UNIVERSITATEA CRESTIN

DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA:MANAGEMENT TURISTIC SI
COMERCIAL

Proiect: : Dezvoltarea turismului n Hawai

Coordonator: Lector Universitar Nedea Petronela-Sonia

Student: Silaghy Marius gr. 21

erban Alin gr. 21
Titrat tefania gr.22
Tudor Petrua Alina gr.22
Ursu C-tin Lucian gr.23
Vasile Paul Daniel gr.23
Voinea Daniela gr.23
Zamfirescu Alina gr.24

Turismul in Hawaii

INTRODUCERE

Multi oameni sunt entuziasmati numai auzind de o vacanta in Hawaii.Insulele Hawaiene

sunt visul oricaruia .Asadar ne-am gandit sa intram in amanunt si sa vedem care este potentialul
turistic pe aceste insule si cum s-a dezvoltat acesta de-a lungul anilor.Prezentul proiect contine patru
capitole.
Capitolul intai este constituit dintr-o prezentare de ansammblu a Hawai-ului,asezarea
geografica a acestuia,caile de acces,cum a influentat istoria potentialul turistic si puterea economica
a acestuia.
Capitolul doi reprezinta o analiza a potentialului turistic natural al Hawai-ului si valorificarea
acestora care la radul sau este precedat de analiza potentialului turistic al reliefului aici prezentand
principalele unitati de relief,potentialul turistic al climei cum anume influenteaza clima
turismul,potentialul turistic al apelor ce retelele hidrografice exista si potentialul turisic al
componentelor biogeografice cum ar fi fauna,flora,padurile.
In capitolul trei se prezinta analiza si valorificarea potentialului antropic al arhipeleaglui
Hawaii fiid format din obictive turistice cultural-istorice:muzee, cetati,obiective turistice
religioase,traditii si obiceiuri spcifice statului Hawaii si obiectivele cu functii economice.
Capitolul patru contine propuneri si strategii privind dezvoltarea turistica a hawai-ului.

Lucrarea de fa este o analiza a potentialului turistic in hawaii si pe scurt isi propune sa

identifice toate activitatile turistice si tot ce implica acestea .

Insulele Hawaii sunt numite "Perla Oceanului Pacific" i ofer vizitatorilor fascinai o
imagine a "raiului pe pmnt". Plajele ntinse cu nisipuri de un alb orbitor, valurile albastre ale
oceanului i vegetaia luxuriat, vrfurile nalte ale vulcanilor, cascadele, recifurile de corali i
pdurile tropicale cu flori de o rar frumusee vor fi cu siguran o experien de neuitat. Locuitorii
insulelor sunt prietenoi i i trateaz pe vizitatori cu faimoasa ospitalitate polinezian. Forte
interesante sunt i tradiiile culturale, cu care vei avea ocazia s facei cunotin n timpul sejurului
n acest paradis tropical.
Arhipelagul Hawaii, numit i "Insulele Fericirii", se afl n mijlocul Oceanului Pacific, la o
distan de 7 ore cu avionul de Los Angeles, i este alctuit dintr-un numr de 132 de insulie i
atoluri. n fiecare an este vizitat de zeci de mii de turiti din ntreaga lume, care vin pentru a admira
natura plin de culoare, a face surfing pe valurile transparente ale oceanului sau numai pentru a se
relaxa ct e ziua de lung pe vastele plaje cu nisib alb.
Nu conteaz dac suntei iubitor de linite i relaxare, sau dac, dimpotriv, v atrage
agitaia marilor orae cu cluburi de noapte i restaurante supraaglomerate, mai mult ca sigur vei
gsi aici un loc pe placul inimii. i mai ales vei simi, la fel la ca toi ceilali turiti, farmecul fr
pereche al oceanului incredibil de transparent i al florilor multicolore, care nu se ofilesc nici iarna.
Pe insulele Hawaii vremea este foarte stabil.
Patru dintre insulele hawaiiene sunt mari (Kauai, Oahu, Maui a Hawaii) iar altele dou sunt
mai mici (Molokai a Lanai). Toate sunt diferite din punct de vedere al reliefului, vegetaiei, stilului
de via i, dei pare imposibil, din punct de vedere al vremii. Cea mai nordic i, n acelai timp,
cea mai veche insul este Kauai, supranumit i "Insula-grdin", care arat ca un adevrat paradis
tropical. Clima ei blnd, cu temperaturi stabile i ploi frecvente, este extrem de propice dezvoltrii
unui numr enorm de specii de plante. n partea central insulei se afl un masiv muntos acoperit de
pduri, n centrul cruia este locul cu cea mai ridicat umiditate din lume. Cea mai mare atracie este
aici Waimea Canyon sau "Marele Canion al Pacificului". Vei fi fascinai nu numai de frumuseea de
vis a peisajelor, ci i de linitea absolut, tulburat din cnd n cnd numai de cntecul psrilor.
Insula Oahu este locul favorit al celor care i petrec ziua fcnd surfing i scufundri, notnd, i
bronzndu-se pe plaj, i a cror via ncepe cu adevrat abia dup apusul soarelui, cnd se deschid
cluburile de dans, iar pe bulevardul Waikiki se aprin toele care marcheaz nceputul petrecerilor
nocturne. n capitala Honolulu, dei n locul drumurilor neasfaltate i al locuinelor simple s-au
construit zgrie-nori, hoteluri de lux, centre comerciale i o autostrad cu patru benzi, domnete
totui aceeai atmosfer exotic. Cea mai atractiv parte a oraului este binecunoscuta Waikiki
Beach - o plaj lung de civa kilometri i mrginit de palmieri, n a crei imediat apropiere se

afl hoteluri nalte. Unul dintre motivele pentru care Waikiki Beach atrage atia vizitatori sunt
valurile, care nu sunt aici att de nalte ca n celelalte pri ale insulei. Cel mai vizitat loc este Pearl
Harbor - baza militar american atacat de japonezi n anul 1941, unde pe fundul oceanului se afl
epava vasului de rzboi Arizona, pe care i-au gsit moartea mai mult de o mie de marinari.

CAPITOLUL I

1.1.ASEZAREA GEOGRAFICA.LIMITE SI VECINI

Asezat la o treime din drumul de-a lungul Oceanului Pacific, se gaseste intre 19-28
Latitudine Nordica si 155-178 Longitudine Vestica, si la 3870 km de cel mai apropiat oras
American important San Francisco, la 6280 km de Tokyo, la 7690 km de Manila si la 8413 km de
Sydney. Hawaii este cel mai sudic stat American.
Din punct de vedere geografic, Insulele Hawaii fac parte din grupul de insule polineziene, insule
situate la est de Australia, Noua Guinee i Noua Zeeland
Vecinii Hawaii-ului in Sud oceanul pacific,in Sud Vest Australia,in SE America de Sud, in
Est America de Nord,in Nord Oceanul Arctic
Hawaii (statul) singura insula stat si cel mai sudic stat al SUA. Staul este compus din opt
insule principale si 124 secundare si bancuri de nisip. Honolulu este capitala si cel mai mare oras din
Hawaii.Se intinde pe 3900 km de la coasta de vest a SUA.

1.2.CAILE DE ACCES

Hawaii depinde de transportul maritim si aerian se bazeaza si pe legaturi pe apa si in aer intre
insule.
Marea majoritate a vizitatrilor ajung in Hawai pe calea aerului. Zborul de 3.900 km de la San
Francisco la Honolulu dureaza aproximativ 4- 5 ore pentru zboruri comerciale. Statul are in total 7
aeropoarte. Aproape toti locuitorii insulelor calatoresc cu avionul. Cateva cai ferate scurte au fost
constuite inainte de al doilea Razboi Mondial, in primul rand sa se transporte zahar si ananas si sa se
poata muta rezerva armatei.
Autostrazile reprezinta cele mai importante cai de transport. In 2001 erau 6.883 km de drum public,
mare parte dealungul tarmurilor. Accesul catre zonele muntoase cu masina este limitat.

1.3. ROLUL FACTORULUI ISTORIC IN DEZVOLTAREA TURISTICA A REGIUNII

CONSIDERATE

Locul Hawaiiului in istorie mondiala moderna a fost stabilit pe 4 decembrie 1941 cand un
masiv atac aerian asupra flotei de la Pearl Harbor si asupra altor instalatii militare din Hawaii a
precipitat intrarea SUA in al II-lea razboi mondial. Rolul Hawaii-ului ca una din cele mai puternice
baze militare americane a continuat pana in prezent.
In Hawaii exista o mica discriminare rasiala. In cea mai mare parte rezidentii traiesc intr-o
societate ce reprezinta o fuziune armonioasa si unica de rase, limbi, religii si culturi. Multi dintre
rezidentii din Hawaii de obicei se numesc hawaiieni, ei tind sa rezerve acest termen pentru cei care
au stramosi hawaiieni.

