1.

Dreptul constituie:
totalitatea normelor (sau regulilor de conduită), cu caracter determinat şi
impersonal, a căror respectare şi realizare este asigurată prin forţa de
constrîngere a statului.
2. Izvor formal contemporan al dreptului în Republica Moldova este:(sl 26?)
IZVOR DE DREPT-forma de exprimare a normelor juridice (actele normative, obiceiul juridic,
practica judiciară etc.) în cadrul unui sistem de drept în diferite epoci şi ţări. FORMAL- dupa forma
de exprimare.
• Constitutia
3. Principiile generale ale dreptului sunt:(P1 sl -16)
FUNDAMENTALE:Sunt reglementate în Constituție sau sunt deduse din ea.
Stau la baza principiilor ramurale și interramurale
RAMURALE
INTERRAMURALE
4. După obiectul și metodele de reglementare, normele juridice se clasifică în:
Dreptul constituțional
Dreptul civil
Dreptul penal
Dreptul administrativ
Dreptul muncii etc.
5. După conduita prescrisă, normele juridice se clasifică în:
Onerative
Permisive(dispozitive)
Prohibitive
De împuternicire
De stimulare
Supletive
De recomandare
6. După caracterul lor, normele juridice se clasifică în:
• Imperative- prescriu o conduită obligatorie, constînd fie dintr o acţiune,
fie dintr o inacţiune. Normele imperative cuprind norme cu caracter
onerativ sau prohibitiv.
• dispozitive- care nu prescriu o conduită strict determinată, permiţînd
subiectelor de drept să se orienteze după interesul lor.
7. După sfera de aplicare, normele juridice se clasifică în:
- generale -se aplică tuturor relaţiilor sociale ce intră sub incidenţa unei
ramuri de drept.
- speciale- privesc doar o anumită categorie de relaţii din aceeaşi ramură.
- de excepţie- se referă la situaţii deosebite care derogă de la regula
generală sau specială.
8. După modul de redactare, normele juridice se clasifică în:
• Complete
• Necomplete
• De trimitere
• În alb

1
9. Structura logico-juridică a normei juridice este compusă din:
-Ipoteza
-Dispoziția
-Sancțiunea

10.Sancțiunile, ca structură logico-juridică, pot fi:

Disciplinare-care se aplică în cazul încălcării disciplineide muncă.
Administrative-amenzile contravenționale, în cazuri de excepție confiscarea.
Civile- prin care se urmărește acoperirea pagubelor materiale.
Penale-săvârșirea unor fapte grave. Cu privarea de libertate și amenzi penale.

11.După scopul pe care îl urmărește, sancțiunile pot fi:

De anulare a actelor ilicite
De reparare a prejudiciului
Disciplinare, contravenționale și penale

12.Principiile dreptului sunt:

acele idei, teze fundamentale care stau la baza întregului sistem de drept,
determinate de relaţiile sociale şi fiind expresia valorilor promovate şi apărate de
drept, idei ale conţinutului tuturor normelor juridice care orientează reglementările
juridice şi aplicarea dreptului.

13.Raportul juridic este:

relaţie socială reglementată de o normă juridică, intervenită între participanţi
care, ca efect al acestei legături, devin titulari de drepturi şi obligaţii a căror
exercitare şi, respectiv, executare, sunt asigurate prin forţa de constrîngere a
statului.

14.După caracterul său, raportul juridic este: (P1)

a) social;
b) intersubiectiv;
c) volitiv;
d) valoric;
e) istoric (evolutiv);
f) normativ-juridic

15.Elementele obligatorii a unui raport juridic sunt: (sl 20)

Subiect
Obiect
Continut

16.Capacitatea juridică este: (sl-22)

aptitudinea generală și abstractă a persoanei de avea DREPTURI și
OBLIGAȚII în cadrul raportului juridic

2
17.Capacitatea juridică poate fi:
GENERALĂ-când nu vizează un anumit domeniu
SPECIALĂ-când se referă la un anumit domeniu, ramură, instituție(organizație)
DE FOLOSINȚĂ-capacitatea de a avea drepturi și obligații, ea începe la naștere
și încetează odată cu moartea.
DE EXERCIȚIU-capacitatea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și
asuma obligațiile, săvârșind acte juridice.

18.Capacitatea de exercițiu poate fi:

DEPLINĂ-începe de la data, când persoana devine majoră(de la vârsta 18 ani.)
REDUSĂ-o au minorii de la vârsta de 14 ani.

19.Capacitatea deplină de exercițiu începe:

începe de la data, când persoana devine majoră, adică de la vârsta de 18 ani.

