DREPT

Caile de aparitie a dreptului:

Obiceiul/ cutuma apare in cadrul organizarii prestatale a societatii, in sfera
organizarii comunei primitive, ca urmare a nevoii oamenilor de a supravietui si a-si
reglementa relatiile cu semenii lor.
Sanctiunea in cazul nerespectarii acelor obiceiuri sau cutume era de ordin moral, cea
mai grava sanctiunenreprezentand-o alungarea din cadrul comunitatii.

A doua cale de aparitie a dreptului este Legea scrisa caracteristici:

-

este creatia statului spre deosebire de obicei sau cutuma care sunt creatia societatii
are o data clara a intrarii sale in vigoare
are o data clara a iesirii sale din vigoare
cuprinde sanctiuni precise ce vor fi aplicate acelora care ii nesocotesc dispozitiile

A treia cale de aparitie a dreptului este precedentul judecatoresc este specific

sistemului de drept anglo-saxon si reprezinta situatia in care un judecator pronunta o
hotarare, bazandu-se pe o alta hotarare, pronuntata inaintea sa de un alt judecator intr-o
speta sau un dosar similare.
Continutul si forma dreptului
In continutul dreptului in sens retrans regasim actele normative care sunt in vigoare la
un moment dat. In sens larg in continutul dreptului mai regasim:
- actele normative care au fost in vigoare la un moment dat si in baza carora s-au
incheiat acte juridice care isi produc efectul si in prezent
- proiectele de acte normative aflate in dezbaterea parlamentului
- doctrina juridica (literatura de specialitate)
- teoriile despre drept care pot fi elaborate de juristi, sociologi, filozofi s.a.m.d
- anumite fapte care se petrec in societate, indiferent ca produc sau nu efecta juridice
(infractiunile nedenuntate sau infractiunile nedescoperite)
Forma dreptului
Se refera la modul in care o regula apare in cadrul sistemului de acte normative, astfel
exista norme juridice cuprinse in legi, in O.G., H.G., s.a.m.d. aceste norme apar sub
forma de articole.

Pentru examen
* Enuntati si comentati definitia dreptului Cu toate ca nu exista o definitie unanim
acceptata putem spune ca dreptul reprezinta ansamblul normelor juridice stabilite sau
recunoscute de catre stat in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei statului
a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva (de constrangere) a statului.

Caracteristici
- Caracter social intrucat reglementeaza conduita omului, relatiile sociale stabilite intre
oameni, fie in calitatea lor de persoane fizice, fie in calitatea lor de persoane juridice.
Dreptul reglementeaza conduita umana, intrucat numai oamenii au discernamant.
- Cracter volitional intrucat reprezinta vointa statului, statul detinand monopolul
elaborarii si aplicarii dreptului.
- Caracter obligatoriu intrucat legea are un caracter obligatoriu.

Normele Sociale
Sunt reguli de conduita create de societate in scopul reglementarii relatiilor dintre
oameni si a caror sanctiune este de ordin moral. Cu toate ca nu este corect nerespectarea
unor norme sociale implica uneori si sanctiuni de ordin fizic.
Cea mai importanta trasatura a normelor sociale o reprezinta faptul ca sunt creatia
societatii, fiind confundate cu moravurile acesteia si fiind la fel de schimbatoare ca insasi
societatea.
Normele sociale difera de la o comunitate la alta (exista medii sociale din mediul rural
care nu pot fi respectate in mediul urban), si in cadrul aceleiasi comunitati sunt diferite de
la o generatie la alta. In cadrul acestor norme sociale discuta de normele de morala,
normele de religie, obiceiul privit ca traditie populara, normele tehnice si normele
organizatiilor sociale.
Normele juridice
1.
2.
3.
4.

Definitia si caracterele normelor juridice

Structura interna sau logico-juridica a normei juridice
Structura externa sau tehnico-legislativa a normei juridice
Cclasificarea normelor juridice

Definitia si caracterele normelor juridice norma juridica este o norma sau

regula de conduita ce are caracter general si impersonal, stabilita sau recunoscuta de catre
stat conform vointei acestuia a carei respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva
( de constrangere) a statului.
Caracterele normei juridice sunt: - carater General, caracter Impersonal, caracter
Obligatoriu.
Norma juridica are un carcter general intrucat se aplica unui numar nelimitat de
situatii, ori de cate ori in realitatea obiectiva se intalneste o imprejurare care se inscrie in
trihotomia normei.
Norma juridica are un carcter impersonal deoarece se adreseaza oricarei persoane
care se gaseste in situatia descrisa de norma.
Caracterul obligatoriu al normei juridice decurge din caracterul de ordin pe care il
are orice norma juridica si din existenta unor sanctiuni pe care le vor suferi cei care nnu
respecta dispozitiile normelor. Exista norme care un contin ordine sau dispozitii ele
enuntand un principiu (nimeni un este mai presus de lege) sau dand o definitie, de ex: prin
membrii ai familiei se inteleg rude sau afinii pana in gradu 4 inclusiv care gospodaresc si
cresc impreuna.
Structura normei juridice (examen) structura interna (logico-juridica) a normei
juridice.
- are un carcter trihotomic intrucat este aclatuita dintrei elemente (ipoteza, dispozitie
si sanctiune)
- arata din ce elemente este alcatuita din punct de vedere logic norma juridica
Ipoteza arata/indica ca imprejurarile si categoriile de persoane carora se aplica norma
juridica. Norma juridica este simpla atunci cand se refera la o singura imprejurare, sau
o singura categorie de persoane si este compusa sau complexa atunci cand indica doua
sau mai multe situatii sau categorii de persoane carora li se aplica norma juridica.
Ipoteza este determinata sau categorica atunci cand descrie cu exactitate imprejurarile
in care se aplica si este relativ determinata atunci cand existenta conditiilor de aplicare
este lasata la aprecierea instantei de judecata sau a persoanei care aplica legea.

Dispozitie
Dispozitia este acea parte a normei juridice care indica/arata conduita pe care
trebuie sa o aiba subiectul normei juridice in situatia trasata de ipoteza.
Dispozitia poate sa fie determinata atunci cand norma juridica descrie cu exactitate
conduita pe care trebuie sa o aiba subiectul.
Dispozitia este relativ determinata atunci cand existenta acelei conduite este lasta la
aprecierea autoritatii care aplica legea sau a instantei judecatoresti.
Dispozitia poate fi simpla atunci cand descrie o singara conduita posibila si poate fi
complexa atunci cand descrie doua sau mai multe conduite posibile.

Sanctiunea
Sanctiunea este acea parte a structurii interne a normei juridice care indica
consecintele nerespectarii conduitei descrisa de dispozitia normei juridice in situatia
trasata de ipoteza. Dupa natura lor sanctiunile pot fi de drept civil (dobanzi de intarziere,
reziliera sau rezolutiunea unui contract), sanctiuni administrative (destituirea), sanctiuni
de dreptul muncii (retinerea din salariu, incadrarea pe o treapta inferioara, descfacerea
contractului de munca), sanctiuni penale (detentiune sau amenda penala).
Sanctiunea poate fi simpla, atunci cand in textul normei juridice este prevazut un
singur tip de pedeapsa, sau sanctiunea este comlexa, atunci cand in textul normei juridice
apar doua sau mai multe tipuri de pedepse care se pot aplica impreuna sau nu.
Sanctiunile complexe se impart in:
Sanctiunile pot fi cumulative atunci cand se aplica in acelasi timp mai multe
pedepse. Ex: detentiiune si confiscare
Sanctiune pot fi alternative atunci cand din doua sau mai multe pedepse posibile se
aplica doar una. De ex: detentiune sau amenda penala.
Structura externa a normei juridica (nu e la examen). Se refera modalitatea in care
normele juridice sunt prezentate persoanelor interesate (articole de lege, capitule de lege,
titluri, sectiuni, carti.

Clasificarea normelor juridice (examen)

1.
2.
3.

Dupa ramura de drept din care fac parte norme de drept penal, civil,
constitutional, administrativ
Dupa conduita prescrisa pot fi norme prohibitive (care interzic o anumita
conduita), onerative (care impun sau obliga la o anumita conduita)
Norme supletive/facultative (care nici nu impun, nici nu interzic o anumita
conduita, lasand subiectului normei juridice posibilitatea de a opta)

Curs 2
Dupa caracterul descris de norma exista norme generale care reglementeaza o
ramura de drept in ansamblul sau , de exemplu codul penal reglem. ramura
dreptului penal, codul civil reglem.ramura dreptului civil. Exista norme speciale care
deroga de la cele gererale pt anumite relatii sociale, ex: legea adoptiei. Norme de
exceptie care prevad o exceptie de la regulile generale , ex: femeia se poate casatorii
pe cale de exceptie inainte de a implini varsta de 18 ani.
Dupa tehnica folosita in redactarea lor exista norme:
- compete

-incompete- de trimitere
- in alb
Normele compete apart intr-un singur act normativ
Normele incomplete fac legatura dintre 2 acte normative distincte, normele de
trimitere fac trimiterea de la un act normativ catre alt act normativ, ex: vachiul cod
comercial prevedea ca acolo unde legea comerciala nu dispune se vor aplica
prevederile codului civil, normele in alb fac trimitere catre un act normativ care inca
nu a fost adoptat, ex: la intreare noii cosntitutii se prevedea ca serviciul militar
obligatoriu va fi reglementat prin lege speciala, lege care la a cel moment nu exista.
(pt examen)
Actiunea notelor normative in timp
1. Intrarea in vigoare a actului normativ
2. Principiul neretroactivitatii actului normativ cu cele 3 exceptii
3. Iesirea din vigoare a actului normativ care poate avea loc prin ajungere la termen
sau prin abrogare
4. Caderea in desuitudine a legii
5. Ultraativitarea legii
1. Actiunea actelor nortmative in timp se refera la la durata de viata a unui act
normativ, adica la perioada in care acesta isi produce efectele.
Intrarea in vigoarea a actului normativ are loc potrivit constitutiei la 3 zile de la data
publicarii sale in monitorul oficial, sau la o data ulterioara , daca acest lucru este
prevazut in textul sau.
2. Principiul neretroactivitatii exte consacrat de constitutie si prevedea ca actul
normativ nu poate regelmenta decat acele situatii care apar dupa intarea sa in
vigoare.
Cele 3 expeptii: 1. Legea penala sau contaventionala , mai blanda sau mai
favoabila
2.Legea interpretativa, interpereteaza sau explica intelesul unor
cuvinte sau expresii folosite de legiuitori, intr-un act normativ aparut anterior.
3. exceptie mentionata de doctrina si rep. Situatia in care
legiuitorul doreste in mod discterionar sau abuziv, ca legea sa retrocativeze.
3. Iesirea din viguare a actului normativ rep. Incetarea efectelor acestuia.
Iesirea din vigurea se paote produce prin ajungere la termen, atunci cand actul normativ a
fost emis pe o perioada lilitata de timp iar acea perioada a expirat, ex: legea bugetului de
stat care are dura de 1 an.
In situatia in care actul normativ este emis pt o perioada nedeterminata de timp, ele ese din
vigoare prin abregare, care rep. Iesirea din vigoare a actului normativ ca urmare a vointei
legiuitorului.
Abrogarea poate sa fix expresa, atunci cand se face vb despre ea, aratunduse ca un vechi
act normativ va fi abrogat.

Abrogarea 1. expresa directa atunci cand se mentioneaza in mod clar ce acte normative
sau articole se vor abroga ex: se abroga legea 100/2002, sau acticolele 1,2,3 din legea
200/2004.
-indirecta atunci cand se spune ca se vor abroga acte normative mai
vechi fara a se atara care sunt acelea.
2. Tacita atunci cand nu se spune ca se abroga un act normativ danduse o noua
reglementare unei relatii sociale ce fusese deja reglementata, relementarea initiala iesind
automat din vigoare

4.Caderea in deseitudine are loc cand o lege desi in vigorare nu poate fi abrogata pt
ca ia disparut obiectul de regelmtare, ex: natura juritica a proprietatii
5. Ultraactivitarea legea are loc atunci cand legii cazute in desuitudinea ii reapare
obiectul de reglemntarea sau o lege abrogata se mai aplica si dupa momentul iesitii din
vigoare.