1.4 POTENTIALUL ECONOMIC AL HAWAII-ULUI

Structura economica Hawaiiana a suferit o succesiune de schimbari incepand cu ultimul an al

secolului XVIII. In acea vreme nativii hawaiieni aveau o economie primitiva dar suficienta, bazata
pe agricultura si pescuit.
Contactul cu lumea exterioara a adus o verietate de noi culturi si-a dezvoltat comertul. Dar in
Hawaii nu s-a dezvoltat o ramura economica principala pana la jumatatea secolului XIX. Intre 1860
1930 economia din Hawaii a fost dominata de cultivarea in mari plantatii si exportul de zahar, iar
la inceputul lui 1900, ananas. In 1930, guvernul SUA a accelerat dezvoltarea instalatiilor militare in

Hawaii. Mari investitii federale in Hawaii inainte si dupa al II-lea Razboi Mondial au dezvoltat rapid
o sursa majora de locuri de munca si venituri.
Pe de alta parte activitatea economica a decazut dupa razboi, dar in 1950 cu eforturi
economice s-a reusit relansarea ei prin aparitia unor noi surse de venit. Intre 1950 1960 productia
s-a diversificat, industria turismului s-a dezvoltat la o scara mare, si a crescut rata comertului cu alte
tari. Investitiile guvernului pentru activitatiile militare si non militare sunt principala sursa de venit
pentru rezidentii hawaiieni.
Turismul este cel mai important domeniu din activitatea economica. Al doilea domeniu ca
importanta il reprezinta industria, urmata de agricultura, care este dominata de prelucrarea zaharului.
In prezent productia pe plantatiile de ananas si zahar a scazut semnificativ. Pentru mai mult de un
secol, preturile scazute si tehnologia avansata au facut ca productia de zahar si ananas sa ramana
pana astazi. Recent, costurile mari din Hawaii au slabit competitivitatea comerciala pe piata
zaharului si a ananasului. Numarul mare de comercianti reflecta importanta comertului in Hawaii.

Rolul economic al fortelor armate

Comparativ cu alte state, Hawaii este cel mai important centru de instalatii militare si
investitii militare in economia statala.
Baza militara Smith, din insula Oahu, reprezinta cartierul general al Fortelor Marine din
Pacific, centrul de comanda al armatei SUA pentru intregul Pacific.
Un factor important in economia Hawaiiului este faptul ca armata isi procura personalul din
locuitarii insulei.

Agricultura
In 2000 erau 5700 ferme in Hawaii. Teritoriul ocupat de ferme era de 582747 hectare din
care 20% sunt ocupate de culturi.33% din terenul ocupat de culturi este irigat.
De ani de zile trestia de zahar a fost cea mai importanta cultura din Hawaii, si ananasul a
doua cultura ca importanta. Acum cele doua sunt aproape egale in economia agricola.
Majoritatea productiei de trestie de zahar si ananas se obtine de pe cateva plantatii si regiuni
foarte mari. Desi micile ferme sunt numeroase, in special in Oahu, ele ocupa o aria mica din culturi.
Singura cultura comerciala semnificativa produsa pentru export de catre fermele mici este
cafeaua, ce creste in districtul Kona in partea de vest a insulei Hawaii si pe plantatiile din Kauai.

Legumele si fructele sunt cultivate in principal pentru uz local. Ananasul a fost principala
cultura ca valoare in 1997, depasind pentru prima data venitul produs de trestia de zahar. In timp ce
productia de ananas a scazut constant de-a lungul anilor 90, cresterea preturilor in ferme pentru
ananas au facut din ea cea mai valoroasa cultura din Hawaii.
Insulele Hawaii au produs odata mai mult de 40% din productia de compot de ananas si mai mult de
70% din productia de suc de ananas.
Productia a inceput sa decline in anii 60 cand companiile producatoare si-au inchis
operatiile in Hawaii si si-au deschis altele mai profitabile in ASIA.
Cultara de ananas era de 29900 hectare in 1961 si a scazut la 8100 hectare in anii 90. Ananasul este
cultivat mai mult pe marile plantatii din Oahu, Maui, si Kauai. Deasemeni fructul este cules manual,
masinile ocupandu-se doar de plantare si procesare.
Majoritatea culturilor de ananas se afla pe tinuturi deluroase. Ananasul poate fi crescut pe
soluri relativ slabe, dar cultura de ananas necesita mai multa irigare decat cea de trestie de zahar.
De ani de zile, trestia de zahar a fost cultura principala in Hawaii. In anii 90 fermierii au incercat
alte culturi cum ar fi alunele si cafeaua.
Trestia de zahar face parte acum din diversele culturi din Hawaii. Aici trestia de zahar
culeasa urmeaza un proces de curatare.
Productia de trestie de zahar fiind pentru mult timp principalul produs agricol din Hawaii a scazut
dramatic in anii 90. In 1997 a ramas a doua cultura ca valoare in economia statului. Trestia de zahar
creste in principal in insulele Hawaii, Kauai, Maui si Oahu mai ales pe partile aride ale insulelor in
campuri irigate. Productia de trestie de zahar variaza de la an la an, creand in industrie un flux mare.
Plantatiile de zahar sunt in majoritate mecanizate. Trestia de zahar este culeasa din aprilie pana in
septembrie, dar utilizeaza o forta de munca anuala si nu una sezoniera. Fiecare camp de trestie
ajunge la maturitate in 22-24 de luni comparativ cu o perioada de 12 luni in alte state. Din perioada
mare de crestere rezulta o concentratie mare de zahar in trestie.
Hawaii a depus mari eforturi in a-si diversifica agricultura, care depindea numai de trestia de
zahar si ananas.
Cafeaua ce creste in mare parte de-a lungul coastei de vest a insulelor Hawaii reprezinta o
cultura majora pentru export. Productia de cafea a scazut considerabil in anii 60 70 , dar si-a
revenit la mijlocul anilor 80 . Tarziu in anii 90 , culturile de cafea s-au triplat. In aceeasi perioada
florile, in special orhideele, si alunele au crescut in importanta la export. Papaya, bananele si o mare
varietate de legume sunt cultivate in micile ferme din Oahu, in principal pentru consumul local.

Pescuitul
Pestele a fost pentru mult timp sursa principala de hrana.Tonul este pestele cel mai folosit,
atat pentru export cat si pentru consumul local. Vanzarile de ton acopera 1/3 din venitul annual
obtinut din comert ceea ce in 1999 era de 65 de milioane $. Pescuitul sportiv de-a lungul coastei este
foarte popular pentru turisti.

Silvicultura
Resursele de santal si multi alti pomi valorosi comerciali au fost epuizate pana la jumatatea
secolului XIX asa ca industria lemnului nu mai are o activitate pe scara mare. Asadar, statul si cativa
particulari incearca sa refaca cateva specii de arbori. Padurile acopera 43 % din suprafata si aproape
jumatate din totalul lor este considerat comercial. Exceptant exploatarile de lemn de santal de la
inceputul secolului XIX, industria cherestelei din Hawaii nu a fost un sector prea productiv al
economiei.

Mineritul
Arhipelargul detine resurse minerale majore dar mineritul este limitat la productia de
materiale de constructii si accesorii pentru constructia drumurilor. Pietrisul si cimentul sunt doua
dintre produsele minerale importante. Nisipul, piatra ponce, varul si coralii sunt deasemenea
procesate. Hawaiiul are deasemenea mari zacaminte de bauxita si titan ce nu au fost inca exploatate.

Industria
Procesarea produselor agricole a fost principala industrie hawaiiana atat timp cat trestia de
zahar si ananasul s-au dezvoltat pe o scara larga. Industria s-a dezvoltat mai mult in zona orasului
Honolulu, dar acum s-a exstins si in celelalte insule.Industria de haine si produse textile care
suplineste atat exportul cat si comertul local se bazeaza pe producerea de haine tipic hawaiiene,
foarte colorate. Alte activitati economice, cum ar fi industria parfumelor, obiectelor din plastic,
tipografiile, bijutierii se bazeaza in special pe turisti ca eventuali clienti.
Aproape toata energia electrica a arhipelargului este produsa de uzine electrice cu instalatii de aburi
sau Diesel ce au drept combustibil petrolul. In plus, unele uzine de pe plantatiile de zahar ard
reziduurile fibroase ramase in urma rafinarii zaharului. O mica parte a energiei este hidroelectrica si
este produsa pe insulele Kauai si Hawaii. Statul studiaza fezabilitatea diferitelor energii alternative,
chiar si a energiei solare.
Aceasta industrie aduce cele mai mari venituri pentru aceste insule. Oahu era de departe cea
mai vizitata insula, dar construirea si promovarea facilitatilor turistice au ajutat la popularizarea
celorlalte insule. Mai mult de jumatate dintre vizitatori vin din SUA, iar majoritatea dintre ceilalti
sunt canadieni si japonezi. Numarul de vizitatori ce vin din SUA s-a diminuat in ultimii ani, dar o
rapida crestere a vizitatorilor din celelalte tari, in special din Japonia, a stopat declinul. Venitul
obtinut din turism a fost, astfel de 13,8 mid $ in 1998.
Navele oceanice cara majoritatea produselor importate si exportate. Remorcherele si barjele
transporta produse ca zaharul, ananasul si petrolul intre insule si in lungul coastelor. Acest trafic
local este facut cu produse fermiere trimise la Honolulu pentru procesare si exportare precum si cu
bunuri importate ce din Honolulu urmeaza a fi distribuite celorlalte insule.
Honolulu este de departe cel mai mare port al arhipelagului. Se remarca de asemenea porturile
Barbers Point pe insula Oahu, Kahului pa Maui, Hilo pe Hawaii si Nawiliwili pe Kouai.
Cateva cai ferate scurte au fost construite inainte de cel de-al II-lea Razboi Mondial, in mod special
pentru a cara zaharul si ananasul si pentru a muta proviziile armatei. In prezent doar linia turistica
din Maui mai este folosita.
In ciuda faptului ca arhipelagul este aflat in centrul Oceanului Pacific, Hawai a facut comert
in exclusivitate cu statele continentale in ultimul secol. Printre multele importuri ce sunt aduse in