20.Capacitatea redusă de exercițiu pot deține:

minorii de la vârsta de 14 ani.
Persoanele bolnave psihic pot fi declarate de către instanța ca incapabile
Persoanele, care în urma abuzului de alcool sau droguri, înrăutățesc starea
materială a familiei sale, pot fi limitate ...de către instanță

21.Persoana poate fi declarată decedată în următoarele cazuri.??

a) absenţa ştirilor despre ea mai mult de un an de zile;
b) lipsa persoanei de la domiciliu mai mult de trei ani de zile,
c) după şase luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de
moarte,
d) atunci cînd persoana a plecat peste hotare mai mult de cinci ani;
e) militarul sau un alt cetăţean dispărut fără veste în legătură cu acţiunile militare,
dacă au trecut 2 ani din ziua încetării acţiunilor militare.
22.Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează în următoarele cazuri:
capacitatea de a avea drepturi și obligații, ea începe la naștere și încetează
odată cu moartea.

23.Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice constituie:

a) aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii,
b) capacitatea persoanei de a-şi asuma obligaţii şi de a-şi exercita drepturi,
c) capacitatea persoanei de a da naştere unui copil,
d) abilitatea persoanei de a se căsători,
e) abilitatea persoanei de a primi cadouri.
capacitatea persoanei de a și exercita drepturile și de ași asuma obligațiile,
săvârșind acte juridice.
24.Capacitatea de exerciţiu deplină apare în următoarele situaţii: (ca 19)
a) la vîrsta de 14 ani,
b) la vîrsta de 16 ani,
c) la vîrsta de 18 ani,
d) în momentul încheierii căsătoriei,
e) odată cu naşterea persoanei
3
25.Capacitatea de exerciţiu restrînsă o are persoana fizică: ?(ca 20)??
minorii de la vârsta de 14 ani.
Persoanele bolnave psihic pot fi
Persoanele, care în urma abuzului de alcool sau droguri

26.Capacitatea de exerciţiu restrînsă se transformă în capacitate de exerciţiu

deplină în următoarele cazuri.?
a) cînd persoana a atins vîrsta de 18 ani,
b) cînd persoana a atins vîrsta de 16 ani,
c) cînd persoana s-a căsătorit,
d) cînd persoana a dat naştere unui copil,
e) cînd persoana a atins vîsta de 14 ani.

a) Minorul dobândește prin căsătorie capacitate deplină de exercițiu.

b) Minorul care a atins vârsta de 16 ani poate fi recunoscut ca având capacitate
de exercițiu deplină dacă lucrează în baza unui contract de muncă sau, cu
încuviințarea părinților, adoptatorilor sau curatorului, practică activitate de
întreprinzător.

27.Capacitatea de exerciţiu limitată constă în aceea că:

aptitudinea persoanei de a persoana nu poate pe deplin să-şi exercite drepturile
civile, să-şi asume personal obligații civile şi să le execute.

28.Persoana fizică poate fi limitată în capacitate de exercițiu de către:

Instanța de judecată

29.După caracterul sursei directe normative, izvoarele dreptului pot fi:

Legile
Hotărârile Guvernului
Dispozițiile Guvernului
Hotărârile Parlamentului
30.În funcție de autoritatea juridică, legile pot fi:
Constituționale
Organice (Codul penal, Codul muncii,Codul civil, Legea cu privire la AOAM,
Legea ocrotirii sănătății)
Ordinare
31.În funcție de caracterul conținutului, legile pot fi:
Materiale(normează activitatea subiectelor de drept și relațiile dintre ele)
Procesuale (stabilesc forma de desfășurare a unei acțiuni sau activități publice
sau private,inclusiv forma de emitere sau întocmire a actelor juridice)
32.În funcție de criteriul reglementării, legile pot fi:
Cu caracter civil
Cu caracter penal
Cu caracter administrativ
Cu caracter financiar
4
33.În funcție de sfera de cuprindere a relațiilor sociale, legile pot fi:
Generale (cuprinde norme aplicabile tuturor raporturilor sociale şi subiecţilor)
Speciale (sunt aplicabile unor categorii de raporturi sociale sau subiecte)
Excepționale (reglementează raporturi sociale generale de situaţii excepţionale)

34.Care din aceste elemente enumerate mai jos pot fi considerate temei pentru
răspunderea juridică: (P2 sl 10)
Conduita ilicită faptul ilicit
Prejudiciul rezultatul produs
Legătura dintre conduita ilicită și rezultatul produs
Vinovăția subiectului actului ilicit
Inexistența cauzelor care înlătură răspunderea juridică

35.Care din cele enumerate mai jos poate fi considerată formă a răspunderii
juridice:
I. RĂSPUNDEREA PENALĂ
II. RĂSPUNDEREA CIVILĂ
III. RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIVĂ
IV. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
V. RĂSPUNDEREA MATERIALĂ

36.Care din principiile indicate mai jos sunt considerate principiile răspunderii
juridice:
a) principiul legalității răspunderii juridice;
b) principiul răspunderii pentru faptele săvârșite cu vinovăție;
c) principiul răspunderii personale;
d) principiul o singură violare a normei – o singură răspundere;
e) principiul prezumpției nevinovăției;
f) principiul proporționalității sancțiunii în raport cu gravitatea faptei;
g) principiul celerității tragerii la răspundere juridică.

