lOMoARcPSD|7128203

Sinteza curs dreptul afacerilor

Dreptul afacerilor Business low (Academia de Studii Economice din București)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|7128203

Sistemul dreptului
- este alcatuit din totalitatea ramurilor de drept existente intr- un anumit stadiu;
- sistemul dreptului are 2 subdiviziuni:
- drept public
- drept privat
Ramurile de drept public se caracterizeaza prin faptul ca cel putin una din partile raportului juridic este o
autoritate sau o institutie publica, partile raportului juridic aflandu- se pe pozitia de inegalitate juridica.
Guverneaza interese comune
Ramurile de drept privat se caracterizeaza prin faptul ca partile raportului juridic sunt numai personae
publice sau juridice ele aflandu- se pe pozitia de egalitate juridica. Guverneaza interese private,
particulare ( pers fizice, juridice )

Ambele tipuri de drept se subclasifica in mai multe ramuri:

DREPTUL PUBLIC:
- drept constitutional – are la baza dreptul pozitiv, Constitutia Romaniei
- drept penal – codul penal
- drept procesual penal – reguli de desfasurare a proceselor
- drept administrative – cuprinde reglementari
- drept financiar/ fiscal – codul fiscal, codul de procedura fiscala
- drept procesual civil – reguli de desf a proceselor civile
DREPTUL PRIVAT:
- drept civil – noul cod civil 2011
- drept commercial – legi comerciale speciale 31/90
- legea 26/90, legea concurentei – L 11/91 -298/02
- legea 82/91 legea contabilitatii
-legea statutului BNR
- legea asig/reasig
- legea francizei
- dreptul familie
- dreptul mediului
- dreptul transporturilor
- dreptul muncii si protectiei sociale

Norma Juridica
- este o regula de conduita adoptata de organelle legislative ( in principal Parlementul ) cu scopul de a se
reglementa viata in societate in acord cu interese si valori fundamentale ale societatii, regula ce poate fi
dusa la indeplinire si prin forta la nevoie.

Caracteristici/ trasaturi esentiale:

1) Caracterul general si impersonal - se aplica la fel in toate situatiile si conditiile;
2) Caracterul impersonal - nu are un anumit destinatar ci se
adreseaza in egala masura tuturor membrilor societatii;
3) Caracterul obligatoriu- trebuie respectata intotdeauna fie prin
convingere fie prin costrangere

Structura interna a normei juridica are 3 elem componente: ipoteza, dispozitia, sanctiunea.
IPOTEZA- ne arata cadrul/ contextul in care actioneaza norma juridica.
DISPOZITIA- este cea mai importanta parte a normei juridice, este insasi regula de conduita ce trebuie
urmata;

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

SANCTIUNEA:- consecinta sau efectul nerespectarii dispozitiei;

Clasificarea normelor
1. In functie de ramura de drept din care face parte:
- Norme de drept civil
- Norme penale
- Norme de drept administrativ
- Norme de drept commercial

2. Dupa caracterul normelor juridice:

a) Norme imperative – omerative sarcina impusa
-prohibitive – interzic ceva
b) Norme permisive
c) Norme suplitive – care suplinesc vointa neexprimata

3. Dupa caracterul normelor de a fi complete sau incomplete

a) norme complete ( contin toate cele 3 elem de structura interna )
b) norme incomplete care pot fi:
- norme de trimitere: norma juridical in vigoare trimite la o alta norma
- norme in alb: norma juridical trimite la o alta norma, dare care nu a fost inca
adoptata, cand se va adopta se transforma in norma de trimitere

4. In functie de sfera de aplicare – norme generale – legi generale

- norme speciale – legi speciale
- norme expcetionale

Aplicarea normelor in timp este reglementata de 3 principii:

1. Principiul neretroactivitatii - norma juridica actioneaza numai pt viitor adica de la data intrarii in
vigoare, nu are puteri retroactive
Exceptii
 exceptia retroactivitatii noii legi – care prevede pt aceeasi fapta un nr mai mic
 exceptia retroactivatii legii penale – care dezincrimineaza anumite fapte
2. Principiul aplicarii normelor potrivit caruia norma juridica se aplica imediat si neconditionat din
momentul intrari in vigoare
3. Principiul neutraoactivitatii – norma juridical nu supravietuieste iesirii ei din vigoare

Modalitati de iesire din vigoare

 Caderea in desuetudine - norma juridica cu toate ca nu a fost abrogata nu se mai aplica in
practica sau in realitate datorita schimbarii contextului care a fost avut in vedere la elaborarea
ei.
 Abrogare poate fi: expresa (directa sau indirecta) sau tacita/implicita
 Ajungerea la termen in cazul legilor temporale