arhipelag putem numi titeiul si produsele petroliere, aparate, vehicule motorizate, produse
alimentare, ingrasaminte chimice si numeroase bunuri consumabile. Multe automobile si alte
produse sunt acum importate din Japonia si din alte zone industrializate ale Asiei. Cele mai
expotrtate produse ale arhipelagului sunt zaharul brut, melasa, si ananas procesat. Alte produse
exportate sunt cafeaua, alunele si alte produse alimentare, haine, flori (orhidee in special), ciment si
produse petroliere. Honolulu este un centru intermediar al statului intre arhipelag si restul lumii
pentru comert. Japonia este cel mai important partener de comert, dar Hawaiiul intretine relatii
comerciale si cu Australia, Canada si Filipine.

Potentialul turistic al reliefului

Un arhipelag situat in sud-vestul continetului nord-american. Hawaii este statul sudic al
Statelor Unite si al doilea stat vestic, dup Alaska. Numai Hawaii si Alaska, nu mprtaesc o grani
cu un alt sat al S.U.A.
Cel mai nalt munte din Hawaii este Mauna Kea, care se ridic la 4205m. Cele opt insule
principale sunt Hawaii, mUai, Oahu, Kahoolawe, Lanai, Molokai, Kauai si Niihau, care sunt nsoite
de multele altele. Kaala este o mic insul din apropierea Niihau, care adesea este trecut cu
vederea. Exist de aseamenea ceva mai mult de 100 de pietre mici i insulie, cum ar fi Molokini
care sunt fie vulcanice fie de alta natur.
Insulele pricipale
Hawai sau Insula Mare este aproape de dou ori mai amre dect celelalte la un loc. Are o
form triunghilar i se ntinde pe o suprafa de 150 de lm de la Nord la Sud si 122 de km de la Est
la Vest. Insula este o formaiune muntoas cu dou vrfuri vulcanice, Mauna Loa i Mauna Kea. Pe
lng marele strat de lava dezgolit si vi sterpe acoperite de cenua vulcanic, care acoper o mare
parte din insula, Hawaii are mari suprafete de paduri tropicale, numeroase cascade si mari ntinderi
de psuni.
Maui este numit si Insula Prietenoas datorit ospitalitii locuitorilor. Regiunea din partea
de este o suprafa muntoas cu altitudinea de 1512m, pe lungimea coastei de nord-est stncile
ajungnd la o intalime de 1000 de m desupra nivelului mrii. Partea vestic este alctuit dintr-un
vulcan cu nlime de 503 m. O parte nsemnat din aces munte este un platou jos, folosit pentru
cultivarea palmierilor si atragerea turitilor. n partea de nord a insulei se afl Kalaupapa, o aezare
pentru oamenii suferinzi de lepra.
Lanai, cunoscut si ca Insula Palmierilor, a fost o mare plantanie de palmieri, deschis de
puin timp turitilor. Este o insul deluroas care se ridic treptat la o altitudine de 1027 m. Cndva
pmntul a fost folosit numai pentru creterea vitelor.
Oahu, numit i Locul de adunare, este locul a 870.000 de oameni, sau a trei sferturi din
populatia statului. Insula este alctuit din doua lanuri paralele de muni, Waianae in vest i lanul
Koolau n partea de est, desprite de un platou jos. Muntele Kaala este cel mai nalt reper din Oahu,
cu o altitudine de 1227 m n lanul Waianae. Lanul Koolau atinge o nlime maxim de 946 m.
Honolulu este situat intr-o stramtoare la baza lanului Koolau. n apropiere se alf trei puncte
geografice, Punchbowl, Diamond Head si Koko Head, acestea fiind urmele unor cratere vulcanice
stinse.

Potentialul turistic climatic

Arhipelagul Hawaii este un ir de insule i insulie de origine vulcanic, plasate aproape n
mijlocul Pacificului de Nord, n zona tropical, ntre 19 i 29 de grade latitudine sudic.
Arhipelagul reprezint de fapt, vrfurile ce ies din ap, ale unui lan muntos submarin numit
Lanul muntos al mpratului. i cnd spunem vrfurile care ies din ap trebuie sa ne imaginm
munti de ordinul a 4000 de metri nlime. Acest lucru este de importan major n climatul
insulelor, un climat ce ademenete n fiecare an turiti din ntreaga lume.
Climatul in Hwaii este atipic pentru aria tropical n care se afl. Din cauza imensitaii de
ap care nconjoar arhipelagul, care este cel mai ndeprtat de continente din lume, climatul este
mai degrab subtropical, un cilmat cu 2 anotimpuri ale cror extreme sunt temperatura trece de 27
de grade celsius, recodrul fiind de 38 de grade. Iarna, din octombrie pn in aprilie, in zonele joase
n general, nu coboar sub 16 grade, dar pe nlimile munilor desore care am vorbit putem ntlni
zpada.
Arhipelagul se afla n zona vnturilor numite alizee. Vnturi care bat dinspre nord-est n
emisfera nordic si mpreun cu cele dinspre sud-est din emisfera sudic realizeaz zona de
convergen intertropical. Ei bine, aceste vnturi fac pantele nordice si estice alemuntilor din
Hawaii s primeasc ploi nsemnate n timp ce n partea de sub vnt, adic la poalele pantelor sudice
i vestice vremea s fie n general nsorit, linitit i cu puine precipitatii. Ca urmare, industria
turistic este mai dezvoltat aici.
n aceste locuri perturbatiile tropicale ajung rar. Ele se genereaz n apropierea peninsulei
California de regul i pleac spre veste, nord-vest. Cnd se ntmpl s aib traiectoria ctre Hawaii
nu mai sunt foarte intense. Totui, uraganul INKI din 1992 a artat c insulele Hawaii sunt
vulnerabile la o lovire direct.

2.3.Potentialul turistic al apelor

Statul Hawaii este compus dintr-un lan de opt mari insule (Hawaii, Maui, Kahoolawe, Lanai,
Molokai, Oahu, Kauai, i Niihau) ce se ntinde pe aproximativ 2600 km, ntre insula Hawaii n sudest i insula Kure n nord-vest,avnd o suprafa total de 16729 km ptrai, incluznd 93 km ptrai
de ap interioar. Aceste insule ale oceanului au aprut ca o consecin a unui cataclism ce a produs
o mare scizur pe fundul Pacificului, lung de aproape 3.200 km. Lava nit din acest uria filon
subacvatic a creat lanuri de muni nali, vulcanici la suprafaa apei, avnd o nlime de circa
18.000 picioare ncepnd de la fundul oceanului. ntregul teritoriu este reprezentat de un arc de
culmi vulcanice i resturi de corali, lung de circa 2600 km. Toate armuile statului Hawaii au o
lungime total de 1207 km, rmurile insulelor principale fiind stncoase, cu un numr mare de
faleze care se ridica deasupra apei.
Insulele Hawaii au un numr de ruri scurte i cteva heleteie mici, nentlnindu-se lacuri prea
mari; cascadele abund n aproape toate insulele. Alturi de cele mai lungi ruri, niciunul
nedepind o lungime de 50 km, sunt Wailua i Waimea, n insula Kauai; Wailuku, n insula Hawai,
i Kaukonahua, n insula Oahu. Lacul Koloa, care acoper o suprafa de 171 hectare n insula
Kauai, este cel mai mare. Fiind lipsite de mari lacuri i ruri, insulele depind de rezerva de ap din
subteran. O mare parte din ploaia care cade pe insule se infiltreaz prin suprafaa poroas, ajungnd
deasupra unui strat de ap srat,unde se oprete.
Apa de suprafa din Hawaii este att o resurs valoroas ct i o ameninare potenial la viaa
i bunurile oamenilor.Resursele apei de suprafa din Hawaii au o importan deosebit
economic,ecologic, cultural i estetic. Apele curgtoare furnizeaz mai mult de 50% din apa
necesar irigaiilor n Hawaii i dei ele furnizeaz numai un procent mic din apa potabil, apa de
suprafaa este cea mai important surs de ap potabil n unele zone.
Apele curgtoare sunt i o surs de energie hidroelectric,ce ofer habitatul pentru multe specii
indigene i au o valoare estetic recunoscut.
In Hawaii,fluxurile prezint un pericol din cauza naturii lor ostentative,nivelul apei putndu-se
ridica la cteva picioare n mai puin de o or n timpul perioadelor de precipitaii intense. Fluxurile
sunt periculoase din cauza precipitaiilor abundente, a bazinelor de drenaj mici i a canalelor de
depozitare foarte limitate. Debitul generat n timpul perioadelor ploioase a condus la pierderea de
bunuri i viei omeneti n Hawaii.
Cele mai multe ape curgtoare provin din interioarele muntoase ale insulelor i terminndu-se
la coastele acestora,fiind ca nite adevrai sculptori ai peisajului Hawaiian din cauza puterii
erozive a apelor ce le transmit. n zonele geologice tinere,cum ar fi mai mult n partea de sud a
insulei Hawaii,canalele bine definite ale apelor curgatoare nu s-au dezvoltat, deoarece
permeabilitatea rocilor de suprafat,n general,este att de mare, c infiltrarea precipitaiilor se face
nainte de a curge, pentru distantele semnificative ale suprafetelor. n zonele geologice mai n vrst,
care au beneficiat de precipitaii abundente,apele curgtoare, irosindu-i masa, au sculptat n relief
vi largi.
Apele curgtoare influeneaz calitatea fizic, chimic i estetic a apelor n care se vars cum
ar fi estuarele, golfurile i apele de lng rm, care sunt foarte importante pentru economia bazat
pe turism a insulei.
ncepnd cu anul 1779, mersul pe valuri, fie n poziie orizontal, fie stnd n picioare pe plci
de surf lungi din lemn masiv, constituia o parte integrant a culturii hawaiiene.Surfingul fcea deja
parte din substraturile societii, a religiei i a mitului , fiind pentru insul ceea ce este baseball-ul