37.Condițiile (temeiurile) răspunderii juridice sunt: (P2 sl 10)

Conduita ilicită faptul ilicit
Prejudiciul rezultatul produs
Legătura dintre conduita ilicită și rezultatul produs
Vinovăția subiectului actului ilicit
Inexistența cauzelor care înlătură răspunderea juridică

38.Prejudiciu (rezultatul produs) poate fi:

PATRIMONIAL-dauna care poate fi evaluată în bani și pot fi cauzate atât
persoanei, cât și bunurilor acesteia.
NEPATRIMONIAL-MORAL-dauna stării psihice/psihologice a persoanei

5
39.Conduita ilicită constituie: (P2, sl 11)
o acţiune sau inacţiune care contravine prevederilor normei juridice.
Comportamentul este ilegal, dacă încalcă norma de drept, indiferent de faptul că
știa ori nu subiectul dat că încalcă prevederile acestei norme.

40.Care sunt formele vinovăției: (p2, sl 16)

INTENȚIA DIRECTĂ
INTENȚIA INDIRECTĂ
IMPRUDENȚA
NEGLIJENȚA
41.Formele răspunderii juridice sunt:
Raspundere penala
Raspundere civila
Raspundere administrativa
Raspundere disciplinara
Raspundere materiala

42.Dreptul medical reglementează:

Dreptul medical reprezintă ansamblul normelor juridice care reglementează
raporturile juridice profesionale patrimoniale şi nepatrimoniale,
stabilite între cei care exercită profesiuni medicale şi pacienţi, precum şi
raporturile specifice instituţiilor medico-sanitare, caracterizate prin poziţia de
egalitate juridică a participanţilor la aceste raporturi juridice.

43.Legea ocrotirii sănătăţii este:

Unul dintre principalele izvoare ale dreptului medical (alt raspuns in prezentare
nu am gasit)
44.Legea ocrotirii sănătăţii reglementează:
domeniile de bază, structura și principiile de organizare a SS,
drepturile și obligațiile populației în asigurarea sănătății,
formele de asistență medicală etc
45.Dreptul pacientului la informare include:dreptul la:
g) informaţii cu privire la prestatorul de servicii de sănătate, profilul, volumul, calitatea,
costul şi modalitatea de prestare a serviciilor respective;
i) informaţii exhaustive cu privire la propria sănătate, metodele de diagnostic, tratament
şi recuperare, profilaxie, precum şi la riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora;
j) informaţie completă privind factorii nocivi ai mediului ambiant;
n) informaţie privind rezultatele examinării plîngerilor şi solicitărilor, în modul stabilit
de legislaţie;

46.Este necesar solicitatrea obligatorie a consimţămîntului pacientului:Pentru

-intervenţiile medicale cu risc sporit (caracter invaziv sau chirurgical )
-recoltarea, păstrarea şi folosirea tuturor produselor biologice prelevate din
corpul său, inclusiv a organelor şi ţesuturilor, ca obiect de transplant.
-în cazul în care aceste produse biologice se folosesc în scopul stabilirii
diagnosticului ori a tratamentului cu care bolnavul este de accord;
-de a participa la cercetarea biomedicală
6
47.Persoana asigurată în cadrul asigur. obligat. de asistenţă medic. are dreptul:
a) să-și aleagă medicul de familie;
b) să i se acorde asistnță medicală pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
c) să beneficieze de servicii medicale în volumul și de calitatea prevăzute de
Programul unic, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate;
d) să intenteze acțiuni asiguratului, asiguratorului, prestatorului de servicii
medicale. inclusiv pentru a obține compensarea materială a prejudiciului cauzat
din culpa acestora. (din lege)

48.În cadrul asigur. obligat. de asistenţă medicală ca prestatori de servicii apar:

prestatorii de servicii medicale publici și privați care au încheiat contract de
acordare a asistenței medicale (de prestare a serviciilor medicale) cu Compania
Naţională de Asigurări în Medicină sau cu agenţiile ei teritoriale (ramurale).
(din lege)

49.Instituţiile medico-sanitare publice se constituie:??

prin decizie a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale sau a
autorităţii administraţiei publice locale, în baza nomenclatorului prestatorilor de
servicii medicale aprobat conform alin.(5). Instituţia medico-sanitară publică
departamentală se instituie prin decizie a autorităţii centrale de specialitate. (din
lege)
50.Reprezentantul legal al pacientului este:
persoană care poate reprezenta, în condiţiile legii, fără procură, interesele unui
pacient minor sau ale unui pacient în privinţa căruia a fost instituită o măsură de
ocrotire judiciară (fără capacitate de exercițiu, sau limitată, incapabil); (din
prezentare)

51.Informaţiile ce constituie secret medical pot fi divulgate la cererea motivată a:

Din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic, nr. 264 din 27.10.2005
Articolul 13. Secretul profesional(4) Prezentarea informaţiilor care constituie secret profesional către alte persoane fără
consimţămîntul pacientului sau al reprezentantului său legal se admite în următoarele cazuri:
a) în scopul examinării şi tratamentului pacientului care nu este în stare, din cauza sănătăţii, să-şi
exprime dorinţa;
b) în cazul posibilităţii extinderii unor maladii contagioase, intoxicaţii şi unor alte maladii care
prezintă pericol în masă;
c) la cererea organelor de urmărire penală, a procuraturii şi instanţei judecătoreşti în legătură cu
efectuarea urmăririi penale sau cercetării judecătoreşti;
d) în caz de acordare a ajutorului medical unei persoane ce nu dispune de capacitate de exerciţiu
deplină, incapabilă să informeze părinţii sau reprezentanţii săi legali;
e) în cazul unor circumstanţe în al căror temei se poate presupune că prejudiciul cauzat sănătăţii
persoanei reprezintă consecinţa unei acţiuni ilegale.

