Introducere in studiul dreptului

Stiintele juridice si implicit studiul dreptului este acea stiinta care studiaza legile existentei si
dezvoltarii statului, institutiile politice si juridice, formele lor, corelatia dintre acestea si celelalte
componente ale sistemului social.

Dreptul urmareste disciplinarea, ordonarea in vederea promovarii unor valori cum ar fi :

Proprietatea, siguranta, libertatea de a se asocia, libertatea de a contracta, etc.

Studiul dreptului este un ansamblu de idei, notiuni, concepte si principii, un ansamblu de

norme care organizeaza viata in comun, fiind in egala masura, o tehnica de convietuire care
disciplineaza conduitele umane si apara societatea de excese.

Norma juridica -Notiune si Caractere-

Norma juridica este celula de baza a dreptului fara de care nu poate exista. Dreptul este un
ansamblu complex de norme juridice.Fiecare norma inmagazineaza o conduita posibila sau
datorata a subiectelor participante la relatiile sociale.

Norma juridica este un etalon, un model de comportament ce contine pretentiile si exigentele

societatii fata de conduita membrilor sai in anumite relatii. Prin norma intelegem si regula
deoarece norma cuprinde reguli de comportament atribuind drepturi si stabilind obligatii
corelative fata de cele aratate.

Putem concluziona ca norma juridica este o regula de conduita generala si obligatorie al carei
scop este de a asigura ordinea sociala si poate fi dusa la indeplinire pe cale statala, in caz de
nevoie prin constrangere.

Caracterele normei:
-Caracterul general si impersonal al normei juridice: Intrucat norma juridica nu poate multumi
pe fiecare cetatean, ea tinde a satisface exigentele a cat mai multor persoane, ea nu este creata
pentru ceea ce se produce intamplator intr-un caz izolat, ea are in vedere o generalitate de
relatii pantru a fi etalon de conduita si a fi opozabila in mod egal fata de fiecare individ. Norma
trebuie sa se adreseze impersonal destinatarilor nsai si sa contina reguli de conduita generala.

-Caracterul obligatoriu al normei juridice: Obligativitatea normei juridice reiese din scopul
acesteia, adica necesitatea asigurarii ordinii sociale. Norma juridica se aplica imediat, continuu si
neconditionat tuturor subiectilor de drept indiferent de vointa acestora.

Administrarea normei juridice

(a) Dupa criteriul ramurii de drept, din acest punct de vedere normele sunt de drept civil, penal,
constitutional, administrativ, al afacerilor etc.

(b) Dupa criteriul fortei juridice a actului normativ:

(1) In varful oricarei ierarhii normative se afla Constitutia, supranumita si lege fundamentala.

(2) Norme juridice cuprinse in legi, ca act normativ adoptat de parlament.

(3) Norme juridice cuprinse in acte normative adoptate de guvern numite ordonante,
clasificate de constitutie ca ordonante simple si ordonante de urgenta.

(4) Norme juridice adoptate de guvenr sub forma hotararilor de guvern care conform
constitutiei organizeaza executarea legilor.

(5) Actele autoritatilor publice centrale (de regula ministere) sau ale unor autoritati autonome
(Banca Nationala a Romaniei, Consiliul Concurentei)

(6) Actele administratiei publice locale.

(c) Dupa criteriul structurii logice, norma se clasifica in:

(1) Norma juridica completa (cele care cuprind toate partile constituve ale normei juridice ,
adica ipoteza, dispozitie, sanctiune).

(2) Norma juridica incompleta (cele care fac referire si se completeaza cu alte reglementari).

(d) Dupa criteriul sferei de aplicare normele juridice se clasifica in:

-Norma juridica generala;

- Norma juridica speciala;

- Norme de exceptie;

(e) Dupa criteriul modului de reglementare a conduitei:

(1) Norma imperativa ce se subdivide in:

-Norma onerativa (care obliga subiectul sa savarseasca o anumita actiune);

-Norma prohibitiva (care obliga subiectul sa se abtina la a face ceva);

 -Norme din legile interpretative. Legile interpretative sunt legi explicative care au ca scop
asigurarea unei interpretari unitare a unei reglementari anterioare.

(2) Norme permisive (cele care nici nu interzic o anumita conduita, dar nici nu obliga la o
conduita fiind lasata la aprecierea subiectului)

Actiunea normei juridice

De regula o norma juridica are o actiune nedeterminata in timp. Din punct de vedere al actiunii
in timp al normei juridice sunt trei momente de referinta:

(1) Intrarea in vigoare a normei juridice. Conform Constitutiei Romaniei, norma juridica intra in
vigoare in termen de 3 zile de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei. Aceasta
este regula generala aplicabila in situatia in care in cuprinsul sau nu este prevazuta o data
expresa la care aceasta va intra in vigoare, se prezuma astfel ca , prin publicarea in Monitorul
Oficial al Romaniei o norma juridica poate fi cunoscuta de toti subiectii de drept.

(2) Actiunea normei juridice: Din momentul intrarii in vigoare, o norma juridica este activa, ea
trebuind sa fie respectata de catre toti subiectii de drept avand actiune numai pentru viitor, ca
regula generala.

(3) Iesirea din vigoare a normei juridice. Ea se poate realiza in trei modalitati:

a) Prin ajungerea la termen; Cand exista norme juridice sau norme edictate pentru o situatie
exceptionala ajungerea la termen sau incetarea situatiei determina si incetarea actiunii normei
juridice.

b) Prin cadere in desuetitudine; Caderea in desuetitudine (invechirea normei) este acea

situatie in care o norma juridica desi formal este inca in vigoare, data fiind schimbarea
conditiilor socio-economice care au stat in baza aparitiei ei nu se mai aplica.

c) Prin abrogare; Abrogarea este cea mai cunoscuta modalitate de iesire din vigoare a normei
juridice, datorata intrarii in vigoare a unei noi norme juridice.

Notiunea dreptului afacerilor

Formarea unei ramuri de drept este un proces complex care nu poate sa ignore evolutia
societatii si a sistemului de drept in general. Exercitarea comertului presupune a intreprinde o
piata, a asocia in mod inteligent toate mijloacele si toti factorii necesari productiei de bunuri si
servicii. Dreptul afacerilor s-a dezvoltat din dreptul comercial, asa cum, acesta din urma s-a
dezvoltat din dreptul civil.