pentru societatea American modern. efii de trib i demonstrau ndemnarea prin talentul i
abilitatea de a face diverse acrobaii cu placa de surf, iar oamenii obinuii deveneau faimoi (sau se
fceau de ruine) n funcie de miestria de care ddeau (sau nu) dovad n lupta cu valurile
oceanului. Antropologii nu pot dect s intuiasc originea i evoluia surf-ului n cadrul culturii
polineziene, deoarece nu exist nici o certitudine n ceea ce privete perioada de timp i migrrile
polinezilor.
Primii polinezieni au ajuns n Insulele Hawaii n secolul IV A.D. Polinezienii care au fcut
lunga cltorie din Tahiti pn n Hawaii au fost, cu siguran, navigatori i nottori desvrii,
care au adus o data cu ei o dragoste i o cunoatere profund a oceanului. Totodat, acetia au adus
cu ei obiceiurile lor, inclusiv practicarea surfului pe paipo. . Dei se spune c cei din Tahiti
practicau uneori surf-ul n picioare, arta practicrii surf-ului pe plci lungi, n poziie vertical a fost
n mod cert perfecionat, dac nu inventat, n Hawaii.
Atunci cnd cpitanul Cook a ajuns n Hawaii, surfing-ul era deja, de multe secole, parte
integrant a culturii i legendei arhipelagului Hawaii. Anumite locuri cptaser numele unor
faimoase incidente ce avsesera loc n cadrul surfing-ului. Kahuna (experii) fceau diferite incantaii
pentru botezarea noilor plci de surf i pentru ncurajarea brbailor i femeilor care se aventurau n
lupt cu valurile uriae. Cei din Hawaii nu aveau o limb scris nainte de venirea albilor, aa c
genealogiile i istoria lor erau pstrate n cntece i incantaii. Existau anumite legende despre
poveti de dragoste ncepute n cadrul surfing-ului, despre efi i oameni obinuii care i-au pus
vieile n pericol n lupta cu valurile oceanului, fiind astfel transformai n eroi.
nainte de a veni n contact cu echipajul cpitanului Cook, Hawaii era guvernat de un cod de kapu
(tabieturi) care impunea reguli pentru aproape orice: unde s mnnci; cum s ai o recolta bogat;
cum s prezici vremea; cum s construieti o canoe, cum s construieti o plac de surf; cum s
prezici dac surful avea s fie bun sau cum s i convingi pe zei sa l fac bun. Societatea hawaiian
era mprit n mod distinct n clasa oamenilor de rnd i cea regal, aceast mprire regsindu-se
i n domeniul surf-ului. Existau anumite plaje i recifuri destinate practicrii surf-ului de ctre
oamenii de rnd, i plaje i recifuri unde fceau surf numai cei din clasa superioar a societii.
Oamenii de rnd fceau surf, n general, pe plci avnd 3,6m, n timp ce alii (efii) fceau surf pe
plci olo, avnd 7,3m. Civa dintre cei mai renumii efi ai arhipelagului, printre care se numra i
KaumualiaI, conductorul regiunilor Kauai si Kamehameha I, erau renumii pentru talentul lor n
surf.
Cnd cpitanul Cook i flota sa au ajuns n Insulele Hawaii n 1778, arta, sportul i religia
surfing-ului atinseser deja o culme, un vrf sofisticat. ns ceea ce Cook i locotenentul King au
descris n Tahiti i Hawaii constituia climaxul sportului din Vechea Polinezie, deoarece dup ce
navele Resolution i Discovery au ajuns n arhipelag, Hawaii i surfing-ul hawaiian au nceput s
decad timp de 150 de ani. Contactul cu Europa nu a fost unul benefic pentru Hawaii. Dup
publicarea jurnalelor lui Cook i King, Hawaii a devenit destinaia preferat a cpitanilor,
aventurierilor, misionarilor i a altor oportuniti. Acetia au adus tehnologii, limbi i zei noi,
mpreun cu viciile i bolile care au fcut ravagii ntr-o societate care evoluase mai mult de un
mileniu.

Cultura hawaiian i cea haole s-au mbinat ntr-un tot unitar ntr-un ritm destul de rapid,
astfel nct, n primii 20 de ani ai secolului al XIX-lea, Hawaii s-a schimbat pentru totdeauna.
Vechiul sistem legislativ nu mai era relevant sau valabil, ceea ce a nsemnat o lovitur puternic dat
sistemului kapu.
O dat cu prbuirea sistemului kapu, a disprut i semnificaia sacr a surfing-ului din cadrul
culturii hawaiiene. Acum, oamenii de rnd putea face surf n acelai loc cu cei din clasa regal, fr
a fi n pericolul de a-i pierde via. Sfritul sistemului legislativ kapu a atras dup sine moartea
festivalului Makahiki, care constituia celebrarea anual a zeului Lono, i n care surfing-ul juca un
rol important.
Subminarea culturii hawaiiene a fost accelerat n 1820, cnd primii misionari calviniti au sosit din
Anglia, i au nceput s i converteasc pe hawaiieni de la politeism la singurul Dumnezeu adevrat,
al crui Fiu este Isus Hristos. Conductorii hawaiieni s-au mpotrivit acestui Dumnezeu, ns, n mai
puin de 10 ani, acest nou i strict cod cretin a nlocuit sistemul kapu i modul senzual de via al
hawaiienilor.
Calvinistii insistau asupra aspectului vestimentar, ncurajndu-i pe hawaiieni s poarte mai multe
haine, s nvee s citeasc i sa scrie, s munceasc mai mult i sa se joace mai puin. Restriciile
privitoare la joc includeau i surfing-ul. Cei care cunoscuser Hawaii-ul nainte de venirea
misionarilor calviniti, i-au acuzat pe acetia de distrugerea n mare parte a ceea ce era unic i bun n
Hawaii, aceasta incluznd i descurajarea acestora de a practica surf-ul.
n ciuda moralitii impuse de misionariui calviniti, surf-ul nu a disprut n totalitate din
Hawaii, n anii 1800. Dei nu mai era practicat ntr-o msur att de mare i cu atta pasiune cum
era nainte de venirea misionarilor, surf-ul a continuat totui s existe de-a lungul arhipelagului.
Surfing-ul mai supravieuia nc n insulele hawaiiene i la sfritul anilor 1800, ns se zbtea din
greu s nu se scufunde, mpreun cu majoritatea obiceiurilor hawaiiene.