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Raportul juridic
- repezinta relatia sociala cu caracter patrimonial sau nepatrimonial si care este reglementat de catre o
norma juridica.
Raportul juridic civil are următoarele caractere juridice:
a) caracter social, deoarece el nu se poate incheia decât între persoane şi nu între oameni şi
bunuri.
b) caracter patrimonial, poate fi evaluat în bani;
c) caracter personal nepatrimonial, în cazul raporturilor juridice civile ce nu pot fi evaluate în
bani;
d) poziţia de egalitate juridică a părţilor este caracteristica fundamentală ce deosebeşte un raport
specific dreptului privat de un raport de drept public, raport de autoritate;
e) caracter dublu voliţional, el presupune conjugarea a două voinţe:
- voinţa legiuitorului
- voinţa părţilor implicate

Structura raportului juridic este formata din: subiecte, continut si obiect.

SUBIECTELE:- persoane participante la raportul juridic , se impart in 2 categorii de persoane:
- fizice (subiect individual)
- juridice (subiect colectiv), persoana morala
Pers fizica reprezinta omul, ca titular de drepturi si obligatiuni, care se identifica prin 3 elemente: nume,
domiciliu si stare civila.
Pers fizica are caracter individual iar pt a putea participa la raporturile juridice are nevoie de o anumita
capacitate juridica, are 2 laturi: capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu.
1. Capacitatea de folosinta - capacit de a avea drepturi si obligatii.
Capacitatea de folosinta se caracterizeaza prin urmatoarele:
 legalitate
 generalitate
 inalienabilitate
 intagibilitate
 egalitate
 universalitate

Legea 31/1954 privind pers fizica si juridica stabileste ca persoana fizica dobandeste capacitatea de
folosinta la nastere si se pierde la moarte.
- incepe de obicei la nastere iar ca exceptie din momentul conceptiei cu conditia ca copilul sa se nasca viu
nu neaparat viabil;
- inceputul capacitatii de folosinta din momentul conceperii are relevanta in materie succesorala sau de
mostenire;
- in cazul in care tatal natural al copilului moare inainte de nasterea sa, copilul nu ar putea veni la
succesiunea tatalui decedat daca s-ar considera momentul nasterii ca fiind inceputul capacit de folosinta;
- ia sfarsit prin deces sau prin declararea judecatoreasca a mortii;

Declararea judecatoreasca a mortii implica 2 variante:

1. Declararea judec a mortii neprecedata de declararea judecatoareasca a disparatiei
- persoana a disparut in imprejurari exceptionale care lasa sa se presupuna ca a murit ex razboi, accident,
naufragiu
2. Declararea este precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei
- poate fi ceruta dupa cel putin 4 ani de la data ultimelor stiri despre persoana respective;

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Declararea judecatoreasca a mortii nu trebuie confundata cu declararea judecatoreasca a disparitiei

- declararea judecatoreasca a disparitiei poate fi ceruta dupa cel putin 1 an de la data ultimelor stiri despre
pers respectiva
- declararea judecatoreasca a disparitiei nu are ca efect incetarea capacitatii de folosinta

2. Capacitatea de exercitiu- capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma

obligatiile. Presupune 3 etape de manifestare:
1. Lipsa capacitatii de exercitiu – specifica minorilor sub 14 ani si interzisilor judecatoresti - nu poate
incheia nici un act juridic civil in nume propriu, pot insa face anumite acte marunte
2. Capacitate de exercitiu restransa/limitata – specifica minorilor intre 14- 18 ani - inseamna ca
majoritatea actelor juridice civile si actelor juridice in general le poate incheia in nume propriu dar cu
acordul pretabil al parintelui, al tutorelui, anumite acte le poate incheia singura dupa 16 ani: contractul de
munca, poate avea propriul cont in banca, poate fi membru al unei asociatii sau fundatii
3. Capacitate de exercitiu deplina – persoanele majore de peste 18 ani, exista o situatie in care
capacitatea de exercitiu deplina e dobandita si pana la 18 ani (situatia femeii casatorite de la 16 ani sau cu
incuviintarea autoritatii tutelare chiar de la 15 ani); exista o situatie in care si o persoana cu peste 18 ani
este total lipsita de capacitate de exercitiu- situatia interzisilor judecatoresti sau persoane puse sub
interdictie.

DOMICILIUL- aceea localizare in spatiu care individualizeaza persoana fizica; e de trei feluri: obisnuit,
legal, convetional
DOMICILIUL OBISNUIT (de drept comun)- locul unde persoana fizica sta cea mai mare parte a anului
in mod statornic
DOMICILIUL LEGAL- se aplica in cazul interzisilor si al minorilor
- interzisul are domiciliul legal impreuna cu tutorele
- minorul are domiciliul legal impreuna cu tutorele sau cu parintii
Daca parintii sunt divortati minorul are domiciliul legal cu acela dintre parintii caruia instanta i-a
incredintat cresterea sa.
DOMICILIUL CONVENTIONAL- acel loc ales de catre parti pentru incheierea anumitor acte juridice.
Domiciliul nu trebuie confundat cu resedinta (locul unde persoana fizica sta perioade scurte de timp si in
mod sporatic).

