Valori

si
norme sociale

Prof. Tatiana SUSANU

Concepte:
1. Norma?
2. Norme sociale
3. Norme tehnice
4. Dreptul
5. Norme morale
6. Norme juridice
7. Valori sociale
8. Asemanari si deosebiri dintre norme morale si norme
juridice
9. Rolul normelor in voiata sociala
10. Institutii si practici democratice
Norma ????
 Norma este o regula,dispozitie
obligatorie,fixata prin lege sau prin uz.
 Exista mai multe categorii de norme:
Relatii sociale si reglementarea lor
 Normele sociale indica modurile de
comportament,conduita dorita de
societate:ce se cade,ce se cuvine,se
face,trebuie,ai voie sau nu ai voie sa faci in
tot felul de situatii:pe strada,in familie,la
scoala , in vizita,la serviciu etc.
 Salutul- norma elementara de comunicare
in societate
 Semnele de circulatie
 Norma socială este o regulă sau standard de
comportament împărtăşită de două sau mai multe
persoane cu privire la conduita ce trebuie considerată ca
social acceptabilă. Normele sociale sunt deci creaţii ale
omului, sunt o expresie a voinţei acestuia
 Normele sociale sunt create de oameni şi stabilesc
conduita umană în cele mai diverse domenii ale vieţii
sociale. Existenţa normelor sociale este obiectiv
necesară, nici o societate neputându-se lipsi de ele, o
societate anomică, adică fără norme de comportare, fiind
de neînchipuit.
Norma tehnica
 are în vedere cerinţa comportamentului uman faţă de natură.
Normele tehnice se întemeiază pe legile naturii şi au un caracter
obiectiv, deci nu depind de voinţa omului. Omul nu le poate
schimba, dar le poate şi trebuie să le cunoască pentru a le folosi în
mod corect.
 Exemplu de normă tehnică este prelucrarea pământului în
conformitate cu normele agrozootehnice; sau normele de folosire a
unei maşini, a unui agregat sau utilaj tehnic. Fără respectarea
normelor tehnice nu se poate obţine rezultatul dorit. În societatea
modernă industrializată şi computerizată folosirea şi respectarea
normelor tehnice cu mare cuprindere este foarte importantă pentru
ca activitatea umană să se poată desfăşura normal şi cu un
randament deosebit. De aceea, multe norme tehnice au devenit
obiect de reglementare juridică, devenind prin aceasta şi norme
sociale juridice.
 De exemplu, domeniul ecologic, cel al circulaţiei, al transportului şi
telecomunicaţiilor etc.
Dreptul
 Dreptul este acela care prin normele sale
asigură o limitare reciprocă a voinţelor
libere ale oamenilor. Pe de altă parte, tot
dreptul este acela care face corectivul
necesar, care aplică sanţiunea atunci
când individul a ales o conduită contrară
normei sociale.

•  La tribunal
Un mos de 119 ani, cu nevasta
de 109, divorteaza.
Judecatorul intreaba:
-De cati ani sunteti casatoriti?
-Apoi, au trecut 80, raspunde
mosul.
-De cati ani nu va mai
intelegeti ?
-Pai de 50, dom' judecator.
-Si atunci, ce ati asteptat pana
acum ?
-Sa moara copiii si sa nu
sufere, raspunse mosul.
Norme morale
 Definiţie: morala reprezintă un ansamblu de idei, precepte, reguli
cu privire la bine şi rău, la corect şi incorect, cu privire la just şi
injust. Morala, ca sistem de norme, se bazează pe convingerea
intimă şi pe conştiinţa personală a fiecărui individ în comportamentul
său.

 Mobilul regulii morale este datoria persoanei faţă de sine însăşi.