Similar este
Din Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului, nr. 263 din 27.10.2005
(4) Prezentarea informaţiei confidenţiale fără consimţămîntul pacientului sau al
reprezentantului său legal (al rudei apropiate) se admite:

7
 a) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti în domeniu, inclusiv în caz
de examinare şi tratament urgent al persoanei incapabile de a-şi exprima voinţa din
cauza stării sale, dar numai în volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate;
b) pentru a informa organul de stat de supraveghere a sănătății publice în cazul
unui pericol real de extindere a bolilor infecţioase, otrăvirilor şi contaminărilor în masă;
c) la solicitarea motivată a organului de urmărire penală, a instanţei
judecătoreşti în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau a procesului judiciar, în
conformitate cu legislaţia;
c1) la solicitarea Avocatului Poporului sau, după caz, a Avocatului Poporului
pentru drepturile copilului, în scopul asigurării protecției persoanelor împotriva torturii
și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;
c2) la solicitarea membrilor Consiliului pentru prevenirea torturii, în cadrul
vizitelor efectuate de ei și în limitele necesare desfășurării vizitelor;
c3) la solicitarea motivată a organului de probaţiune în cadrul exercitării
atribuțiilor de serviciu în conformitate cu legislația;
d) pentru informarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali ai persoanelor în
vîrstă de pînă la 18 ani în caz de acordare acestora a asistenţei medicale;
e) la existenţa temeiului de a crede că prejudiciul adus sănătăţii persoanei este
rezultatul unor acţiuni ilegale sau criminale, informaţia urmînd a fi prezentată, în acest
caz, organelor de drept competente.

52.Secretul medical urmează a fi păstrat de către lucrătorul medical:

după terminarea tratamentului sau moartea pacientului.

53.Personalul medical are dreptul de a efectua prestaţia medicală fără

consimţămîntul expres al pacientului, al rudei sale apropiate sau al
reprezentantului legal în cazul următor:
În cazul unei intervenţii medicale de urgenţă, necesare pentru a salva viaţa
pacientului, cînd acesta nu-şi poate exprima voinţa, iar consimţămîntul
reprezentantului său legal (al rudei apropiate) nu poate fi obţinut la timp

54.Promulgarea legilor este o atribuţie a:

Presedintelui tarii (in prezentare nu am gasit, doar in legislatia Moldovei)

55.În sfera atribuţiilor Ministerului Sănătăţii intră:

1) elaborarea analizelor ex ante, documentelor de politici, proiectelor de acte
normative în domeniile prevăzute la pct.6, inclusiv a celor pentru asigurarea executării
actelor normative şi decretelor Preşedintelui RM, după publicarea acestora în MO al RM, în
colaborare cu reprezentanți relevanți ai societății civile și comunității de afaceri;
2) colaborarea, în conformitate cu legislaţia naţională, cu instituţii de profil din
străinătate în domeniile prevăzute la pct.6;
2.1) monitorizarea scorului și poziției RM în cadrul indicatorilor și
clasamentelor internaționale care țin de domeniile sale specifice și elaborarea
propunerilor de îmbunătățire a acestora;

8
 2.2) monitorizarea percepției cetățenilor și agenților economici cu privire la
politicile publice, actele normative și activitatea statului în domeniile de
activitate specifice Ministerului și elaborarea propunerilor de îmbunătățire a
acesteia;
2.3) monitorizarea calității politicilor publice și actelor normative în domeniile
de activitate specifice Ministerului, inclusiv în colaborare cu societatea civilă și
sectorul privat;
3) realizarea actelor normative şi implementarea tratatelor internaţionale ale
RM în domeniile prevăzute la pct.6, întocmirea rapoartelor privind executarea
acestora;
4) examinarea şi avizarea proiectelor de acte normative elaborate de alte
autorităţi ale administraţiei publice şi remise spre examinare;
5) elaborarea, aprobarea și implementarea strategiilor sectoriale de cheltuieli,
prezentarea propunerilor pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu,
elaborarea propunerilor de buget în domeniile prevăzute la pct.6, a planului
anual de activitate, precum şi monitorizarea anuală a gradului de implementare
a acestora prin elaborarea şi publicarea rapoartelor respective;
6) organizarea sistemelor de planificare, executare, evidenţă contabilă şi
raportare a bugetului în cadrul Ministerului și, după caz, în cadrul instituțiilor
bugetare din subordine;
7) asigurarea gestionării alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului;
8) coordonarea şi monitorizarea activităţii autorităţilor administrative din
subordine şi a instituţiilor publice în care Ministerul are calitatea de fondator;
9) gestionarea, în condițiile legii, a programelor internaționale de asistență
financiară pentru susținerea reformelor sistemelor de asistență medicală și de
protecție socială;
10) exercitarea altor funcții specifice. (din prezentare)