PERSOANA JURIDICA
Persoana juridică reprezintă un colectiv de oameni care, întrunind condiţiile cerute de lege, este titular de
drepturi şi obligaţii civile.

Prin excepţie, există şi persoane juridice care nu reprezintă colectivităţi de oameni. Ex societatea cu
răspundere limitată cu asociat unic, în spatele căreia stă o singură persoană fizică.
Persoana juridică se identifică prin denumire, sediu, firmă, emblemă, elemente de identificare fiscală etc.

Elementele constitutive ale persoanei juridice :

1.ORGANIZAREA AUTONOMA/ DE SINE STATATOARE
- semnifica atat structurarea sau compartimentarea interna a persoanei juridice cat si alcatuirea
structurilor de conducere
2.PATRIMONIUL PROPRIU
- trebuie sa fie separat sau distinct atat de patrimoniul altor persoane juridice cat si de patrimoniul
persoanelor fizice componente
3.SCOPUL PROPRIU DE ACTIVITATE DETERMINAT, LICIT SI MORAL - motivatia/
nevoia sociala care a stat la baza crearii persoanei juridice respective

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Persoana juridică îşi desfăşoară întrega activitate cu respectarea principiului specialităţii

capacităţii de folosinţă - o persoană juridică nu poate avea decât acele drepturi şi obligaţii care
corespund scopului pentru care a fost constituită. Nerespectarea acestui principiu atrage nulitatea
absolută a actelor încheiate de persoana juridică.

CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC

Conţinutul raportului juridic civil este dat de totalitatea drepturilor subiective civile şi a
obligaţiilor lor corelative.
Drept subiectiv - posibilitatea subiectului activ de a avea o anumită conduită sau de a pretinde
subiectului pasiv o conduită corespunzătoare, în limita legilor, în caz de nevoie putând apela la
forţa de constrângere a statului.

Drepturile subiective civile pot fi clasificate după mai multe criterii.

- După criteriul opozabilităţii, pot fi :
 Absolute
 Relative.
Dreptul absolut este acel drept subiectiv civil în temeiul căruia titularul său are posibilitatea de a-
l exercita singur. Dreptul absolut este opozabil tuturor (opozabil erga omnes)

Obligaţia corelativă unui drept absolut este o obligaţie generală negativă, în sensul că toate
celelalte persoane cu excepţia titularului dreptului sunt ţinute de obligaţia de a nu face nimic de
natură a aduce o atingere dreptului absolut.

Drepturile absolute pot fi:

- drepturi patrimoniale, cum este dreptul de proprietate
- drepturi personal nepatrimoniale, cum este dreptul la nume.

Dreptul relativ este acel drept subiectiv civil în temeiul căruia subiectul activ (numit creditor) are
posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv (numit debitor) să dea, să facă sau să nu facă ceva.
Drepturile relative sunt numai drepturi patrimoniale.

În funcţie de conţinut, dreptul subiectiv civil poate fi:

1. Drept patrimonial –cele care au continut evaluat in bani se impart in:
- Drepturi reale - dreptul patrimonial unde titularul îşi poate exercita
prerogativele asupra unui bun în mod direct, sunt drepturi absolute. Se impart in:
 drepturi reale principale ex: dreptul de proprieate, dreptul de administrare,
dreptul de folosinţă, dreptul de concesiune, dezmembrămintele dreptului
de proprietate (uzufruct, uz, abitaţie, superficie şi servitute)

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

 drepturi reale accesorii. garanţii reale şi sunt drepturi care garantează un alt
drept de creanţă: ipoteca, gajul şi privilegiile.
- Drepturi de creanta - este dreptul subiectiv în virtutea căruia subiectul activ
(creditorul)
poate pretinde subiectului pasiv (debitorul) să dea, să facă sau să nu facă ceva, sunt
drepturi relative, sunt nelimitate

