cazul incalcarii obligatiei legea dureaza in timp. Prescriptia executarii sanctiunii contraventiei intervine in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii daca procesul verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in acest termen. In doctrina exista specialisti care sustin necesitatea desprinderii dreptului contraventional ca ramura distincta. Rezulta identificarea existentei unor litigii controversate si a unor proceduri contraventionale specifice. De lege lata, procedura contraventionala este o procedura civila speciala, in OG 2/2001 exista o prevedere. Rezulta ca dispozitiile sale se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. Procedura contraventionala cuprinde 4 etape distincte: 1. Constatarea contraventiei Potrivit OG 2/2001, contraventia se constata printr-un proces verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumiti generic: agenti constatatori. Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si agentii de politie din cadrul MIRA special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de minister si ceilalati conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, prefecti, presedintii consiliilor judetene, primari, alte persoane prevazute in legi special. Ofiterii si agentii de politie constata contraventia privind: apararea ordinii publice, circulatia pe drumurile publice, regulile generale de comert, vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigari, bauturi alcoolice, alte domenii de activitate stabilite prin lege, prin hotarare de Guvern. Din analiza cadrului legal se constata ca in timp politia a ajuns sa instrumenteze contraventia in sfera ordinii publice.

Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare dintre acestea. Daca la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia separate. O problema aflata in atentia specialistilor a vizat natura juridica a procesului verbal. Astfel, el a fost calificat ca un act administrativ pregatitor, un act administrativ jurisdictional, act administrativ de autoritate. Art 16 din OUG enumera elementele pe care procesul verbal de constatare a contraventiei trebuie sa le cuprinda: date de identificare ale contravenientului, date de identificare ale agentului constatator, date legate de fapta savarsita, indicarea societatii de asigurari atunci cand fapta a avut ca urmare un accident de circulatie, posibilitatea achitarii pe loc sau in maxim 48 de ore, semnatura agentului constatator si a contravenientului, termenul de exercitare a caii de atac, organul la care se depune plangerea. Daca contravenientul este minor, procesul verbal va contine numele parintilor. In momentul incheierii procesului verbal, agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare, obiectiuni ce vor fi consemnate distinct la rubrica Alte mentiuni sub sanctiunea nulitatii procesului verbal. Procesul verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. Daca contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari ce trebuie confirmate de cel putin 1 martor, caz in care procesul verbal va include si date de identificare ale martorului. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. In lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului verbal in acest mod. Procesul verbal semnifica existenta unui raport juridic contraventional ce se afla la baza derularii intregii proceduri contraventionale pana la stingerea conflictului. El reprezinta unicul act probator al contraventiei in fata organului din care face parte agentul constatator, a instantei de judecata sau a organului de executare. Lipsa mentiunilor care privesc numele si prenumele contraventiei, numele si calitatea agentului constatator, data si locul savarsirii faptei si semnatura agentului constatator atrage nulitatea actului procesului verbal ce poate fi constatata si din oficiu. 2. Aplicarea sanctiunii contraventionale Revine tot agentului constatator daca nu se prevede altfel. Daca agentul constatator nu are dreptul sa aplice sanctiunea, atunci procesul verbal se trimite organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea ce va fi aplicata prin rezolutie scrisa pe procesul verbal. Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite tinandu-se cont si de imprejurarile in care fapta a fost savarsita. Contraventia se poate achita pe loc sau in 48 de ore de la incheierea procesului verbal sau de la comunicarea acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazuta in actul normativ cu conditia ca actul normativ sa prevada expres acest lucru. Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la CEC, la unitatile de trezorerie ale statului iar cele ce se cuvin bugetelor locale se achita la

CEC sau la casieriile autoritatilor administratiei publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie se preda de contravenient agentului constatator. Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica in cadrul ghiseului virtual de plati. 3. Exercitarea cailor de atac Plangerea privita initial ca o cale devolutiva in care se putea ataca la judecatorie o hotarare data de un organ obstesc sau de administratie cu caracter juridic sau un act administrativ in actele prevazute in legi speciale. Potrivit textului actual, impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Potrivit textului legal, plangerea insotita de copia de pe procesul verbal se depunea la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada, urmand sa o trimita impreuna cu dosarul cauzei judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia. Acest text a fost abrogat ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale (253/2006) prin care s-a constatat neconstitutionalitatea. Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit judecatoriei; plangerea suspenda executarea. Judecatoria va fixa termen de judecata ce nu va depasi 30 de zile si va dispune citarea contravenientului sau a persoanei ce a facut plangerea, a organului ce a aplicat sanctiunea, a martorilor, a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei. O problema ridicata in practica a fost aceea daca contravenientul ce a achitat pe loc sau in 48 de ore jumatate din minimul amenzii mai poate introduce plangerea. Doctrina este unanima in a considera ca si in acest caz poate depune plangere intrucat legea nu prevede explicit ca litigiul contraventiei a fost solutionat definitiv prin achitarea amenzii. Instanta competenta sa solutioneze plangerea dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen asculta pe cel ce a facut-o si pe celelalte persoane citate daca s-au prezentat, administreaza orice alte probe cerute de lege in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului verbal si hotararii asupra sanctiunii, despagubirii si asupra masurii confiscarii. Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la cominicare. Motivarea recursului nu e obligatorie, motivele de recurs putand fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii. Competenta de judecata a recursului potrivit unei modificari aduse de legea de aprobare a ordonantei revine sectiei de contencios administrativ si fiscal a tribunalului. Plangerile impotriva procesului verbal se solutioneaza cu precadere, nu costa, ca si recursurile impotriva hotararii prin care s-a solutionat plangerea si orice alte cereri incidente. 4. Executarea sanctiunii contraventionale Aceasta difera in functie de sanctiunea aplicata, de caracterul si finalitatea fiecareia dintre ele.

Procesul verbal neatacat in termen de 15 zile si hotararile judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu fara alta formalitate. Avertismentul se adreseaza oral cand contravenientul este prezent iar in celelalte cazuri el se socoteste executat prin comunicarea procesului verbal de constatare a contraventiei. Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel: de organul din care face parte agentul constatator atunci cand nu se exercita calea de atac, de instanta de judecata in celelalte cazuri. Sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii se aplica potrivit dispozitiilor OG 55/2002. Aceasta sanctiune trebuie prevazuta obligatoriu prin lege sau ordonanta si se stabileste intotdeauna alternativ cu amenda. Ea poate fi aplicata numai de instanta de judecata numai persoanelor fizice si doar cu acordul contravenientului. OG 55/2002 enumera expres domeniile in care poate fi prestata aceasta activitate care se executa dupa programul de munca pe o durata cuprinsa intre 50 si 300 de ore, timp de 3 ore pe zi iar in zilele nelucratoare intre 6 si 8 ore. In cadrul contraventiei pentru care legea prevede sanctiunea amenzii alternative cu sanctiunea prestarii de activitati daca agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii este indestulatoare aplica amenda. Daca nu, el trimite procesul verbal in maxim 48 de ore instantei competente. Presedintele instantei fixeaza termen de urgenta cu citarea contravenientului si apreciaza legalitatea si temeinicia procesului verbal pronuntand una din urmatoarele solutii: aplica sanctiunea amenzii, prestarea unei activitati in folosul comunitatii, anuleaza procesul verbal.