56.În sfera atribuţiilor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină intră:

- organizarea, desfăşurarea şi dirijarea procesului de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală, cu aplicarea procedeelor şi mecanismelor admisibile pentru
formarea fondurilor financiare destinate acoperirii cheltuielilor de tratament şi
profilaxie a maladiilor şi stărilor, incluse în Programul unic al asigurării
obligatorii de asistenţă medicală,
- controlul calităţii asistenţei medicale acordate
- implementarea cadrului normativ aferent asigurărilor de asistenţă medicală.

57.Actele Guvernului sunt:

- Ordonanțe
- Dispoziții
- Hotărâri

9
58.Guvernul este responsabil in activitatea sa:
- de organizare și planificare strategică, prin care se asigură elaborarea și
aprobarea documentelor de politici, inclusiv a celor necesare punerii în aplicare
a programului de activitate al Guvernului;
- de reglementare, prin care se asigură elaborarea și aprobarea cadrului
normativ și instituțional necesar realizării programului de activitate al
Guvernului și organizării executării legilor;
- de administrare a proprietății și finanțelor publice;
- de gestionare și prestare a serviciilor publice pentru care este responsabil
Guvernul;
- de reprezentare a statului pe plan intern și extern, în limitele stabilite de
normele constituționale și actele normative;
- de asigurare a aplicării și respectării reglementărilor în domeniile de activitate;
- alte funcții care decurg din rolul Guvernului de a reprezenta și a exercita
puterea executivă în Republica Moldova sau din prevederile actelor normative.

59.În conformitate cu Legea ocrotirii sănătăţii, care este vîrsta de la care persoana
îşi poate exprima de sine stătător consimţămîntul pentru intervenţia
medicală, fără a fi necesar consimţămîntul reprezentantului legal, al rudei
apropiate sau a unei ale persoane?
- 16 ani

60.Reieșind din prevederile Legii cu privire la drepturile şi responsabilităţile

pacientului, pentru a fi considerat valabil consimţămîntul pentru
intervenţia medicală trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
Acordul informat trebuie să conţină în mod obligatoriu informaţia, expusă într-
o formă accesibilă pentru pacient, cu privire la scopul, efectul scontat, metodele
intervenţiei medicale, riscul potenţial legat de ea, posibilele consecinţe medico-
sociale, psihologice, economice etc., precum şi privind variantele alternative de
tratament şi îngrijire medicală.

61.În ce cazuri pot fi prelevate celule, ţesuturi sau organe de la persoanele

incapabile:
Nu pot fi prelevate organe, ţesuturi sau celule de la o persoană care nu are
capacitatea de a-şi exprima consimţămîntul; excepţie constituie prelevarea
ţesuturilor sau celulelor regenerative. În acest caz, prelevarea va fi autorizată
de Comisia independentă de avizare, cu acordul reprezentanţilor legali ai
donatorului sau al autorităţii tutelare, cu condiţia că donarea va fi în beneficiul
persoanei cu care donatorul se află în legătură de rudenie de gradul I (pentru
donatorul minor, aceştia sînt fratele, sora), iar procedura în cauză comportă un
risc minimal pentru donator. (2) Prelevarea de ţesuturi sau celule regenerative
de la minori se poate face numai cu consimţămîntul autorităţii tutelare sau al
fiecăruia dintre reprezentanţii legali ai minorului.

10
62.Conform legii, rezultatul testului HIV este confidenţial, dar poate fi divulgat
următoarelor persoane:
a) persoanei testate;
b) părintelui sau tutorelui minorului testat;
c) reprezentantului legal al persoanei lipsite de discernămînt;
d) conducătorului instituţiei medico-sanitare la care a fost colectată proba sînge;
e) conducătorului instituţiei medico-sanitare publice de la locul de trai al
persoanei testate (medicului de familie);
f) judecătorului care a emis hotărîrea de testare obligatorie în condiţiile art.15.