Actiunea actelor normative in spatiu

Are un aspect intern si un aspect extern, sau international.
Aspectul intern- cetatenii unui stat sunt obligati sa respecte legeile statului din care fac
parte la fel cm sunt obligati sa respecte si regelementarile locale care sunt emise de
autoritatile locale.
Cetatenii starini si apatrizii sunt obligati sa respecte legile statului pe teritoriul statului pe
care se afla. In tara noastra apatrizii au aceleasi drepturi si obligatii pe cale le au si cetateii
romani , mai putin drepturile electorale, adica nu pot sa candideze si sa voteze.
Aspectul international cetatenii staini sau apatrizii sunt abligati sa respecte atat legile
statului pe teritoriul caruia se afla , cat si legile statului din care provin. Imnunitatea
diplomatica presupune ca rep. Legali ai unui stat , care sunt acreditati in alt stat nu pot fi
retinuti, perchezitionati, arestati, judecati sau condamnati indiferent de fapta pe care au
comiso, singura masura care se poate lua in cazul lor , este declararea persoana non-grata
si expulzarea lor.
Pt examen Izvoasrele dreptului sunt forme de manifestare, forme de exprimare a normelor
juritice modul in care acestea sunt prezentate persoanelor interesate.
Izvoarele pot fi- scrise , exprimate in scris indiferent de suportul material
- Nescrise , cele care transmit informatia juritica prin viu grai , din generatie in
generatie
- Directe , care redau o norma juritica
- Indirecte care transmit informatia juritica in mod indirect prin intermediul unor
opere literare sau istorice.
Izvoarele dreptului sunt urmatoarele:
-obiceiul sau cutuma
-legea scrisa

-contactul normativ
-doctina sau literatuta juritica
- precendentul judecatoresc
-practica judecatoaresca
I.Obiceiul- este o regula de conduita creata in timp si respectata de catre oameni
datorita convigerilor intime ca trebuie sa faca acel lucru. Este un izvor de drept aparte,
deoarece are mai multe caracteristici speciale:
1. Un izvor de drept nescris
2. Ia nastere intr-o perioada indelungata de timp
3. Are un caracter conservator, fiind aproapre imposibil de schimbat
4. Este foarte bine adaptat zonei in care ia nastere, in sistemul romanesc de drept
obiceiul este izvor al dreptului in masura in care legea face trimitere la el, trin noul
cod civil uzurile comerciale au fost recunoscute ca izvoare normative ale dreptului
comercial,
I.Obiceiul este principalul izvor de drept in dreptul anglo-saxon , in dreptul
consular( unde imbraca forma izantelor diplomatice) si in dreptul maritim caz in care
imbrata forma uzantelor portuare.
II. Legea scrisa:
- este creatia statului
- Spre deosebire de obicei are o data certa a intrari sale in vigoare
- Spre deosebire de obicei legea prevede actiuni precise, care sunt aplicabile acelora
care ii nesocotesc prevederile
- In sistemul romanesc de drept legea este considerata, cu unele exceptii, ca fiind
pricipalul izvor al dreptului
III. Contractul normativ. in dreptul civil prin contart se intelege acordul de vointa
incheiat intre 2 sau mai multe parti, facut cu scopul de a produce efecte juritice,
respectiv a naste , a modifica sau a stinge un raport juritic concret.
Atunci cand cel putin una dintre patile acestui contat este statul , se consirera ca
suntem in prezenta unui act normativ.
Ex: contractul colectiv de munca si tratatul international
IV. Doctina juritica reprezinta totalitatea opinilor exprimate de juristi, sociologi,
psihologi sepre fenomenul juritic. Doctina apare sub forma tratelor nonografiilor ,
cursurilor universitare sau articolelor se specialitate
Doctina nu are caracter obligatoriu.
V. Precedentul judecatorest este situatia in care un judecator pronunta o fotarare
bazanduse pe o alta decizie pronuntata ianitea sa de un alt judecator, intr-o speta sau
intr-un caz similar.
Practica judecatoasca este alactuita dint totalitatea hotararilor pronuntate de instatele
de toate gradele , judecatorie, tribunal, curte de apel, si inalta curte de casatie si justiuti
in diferite materii(in materie civila, penala si contencius edministrativ).
Raportul juritic ( pt examen)
1. Definitia , caracterele si premizele raportului juritic

2. Subiectele raportului juritic

3. Obiectul rapotului juritic
1. Rapotul juritic este o relatie sociala regelemantatta de norma juritica
Caracterele rapotului juritic :
- Caracter social , cand ia nastere intre oameni fic ca sunt pers.fizice fie ca sunt
pers.juritice.
- Are caracter volitional , dublu volitional
- Obligatoriu
- diversitatea
Raportul juritic are caracter volitional intrucat una dintre premizele sale este
existenta normei juritice , norma juritica care rep.vointa statului.
Raportul juritic poate avea caracter dublu volitional daca pe langa vointa statului se
mai manifesta si vointa individului care doreste sa fie parte sau subiect a unui raport
juritic
Obligatoriu intrucat pt subiectele raportului este obligatorie respectarea conduitei ce
decurge din formarea raportului juritic
Diversitatea decurge din acea ca potivit principiului libertatii contactuale partile pot
incheia orice fel de contact atata timp cat contractul respecta principiile dreptului si
moralei.
Premizele existentei raportului juritic
1. existenta normei juritice care transforma prin vointa legiuitorului o relatie sociala
intr-un rapot juritic
2. existenta subiectelor raportului care pot fi pres. Fizice sau pers. Juridice
3. existenta unor fapte juridice , actiuni, inactiuni sau evenimente de producere a
carora statul leaga existenta unui raport juridic.
2. Subiectele raportului juritic
Persoana fizica ( omul) privit in individualitatrea sa si perosana juridica ( adica
subiectul colectiv de drept) pt. a participa la un raport juritic pers. fizica are nevoie
de capacitate juridica, care are capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu .
Capacitarea de folosinta rep.aptitudinea generala si asbstracta a persoanei fizice de a
avea drepturi si obligatii juridice . capacitatea de folosinta incepe de la nastere sau
din momentul conceptiei cu 2 conditii:
-fatul sa se nasca viu
-si sa fie vorba despre drepturile acestuia
In acest caz de vb despre capacitate de folosinta recunoscuta cu anticipatie.
Capacitatea de folosinta inceteaza la deces , deces care poate fi constatat fizic sau
declarat printr-o hotarare judecatorecsa , declarativa de moarte.
Capacitarea de exercitiu reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege persoanei fizice de
asi asuma in nume personal obligatii juridice fara a avea nevoie fara a avea incuvintarea
tutorelui sau a acrotitorului legal si de asi exercita in nume persoanl si nemijlocit
drepturile.

Capacitatea de exrciutiu incepe in forma restransa la implinirea varstei de 14 ani si in

forma ei deplina la 18 ani. Sunt lipsiti de capacitate de exrcitiu minorii cu varsta pana la
14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca( alienatii si debilii mintali).
Femeile care se casatoresc inainte de 18 ani dobandesc capacitate de exercitiu deplina pe
care nu o pierd in caz de divort.
Persoana juridica este acel subiect colectiv de drept care indeplineste anumite conditii:
1. Are un patrimoniu propriu, distinc de patrimonilu mebrilor sai
2. Are o organizare de sine statatore
3. Are un scop determinat, licit, moral si in raport cu ordinea publica
Spre deosebire de persoana fizice a cerei capacitate de folosinta este genereala si abstracta ,
capacitarea de folosinta a pers.juridice este una speciala intrucat ea nu poate desfasura
decat acele activitati care sunt in raport cu obiectul sau de activitate.
3.Obiectul raporului juritic este constituit din drepturile si obligatiile care revin care
subectelor raportului juridic.

Subiecte:
1.definitia si caracterul dreptului
2. structura interna a normei juridice
3. actiunea actelor normative in plin
4. obiceiul ca izvor
5.legea scrisa ca izvor al dreptului
6. subiectele raportului juridic
7 statul definitie di forman de guvernamant
Forma de guvernamant a statului
Forma de stuctura a statelor
Regimul politic a statului
STATUL
II. definitia: Statul rep. Organizatia ce detine monopolul formnei de constangere al
elaborarii si aplicarii dreptului exercitand asupra unei populatii aflata pe un anumit
teritoriu , puterea suverana din societata respectiva.
Caracteristicile statului:
1. Existenta monopolului , elaboratii si aplicarii dreptului
2. Perceperea de la populatie de taxe si impozite
3. Existenta organizarii administrativ teritoriale a teritoriului de stat
4. Suveranitatea de stat
Elementele constitutive ale statului sunt:
1. Teritoriul
2. Populatia
3. Puterea politica suverana

Teritoriul este acea parte a globului pamantesc delimitat de frontierele de stat care
cuprinde solul, subslolul, apele si coloana aeriana , asupra carora statul isi exercita
suvenanitatea
Populatia unui stat este alacatuita din cetateni statului resprectiv si cetatenii staini care sa
afla pe acel teritoriu.

CURS 3

Forma de guvernamant a statului( posibil examen)

Este un concept juridic si deopotirva politologic care indica natura organului care
indeplineste functia de sef al statului: presedinte sau monarh.
Intr-o alta acceptiune forma de guvernamant indica modul in care sunt constituite si
funtioneaza organele supreme in stat si este raportata in principiu la trasaturile definitorii
ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare.
Dupa criteriul formei de guvernamant statele se impart in :
- Republici
- Monarhii
Republica este acea forma de guvernamant in care seful statului numit presedinte este
ales pt o perioada determinata de timp numita mandat. Mandatul poate dura de la 4 la
7 ani. In principiu un presedinte poate avea maxim 2 mandate care pot fi si succesive.
Este posibil ca seful statului sa fie ales pe viata.
Republica poate fi parlamentara , prezidentiala si semiprezidentiala.
Republica parlamentara se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este ales de catre
parlament si are atributii foarte restranse:
- Primeste sefi de stat
- Numeste ambasadori
- Confera distinctii
- Desemneaza primul ministru din randurile partidului care a castigat alegerile ex :
Germania, italia , austria
Republica prezidentia- presedintele este ales prin vot universal direct , secret si liber
exprimat de catre cetatenii unui stat sau de catre electori. In cazul acesta presedintele
este in acelasi timp si sef al puterii executive . Are atributii extinse avand drept de veto,
este comandat al fortelor armate si conduce ploitca externa
Republica semiprezidentiala- este in principal prin alegerea presedintelui de catre
cetatenii cu drept de vot si prin raspundera guvernului in fata parlamentului.
Presedintele desemneaza primul ministru.
Monarhia- este acea forma de guvernamant in care seful statului se numeste
monarh( rege , imparat, sah, tar, emir) si este desemnat prin sucesiune ereditara. Acest
mod de desemnare consta in transmiterea prerogativelor constitutionale in cazal decesului

monarhului sau a renuntarii la tron. Coroana se tansmite succesorului , care nu are

alternativa in afara acceptarii tronului.
Sucesiune poate fi:
- Directa ( parinte- fiu, parinte- fica)
- Colaterala ( unchi- nepot)
- Pe linie paterna si pe succesiune materna
- Sucesiune pe baza recunoasterii dreptului primului nascut
Se poate exclude de la sucesiune primul nascut de sex feminin.
Succesorul trebuie sa fie in principiu membru al familiei avand calitatea de copil legitim.
Monarhia poate sa fie nelimitata atunci cand monarhul este unicul detinator al puterii de
stat si o intalmin in orientul antic sub forman despotiilor orientale, sau poate fi
limitata(dualista) atunci cand puterile monarhului sunt limitate de existenta a unei
constitutii care totusi ii confera prerogative destul de mari( elaborarea legilor, conducerea
armatei, numirea de inanlti demnitari), o astel de monarhia se numeste monarhie
constitutionala si se mai intalneste azi in statele orientale.
Monarhia poate fi parlamentara atunci cand atributiile monarhului sunt limitate de
existenta unui parlament ales pe baza de alegeri libere. Atributiile monarhului sunt
descrise prin sintagma regele domneste dar nu guverneaza.
Regimul politic
Se refera la ansamblul metodelor si principiilor de infaptuire a puterii de stat si a
conducerii statului in stransa legatura cu situatia drepturilor si obligatiilor cetatenilor si
posibilitatea lor de a influenta deciziile politice.
Dupa criteriul regimului politic statele pot fi:
- Dictaroriale
- Democratice
Trasaturile statului dictatorial:
1. Exacerbarea prestigiului social al liderilor ajunganduse la cultul personalitatii
acestora
2. Drepturi si libertati fundamentale , formale si lipsa unor drepturi elementare( dreptul
la greva , dreptul de a calatorii)
3. Socializarea mijloacelor de productie
4. Desfintarea sistemului plurii-pardistist si inlocuirea acestuia cu partidul unic
5. Desfinatea opozitiei politice
6. Intarirea aparatului represiv al statului
7. Eczistenata unor proceduri electorale ce au caracter formal
8. Organizarea piramidala a puterii politice
9. Concentrea prerogativelor decizionale in mainile unui singur lider care detine si
calitatea de conducator al partidului
Trasaturile statului democratic:
1. Eczitenta unor dreptutri fundamentale
2. Eczistenta pricipiului separatiei puterilor in stat
3. Libertatea mass media

