REFERAT

Disciplina: Teoria Generală a Dreptului

TEMA:

Conceptul normei juridice. Prezentați distincția dintre

norma juridică și norma socială de morală cu exemple
pentru fiecare dintre acestea
 CUPRINS

Definitie NORMA JURIDICA..............................................................................................................2

Exemple de norme juridice................................................................................................................2
Definitie NORMA SOCIALA DE MORALA................................................................................................3
Exemple de norme morale................................................................................................................4
Distinctii dintre cele doua norme..........................................................................................................4
Bibliografie............................................................................................................................................5

1
Definitie NORMA JURIDICA
Norma juridică reprezinta o regulă de conduită elaborată sau recunoscută de puterea de stat în
scopul asigurării ordinii sociale şi care poate fi adusă la îndeplinire, daca este nevoie, prin
fortă de constrângere a statului. Astfel, putem conchide ca norma juridica reprezinta regula de
conduita generala si impersonala, stabilita sau recunoscuta de stat prin lege, a carei respectare
este garantata prin forta coercitiva a statului. In privinta normei juridice, scopul acesteia in
societate consta in prestabilirea comportamentelor oamenilor, fapt ce aduce un important
aport in dezvoltarea relatiilor sociale cat si intr-o mai buna organizare si functionare a
statului.

In ceea ce priveste norma juridica, aceasta se caracteriseaza printr-o serie de trasaturi precum
generalitatea si obligativitatea.

Prin faptul ca norma juridica e generala se intelege faptul ca aceasta este tipica, nu este
destinata unor persoane sau organizatii individual determinate, ci se adreseaza tuturor
persoanelor, in acest fel norma juridica fiind si o norma impersonala.

De asemenea, normele juridice se pot adresa fie cetatenilor unui stat, cat si tuturor
persoanelor care se afla pe teritoriul acelui stat, iar toate acest norme juridice se pot regasi in
legi, decrete sau hotarari de guvern.

Obligativitatea este o alta caracteristica esentiala a normei juridice, iar acesta prevede faptul
ca norma juridica este obligatorie pentru toata lumea, ea nereprezentand o optiune pentu cei
carora li se adreseaza, norma fiind imperativa. Aceste trasaturi (caracter general si
obligatoriu) sunt importante in stabilirea ordinii de drept, dar si in stabilirea intereselor
superioare ale societatii.

Exemple de norme juridice gasim in diferite ramuri de drept (ramura dreptului civil,
fiscal,penal,administrativa si multe altele), iar printre acestea regasim:

 Casatoria
„(1) Căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în
condițiile legii.(2) Bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o
familie.(3) Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei
civile.(4) Condițiile de încheiere și cauzele de nulitate ale căsătoriei se stabilesc prin

2
prezentul cod.(5) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții
unuia dintre soți.(6) Căsătoria poate fi desfăcută prin divorț, în condițiile legii.” 1

 Omorul
“(1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea
exercitării unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.”2

Definitie NORMA SOCIALA DE MORALA

Norma socială este norma care reglementează conduita umană, norma juridică fiind o normă
socială care întruneşte trăsăturile caracteristice normelor sociale, totodată fiind diferita de
acestea, prin trăsături specifice care îi conferă un loc aparte şi care o autonomizează.

Morala reprezintă suma ideilor, preceptelor, regulilor privitoare la corect - incorect, just -
injust, bine - rău.

Morala se bazează pe convingerea intimă şi conştiinta personală a necesitătii respectării

preceptelor ei, mobilul normei morale fiind în primul rând datoria fată de sine şi apoi fată de
ceilalti membri ai colectivitătii umane.

Sanctiunile normelor morale pot fi:

 interioare subiectului: păreri de rău, regrete, mustrări de conştiintă;

 exterioare subiectului: oprobriul.

Moralitatea reprezinta suma unor virtuti sociale, precum justitie, altruism, milă, iubire,
calitate, generozitate, sinceritate, devotament sau respectul fată de ceilalti.

Cu privire la normele sociale, aceastea sunt specifice unor grupuri de oameni si reprezinta
reguli stabilite de persoane pentru o mai buna convietuire sau putem spune mai bine ca
reprezinta un ansamblu de norme, reguli sau indatoriri care reglementeaza actiunile
membrilor grupului.

1
Art 259, C.Civ.
2
Art. 188, C.Pen

3
Normele morale sunt cele care diferentiaza comportamentele , intentiile, actiunile, cat si
deciziile intre cele bune si cele rele. Totodata, stabilirea normelor morale depinde foarte mult
si de filozofia, religia sau cultura adoptata de membri societatii.

Exemple de norme morale:

 respectarea celorlalte persoane;

 tinerea promisiunilor;
 neintreruperea unei persoane in momentul in care aceasta vorbeste;
 modul de salutare al persoanelor in varsta;
 modul in care ne cerem scuze cand lovim din greseala pe cineva;
 reguli cu privire la modul de multumire in urma primirii unor favoruri etc.

Distinctii dintre cele doua norme

 Morala provine din comandamente religioase sau impuse de comunitate (autoimpuse),

iar dreptul provine din masurile impuse si aplicate de catre autoritatile publice cu
atributii legislative.
 Sanctiunile pe care le prevăd:
-cele morale - situate la nivelul constiintei individuale. Se refera la remuscarea
constiintei si la oprobriu (atitudinea negativa a societatii fata de cel care incalca
normele morale);
-normele juridice - garantate de stat. Prin incalcarea legii, statul ia masuri de
raspundere penala sau administrativa sub diferite forme, precum: privarea de libertate,
privarea de anumite drepturi, amenzi etc.
 La baza normelor morale sta credinta personala si opinia publica a persoanelor.
 Normele juridice sunt stabilite de stat, statul asigurand forta lor de implementare.
 Normele morale nu sunt obligatorii.
 Normele juridice sunt documentate in legi si acte normative.
 Normele morale nu sunt neaparat documentate in surse scrise, putand fi nescrise si
transmise oral de generatii.

4
Totusi, concluzionam ca normele legale si cele morale sunt sisteme normative distincte, dar
strâns legate între ele, intrucat dreptul contine majoritatea principiilor morale, astfel, morala
stă la baza dreptului. Acest lucru înseamnă că legea nu poate fi imorală, iar ceea ce este
imoral nu trebuie ocrotit prin lege. Astfel, o înaltă moralitate a societătii este conferită de
educatia morală a cetătenilor, de factorii educationali eficienti, factori care contribuie implicit
şi la educatia juridică a acestora.

Bibliografie

I. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII

 Anca Păiuşescu, Elemente de teoria general a dreptului si statului, editura DIO
 Nicolae Popa, Teoria Generala a Dreptului, Editia 3, editura C.H. Beck, 2008
 Carmen Marilena Popa, Teoria Generala a Dreptului, editura Universitatii Lucian
Blaga din Sibiu, 2009

II. SITE-URI INTERNET

 Wikipedia
 juridice.ro
 rasfoiesc.com