63.Scopul stabilirii perioadei de probă este:

Pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului, la încheierea
contractului individual de muncă, acestuia i se poate stabili o perioadă de probă
de cel mult 3 luni şi, respectiv, de cel mult 6 luni –în cazul conducătorului
unităţii, adjuncţilor lui, contabilului-şef şi altor persoane cu funcţie de
răspundere lista cărora se aprobă de către angajator cu consultarea
reprezentanţilor salariaţilor. În cazul angajării muncitorilor necalificaţi,
perioada
64.De regulă, la încheierea contractului individual de muncă, persoana care se
angajează prezintă angajatorului următoarele documente:
- buletinul de identitate sau un alt act de identitate;
- documentele de evidenţă militară – pentru recruţi şi rezervişti;
- diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială –
pentru profesiile care cer cunoştinţe sau calităţi speciale;
- certificatul medical, în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare;
- declaraţia pe propria răspundere cu privire la faptul că, pe durata activităţii la
locurile de muncă precedente, nu a încălcat prevederile art. 6 alin. (2) din Legea
nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituționale, cu
excepţia cazurilor cînd persoana se încadrează în cîmpul muncii pentru prima
dată.
65.Dacă la expirarea termenului contractului individual de muncă pe durată
determinată nici una din părţi nu a cerut încetarea lui şi raporturile de muncă
continuă de fapt, contractul se consideră:
contractul se consideră prelungit pe durată nedeterminată.
66.Pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă
de salariat următoarele sancţiuni disciplinare:
a) Avertismentul;
b) Mustrarea;
c) Mustrarea aspră;
d) Concedierea.
67.Durata maximă normală a timpului de muncă săptămînal al lucrărilor
medico-sanitare este:
a) 35 ore;
b) Durata concretă a timpului de muncă pentru personalul medico-sanitar se
stabilește de Guvern potrivit funcţiei şi/sau specialităţii şi ţinîndu-se cont de
specificul muncii prestate

11
68.Sancţiunea disciplinară poate fi aplicată de regulă:
a) imediat după constatarea abaterii disciplinare;
b) nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei;
c) prin ordin (dispoziție, decizie, hotărâre).

69.Ordinul privind aplicarea sancţiunii disciplinare trebuie să conţină în mod

obligatoriu:
a) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;
b) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
c) organul în care sancţiunea poate fi contestată

70.Contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durata determinată,

numai în vederea executării unor lucrări cu caracter temporar, în următ cazuri:
a) pentru perioada îndeplinirii unor lucrări temporare cu o durată de pînă la 2 luni;
b) pentru perioada îndeplinirii unor lucrări sezoniere care, în virtutea condiţiilor
climaterice, se pot desfăşura numai într-o perioadă anumită a anului;
c) pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări;
d) pentru perioada implementării unui proiect investiţional sau a unui program de
asistenţă tehnică şi financiară;
e) pentru efectuarea unor lucrări legate de majorarea volumului de producţie sau de
servicii prestate, al căror caracter temporar (pînă la un an) poate fi argumentat de
angajator;

71. În cazul în care rezultatul perioadei de probă este nesatisfăcător, concedierea

salariatului se face de către angajator:
a) acest lucru se constată în ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) cu privire la
concedierea salariatului pînă la expirarea perioadei de probă;
b) fără plata indemnizației de eliberare din serviciu;
c) angajatorul nu are obligația să motiveze decizia privind rezultatul
nesatisfăcător al perioadei de probă;
d) salariatul are dreptul să atace concedierea în instanţa de judecată.

72. Dacă angajatorul nu şi-a manifestat voinţa de a prelungi contractul de

muncă, dar nici voinţa de a-l desface, la sfîrşitul perioadei de probă:
acţiunea contractului continuă şi încetarea lui ulterioară va avea loc în baze
generale.

73.Preîntîmpinarea salariatului despre posibila concediere în legătură cu reducerea

numărului de personal se efectuează înainte de concediere cu:
2 luni înainte

74.Contractul individual de muncă dintre salariat şi angajator se consideră

încheiat din momentul:
a) semnării, dacă contractul nu prevede altfel;
b) din ziua în care salariatul a fost admis la muncă de către angajator sau de
către o altă persoană cu funcţie de răspundere din unitate, abilitată cu angajarea
personalului
12
75.Suspendarea contractului individual de muncă presupune:
suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor salarialе
(salariu, sporuri, alte plăţi) de către angajator.

76.În cazul demisionării, salariatul este obligat de a preîntîmpina angajatorul de

regulă cu:
cu 14 zile calendaristice înainte

77.Angajatorul poate concedia salariatul dacă acesta este absent de la serviciu

în timpul zile de lucru:
timp de 4 ore consecutive fără motive întemeiate (fără a ţine cont de pauza de
masă)

78.Activitatea prin cumul reprezintă:

îndeplinirea de către salariat, pe lîngă munca de bază, a unei alte munci,
permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract
individual de muncă distinct.

79.Salariatul ce a depus cerere de demisie poate să-și retragă cererea:

Timp de 7 zile calendaristice de la data depunerii cererii de demisie.