La nceputul secolului XX, surfing-ul diparuse aproape n ntregime din Arhipelagul Hawaii. Surf-ul
era practicat cu precdere n Kalehuawehe, pe malul sudic al Oahului. Honolulu devenise cel mai
mare ora al Hawaii-ului, avnd o populaie destul de numeroasa, ns pentru care practicarea surfului pe recifurile odinioar supra-aglomerate, devenise acum o raritate.
n mod ironic, cei trei oameni care au contribuit la renaterea surfing-ului au fost trei haole, iar
cel de-al patrulea, cel care a fcut cunsocut acest sport n toat lumea, a fost un Hawaiian. Este
vorba despre Jack London,scriitorul faimos; Alexander Hume Ford, un jurnalist excentric i George
Freeth, un ndrgostit de valurile oceanului. Ceea ce acetia trei aveau n comun era o dragoste
profund pentru surf, i, mpreun, talentele lor au suflat via ntr-un sport frumos, dar muribund Sportul Regilor.
Ford a prezentat un manifest n favoarea surfing-ului oamenilor de ncredere ai Reginei Emma
Estate, i acetia l-au acceptat. La 1 mai 1908, ei au nfiinat Clubul Hawaiian de Canoe, primul club
modern dedicat perpeturii surf-ului.

n 1905, btinaii hawaiieni au pus bazele clubului de surf Hui Nalu, readucnd la via
intereseul hawaiienilor pentru sport.
n anul 1912, hawaiianul Duke Paoa Kahanamoku era deja un surfer i nottor faimos, ctignd
numeroase competiii sportive de gen i introducnd noi elemente n cadrul competiiilor de not.
Duke a deinut de trei ori recordul mondial la 100m stil liber n competiiile de nataie.
Dup George Freeth n 1907 i Duke Kahanamoku n anii 1920, numrul surferilor din California
a crescut simitor.
Anii 1930, 1940 i 1940 au avut brbai i femei cu simul aventurii foarte dezvoltat, printre
care: Ball, Kekai, Kelly, Cole, Van Dyke i Napoleon, urmai ai tradiiei nobile a lui Duke
Kahanamoku i a primilor hawaiieni. Apoi, pe scena surf-ului a venit o tnr pe nume Gidget, care
a fost imortalizat ntr-o carte de ctre tatl ei, i, mai apoi, n filmul care i poart numele. Filmul
Gidget a adus surf-ul n atenia publicului larg pentru prima dat. La scurt vreme, au aprut alte
producii de acelai gen, fapt care a propulsat simitor surf-ul n topurile popularitii. Acolo unde
odinioar fuseser sute de surferi, acum erau mii. Plcile de surf erau acum fabricate din plastic, i
erau produse n mas, o er radical diferit de cea a plcilor confecionate manual, din lemn masiv.
Surf-ul s-a dezvoltat relativ ncet din 1779 pn n anii 1960, ns, datorit publicitii fcute prin
intermediul mass-media, surf-ul a trecut de la statutul de sport regional, la cel de complex industrial
vast.
n prezent exist o adevrat industrie a surfing-ului, cu sute de reviste, magazine i web site-uri
destinate acestui sport.
Ceea ce odinioar era considerat sacru, atunci cnd regi i oameni obinuii se ntreceau n
ndemnare i talent n competiii de surfing, riscnd de la statut i proprietate pn la nsui via i

libertate, este acum un circuit internaional multi-milionar de surf, ce acoper ntreg globul, de la
Hawaii pn la Africa de Sud i napoi n Tahiti.

2.4. Potenialul turistic al componentelor nveliului biogeografic

Fiind o regiune subtropical, Hawaii are climatul i solul ncrcate cu cenu vulcanic ,
elemente care contribuie la creterea sntoas a unei mari varieti de plante. Aici se gsesc
numeroi copaci,arbuti, flori, inclusiv flori crescute pe stnci.
Flora hawaiian se poate clasifica n dou categorii: flora nativ originar i cea adus de
coloniti. Cea originar se refer la speciiile de plante aduse de vnt,maree, psri i alte mijloace
naturale. Popularea insulei n acest mod a fost foarte lent. Se estimeaz c s-a adugat la flora
Hawaiiului o specie de plante odat la 90000 de ani. A doua categorie de flor este cea introdus n
peisajul Hawaiian de ctre coloniti. Acest lucru, pe de-o parte, a dus la creterea numrului
speciilor de plante, ns pe de alt parte a afectat numeroase varieti endemice (specifice locului).
Se estimeaz c n acest mod o plant originar specific zonei murea odat la 9 luni. Aproximativ
2600 de specii au rmas din cele 50000 de specii originare care creteau n Hawaii. De altfel, din
speciile de plante aflate pe cale de dispariie din ntreaga lume, jumtate se afl n Hawaii.
Printre speciile endemice de copaci existente i n prezent se numr: Koa,Kiawe,
Hau,Pandanus i Kukui. Copacul Koa,cunoscut i ca mahonul Hawaiian,este printre cei mai vechi i
cei mai nali copaci din Hawaii,fiind considerat chiar regele pdurii.Este folosit pentru construcia
de barci i canoe i pentru plci de surf. Dei cndva popula din abunden insula,acum crete ntrun numr foarte restrns,fiind o specie protejat. Copacul Kiawe are frunze care se aseamn cu cele
ale ferigii. Copacul Pandanus are frunze epoase care seamn cu ananasul,fiind folosite la
mpletirea de plrii,couri i alte lucruri.
Flora Hawaiian incude o mare varitete de flori cunoscute pentru mirosul foarte plcut pe care
l eman, fiind folosite pentru producerea de parfumuri.
Hibiscusul obinuit este floarea Hawaiiului,ea fiind originar din sudul Chinei unde se
numete Fu Sang.Este folosit adeseori pentre a transmite un mesaj simbolic. O femeie purtnd un
hibiscus nflorit la urechea stng semnifica faptul c femeia este ntr-o relaie i nu este interesat
de un alt brbat.Dac l purta la urechea dreapt nseamna c este singur i nu se ntlnete cu
nimeni. Hibiscusul cu frunze roii este nativ din Africa i produce un suc gros.Sucurile rezultate din
hibiscus sunt folosite ca i colorani alimentari.
Printre florile pe care le mai ntlnim n Hawaii se numr:
- Popo Hau,plant originar din China, cunoscut i sub numele de hortensie;
- Dwarf Pittosporum,una dintre cele mai comune plante ale Hawaiiului introdus pe insul n
1970 ;
- Kokutan,originar din Asia,are frunzele aezate pe tulpin asemntor spielor unei roi ;
- Rose of Sharon,care este planta naional a Coreei ;

- Gardenia,care este originar din Japonia i China, este folosit la ceaiuri i parfumuri
- Pentas,este originar din Africa tropical i Arabia,fiind folosit uneori ca tratament pentru
durerile de cap i febr;
- Heart of Flame,este nativ din Paraguay,Brazilia i Argentina,are frunze care sunt utilizate ca
fibre pentru haine
- Anthurium,a fost adus n Hawaii din Anglia, n 1889, i este cunoscut pentru culorile sale
luminoase
- Aechmea,crete de obicei n copaci,uneori n timp ce smna se formeaz,floarea se
decoloreaz
- Ananasul,se gasesste sub forma a 5 specii.Una din specii se numete Red Spanish,locuitorii
din Hawaii numind-o Hala Kahiki. Fibrele de ananas pot fi utilizate la esutul hainelor.
Hawaii are aproape la fel de multe tipuri de pdure nativ, cte state exist in
S.U.A.. hi'a lehua si koa sunt tipurile dominante de pdure, dar n total exist 48 de
tipuri diferite de pduri Hawaiiene native i regiuni pduroase, precum si peste 175
de specii diferite de arbori nativi, marea majoritate negsindu-se nicieri altundeva n
lume. ns, n zilele noaste, aceste pduri sunt printre cele mai ameninate din
lume. Hawaii a pierdut deja jumatate din suprafaa mpdurit a naturii. n prezent,
mai mult de o treime din plantele i psrile de pe lista speciilor aflate pe cale de
dispariie a S.U.A. sunt din Hawaii . Distrugerea i pierderea habitatului forestier
sunt principalele cauze ale declinului speciilor, oamenii depinznd i ei, de asemenea,
de pdurea nativ pentru a putea supravieui.
Propulsat de un sentiment de urgen, the Conservancy - liderul organizaiilor
de conservare ce lucreaz n ntreaga lume pentru a proteja terenurile si apele
importante din punct de vedere ecologic pentru natur si populaie - a venit n
ntmpinarea eforturilor noastre de a salva ultimele pduri hawaiiene, precum i
plantele i animalele indigene ce depind de aceste habitate pentru a supravieui.
De asemenea, oamenii depind de aceste pduri natale/indigene/btinae pentru a
supravieui. Terenurile mpdurite sunt principalele surse de aprovizionare cu ap,
furniznd sute de miliarde de galoane de ap proaspt n fiecare an. Pdurile
noastre ne protejeaz recifurile i plajele de scurgerile distructive i de sedimente , ne
cur i ne mprospteaz aerul i sunt cea mai bun aprare mpotriva inundaiilor
i a secetei.
Pdurea hawaiian adpostete mii de specii indigene vitale pentru
supravieuirea obiceiurilor culturale din Hawaii.Pdurea local a oferit o fundaie
pentru cultura hawaiian i trmurile de sus au fost considerate sacre ca wao akua,
trmul zeilor, aezat/considerat separat de wao kanaka, trmul oamenilor.
Pdurile din Hawaii sunt rezultatul a milioane de ani de evoluie ns de cnd
omul a pit n Hawaii acum 1500 de ani, istoria pdurilor a fost marcat n principal
de distrugere.

Dei influena agriculturii, a pscutului, a exploatrii forestiere i a dezvoltrii

sunt principalele cauze pentru distrugerea pdurilor, pericolul cel mai mare din
prezent l constituie distrugerea cauzat de plantele i animalele invazive.
Influena uman, incluznd introducerea bovinelor, porcilor, apilor,buruienilor,
obolanilor, insectelor,precum si a altor specii invazive a condus la includerea
pdurilor btinae insulei printre cele mai ameninate din lume.
Speciile invazive prdeaz i distrug habitatul speciilor indigene , concureaz cu
acestea pentru hran i habitat i rspndesc boli. n timp, transform pdurile pe
care le invadeaz, le simplific structura, altereaz compoziia solului, crescnd riscul
de incendiu i punnd n pericol viitoarea surs de apa.