4. Sistemul pluriparditist
5. Alegeri libere
Mecanismul de stat consta in acele institutii care in ansamblul lor realizeaza sarcinile si
functiile puterii de stat. In Roamnia exista urmatoarea structura:
1. Parlament- bicameral fiind alcatuit din camera deputatilor si senat. Membrii
parlamentului sunt alesi de catre cetateni prin vot direct, secret si liber exprimat
avand un mandat de 4 ani. Ei se bucura de imunitate parlamentara in privinta
opiniilor politice exprimate de la tribuna parlamentului. Parlamentul contoleaza
activitatea guvernului prin aceptarea programului de guvernare , parlamentul
putand demite guvernul prin motiune de cenzura.
2. Presedintele Romaniei- rep. Statul roman, este garantul independentei nationale, al
unitatii si integritatii teritoriale, are rolul de a veghea la respectarea constitutiei si are
rolul de mediator intre puterile statului si intre stat si societate. Presedintele este ales
prin vot universal direct, secret si liber exprimat, mandatul sau avand o durata de 5
ani. Un presedinte nu poate avea teoretic mai mult de 2 mandate care pot fi si
succesive. Presedintele numeste judecatorii si procurorii pe unii membrii ai curtii
constitutionale si poate acorda gratieri individuale.
3. Guvernul Romaniei este autoriatea publica ce ecsercita puterea executiva, asigura
politica interna si externa a tarii pe baza programului de guvernare aprobat de
parlament. Guvernul raspunde politic numai in fata parlamentului. In indeplinirea
atributiilor sale guvernul emite hotarari de guvern ( acte administrative de punere in
aplicare a legilor si ordonante de guver, ordonatele se dau in baza abilitarii temporare
in domeniile stabilite de parlament)
4. Administratia publica
- Adminstaria publica centrala de specialitate care este alcatuita din ministere si
institutii aflate in subordinea guvernului
- Administratia publica locala alcatuita din consiliul judetean si un consiliu local
5. Prefectul :- cate unul in fiecare judet si unul in municipiul bucuresti, este numit de
catre guven cu rolul de a implementa politica guvernului in teritoriu si de a veghea la
realizarea acestuia
6. Primarul : exista in fieecare comuna , oras , municipiu. Este ales de catre cetanii din
zona respectiva si are rolul de a pune in practica hotararile consiliului local
7. Puterea judecatorasca are ca obicetiv infaptuirea justititie , este separata de celelate
puteri ale statului si are atributii proprii care sunt indeplinite prin intermediul
instantelor de judecata si a ministerului public(parchetul).
Magistratii sunt independeti , inamovibili. Hotarilrile judecatoresti sunt pronuntate in
numele legii si executate in numele presedintelui Romaniei. Instantele de judecata
sunt dispuse in trepte avad 3 grade de jurindicite( fond , in apel, in recurs).instantele
de judecata sunt : judecatorie , tribunale , curti de apel, inalta curte de casatie si
justitie.

8. Ministerul public: apara interesele sociale ale mediului public; aslcstuit din procurori
care lucreaza in cadrul Parchetelor ; pe langa fiecare instanta ecsista un parchet;
inclusiv pe langa iccj exista un parchet de apel.
9. Curtea constitutionala; unica autoritate de justitie constitutionala din Romania. Este
alcatuita din judecatori care au mandat de 9 ani , ei sunt numiti de parlament si de
presedintele statului.
10.Curtea de conturi ecserita contolul potivit constitutiei asupra dodului de formare , de
administrare si de intrebuintare a resurselor finaciare ale statului. Membrii curtii de
conturi sunt numit de catre parlament si sunt considerati independenti si inamovibili