Oamenii îşi raportează comportarea la valorile morale de bine sau
rău, din care decurge şi definirea acestui comportament ca moral
sau imoral. Morala are deci ca valori fundamentale principiile binelui,
dreptăţii, justiţiei şi adevărului, valori promovate şi apărate de drept.
Normele morale sunt dotate cu sancţiuni de aceeaşi natură,
sancţiuni care pot fi exterioare subiectului, ca de exemplu oprobiul
public, sau pot fi interioare, adică din sfera conştiinţei subiectului,
putând enumera aici forme ca: păreri de rău, regrete, mustrări de
cuget, scrupule de conştiinţă ş.a.
Norme juridice
 Definitie:
 Norma de drept este o regula de conduita generala,impersonala si
obligatorie,instituita sau sanctionata de autoritatea publica,aplicata din
constiinta juridica a oamenilor si in caz de abatere,prin constrangerea
asigurata de autoritatea publica.

 Caracteristici:
a) Generalitatea – manifestata prin aceewa cca regula regula de conduita
prescrisa este tipica,ea urmand sa se aplice in mod repetat,intr-un numar
nelimitat de cazuri asemenea,adica ori decate ori se ivesc conditiile prevazute
in ipoteza ei.
b) Impersonalitatea- in sensul ca norma juridica se adreseaza unor
persoane anume,ci unui numar nedeterminat de persoane;
c) Obligativitatea ,ceea ce inseamna ca norma juridica nu este o simpla
doleanta sau indicatie orientativa,ci un ordin ,o dispozitie care trebuie
aplicata,daca nu de buna voie (din constiinta juridica),prin interventia fortei
materiale de constrangere a autoritatii publice.Exista deci,garantia aplicarii ei.
Valorile sociale
 Sunt acele elemente care in mentalitatea
unei colectivitati sunt considerate
importante,pretuite.
 Ex.: demnitatea persoanei,integritatea
corporala,proprietatea,averea,omenia,gen
erozitatea,toleranta,respectul pentru
batrani,bunavointa,onestitatea,voiosia,seri
ozitatea,lucrul bine facut.
Criteriile dupa care s-au grupat
valorile sunt urmatoarele :
 valabilitatea valorilor;
 calitatea lor;
 subiectul lor;
 motivele ce au deteerminat valorile;
 obiectul lor;
 facultatea psihica din care izvorasc
valorile ;
 sfera lor de aplicare
Dupa valabilitatea lor:

- valori relative ;
 - valori absolute;
 - valori subiective;
 - valori obiective .
Dupa calitatea lor:
 valori pozitive;
 - valori negative ;
 - valori proprii;
 - valori efecte
Dupa obiectul lor
- economice;
 - etice ;
 - juridice;
 - politice .
Dupa facultataea psihica din care
izvorasc
 sensibile,
 sentimentale si
 cognitive
Dupa sfera lor de aplicare
: individuale,
 sociale,
 cosmice,
 elementare si
 ideale.
O alta clasificare a valorilor este urmatoarea:
 valori economice
 valori juridice
 valori politice
 valori etice
 valori istorice
 valori estetice
 valori religioase
Definitia valorii
 Putem defini valoarea ca fiind o relatie
specifica axiologica intr-e un obiect natural
sau creat si subiectul uman, prin care
acesta exprima pretuirea pe care o acorda
calitatilor acestuia ce satisfac anumite
nevoi.
Asemănări şi deosebiri între
morală şi drept
 a) Atât dreptul cât şi morala reprezintă un ansamblu de norme de
conduită.
 b) Normele morale dintr-o societate nu sunt neapărat unitare. Ele
variază în funcţie de grupul social, de colectivitatea naţională, socială,
religioasă. Nu există valori morale absolute, întrucât se schimbă după
epocă, după clase (chiar în aceeaşi epocă), după categorii sociale sau
profesionale.
 c) Dreptul în schimb este şi trebuie să fie unitar, asigurând o ordine
juridică unică în societate într-o ţară dată.
 d) Normele morale au un caracter spontan în apariţia lor – normele de
drept sunt rezultatul unei creaţii conştiente şi organizate.
 e) Legătură strânsă există între morală şi religie, căci religia a
sacralizat preceptele etice şi unele instituţii sociale. Dezvoltarea
dreptului a dus la desacralizarea şi laicizarea instituţiilor, dar procesul
este diferenţiat de la o religie la alta. Sistemul juridic islamic, de
exemplu, este şi azi puternic influenţat de morala religioasă. Coranul
este atât “cartea sfântă”, cât şi “codul” popoarelor islamice.
 .
 f) Din punct de vedere al sancţiunii, deosebirea dintre drept şi
morală este foarte mare. Normele de drept pot fi asigurate prin
forţa coercitivă a statului, normele morale au ca sancţiune:
oprobiul public, marginalizarea, desconsiderarea, regretul,
mustrarea de conştiinţă. Eficienţa sancţiunilor morale depinde de
profilul moral al persoanei respective.
 g) Numeroase norme cu un conţinut identic au atât o natură morală
cât şi una juridică. De exemplu, normele penale care cer
persoanelor să aibă o comportare de respect faţă de viaţa,
demnitatea şi proprietatea altora sunt în acelaşi timp şi norme cu un
puternic conţinut moral. Forţa dreptului se găseşte atât în
justificarea sa logică, raţională, cât şi în aprobarea şi susţinerea sa
morală. Sau: orice injustiţie este implicit imorală.
 h) Există însă şi norme morale care n-au relevanţă juridică (de
pildă relaţiile de prietenie sau relaţiile dintre soţi până la un anumit
punct), precum şi invers (de pildă unele norme cu caracter
procedural, cele tehnice sau cele organizatorice).
Concluzie:
 În general, sfera de acţiune şi cuprindere
a moralei este mai extinsă decât cea a
dreptului, dar reglementarea este mai
puţin concretă. În concluzie, este
obligatoriu să subliniem că dreptul ajută
la promovarea principiilor morale, dar
şi morala îşi exercită influenţa asupra
elaborării dreptului, cât şi asupra
aplicării sale.
EXERCITIU
 PERSOANELE PE  MOTIVELE-
CARE LE PLAC CALITATILE
Rolul normelor in viata
sociala
1.asigura coeziunea intre membrii societatii(grupul,societatea nu
poate exista daca intre membrii acestora nu exista

COMUNICARE) 
2. Conditioneaza integrarea individului in grup,in societate

1. Reglementeaza relatiile dintre oameni,sta la baza civilizatiei;

1. Asigura buna functionare si organizarii a vietii sociale,capacitatea

colectivului de a-si realiza scopurile
Instituţii şi practici democratice
în România
 PUTEREA LEGISLATIVĂ
PARLAMENTUL

CAMERA SENAT
DEPUTAŢILOR

-adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii

-format 343 deputaţi şi 143 senatori aleşi prin vot universal, egal
direct secret liber exprimat .
 PUTERE EXECUTIVĂ
PREŞEDINT
E
veghează la respectarea constituţiei, la
buna funcţionare a autorităţilor publice.
desemnează un candidat pentru funcţia
de prim ministru
Participă şi prezidează şedinţele
guvernului, poate dizolva Parlamentul în
anumite situaţii constituţionale
acordă graţiere individuală
emite decrete
GUVERNUL
PRIM MINISTRU – prezintă programul
de guvernare Parlamentului şi lista de
miniştrii
MINIŞTRII
Prezintă informări parlamentului şi
participă la lucrările parlamentului
Adoptă ordonanţe ordonanţe de
urgenţă
 PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ

CURTEA SUPREMĂ DE
JUSTIŢIE este numită de INSTANŢELE MINISTERUL MAGISTRA
preşedinte şi reprezintă justiţia PUBLIC ŢII
JUDECĂTOREŞTI Procurori de la
-judecătorii numite de Parchete
Ministerul Justiţiei

-lucrează în
şedinţe publice
-emite hotărâri
 AVOCATUL POPORULUI
instituţie independentă protejează cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor