Sunteți pe pagina 1din 74

ADHD

si tulbur arile de
conduita
la copii si adolescenti

1 28-01-2010 Prof.psiholog, Tatia


CUPRINS
 Capitolul I
Tulburarea de atentie si hiperactivitate

A Descrierea si diagnosticul tulburarii de


atentie si hiperactivitate
 B Etiologia ADHD
 C Interventiile IN ADHD

2 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolil II.
TULBURAREA DE CONDUITA

 DESCRIEREA SI DIAGNOSTICUL TULBURARILOR DE


CONDUITA
 COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE IN TULBURARILE
DE CONDUITA
 COMORBIDITATE
 ETIOLOGIA TULBURARILOR DE CONDUITA
 INTERVENTIILE IN TULBURARILE DE CONDUITA

3 28-01-2010 Prof.psiholog,
HDHD si tulburarile de conduita la copii si
adolescenti

 Simptomele caracteristice tulburarii de atentie si


hiperactivitate„ precum si cele ale tulburarilor de
conduita sunt motive frecvente pentru care se
solicita asistenta de specialitate.Copii si adolescentii
care fac parte din aceste categorii sunt considerati
de catre parinti si profesori ca fiind imposibil de
stapanit,ei creeaza probleme in mediile in care isi
desfasoara activitatea si in societate in general,
exercitand o influenta negativa asupra celor de
varsta lor in ce priveste comportamentele
antisociale,absenteismul si abandonul scolar.

4 28-01-2010 Prof.psiholog,
HDHD si tulburarile de conduita la
copii si adolescenti

 Potrivit studiilor, pînă în jurul vîrstei de 12 - 14 ani,


aceşti copii se vindecă în proporţie de 40%, iar
restul, 60%, trec la adulţi, mulţi dintre ei avînd
probleme foarte serioase de comportament, la locul
de muncă şi in familie. Afecţiunea este mai
frecventă la băieţi decît la fete, incidenţa fiind de 4 la
1.
Afecţiunea este neurobiologică, sînt modificări la
nivelul creierului copilului de natură biochimică care
declaşează simptomele bolii.

5 28-01-2010 Prof.psiholog,
HDHD si tulburarile de conduita la copii
si adolescenti

 Intelegerea cauzelor,modului de manifestare si a


posibelelor modalitati de preventie si interventie in
aceste tulburari sunt esentiale pentru reducerea
riscurilor asociate cu acestea.
 Rolul consilierului este de a depista tulburarilor
mentionate ( inclusiv prezenta unor comorbiditati intre
acestea sau cu alte tulburari –ex. Depresia) si de a fece
un plan de interventie care poate sa includa:

6 28-01-2010 Prof.psiholog,
HDHD si tulburarile de conduita la copii
si adolescenti

 1. tratamentul medicamentos recomandat de


medic ( daca este cazul);
 2. interventia individuala cu copilul;
 3. interventia individuala cu parintele;
 4. educarea profesorilor si a parintilor in ce
priveste natura tulburarii si modul cum pot
aborda copilul/adolescentul pentru a se
reduce simptomatologia.

7 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I
Tulburarile de atentie si hiperactivitate
A. Descrierea si diagnosticul tulburarii
de atentie si hipeactivitate

 ADHD (din engleza “Attention Deficit and Hyperactivity Disorder” –


tulburarea de atentie si hiperactivitate) este o tulburare caracterizata
prin dificultati de atentie,concentrare,hiperativitate (agitatie si
impulsivitate.
 in manualul de diagnostic DSM IV,se disting trei subtipuri ale acestei
tulburari:
 a) ADHD cu pondere mai mare de inatentie- copii sau adolescentii
care fac parte din aceasta categorie sunt apatici,lenti,”viseza cu ochii
deschisi”;
 b) ADhd in care predomina componentele de
hiperactivitate/impulsivitatea – predomina activismul,comportamentele
agresive,exista o rata mare a abandonului scolar si a absenteismului.
 c) ADHD combinat (fiind prezente atat elemente de inatentie,cat si de
impulsivitate/hiperactivitate).

8 28-01-2010 Prof.psiholog,
Dificultati:
Copii si adolescentii cu ADHD ( tipul in care predomina
hiperactivitatea/impulsivitatea au dificultati la nivel de:
 Comportament
 Relatii sociale
 Functionare cognitiva
 Functionare emotionala
 Functionare fizica

9 28-01-2010 Prof.psiholog,
a) Comportament
 Majoritatea problemelor comportamentale ale
copiilor si adolescentilor diagnosticati cu ADHD (tipul
a si b) sunt legate de impulsivitate si
distractibilitate.Acesti copii sunt “neobositi” si nu pot
sta intr-un loc nici pentru o perioada scurta de
timp.Uneori vorbesc mult si au dificultati in amanarea
recompensei.Isi asuma multe riscuri,si ca atare sunt
mai predispusi spre a face accidente sau a fi victime
ale accidentelor.

10 28-01-2010 Prof.psiholog,
b) Relatii sociale
 au dificultati in asi face prieteni si in a respecta regulile sociale;
 Nu respecta limitele impuse de ceilalti si tind sa nu raspunda la
cererile adresate;
 Le este greu sa respecte sentimentele, drepturile si
proprietatea/ obiectele care apartin celorlalti;
 Sunt deseori agresivi,dominanti – ceea ce ii face sa fie
neagreati pentru colegi;
 Nu interiorizeaza regulile de conduita sociala;
 Nu respecta regulile jocurilor si au dificultati in a-si astepta
randul la joc- nu sunt preferati parteneri de joaca

11 28-01-2010 Prof.psiholog,
c) Functionare cognitiva
 Le este dificil sa se concentreze si au un deficit in ce
priveste memoria de scurta durata;
 Lipsa abilitatilor de a anticipa consecintele actiunilor;
 Stilurile de invatare si instructia care se bazeaza pe
modalitatea senzorial tactil-kinestezica si,
rrespectiv,pe cea vizuala au eficienta cea mai mare;
 De foarte multe ori ADHD este insotita de tulburari
de invatare de tulburari de vorbire.