2. Drept personal nepatrimonial

Obligatia civila - acea indatorire a unor persoane de a avea o anumita conduita in vederea
realizarii dreptului subiectiv.
Există mai multe clasificări ale obligaţiilor civile.
I.Clasificare în funcţie de obiect:
1. Obligaţia de a da - reprezintă a constitui sau a transmite un drept real
2. Obligatia de a face - presupune prestarea unui serviciu, executarea unei lucrări sau
predarea unui bun.
3. Obligatia de a nu face – are un conţinut diferit după cum este corelativă unui drept
absolut sau unui drept relativ.
. II.Clasificare după obiect împarte obligaţiile în :
1. Obligatii pozitive - bbligaţiile de a da şi de a face sunt obligaţii pozitive
2. Obligatii negative - obligaţia de a nu face este o obligaţie negativă deoarece constă într-o
abstenţiune
III. Clasificare după obiect creează două categorii de obligaţii:
1. Obligaţii de rezultat - se consideră îndeplinită dacă debitorul ei a ajuns la un rezultat
determinat
2. Obligaţii de mijloace - constă în datoria debitorului de a depune toată stăruinţa sa pentru
a atinge un rezultat, dar fără a se obliga la însuşi rezultatul
IV. În funcţie de gradul de opozabilitate, obligaţiile civile se împart în:
1. Obligaţii opozabile între părţi – ca si drepturi de creante
2. Obligaţii opozabile şi terţilor - adică persoanelor care nu au participat la încheierea
raportului juridic
3. Obligaţii reale - strâns legate de un bun, încât sunt adevărate sarcini reale
V. După criteriul sancţiunii:
1. Obligaţiile pot fi perfecte - beneficiază de sancţiune, astfel încât creditorul poate să
apeleze la forţe de constrângere pentru a-l determina pe debitor să-şi execute obligaţia
2. Obligatii imperfect sau morale apelul la forţa de constrângere a statului nu este posibil,
se executa de bunavoie
VI. Din punt de vedere structural:
1.Obligaţiile sunt pure şi simple - care nu sunt afectate de termen, condiţie sau sarcină.
2. Obligatii complexe - sunt cele cu pluralitate de subiecte sau cu pluralitate de obliecte

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Obiectul raportului juridic

Obiectul raportului juridic – îl reprezintă prestaţiile părţilor, respectiv acţiunile sau
inacţiunile la care este îndreptăţitit subiectul activ şi la care este obligat subiectul pasiv.
Persoana titulara a dreptului subiectiv se numeste subiect activ al raportului juridic, pe cand
persoana detinatoare a obligatiei se numeste subiect pasiv al raportului juridic.
De cele mai mult ori, aceste actiuni sau inactiuni se exercita cu privire la bunuri.

Bunul reprezintă o valoare economică necesară oamenilor şi susceptibilă de a fi însuşită

prin intermediul drepturilor patrimoniale.

Bunurile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

1.Dupa natura lor:
a) Bunuri mobile - bunurile care pot fi mutate dintr-un loc in altul fara a schimba destinatia
economica. Ele se subclasifica in:
 mobile prin natura lor (autovehicule, biciclete, bijuterii)
 mobile prin determinarea legii- bunuri carora le este acordata acea carac prin
reglementari legale desi nu sunt bunuri propriu- zise (actiunile si obligatiunile soc
com, precum si obligatiunile de stat si municipale)
 mobile prin anticipatie- acele bunuri care desi sunt imobile la un moment dat, in
mod sigur vor deveni mobile (ex: recoltele inca neculese)
b) Bunuri immobile - acele bunuri care nu pot fi mutate dintr-un loc in altul fara a le schimba
destinatia economica. Ele se subclasifica astfel:
 imobile prin natura lor (ex: cladirile, recoltele inca neculese)
 imobile prin destinatie- acele bunuri care desi mobile prin natura lor, datorita
scopului acestora, legea le considera imobile; sunt legate de un bun imobil
dominant (ex: unelte agricole, mobilier casnic)
 imobile prin obiectul la care se aplica (ex: actiunile in justitie )

Distinctia intre cele mobile si cele imobile prezinta interes in ceea ce priveste
transmiterea prop., garantarea obligatiilor si legitimarea procentuala.
Transmiterea drept de proprietate asupra bunurilor imobile este supusa de lege unor
reglementari mult mai stricte.
Actul respectiv (vanzare- cumparare, donatie sau testament) trebuie sa aiba in mod
obligatoriu forma autentica.
Pe langa aceasta trebuie indeplinite si anumite formalitati de publicitate imobiliara.
Garantarea obligatiilor- bunurile imobile fac obiectul ipotecii, iar bunurile mobile fac
obiectul cajului sau amanetului.

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

In domeniul legitimarii procesuale, in cazul unui litigiu sau un process cu privire la un

imobil, competenta este instanta pe a carui raza teritoriala se afla bunul respectiv, pe cand in
cazul unui litigiu cu privire la un bun mobil, competenta este instanta de la domiciliul paratului.

2.Dupa gradul de determinare:

- individual determinate sau certe
- generic determinate sau generice sau de gen
Bun individual determinat -acel bun care se caracterizeaza prin anumite insusiri proprii numai lor
(bun unicat).
Bun generic determinat- acel bun care se caracterizeaza prin insusiri generale sau comune
(bunuri produse in serie).
Distinctia dintre bunurile certe si cele generice prezinta interes in primul rand in ceea ce
priveste transmiterea dreptului de proprietate.
Dreptul de proprietate asupra bunurilor certe se transmite din momentul realizarii
acordului de vointa.
Dreptul de proprietate asupra bunurilor generice se transmite mai tarziu, adica din
momentul individualizarii.
Individualizarea bunurilor generice are loc prin numarare, masurare, cantarire

3. Daca sunt sau nu in circuitul civil:

- bunuri care sunt in circuitul civil- pot face obiectul oricarui act juridic
- bunuri in circuitul civil limitat- au circulatia reglementata prin anumite prevederi
speciale (ex: armele de vanatoare, de aparare, bunuri apartinand patrimoniului cultural
national)
- bunuri scoase din circuitul civil- nu pot face obiectul nici unui act juridic (ex: armele
militare, subst. explozibile, cele radioactive, drogurile)

4.Daca isi consuma sau nu substanta pe timpul utilizarii:

- bunuri consumabile sau consubtibile - consumabile isi consuma subst printr-o singura
utilizare (alimente, bauturi, combustibili, medicamente, detergenti, cosmetice)
- bunuri neconsumabile - pot fi folosite în mod repetat. De exemplu, mobilă, rechizite etc.

5.Daca produc sau nu fructe:

- bunuri frugifere - acele bunuri care produc in mod repetat fructe fara a-si
consuma substanta (ex: pomii fructiferi, roca).
- bunuri nefrugifere - sunt cele care nu pot produce periodic fructe.

Fructele se impart in 3 categorii:

1.Fructele naturale- fructe care se produc in mod spontan ca rezultat al actiunii fortelor
naturii (ex: ciupercile, fructe de padure).
2.Fructele industriale- fructe produse ca rezultat al activ. omului (ex: marul din livada,
gazonul de pe stadion)
3.Fructele civile- acele venituri sau sume de bani obtinute in urma exploatarii unor bunuri
(ex: chiria, arenda, dobanda, dividendul)

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

6. Dupa gradul de autonomie:

- principale - au o existenta de sine statatoare
- accesorii - nu au o existenta de sine statatoare, depind de un bun principal;
Bunurile principale isi diminueaza valoarea fara existenta bunurilor accesoriu.

7. Daca pot fi sau nu urmarite in vederea executarii unor obligatii:

- sesizabile - pot fi urmarite in vederea examinarii unor obligatii.
- insesizabile - nu pot fi urmarite in vederea examinarii unor obligatii (ex: bunurile
proprietate privata)

Categorii de persoane:
Societatile
 scop comercial
 profesionale (ale specialistilor in insolvente, ale avocatilor si ale medicilor, ale executarilor
judecatoresti)

Persoane juridice = asociatiile cu scop nepatrimonial, nelucrativ (persoane juridice constituite cu

acordul membrilor, la care nu urmaresc sa obtina un castig in urma muncii, urmaresc binele colectiv.

Fundatiile = persoane juridice, unde elementul cel mai important este patrimoniul, scopul nelucrativ
(constituite prin alocarea unui patrimoniu important), folosirea acestui patrimoniu nefiind patrimonial
direct al constituirii fundatiei, ci al pers desemnate de a conduce.
Institutiile statului participant:
- raporturi in care au pozitie de drept privat (au pozitii egale cu oricare alta persoana fizica sau juridica)
- raporturi de drept public (raporturi in care sunt supraordonate)

Regiile autonome = entitati constituite de catre autoritatiile publice in vederea realizarii unor activitati
deosebile pe plan social, politic si militar.

Persoanele juridice pot face numai acele acte care servesc scopului pentru care au fost infiintate. Actele
care exceda acestui scop pot fi anulate. Ca si persoana fizica, ea are capacitate de folosinta.
Prin capacitate de exercitiu a unei persoane juridice se intelege aptitudinea de a-si asuma drepturile
prin reprezentantii sai legali.

Reprezentantul legal = persoana desemnata prin actul constitutiv sau in conformitate cu regulile
constituite in actul constitutiv. Acest reprezentant legal poate sa desemneze si reprezentanti
conventionali sau sa-si delege atributiile de reprezentare unor terti (persoane din structura functionala
a societatii).
Si persoana juridica poate avea o capacitate de folosinta anterior infiintarii sale. Aceasta capacitate s.n
capacitate de folosinta restransa si este limitata la toate actele juridice necesare infiintarii juridice.

PROFESIONIST= persoana care afirma ca este specializata intr-o anumita categorie de activitati si care
isi castiga mijloacele de existenta din aceste activitati. Pot fi persoane fizice sau juridice.

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Formele de organizare a activitatii desfasurate de persoanele fizice Reglementarea cadrului este

cuprinsa in ordonanta 44/2008.
Exista 3 forme de organizare :
1. persoana fizica autorizata (PFA) - cel putin 18 ani si pt domenii unde legea impune atestat de
codificare necesar pentru desfasurarea activitatii declarate.

Persoana fizica autorizata:

- Activitatea desfasurata este propria activitate (forta ta, atitudinile sale de gestionare)
- nu poate angaja alte persoane cu contract de munca, dar poate colabora cu alte persoane
fizice/juridice
- Poate sa constituie prin declaratie expresa inregistrata la Registrul Comertului un patrimoniu de
afectatiune, o masa de bunuri destinata exclusiv activitatii profesionale.
- In situatia in care exista creditori/debitori ale caror creante impotriva PFA sunt nascute din activitatea
profesionala a acestuia, ei se vor indestula cu prioritate din patrimoniul de afectatiune. Numai in cazul
in care acesta este insuficient, se for indrepta si impotriva patrimoniului persoanei respective.

2. Intreprindere individuala - cel putin 18 ani, forma de organizare a activitati comerciale

Intreprinderea individuala
- Poate sa angajeze personal cu contract de munca
- Raspunderea patrimoniala este angajata cu prioritate de patrimoniul de afectatiune daca acesta este
constituit
- Poate fi continuata de catre mostenitorii titularului fie in:
o Forma intreprinderii individuale (daca este un singur mostenitor)
o Forma intreprinderii familiale (daca sunt mai multi mostenitori si isi desemneaza un reprezentant
comun pt continuarea activitatii)

3. intreprindere familiala - forma de organizare a activitatii economice, de regula comerciala,

constituita de cel putin 2 persoane, membrii ai aceleasi familii lucreaza impreuna in domeniul
activitatii declarate. Reprezentantul / coordonatorul activitatii intreprinderii familiale trebuie sa
aiba cel putin 18 ani iar membrii cel putin 16 ani.

Intreprinderea familiala:
- se constituie din cel putin 2 persoane, membri ai aceleiasi familii, printr-un acord (act scris intitulat de
lege „ACORD”) in care se specifica numele, prenumele membrilor, reprezentantul, data incheierii,
contributia in bunuri si munca a fiecaruia din membri la constituire si activitate, cota in care se vor
imparti beneficiile.
- spre deosebire de societatile comerciale, legea prevede expres ca intreprinderile familiale raspund
conform cotelor de participare la beneficii si pierderi
- nu poate incheia contracte de munca, poate incheia doar contracte de colaborare
- raspunderea pentru datoriile intreprinderii familiale este angajata solitar si indivizibil cu patrimoniul
de afectatiune daca este constituit, daca nu este suficient, se ataca patrimoniul propriu, conform cotelor
- deciziile din activitatea curenta se iau de reprezentant

!! Nicio forma de organizare nu are personalitate juridica.

Pentru toate 3 formele patrimoniul de afectatiune nu e un nou patrimoniu, nu se incalca principiul
unicitatii si indivizibilitatii patrimoniului, doar se confera un drept de prioritate al creditorilor in

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

executarea creantelor nascute din activitatea profesionala. Aceasta constituie o minima protectie a
membrilor familiei si chiar a patrimoniului intreprinzatorului.

FONDUL DE COMERT
- se intelege totalitatea bunurilor si a drepturilor utilizate de un comerciant pentru desfasurarea
activitatii

Cuprinde:
1. FIRMA – numele comercial (denumirea sub care se desfasoara activitatea)
 In numele persoanei fizice, denumirea este PFA
 Intreprindere individuala
 Intreprindere familiala: nume reprezentant + „intreprindere familiala”
 Societate comerciala: denumire proprie + cuvintele care desemneaza forma de
societate/prescurtarea folosita in acest sens: SNC, SCS, SCA
 In situatia in care comerciantul (pers juridica) este in insolventa, toate actele trebuie sa cuprinda
„Faliment” si expresia corespunzatoare in romana, engleza, franceza (fie ca e doar in perioada
de observare, organizare sau faliment)

2. VADUL COMERCIAL sau CLIENTELA – totalitatea relatiilor comerciale in care este angrenat
comerciantul respectiv cu perspective de mentinere de constanta, impreuna cu elemente
precum situarea intr-un anumit spatiu, a locului in care se desfasoara activitatea, fie in spatiul
fizic/electronic
 clientela – element incorporal – vizeaza relatii
 alte elemente incorporale: marca, emblema, drepturi proprietate intelectuala

3. MARCA = element distinctiv care incearca sa comunice publicului caracteristicile unei marfi intr-
o forma sintetica, usor de retinut, de impact.
 Inregistrata la OSIM pt a fi ocrotita
 Un comerciant poate uza de mai multe marci
4. EMBLEMA =expresie figurativa, menita sa distinga un comerciant de alt comerciant, asociind
pozitia in piata economica, reputatia comerciantului
 Supusa protectiei
Drepturi de proprietate intelectuala: brevete de inventie, inovatiile..
BUNURI CORPORALE: terenuri, utilaje

Firma si clientela sunt cele care ofera stabilitate comerciantului.

Fondul de comert poate fi instrainat in intregul sau/pe componente; pot fi acordate drepturi de
folosinta concomitenta a unor elemente.

Obligatiile profesionale ale comerciantilor:

Cea mai importanta este de a tine evidentele obligatorii in format scris , fie cand legea permite in
format electronic

Registrul:
 Carta mare (se trec toate operatiunile, incasari si plati)
 De Corespondenta (contracte, adrese)

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Obligata sa intocmeasca pe baza actelor de evidenta primara obligatii financiare (bilant, balanta) si fise
ale clientului (incasari si plati, datorii si debite)
 Obligata sa depuna la autoritatile fiscale in termenele prevazute declaratii si situatii financiare
 Obligata sa desfasoare doar acele activitati aducatoare de venituri, pe care le-au declarat ca
atare la

Registrul Comertului iar daca legea impune autorizari prealabile, sa nu le desfasoare decat dupa
obtinerea lor.
Societatile comerciale (SC)
Prin societate in sens juridic intelegem doua sau mai multe persoane care pun in comun bani, bunuri,
cunostinte specifice, prestatii in munca, drepturi de proprietate intelectuala si se inteleg sa coopereze
pt a imparti beneficiile sau care se pot folosi de economiile care pot rezulta.

Clasificarea societatilor comerciale:

1. in functie de natura juridica a societatii comerciale

- societate de persoane (SNC soc in nume colectiv, SCS societate in comandita simpla)

- societate de capitaluri (SA, SCA societate in comandita pe actiuni)

- societate cu raspundere limitata (forma atipica de societate) SRL

2. in functie de raspunderea asociatilor / actionarilor

- limitata si solidara (SNC) – societate in nume colectic

- raspundere mixta (societate in comandita simpla) SCS

In cadrul acestei societati exista 2 categorii de asociati:

 Asociati comanditati (raspund nelimitat si solidar)

 Asociati comanditari (raspund in limita aportului la capitalul social)

- raspundere limitata la aportul la capitalul social (SRL, SA)

3. potrivit naturii capitalului social

- capital integral autohton

- capital integral strain

- capital mixt

4. dupa posibilitatea emiterii sau nu a titlurilor de credit (titluri de valoare)

- societati carora le este interzisa emiterea titlurilor de valoare (societate de persoane, SRL)

- societati care pot emite titluri de valoare (societate de capitaluri)

Trasaturile generale ale SNC si in comandita simpla, respective societatii de persoane:

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

1. sunt societati constituite pe baza principiului “intuitue personae” adica pe baza increderii si
cunoasterii reciproce, a notorietatii si a prestigiului asociatilor

2. raspunderea este nelimitata si solidara cu exceptia asociatilor in comandita simpla

Trasaturi ale SRL-ului

Forma atipica de societate care intruneste elemente comune din ambele tipuri de socitate, respectiv:

 respectarea principiul “intuitue personae” (caracteristic societatii de persoane)

 raspunderea in limitarea aportului la capitalul social (caracteristic societatii de capital).

Numarul minim de asociati este 1, iar numarul maxim 50. In cazul in care exista 1 asociat – SRL cu asociat
unic / unipersonal – asociatului unic ii revin toate prerogativele AGA, iar in caz de dizolvare urmata de
lichidarea societatii, intregul patrimoniu revine asociatului unic.

Actul constitutiv este format din contractul si statutul de societate:

 in cazul SRL-ului pluripersonal

 numai din statut in cazul SRL-ului unipersonal.

Controlul gestiunii societatii se face de catre asociati, iar in cazul in care SRL-ului, incepand cu 15
asociati, este obligatorie comisia de cenzori in conditiile Legii 31/90 modifica si republicata (respectiv
numarul impar de membri si respectarea incompatibilitatilor prevazute de lege).

Raspunderea asociatilor este limitata la aportul la capitalul social.

Asociatul la capitalul social poate sa imbrace numai forma: aport in numerar sau aport in natura

Legea prevede un capital minim de 200 lei, divizat in parti sociale, care nu sunt titluri negociabile.
Instrainarea acestora se face numai in conditiile legii si actului constitutiv, respectiv existenta dreptului
de preemptiune si mai apoi se poate face oferta catre terti (votul in AGA trebuie sa respecte ¾ din
participanti.

In cazul societatii de persoane, capitalul social (neexistand un minim) este divizat in parti de interes care
nu sunt titluri negociabile, care nu au o valoare minima spre deosebire de partile sociale in cazul SRL-ului
care au o valoare minima indivizibila de 10 lei).