Fauna
Cnd primii polinezieni au ajuns n Hawaii,ntre anii 500-800,oamenii de tiin spun c au
gsit aproximativ 67 de specii de psri specific Hawaiiene, din care o treime sunt disprute n
prezent. Nu au gsit reptile,amfibieni, nari,pduchi,purici sau gndaci. Nu erau dect 2 mamifere
specifice: liliacul crunt i foca clugr.Liliacul poate fi ntlnit la Kokee State Park,n timp ce foca
clugr apare ocazional pe cele mai izolate plaje ale insulei.
Fauna nativ a Hawaiiului a evoluat n absena prdtorilor,astfel nct nu i-a dezvoltat un
sistem de aprare natural,precum spini,otrvuri sau camuflaj.Cea mai mare parte a faunei hawaiiene
a dezvoltat adaptri speciale i au evoluat n noi specii.n present 90% din faun este specific
Hawaiiului nemaiexistnd n nici un alt col din lume.
Hawaii are puine mamifere native,iar cele mai multe insule din interior sunt locuite de porci
slbatici,cai,oi sau api adui de ctre coloniti.Pe insula Maui se pot ntlni gtele nene,o specie
aflat n pericol i balenele cu cocoa.Balenele cu cocoa vin n Hawaii pentru a se mperechea i
a fta n fiecare an,ncepnd cu luna noiembrie i pn n aprilie,cnd se rentorc n Alaska.
Turitii pot participa iarna la croaziere ce au ca scop observarea balenelor,ns aceste balene
cu cocoa pot fi urmrite i de la rm,deoarece cocoaa lor poate ajunge pn la 45 de picioare
lungime.Dei balena cu cocoa este cea mai mare din zon, mai gsim i alte tipuri de balene
precum pilot, sperm, false killer, melon-headed, pygmy killer and beaked, balene ntlnite n special
n apele calme din Big Islands Kona Coast.
Apele din Hawaii sunt populate de aproximativ 40 de specii de rechini,pornind de la rechinul
balen care este total inofensiv neavnd dini i lsnd turitii s se suie n spatele su , pn la
rechinul alb,care este foarte periculos i agresiv. Se consider c n apele insulelor Hawaii triesc
aproximativ 680 de specii de pete,din care 450 se gsesc aproape de rm i n regiunea de corali.
n ultimii 200 de ani,n Hawaii au disprut mai multe psri indigene dect oriunde n alt
parte n lume. Din 67 de specii indigene, 23 au disprut i 30 sunt ameninate,inclusive cioara
Hawaiian alala este n pericol.
Pasrea Hawaiiului este Nene.A fost salvat de la dispariie datorit proteciei legale i
creterii n captivitate.Cele aproximativ 500 de psri Nene,pot fi vzute doar n 3 locuri: n

Haleakala National Park din Maui, Mauna Kea State Park i pe versanii din Mauna Kea din Big
Island. Dintre reptile, se remarc Gecko,care datorit faptului c este complet inofensiv i se
hrnete cu gndaci,poate tri n casele locuitorilor din zon.
Hawaiiul are o politic agresiv de eradicare a speciilor nedorite,cel mai bun exemplu este
acela c nu exist erpi idigeni,iar puinii erpi care pot fi gsii totui, se afl ntr-un program de
eradicare.

Cap. 3.1. Traditii si obiceiuri Hawaiiene

Hula
Hula este o form antic i sacr de a exprim cele mai profunde sentimente crend o
legtur ntre dansator i divinitate. Dansul Hula combinat cu muzica compusa din cntecele
repetitive, numite Mele, fie singure, fie combinate cu muzica instrumentelor transmit un mesaj
despre ceea ce au fcut Hawaienii, felul n
care gndesc i modul de via fr a folosi o
limb scris. Hul a fost vzut precum cartea
de istorie a Hawaienilor.
Un copil era ales s fie dansator Hula
nc din primele zile de via i de multe ori
acesta tria mpreun cu profesorul su.
Cnd misionarii au ajuns n Hawaii,
n 1821, au interzis rapid Hula considernd
acest danssa prea senzual. Dansul Hawaiian a
continuat s fie practicat n secret pn ce
interdicia a fost ridicat.
KAHIKO este vechiul Hula, efectuat
n costume tradiionale, cum ar fi fusta din
frunze verzi TI.
AUANA Hula este versiunea modern
a acestui dans. Hul supravieuiete astzi prin studiu, concursuri, spectacole, i dansuri pentru a se
bucur de vizitatori
Kapa
Fasonarea mbrcmintei din pnz sau Kapa, scoar de
copac, a fost o datorie aparinnd femeile satului. A fost o sarcin
laborioas pentru a face crp din scoar interioar de copaci i
anumite plante, cum ar fi copacii breadfruit, dud sau plante wauke.
Brbaii urcau pe munte pentru a recolta mamaki , uneori la 4000
de metri nlime, sau au crescut wauke n zonele joase.
Dup ce coaj exterioar a fost scos, coaj interioar se
mbib pentru cteva zile n apa dulce sau srat. Fii de scoar se
scoteau apoi din ap, se punea pe o piatr n benzi groase i se

striveau cu o livra rotund. Dup o a dou nmuiere, aceste benzi groase se puneau pe o nicoval
fcut ntotdeauna din lemn tare. Kawau a fost un lemn favorit pentru nicovale din cauza sunetului
n plin expansiune fcut atunci cnd se lovea Kapa.
Nicovalele au spus de multe ori poveti asculttori de departe despre ceea ce se ntmpl n
sat. Departe-departe meteugarii Kapa repetau povestea pe nicovalele lor i n acest fel,
meteugarii Kapa au trimis o poveste n jurul insulei n cteva ore.
Bttoarele Kapa, adesea din lemn kauila, aveau patru laturi
sau fee, fiecare neted, lustruit i sculptat cu un model diferit. Un
dinte de rechin sau o bucat de piatr ascuit fixat ntr-un mner se
folosea pentru a face sculptura.
Cnd Kapa era terminat, deseori se vopsea, picta sau
tampila cu desene colorate. Fructe de pdure, scoar de copac,
rdcini i chiar funingine obinut din arderea nucilor kukui au fost
folosite pentru a crea colorani n nuane de gri, maro, albastru, rou
i
galben. Pensulele pentru vopsit au fost fcute din fructe Hala, i
tampilele au fost fcute din bambus. n acest fel, desenele regulate
au fost repetate.
Deoarece Kapa era mai mult ca o hrtie dect pnz,
Hawaienii le nmuia n ulei de nuci kukui i ulei de cocos pentru a oferi o protecie suplimentar
mpotriva ploii. Kapa erau inute departe de lucrurile cu miros dulce, deoarece ar fi transmis
parfumurile lor pnzei.
Luau
Luau este cunoscut sub numele de gratar Hawaiian - pentru un motiv bun. Acesta este n
mod normal, un ospa mare, unde felul principal este porcul Kalua - un porc ntreg aburit ntr-un
imu (cuptor subteran). Vei gsi, de asemenea pupus (aperitive Hawaiian), laulaus (carne, n mod
normal de porc, preparate n interiorul frunze TI), limu (alge marine), Lomi-Lomi somon (somon
fiert cu rosii si ceap), i haupia (nuc de cocos i budinc de ananas).
Lei
Lei au multe nelesuri i utilizri; lei Maile se ofer tradiional
lui Laka, zeia dansului, acesta fiind unul dintre motivele pentru care
dansatorii hula sunt att de mpodobii cu ele. Lei sunt oferite
persoanelor care sosesc sau care prsesc Insulele Hawaii n semn de
prietenie. Lei sunt utilizate de care hawaiieni pentru a-i exprima
admiraia sau pentru a marca realizri deosebite cum ar fi absolviri,
nuni, aniversri. Lei se poat face cu flori, frunze, scoici, pene,
semine, filde sau dini de animale. Lei pot fi mpletite, esute,
mpletite, nnodate, gfie, cusut, sau legat.
La data de 1 mai hawaienii srbtoresc Ziua leilor.
Traditii de nunta Maui
Pu
Hawaiienii folosesc Pu sau o scoic mare cu o deschiztura lateral pentru a anuna un
eveniment. Pu face un frumos sunet nfundat care poate fi auzit de la mile deprtare. Pu este folosit
la nunile Maui simbolic pentru a anuna lumea despre un eveniment important: nceputul
ceremonien de nunt Maui.

n ceremoniile Maui din zilele noastre, sufltorul n scoic

anun sorirea miresei mergnd n fa acesteia i suflnd n cele patru
direcii ale Pmntului: spre est spre Haleakala, cel mai mare vulcan i
spre casa de rsrit a soarelui; spre nord spre munii Maui i junglele
unde se adun spiritele; spre vest unde e oceanul etern i spre sud spre
cuplul mirilor pentru a aduce toate gndurile bune, mana ( putere i
energie) i Aloha (dragostea).
Cntecul lei
Cntnd este modul n care Hawaienii spun o poveste. Orice ceremonie Hawaian ncepe cu
un cntec de bun-venit, Oil Aloha.
Un cntre Hawaiian va nsoi mireasa de-alungul culoarului cntnd sau spunnd o poveste
despre dragoste i devotement. Un alt cntre va cnt un cntec special lei n timp ce mirii fac
schimb de leii Maui de nunt.