80.Constatarea nulităţii contractului individual de muncă are efecte în timp:

a) Nulitatea contractului individual de muncă se constată prin hotărîre a
instanţei de judecată;
b) Se consideră litigii individuale de muncă divergenţele dintre salariat şi
angajator privind nulitatea contractului individual de muncă

81.Concedierea salariatului se admite pentru următoarele motive:

a) rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă (art.63 alin.(2));
b) lichidarea unităţii sau încetarea activităţii angajatorului persoană fizică;
c) reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate;
d) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii
prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical;
e) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii
prestate din cauza calificării insuficiente, stabilită în urma atestării efectuate în
modul prevăzut de Guvern;
f) schimbarea proprietarului unităţii (în privinţa conducătorului unităţii, a
adjuncţilor săi, a contabilului-şef);
g) încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior
salariatul a fost sancţionat disciplinar;
h) absenţa fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ţine
cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă;
i) prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, în stare cauzată de substanţe
stupefiante sau toxice, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit.k);

13
j) săvîrşirea unei contravenţii sau infracţiuni contra patrimoniului unităţii, stabilită
prin hotărîrea instanţei de judecată sau prin actul organului de competenţa căruia
ţine aplicarea sancţiunilor contravenţionale;
k) comiterea de către salariatul care gestionează nemijlocit mijloace băneşti sau
valori materiale ori care are acces la sistemele informaţionale ale angajatorului
(sisteme de colectare şi gestiune a informaţiei) sau la cele administrate de angajator
a unor acţiuni culpabile, dacă aceste acţiuni pot servi drept temei pentru pierderea
încrederii angajatorului faţă de salariatul respectiv;
k1) încălcarea obligaţiei prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325 din 23
decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;
l) încălcarea gravă repetată, pe parcursul unui an, a statutului instituţiei de
învăţămînt de către un cadru didactic (art.301);
m) comiterea de către salariatul care îndeplineşte funcţii educative a unei fapte
imorale incompatibile cu funcţia deţinută;
n) aplicarea, chiar şi o singură dată, de către un cadru didactic a violenţei fizice sau
psihice faţă de discipoli (art.301);
o) semnarea de către conducătorul unităţii (filialei, subdiviziunii), de către
adjuncţii săi sau de către contabilul-şef a unui act juridic nefondat care a cauzat
prejudicii materiale unităţii;
p) încălcarea gravă, chiar şi o singură dată, a obligaţiilor de muncă;
r) prezentarea de către salariat angajatorului, la încheierea contractului individual
de muncă, a unor documente false (art.57 alin.(1)), fapt confirmat în modul stabilit;
s) încheierea, vizînd salariaţii ce prestează munca prin cumul, a unui contract
individual de muncă cu o altă persoană care va exercita profesia, specialitatea sau
funcţia respectivă ca profesie, specialitate sau funcţie de bază (art.273);
u) transferarea salariatului la o altă unitate cu acordul celui transferat şi al ambilor
angajatori;

v) refuzul salariatului de a continua munca în legătură cu schimbarea proprietarului

unităţii sau reorganizarea acesteia, precum şi a transferării unităţii în subordinea
unui alt organ;
x) refuzul salariatului de a fi transferat la o altă muncă pentru motive de sănătate,
conform certificatului medical (art.74 alin.(2));
y) refuzului salariatului de a fi transferat în altă localitate în legătură cu mutarea
unităţii în această localitate (art.74 alin.(1)); precum şi
y1) deţinerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vîrstă;
z) pentru alte motive prevăzute de prezentul cod şi de alte acte legislative.

a) reducerea statelor sau a numărului de personal;

b) schimbarea proiectului unităţii (în privinţa conducătorului, adjunctului lui
şi contabilului-şef);
c) încălcarea repetată a disciplinei de muncă;
d) atingerea vîrstei de pensionare de către salariaţi;
e) schimbării denumirii unităţii.

14
82.În cazul deplasării în interes de serviciu, angajatorul este obligat să
compenseze salariatului:
Cheltuielile de călătorie tur-retur
Cheltuielile de cazare
Diurna
Alte cheltuieli ce țin de delegare

83.Şomajul tehnic reprezintă:

Întreruperea sau reducerea temporară a activității fără încetarea raportului de
muncă pentru motive economice, tehnologice, structurale

84.Elementele specifice contravenţiei sunt:

a) fapta săvîrşită cu vinovăţie,
b) acţiunea efectuată în stare de afect,
c) fapta de pericol mai redus decît infracţiunea,
d) fapta prevăzută de lege,
e) fapta sancţionată de legislaţie

85.Care din următoarele infracţiuni, conform părţii speciale a Codului penal al

Republicii Moldova, sunt infracţiuni contra sănătăţii persoanei?
Lovirea sau alte violențe
Vătămarea corporală
Vătămare corporală gravă
Loviturile sau vătămările acuzatoare de moarte
Vătămarea corporală din culpă
86.Care din următoarele infracţiuni, conform părţii speciale a Codului penal al
Republicii Moldova, sunt infracţiuni contra sănătăţii publice?
•Contaminarea cu maladia SIDA
•Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei
medicale
•Publicitatea în scopul obţinerii ilegale de organe, ţesuturi şi celule umane sau
privind donarea ilicită a acestora
•Practicarea ilegală a medicinei sau a activităţii farmaceutice
•Producerea sau comercializarea medicamentelor contrafăcute
•Răspîndirea bolilor epidemice
•Prescrierea ilegală a preparatelor narcotice sau psihotrope
87.Efectuarea avortului este condamnabilă, conform părţii speciale a Codului
penal al Republicii Moldova, dacă:
•Este efectuat în afara instituțiilor medicale sau a cabinetelor autorizate în
acest scop
•Este efectuat de către o persoană care nu are studii medicale superioare
speciale
•Dacă vîrsta sarcinii a depășit 12 săptămîni, în lipsa indicațiilor medicale
stabilite de ministerul sănătății
•În cazul contraindicațiilor medicale pentru efectuarea unei asemenea operații
•În condiții antisanitare