Clasificarea AGA:

a) adunare generala ordinara care se intruneste cel putin odata pe an dupa incheierea exercitiuylui
financiar contabil

b) adunare generala extraordinara care se intruneste ori de cate ori este nevoie avand drept
competenta a hotari despre “bunul mers al societatii”

Trasaturile generale ale socitatilor de capital (SA, SCA comandita pe actiuni)

 Sunt societati considerate deschise atunci cand se infiinteaza sub forma subscriptiei publice
 Capitalul minim este de 90.000 lei (echivalentul a 25.000 €), divizat in actiuni – titluri negociabile
care au o valoare minima de 0,1 lei.

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Actiunile se clasifica in:

a) actiuni nominative, caz in care se cunoaste numele titularului detinator; sunt actiuni care pot sa nu
fie integral achitate

b) actiuni la purtator, caz in care nu se cunoaste numele proprietarului detinator; sunt actiuni integral
achitate si care pot fi instrainat prin simpla tradictiune.

* In cazul societatii de capitaluri exista si actiuni cu divident prioritar

– actiuni preferentiale - , dar fara drept de vot in AGA.

Aportul la capitalul social poate sa imbrace urmatoarele forme:

a) aport in numerar / financiar

b) aport in natura

c) aport in creanta, dar numai in cazul SA-ului constituit in forma simultana sau continuata

In cazul societatii de capitaluri, ca urmare a modificarii legii, societatile se pot constitui in forma unitara
sau dualista (exista consiliul de supraveghere care are ca obligatie principala controlul managerului).

Controlul gestiunii societatii se face obligatoriu de catre comisia de cenzori, iar in cazul societatii de
capitaluri in forma dualista se face de catre auditul financiar, caz in care societatea trebuie sa-si radieze
comisia de cenzori de la Registrul Comertului.

Conducerea societatii se realizeaza prin AGA (ordinara sau extraordinara) care poate sa delege
atributele sale consiliului de administratie (caz in care exista mai multi administratori) sau, dupa caz,
unui singur administrator.

Mandatul acestuia este de 4 ani, potrivit legii, ( 2 ani in cazul primului administrator neprevazut in actul
constitutiv).

Administratorul poate sa aiba puteri nelimitate sau limitate. In cazul in care nu se specifica mandatul
primit, administratorul raspunde solidar.

Actul constitutiv al societatii este format din contractul si statutul de societate, avand obligatoriu
clauzele prevazute in lege. In principiu, sub semnatura privata avand forma autentica, cand se incheie
sub forma subscriptiei publice sau cand exista aportat un bun imobil (teren).

Societatea de capitaluri poate sa emita obligatiuni care au o valoare minima de 2,5 lei. Detinatorii de
obligatiuni sunt constituiti in AG a obligatorilor care le apara drepturile.

Obligatiunile sunt imprumuturi pe termen mediu care trebuiesc returnate indiferent daca societatea se
afla in pierdere sau castig.

In cazul societatii in comandita pe actiuni exista:

a) actionari comanditati

b) actionari comanditari

In acest caz, conducerea societatii revine actionarilor comanditati.

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|7128203

Societatile dobandesc personalitate juridica in momentul inregistrarii la Registrul Comertului, unde se

depun urmatoarele acte:

- actul constitutiv in forma solicitata de lege

- dovada depunderii capitalului social

- dovada sediului social

- dovada rezervarii de firma

- avizele necesare si solicitate de lege

- dupa caz, dovada expertizarii aportului in natura

- declaratie pe propria raspundere a asociatilor/actionarilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege

pentru aceasta calitate (tine locul cazierului)

- alte acte solicitate la Registrul Comertului

Dupa obtinerea certificatului de inmatriculare care are toate elementele de identificare a unei persoane
juridice (firma, sediu social), societatea dobandeste personalitate juridica, asociatii, administratorii sau
persoanele delegate pot sa inceapa activitatea (inaintea dobandirii certificatului, orice actiune
desfasurata constituie o infractiune).

Societatile pot infiinta filiale care au personalitate juridica si care se infiinteaza intocmai ca si SC-urile
(societatea se infiinteaza pe teritoriul unde isi are sediul social).

Societatea poate sa desfasoare activitate in nume propriu.

Sociatiatile au si sedii secundare (sucursale, agentii, puncte de lucru) care nu au personalitate juridica.

Sucursalele sunt considerate de catre lege dezmembraminte ale societatii – mama, savarsesc acte in
numele societatii – mama si niciodata in nume propriu si se inregistreaza la Registrul Comertului unde
este inregistrata societatea – mama.

Toate modificarile care apar intr-o societate imbraca forma unor mentiuni, inregistrate obligatoriu la

Registrul Comertului.

Actele aditionale trebuie sa aiba forma juridica “imbracata” de catre actul constitutiv.

Desc?rcat de sura rar (raressnowman@yahoo.com)