Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea”Lucian Blaga”din Sibiu

Facultatea de Drept Simion Bărnuțiu


Anul I

Dreptul și morala în drept

Student: Vasile Profesor coordonator:


Maria-Izabela Adriana Violeta Nistor
Grupa 6
Dreptul reprezintă un ansamblu de legi, având ca principal caracter obligativitatea exprimată prin
respectarea anumitor principii și reguli , pentru prevenirea viitoarelor contravenții. Cuvântul
drept desemnează știința dreptului , totalitate a ideilor și principilor care definesc termenul drept
fiind totodată și intermediul prin care este gândit . Se urmărește atingerea valorilor și scopurilor
civile și a căror respectare este asigurata la nevoie prin forța statului . Dreptul nu înseamnă
întotdeauna dreptate ,el creează ordine ,trebuie să fie recunoscut de catre stat . Dreptul este
adevăr, rațiune și totalitatea normelor de purtare socială . Persoana înțelege prin termenul drept
obligația de a respecta reguli și legi , dar în același timp , i se atribuie , beneficiand de drepturi ,
reprezentate de libertatea și atribuțiile sale ca cetățean . Principalul scop al dreptului este
realizarea dreptății prin justiție , fiind alcătuit și străbătut de o multitudine de reguli.

Dreptul determina o sferă, un spatiu al acțiunilor permise într-o societate , putând fi definit
astfel :" Coordonarea obiectivă a acțiunilor posibile intre mai multe subiecte , conform unui
principiu etic care le determină , excluzând împiedicarea lor ." - Del Vecchio

Din punct de vedere teologic , se vorbește despre dreptatea sau justiția divină . Justiția divină
acționează dând fiecăruia ce i se cuvine , dar nu știm cum Dumnezeu acționează sau pedepsește
pe cineva . Când Dumnezeu îi iartă pe cei care au încălcat legea divină , se conturează bunătatea
sa , rezultând de aici că Dumnezeu este și legiuitor dar și judecător .

Principiile fundamentale ale dreptului sunt ideile care orientează aplicarea și elaborarea
normelor juridice în ramuri de drept și în sistemul dreptului .

Dreptul are diferite ramuri , fiind clasificat și împărțit în :

Dreptul obiectiv care reprezintă un ansamblu de norme in vigoare la nivelul unui stat în
scopul desfășurării normale a vieții în comun a oamenilor ,
Dreptul pozitiv care reprezintă totalitatea normelor juridice aflate în vigoare la un
moment dat in societate
Dreptul subiectiv este cel presupus a aparține unei persoane fizice sau juridice și
reprezintă aptitudinea acesteia de a exercita o activitate sau alta. Este clasificat în drept
subiectiv absolut și anume dreptul la viață , drept subiectiv relativ și drept subiectiv
procesual .1

Morala este definita de un ansamblu de idei si reguli, ca fiind știința moravurilor și totalitatea
regulilor care guvernează raporturile dintre oameni . Morala reprezintă și știința echilibrului

1
Mihai Bădescu, TEORIA GENERALA A DREPTULUI( curs universitar ,ediția a VI a ) editura Hamangiu 2020, pagina
26
Mihai Bădescu, TEORIA GENERALA A DREPTULUI( curs universitar ,ediția a VI a) , editura Hamangiu, 2020,
București, pagina 4

Mihai Bădescu, TEORIA GENERALA A DREPTULUI( curs universitar ,ediția a VI a), editura Hamangiu, 2020,
București, pagina 5
social , a intereselor persoanelor sau între interesele invividului și societății bazandu-se pe
convingerea individului.2

Morala este o esență in religie având coduri de conduită religioasă , fapt care a fost modificat
odată cu modernitatea , moralul de azi ducand la realizarea profesiilor in diferite domenii al
oamenilor .

Ca și în contextul dreptului și morala este clasificată în mai multe tipuri și anume :

1. Morala religioasa reprezentată de ce determina o anumită tradiție mistica sau religioasă .


Poate fi definită de o morala mai rigida sau dura .
2. Morala socială prin care materialele morale ale societății se diferențiază , cele
tradiționale și moștenite de cele pe care individul le poate avea în forumul său.

3 . Morala fundamentală unde cei care aspiră să fie universal tinde să judece elemente ale
existenței umane .

Imortalitatea . Un opus al moralității privita că suma a viciilor sociale reprezentate de ura ,


egoism, răutate etc. Imoralitatea este produsul care afectează viața socială și care contrazice
interesul general sau interesul majorității , ceea ce face să sporească durerea și nenorocirea
societății.

Amoralitatea este neutră care se poziționează la sfârșitul dintre moralitate și opusul ei ,


imoralitatea . Sarcina sa este de a reprezenta treapta de jos a moralității și cea superioară ,
treapta de sus a realității .Relația dintre drept și morală se caracterizează prin reprezentarea
acestora de către un ansamblu de norme de conduită .

Cat despre natura acestor doi termeni, dreptul este considerat a fi o știință pe când morala nu
este încadrată în această disciplină. Morala nu îndeplinește condițiile pentru a putea fi
clasificată la fel. Ceea ce apropie dreptul de morala este că urmăresc același subiect , același
scop și anume aflarea adevărului și realizarea binelui . Dreptul și morala sunt asemănătoare
în cazul raportului formal , atât normele juridice cât și cele morale au o ipoteză referindu-se
la o anumită categorie de persoane . Ipoteză reprezintă dispoziția și anume impunerea unei
anumite conduită , și sancțiunea în drept cu efecte imediate .

În contextul moralei , dreptul este denifit că fiind "o morala legiferată " prin care legile
morale devin legi juridice .

Dreptatea este principala noțiune intre morală și termenul drept . Este o valoare , un scop , o
virtute . Dreptatea este scopul celor două , fiind și cea mai publică și cea mai legală .

2
DREPTUL SI MORALA CA FORME DE REGLEMENTARE A VIEȚII SOCIALE Autor : Batîr Alexandra pagina 207.
Corina Buzdugan Corelaţia normelor juridice cu normele morale pagina 4 .
Relațiile dintre morală și drept sunt foarte strânse . Necesitatea lor au în esențial adevărul și
valoarea . Pe cale orientativă și logică , atât morala cât și dreptul au atribuită neutralitatea .
Relațiile vitale sunt inca un termen atribuit prin care daca morala este relativă , variabilă și
condiționată , paralel cu dreptul , nu se poate admite că morala cât și dreptul nu au aceleași
acțiuni , contradictoriu cu paralelismul aflat între ele.

In contextul normelor juridice , atât legile juridice cât și normele morale au în vedere
relațiile dintre individ și restul membrilor societății . Ambele categorii de norme se
deosebesc de legea naturii , putând fi încălcate .

Legătura strânsă dintre cei doi termeni apare în sfera elementului afectiv. Oamenii se conduc
în societatea de azi prin propriile decizii și activități , dar în majoritatea cazurilor după
morala în cetățenie . Activitatea zilnica este reprezentată de comportamentul lor , își
ajusteaza starea , dar prin simțul moral comun , faptele cetățeanului pot fi prevăzute sau chiar
sancționate de către lege .3

Având multe asemănări , morala are și deosebiri fara de drept . Dreptul , spre deosebire de
morala , este diferit în structură spre exemplu sancțiunea cu prerogativa constrângerii .

Normele morale sunt diferite fata de normele dreptului , având o sancțiune schimbata .
Sancțiunile normei morale pot fi încadrate în norme interioare sau exterioare aplicate
persoanei care încalcă legea . Normele moralei interioare are sancțiuni dure și puternice
reprezentate de mustrări de conștiință , de regrete , pe când sancțiunile morale exterioare se
bazează pe reacțiile mediului social și al manifestării.

Concluzii:

În concluzie atât dreptul cât și morala au asemănări și deosebiri în funcție de statutul lor .
Ambele reprezintă un ansamblu de norme de conduită . In contextul religii , exista o relație
strânsă între morală și religie , religia a divinizat preceptele etice și anumite instituții sociale.
Parcurgerea dezvoltare a dreptului a diminuat , chiar desacralizat instituțiile , procesul fiind
diferit de la o religie la alta .

Din punct de vedere al sancțiunii exista o diferență foarte mare intre drept și morală .
Normele de drept au la bază forța statului , iar normele morale au ca sancțiune regretul și
marginalizarea .

Bibliografie:
3
Corina Buzdugan Corelaţia normelor juridice cu normele morale pagina 4.
Relația dintre morala și drept , student: Pricop Alexandra Geanina , Brasov 2014 pagina 2
1. TEORIA GENERALA A DREPTULUI( curs universitar ,ediția a VI a ) editura Hamangiu
2020, Mihai Bădescu..11:45
2. DREPTUL SI MORALA CA FORME DE REGLEMENTARE A VIEȚII SOCIALE Autor :
Batîr Alexandra.12:30
3.Corina Buzdugan Corelaţia normelor juridice cu normele morale.12:50

4. Relația dintre morala și drept , student: Pricop Alexandra Geanina , Brasov 2014 .14:09
5. https://fdocumente.com/document/relatia-dintre-drept-si-morala.html14:50
6. file:///C:/Users/asus/Downloads/dreptul%20si%20morala%20reglementare%20(1).pdf17:20
7. file:///C:/Users/asus/Downloads/morala%20(1).pdf16:41
8. https://xdocs.ro/doc/drept-i-morala-lacau-rare-vo9mjrqj2d8j17:43

S-ar putea să vă placă și