Povestea din spatele purttorului torei

Lumnrile nu sunt des folosite n timpul ceremoniei de nunt Maui n aer liber din cauza
vntului. Avnd un purttor de tor n timpul nunii Maui simbolizeaz c aduci lumina n via ta.
Dansul focului este fcut tot cu tore i aduce spectacularul la orice ceremonie de nunt Maui
la apusul soarelui.

Cap. 3.2. Obiective turistice culturat-istorice

Muzeul Jaggar
Muzeul prezint cunotine despre vulcanologie. Situat n apropiere, Observatorul vulcanic
ofer o vedere de pe terasa sa n crater, intrarea n cldirea observatorului fiind interzis.
Muzeul Lyman Mission

Situat pe strada Hili nr.276, unde putei admira o expoziie despre vulcanii insulelor precum
i o frumoas colecie de obiceiuri i cultur a locuitorilor din mprejurimi.
Persoanele cu handicap sunt scutite de la plata biletelor la toate manifestrile.
Muzeul Bishop
ntemeiat n 1889 de ctre Charles Reed Bishop, soul prinesei Bernice Pauahi Bishop,
ultimul descendent direct al lui Kamehameha I, care a ntemeiat colile Kamehameha, aceast
instituie ncearc s "pstreze i s nregistreze povetile din Hawaii i Pacific, invitnd vizitatorii
s mbrieze i s experimenteze lumea noastr culturala i natural." Muzeul are o colecie de
artefacte hawaiane i cteva expoziii tiinifice. Noul Centru de Aventur tiinific este bazat pe
vulcanologie. Muzeul este un loc de "nmagazinare" a istoriei naturale i culturale din Pacific,
recunoscut n lume pentru coleciile culturale, proiectele de cercetare, serviciile de consultan i
programele de educaie public.
Palatul Iolani
Palatul Iolani, aflat n centrul oraului Honolulu, este singurul palat regal aflat pe teritoriul S.U.A.
Construit n anul 1882 pentru regele Kamehameha, iar dup moartea acestuia ajungnd cladirea
tribunalului.
O regul stranie a palatului este aceea c nu ai voie s iei notie cu pixul, ci doar cu creionul.
Acest Palat este constituit din Camera Albastr, Sala de la etaj, Scara Koa, Marea Sal i Sala
Tronului.
Statuia King Kamehameha
Statuia regelui Kamehameha se afl n faa cldirii judiciare i ntruchipeaz ultimul rege al
insulelor.
Muzeul Maritim Hawaiian
Din turnul cldirii numit Aloha Tower, de la etajul zece se vede o privelite minunat a
ntregului ora, a mrii i a munilor.
La muzeu se mai gsete un vas cu patru pnze numit Falls of Clyde care cndva facea curse
regulate ntre insule i San Francisco.

Noel S. Blaisdell
Acesta este renumitul centru cultural al oraului cu teatre, biblioteci, cinematografe i muzee.
Aa numitul drum Pali Highway, care este nconjurat de muni duce spre locul unde sunt
nmormntai fotii regi, iar puin mai departe la vreo doi kilometrii putem admira frumosul palat al
reginei Emma.
Universitatea Hawaii
Fondat n 1920 amplasat n oraul Honolulu, cu o cldire impuntoare, cu laboratoare
dotate cu aparatur modern gazduiete anual peste 23.000 studeni.
Monumentul Diamond Head State
Denumirea vine de la marinarii care au gsit pietre strlucitoare n vulcanele stinse.Au crezut
c acestea sunt diamante dar de fapt erau doar simple pietre strlucitoare.
U.S.S. Arizona Memorial

Avioanele inamice japoneze la primul atac aerian de la Pearl Harbour au nimerit din plin
nava de razboi, scufundndu-se i murind peste 1.000 marinari. O bucat mic din nav este
deasupra apei lng care s-a construit acest monument istoric n memoria marinarilor. ntr-o
ncpere apropiat se pstreaz clopotul de pe nav i o plac memorial pe care sunt trecute numele
tuturor celor czui la datorie. Nu departe de acest monument s-a construit un centru pentru vizitatori
unde acetia pot viziona filme scurte despre atacul de la Pearl Harbour.
Centrul Cultural Polynesian
Aici putem admira cultura, obiceiurile ntr-o form real i amuzant, turistul avnd
posibilitatea s nvee cum se sparge o nuc de cocos, cum se bat tobele originale din Hawaii sau
chiar s participe cu frumoasele fete la un dans hula. Seara un show Polynesian i ncnt pe turiti.
Monumentul Cpitanului James Cook
Cpitanul James Cook, un marinar britanic, a schimbat cursul istoriei pentru Hawaii cnd a
acostat n portul Waimea n ianuarie 1778, cu navele sale Resolution i Discovery. El a fost declarat
primul apusean care a pus piciorul pe aceste insule. Cpitanul Cook a explorat de mai multe ori
Insulele Hawaii pn cnd a fost ucis pe Big Ialand din Hawaii ntr-o mic disput pe o barc cu
vsle. Acest moment a fost imortalizat, iar o replic a acestuia se afl i n oraul natal al lui James
Cook , Whitby, Anglia.
Muzeul contemporan din Honolulu
Muzeul Conteporan este situat la 3,5 acri de gradinine terasate din dealurile nalte, deasupra
oraului Honolulu. Cldirea principal gzduiete o colecie permanent de art din ultimele 4
decenii.
Muzeul este nconjurat de grdini ncnttoare cu o privelite minunat, de la teras, ctre Honolulu
i Diamond Head.
Muzeul si Arhiva Damien
Acesta este un muzeu foarte mic localizat n spatele Bisericii Agustine n Waikiki. Fascinanta
arhiva descrie viaa Printelui Damien, care i-a dedicat viaa oamenilor suferinzi din Hansen Diseas
(leproilor) i celor izolati n Kalaupapa Settlement dupa insula Molokai. Un filmule video de 20
de min spune povestea acestei aezri.
Museul Surf-ului
Fondat n 1993, Muzeul Surfului din Haleiwa se afl n North Shore Marketplace ntr-un
magazin pentru surferi. Muzeul cu intrare liber conine obiecte care amintesc de surful anilor 60.
Aici sunt expuse plci de surf, poze i filmri care prezint cronologic istoria acestui sport
spectacular.

Cap.3.3. Obiective turistice cu funcie economic

Spre centrul Honolulului
Aceste 15 blocuri ale cartierului istoric sunt desemnate ca fiind cel mai vechi Ora
Chinezesc din Statele Unite, datnd de acum 120 de ani. Aceasta este cea mai captivant i
misterioas zon a Hawaiiului cu o fascinant colecie de magazine speciale i restaurante. Oraul
chinezesc este un amestec plin de culoare i lumin al culturilor Asiei de sud-est lucrnd mpreun
pentru a perpetua culturile acestora.

Vizitatorii i locuitorii pot cumpra produse proaspete, pete, carne, taiei, ceai, fructe
confiate i o multitudine de alte delicatese asiatice. Aici sunt expoziii de art, vnztori de plante
medicinale, magazine de bijuterii fine i temple. Varietatea este cea mai bun descriere a
experienei Oraului Chinezesc.
Statuia lui Duke Kahanamoku - Plaja Waikiki
Duke Paoa Kahanamoku a trit ntre anii 1890-1968. El s-a nscut i a crescut n Waikiki i
a fost Hawaiian pus range, reprezentnd cultura a milioane de oameni. El a fost un campion olimpic
care a ctigat n patru Olimpiade, ntre anii 1912-1922, trei medalii de aur, dou de argint i una
de bronz.
Este cunoscut ca printele Surfing-ului Internaional introducnd acest sport pe Coasta de
Est. A fost recunoscut ca Ambasadorul Hawaiian al Aloha. Pe durata vieii sale Duke a fost actor
de cinema, figur politic i un adevarat erou. Statuia lui Duke se afl pe plaja din Wakiki unde
multi l omagiaz aducnd la statuia sa lei.
Oraul surferilor
Haleiwa a fost ntemeiat de misionarii, Rev i Dl. John Emerson, n 1832. n 1899 o data cu
construirea Hotelului Haleiwa i Oahu Railroad, oraul a nceput s creasc i s prospere. Astzi,
acest ora ciudat este visul cumprtorilor neconvenionali de obiecte de art, artizanat, haine i
obiecte pentru surfing.
Aici gseti picturi care ii taie rsuflarea ale maestrului artitilor peisajelor marine, Walfrido, la
North Short Art Gallery. Tot aici sunt i Muzeul Surfului i magazinul Strong Current specializat n
vnzarea plcilor lungi de surf i a plcilor proiectate de ctre legendele North Shore Dick Brewer
si Mike Diffenderfer.