15
88.Efectuarea fecundării artificiale se consideră infracţiune, conform părţii
speciale a Codului penal al Republicii Moldova, numai dacă a fost săvîrşită:
Fără consimţământul scris al pacientei

89.Contaminarea cu maladia SIDA se consideră infracţiune, conform părţii

speciale a Codului penal al Republicii Moldova, numai dacă a fost provocată:
•Punerea intenționată a altei persoane în pericol de contaminare
•Contaminarea cu maladia SIDA de către o persoană care știa că suferă de
această boală (asupra a două persoane sau cu bună știință asupra unui minor)
•Contaminarea cu maladia SIDA ca urmarea a neîndeplinirii sau îndeplinirii
necorespunzătare de către un lucrător medical a obligațiilor sale profesionale
90. Parteneriatul social reprezintă:
un sistem de raporturi stabilite între salariaţi, angajatori şi autorităţile publice
respective în procesul determinării şi realizării drepturilor şi intereselor sociale şi
economice ale acestora.

91. Sistemul parteneriatului social include următoarele niveluri:

a) naţional – stabileşte bazele reglementării relaţiilor social-economice şi de
muncă în Republica Moldova;
b) ramural – stabileşte bazele reglementării relaţiilor din sfera muncii şi cea
socială într-o anumită ramură (ramuri) a economiei naţionale;
c) teritorial – stabileşte bazele reglementării relaţiilor din sfera muncii şi cea
socială în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi în municipii;
d) de unitate – stabileşte obligaţiile reciproce concrete dintre salariaţi şi angajator
în sfera muncii şi cea socială.

92. Contractul colectiv de muncă este actul juridic care reglementează

raporturile de muncă şi alte raporturi sociale în unitate, încheiat în formă scrisă
între salariaţi şi angajator de către reprezentanţii acestora.

93. Convenţia colectivă este un act juridic care stabileşte:

principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor
social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către
reprezentanţii împuterniciţi ai salariaţilor şi ai angajatorilor la nivel naţional,
teritorial şi ramural, în limitele competenţei lor

94. Amnistia reprezintă:

actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea
pedepsei aplicate sau comutarea ei.

95. Grațierea reprezintă:

actul prin care persoana condamnată este liberată, în tot sau în parte, de pedeapsa
stabilită.
96. Curatela se instituie asupra:
a) minorilor în vîrstă de la 14 la 18 ani
b) persoanelor fizice limitate în capacitate de exerciţiu (consumului abuziv de
alcool, consumului de droguri şi de alte substanţe psihotrope)
16
97. Tutela se instituie asupra:
a)persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu şi asupra
b) minorilor în vîrstă de pînă la 14 ani.

98. Nu poate fi tutore sau curator următoarele persoane.

a)minorul;
b) persoana lipsită de sau limitată în capacitatea de exerciţiu;
c) cel decăzut din drepturile părinteşti;
d) cel declarat incapabil de a fi tutore sau curator din cauza stării de sănătate;
e) cel căruia, din cauza exercitării necorespunzătoare a obligaţiilor de adoptator, i
s-a anulat adopţia;
f) cel căruia i s-a restrîns exerciţiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul
legii, fie prin hotărîre judecătorească, precum şi cel cu rele purtări;
g) cel ale cărui interese vin în conflict cu interesele persoanei puse sub tutelă sau
curatelă;
h) cel înlăturat prin act autentic sau prin testament de către părintele care exercita
singur, în momentul morţii, ocrotirea părintească;
i) cel care, exercitînd o tutelă sau curatelă, a fost îndepărtat de la ele;
j) cel care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internată persoana
asupra căreia se instituie tutela sau curatela.

99.Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei:

a)sunt acele împrejurări, stări, situaţii, cazuri, condiţii a căror existenţă în timpul
săvârşirii faptei, face, potrivit legii, ca realizarea vreuneia dintre trăsăturile
esenţiale ale infracţiunii să devină imposibilă.
b)legitima apărare;
c)reţinerea infractorului;
d)starea de extremă necesitate;
e)constrângerea fizică sau psihică;
f)riscul întemeiat;
g)executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului

100. Înlăturarea răspunderii contravenţionale pentru fapta ce conţine

elementele constitutive ale contravenţiei are loc în cazul:
a)renunţării benevole la săvîrşirea contravenţiei;
b)stării de iresponsabilitate;
c)contravenţiei neînsemnate sau al tentativei de contravenţie neînsemnată;
d)împăcării victimei cu făptuitorul;
e)încheierii tranzacţiei conform Legii cu privire la mediere;
f)prescripţiei răspunderii contravenţionale;
g)amnistiei.

17