Obiective turistice religioase

Biserica kawaiahao
Kawaiaho, prima biserica cretina din Hawaii, a fost construit ntre anii 1836 i 1842 n
noul stil arhitectural englez. Aceasta este adesea menionat ca "Westminster Abbey din Hawaii.
Structura bisericii a fost construit din 14 000 de dale din coral, tiate manual din reciful aflat la
peste 10-20 metri sub ap. Fiecare dala cntrind mai mult de 1000 de kg.
Patru biserici au fost n acest loc ncepand cu 1829. Lemnul pentru structura interioara a fost
tiat din munii Koolau. n prezent biserica adpostete 4,500 de persoane.
Kuemanu Heiau
Acest heiau este singurul loc vechi cunoscut ca fiind dedicat surfingului. Doar cpetenile
aveau permisiunea s fac surf i ei veneau aici s se roage pentru valuri mari.
Ahu'ena Heiau
Acest sit religios a fost restaurat i este heiau-ul regelui Kamehemeha cel Mare. El este
localizat pe domeniu hotelului ns publicul l poate vizita doar n timpul zilei.

Propuneri i strategii de dezvoltare ale turismului in Hawai

Dei Hawaii-ul are unu dintre cele mai profitabile sisteme de turism din lume, acesta poate fi
imbunatatit, de aceea in acest sens s-au fcut studii pe diferite sectoare ale turismului, rezultatele au
fost dintre cele mai diverse, de aceea insituiile guvernamentale au inceput o serie de aciuni pentru
imbunatairea acestui sistem.
In anul 2003 6,4 milioane de persoane au vizitat aceste insule, aducnd un capital de 10 bilioane de
dolari, majoritatea provenind din S.U.A. si Japonia, care prin prisma caracteristicilor economice ale
tarilor de proveninenta ii permit un astfel de sejur, lunile de vara si vacanele mari sunt principalele
perioade in care sosesc turisti. n anii 2006 i 2007 turismul a crescut ajungnd la o rata de 7,4
milioane de vizitatori, aratand o cretere a sistemului din toate punctele de vedere.
Ecoturismul
Ecoturismul a inceput sa fie una dintre ramurile de dezvoltare cele mai utilizate pe plan
mondial in domeniul turismului, de aceea instituiile care se ocupa de dezvoltarea turismului in
aceast regiune au luat in calcul o dezvoltare in aceasta direcie.
O scurta prezentare a acestei ramuri a turismului se poate gasi in prezentare urmataore :
Ecoturismul reprezint cea mai vaoroas form de manifestare a turismului durabil. Ideea de turism
durabil este de dat mai recent, pentru c i are originea n ideile Conferinei de la Rio din 1992.
Aceasta a aprut n scopul ocrotirii naturii pentru viitor, ndeosebi a speciilor fragile i a pdurilor
tropicale. Ca urmare, componena de mediu este foarte puternic.
Partizanii ecoturismului s-au pronunat pentru susinerea acestuia prin faptul c permite late
forme de gestionare a resurselor turistice valoroase. La nivelul Uniunii Europene, nc din 1992, s-a
iniiat un program de susinere a 17 proiecte pilot turism i mediu care au cuprins practic ntreaga
Europ. Aceste proiecte au fost prezentate n cursul unei reuniuni a circa 40 de experi, la Berlin
(ITB) n martie 1995. Aceast prim iniiativ U.E. a condus la:
- o reea de experi n turism durabil, numit Ecothaus care a dezvoltat o banc de proiecte pilot i
date, precum i un buletin informativ intitulat Ecoletter;
- realizarea a dou lanuri hoteliere ecologice;
- crearea de manuale i module privind formarea gestiunii de mediu;
- iniierea unor modele de planificare regional.
Prin noiunea de ecoturism, spaiul este privit sub dublul aspect, i anume: pe plan cantitativ,
prin capacitatea de primire a teritoriului, care poate fi natural sau creat, i pe plan calitativ, prin
activitatea sa sau prin valoarea turistic a teritoriului, care poate fi natural sau creat.
Dezvoltarea ecologic a turismului n zone turistice de maxim interes vizeaz n principal
patru planuri:
! economic. Prin creterea gradului de valorificare a resurselo, ndeosebi a celor mai puin
cunoscute, prin reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate;
! ecologic. Prin asigurarea utilizrii raionale a tutror resurselor, reducerea i eliminarea deeurilor,
reciclarea lor, asigurarea conservrii i proteciei mediului, scderea procesului de sustragere a
terenurilor agricole i forestiere din circuitul agricol i silvic;
! social. Prin sporirea numrului de locuri de munc, meninerea unor meserii tradiionale, atragerea
populaiei n practicarea diferitelor forme de turism;
! cultural. Prin valorificarea elementelor de civilizaie, art i cultur deosebite, care exprim o
anumit identitate cultural i dezvolt spiritul de toleran.

Proiecte vizand ecoturismul

Hawaii Ecoturism Association a implementat o serie de proiecte pentru aplicare in mod ct

mai corect modelul eco in ceea ce privete turismul in aceasta regiune unul dintre proiecte este
Green Travel Tips for Visitors to Hawaii, care include o serie de sfaturi pentru turitii care vor vizita
Hawai-ul. Acesta contine 8 subcapitole care au rolul de a ajut turiti in perioada petrecut in aceasta
zon, incepnd de la impachetarea bagajelor, pana la activitai precum servirea mesei in oras,
plimbrile prin ora etc.
O scurta prezentare a acestui proiect arata cam aa:
Cnd impachetai:
1. Includeti o pung de cumpraturi pe care sa o putei refolosi, pentru a reduce utilizarea de
materialelor plastice sau hrtie.
2. Vei avea nevoie de o singura valiz, asa c impacheteaz doar ceea ce ii trebuie
Cnd suntei in zbor:
1.Zburai la casa economica, pentru ca asta inseamna mai muli oameni in avion deci mai puine
emisii de noxe.
2. Evitai sa folosii aparate care folosesc curent electric. Trgnd jaluzelele geamurilor se poate
reduce energia necesar pentru rcirea avionului.
Cnd inchiriai o masina:
1. Alegei cea mai mic main posibil, astfel putei sa cheltuiI bani pe mncare sau distracie
dect pe combustibil scump
2. Pe insula Maui, inchiriaI un Bio-Beetle- care folosete combustibil bio, produs din ulei vedetal
folosit. Folosind combustibil bio economisiI pana la 50% din costul combustibilului.
3. FolosiI transportul in comun pentru o experiena local.
4. MergeI cand este posibil decat sa conduceI, nu este o alt cale mai bun de a va bucura de
climatul confortabil al Hawai-ului, admirai florile si gandii-va la mesele delicioase pe care le-ati
savurat.
Cnd alegei un loc de cazare:
1. Cnd facei rezervri, intrebaI daca hotelul are programe de reciclare, cererea clienilor va
incuraja tot mai multe hoteluri sa adopte astfel de programe.
La hotel:
1. UscaI si refolosiI prosoapele de la hotel decat sa le spalaI in fiecare zi.
2. Oprii aerul condiionat cand pelcai din camera din hotel, in acelaI timp oprii si luminile.
3. Apa este o resurs important pe o insul deci nu folosii duul mai mult dect este nevoie.

Cnd servii masa in ora:

1. Servii produse crescute local, pentru a v bucura de cele mai proaspete si gustoase produse si
pentru a ajuta agricultura local
Cnd v alegei activitaile:
1. Alegei activitaile oferite de cei care sunt membri ai Ecotourism Association
2. Alegei operatorii care protejeaz mediul. Asigurai-v ca au luat la cunotin faptul c apreciai
faptul ca protejeaz mediul, incluznd folosirea pungilor refolosibile etc.

Hawaii Eco-Adventures

Navigarea cu canoea:
Catigatoare a titlului acordat celei mai bune activitai eco in anul 2009, acest unic tur este
focalizat pe o parte important din istoria Hawaiului, navigarea cu canoea. Imaginea de a inota cu
estoasele i delfinii, lund parte la migraia balenelor i intre timp find introdus n istoria i cultura
hawaian.
ncepei-v calatoria pe plaja Polo nvnd despre despre istoria navigaiei cu canoea,
construcia si tradiia acestei activiti. Apoi incepei calatoria direct de pe plaja cu canoea
tradiionala hawaiana, Hina. Din acest punct de observaie puteI observa patru dintre insulele
hawaiene. V simii aventuros? Putei sa invai cum sa vslii in stilul hawaian sau putei s v
relaxai in briza mrii, intinznduv peu nu dintre confortabilele ezlonguri. Doar ase persoane pot
luea parte la calatoria cu canoea, fcnd din aceast experien una personal. Echipamentul de
scufundri i pozele sunt incluse.
Vznd cum canoea este propulsat doar de energia creat de vnt si de forta oamenilor, dar
companiile au avansat folosind combustibil bio pentru vechiculele care circul pe insule. Atragerea
comunitai este o prioritate, Asociaia Hawaiana de Canoe ofer tururi gratuite tinerilor localnici,
pentru a le permite s simt cultura pmntului natal.