12 28-01-2010 Prof.psiholog,
d) Functionare emotionala

 Lipsa controlului impulsivitatii;


 Emotiile sunt extrem de fluctuante – trecand rapid de
la o stare de deprimare la una de exaltare si invers;
 Pot fi prietenosi sau foarte ostili;
 Au o tendinta scazuta la frustrare si pot manifesta
“crize de nervi”;
 Au o imagine de sine negativa datorita dificultatilor de
relationare sau asocierii ADHD cu stari depresive.

13 28-01-2010 Prof.psiholog,
e) Functionare fizica
 Toleranta mare la durere combinata cu asumarea unor riscuri
externe pot constitui un pericol pentru integritatea la nivel fizic –
cateva exemple ar fi: ranirile datorita loviturilor, afectele
abuzului de substante etc.;
 Pot fi alergice la diferite alimente (factor invocat si in etiologia
tulburarii);
 Comorbiditatea: ADHD prezinta dificultati prin asocierea altor
tulburari cum ar fi: depresia,anxietatea,tulburarile de invatare
etc;
 Focalizarea pe natura tulburarii; deficitul in ce priveste
procesele inhibitiei,nu consta neaprat in abilitatea de amanare a
recompenselor ci in lipsa motivatiei pentru a amana
recompensele (Ollendick,1998).

14 28-01-2010 Prof.psiholog,
Problema consta in faptul ca:
 Atat hiperactivitatea cat si inatentia au un impact negativ asupra
performantelor academice si a relatiilor interpersonale;
 asumarea unor riscuri exagerate in adolescenta care presupun
recurgerea la consumul de alcool,droguri,accidente de
circulatie,abandon scolar etc;
 Persistenta acestor simptome ADHD si la varsta adulta,existand un
risc crescut pentru comportamente antisociale ( tulburari de conduita
culminand cu acte de violenta,crimialitate indretpata impotriva
persoanei ajungandu-se chiar la omor cu premeditare sau fara
premeditare,abuz de substante);
 Apar probleme la locul de munca;
 Tendinta de suicid cand aceasta tulburare este asociata cu depresia.

15 28-01-2010 Prof.psiholog,
Diagnosticul ADHD.Criteriile de
diagnostic din manualul DSM IV sunt:

 A. (1) sau (2):


(1) Sase ( sau mai multe) din urmatoarele
simptome de inatentie au persistat cel
putin 6 luni intr-un grad care ste
dezaptativ si discrepant in raport cu
nivelul de dezvoltare a copilului:

16 28-01-2010 Prof.psiholog,
INATENTIA
 a) Esueaza adesea in a da atentia cuvenita detaliilor ori face erori prin
neglijenta in efectuarea temelor scolare,la serviciu,sau in alte activitati;
 b) Adesea are dificultati in mentinerea atentiei asupra sarcinilor sau
activitatilor de joc,adesea apare a nu asculta cand I se vorbeste direct;
 c) Adesea nu se conformeaza instructiunilor si este incapabil sa-si termine
temele pentru acasa,sarcinile casnice sau obligatiile la locul de munca (nu
datorita comportamentului opozitionist sau incapacitatii de a intelege
instructiunile);
 d) Adesea are dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor;
 e) Adesea evita,are aversiune fata de/ nu este dispus sa se angajeze in
sarcini care necesita un effort mental sustinut (cum ar fi efectuarea temelor
in clasa sau acasa);
 f) Adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activitati (de
exemplu,jucarii,teme pentru acasa,creioane ,cart,instrumente);

17 28-01-2010 Prof.psiholog,
INATENTIA

 g) Adesea este usor de distras de stimulii


irelevanti;
 h) Adesea este uituc referitor la activitatile
cotidiene;

18 28-01-2010 Prof.psiholog,
HIPERACTIVITATEA
 (2) sase ( sau mai multe) din urmatoarele simptome de hiperactivitate-
impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este
dezaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare:
 HIPERACTIVITATEA:
 a) Adesea se joaca miscandu-si in permanenta mainile sau picioarele sau se foieste pe
scaun;
 b) Adesea se ridica de pe scaun in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana
asezat;
 c) Adesea alearga sau se catara excesiv de mult,in situatii in care acest lucru este
inadecvat ( la adolescenti sau la adulti poate fi limitat la senzatia subiectiva de neliniste);
 d) Adesea are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati care se desfasoara in
liniste;
 e) Adesea este in “continua mioscare” sau actioneaza ca si cum “ ar fi impins de un
motor”;
 f) Adesea vorbeste excesiv de mult;

19 28-01-2010 Prof.psiholog,
IMPULSIVITATEA

 g) Adesea “tranteste” raspunsuri inainte ca


intrebarile sa fi fost complet formulate;
 h) Adesea are dificultati in a-si astepta
randul;
 i) Adesea intrerupe,deranjeaza pe altii (de
exemplu,intervine in conversatii sau in
jocurile altora);

20 28-01-2010 Prof.psiholog,
Diagnosticul ADHD
Criteriile de diagnostic

 B. Unele simptome de inatentie sau hiperactivitate-impulsivitate


care au cauzat deteriorarea erau prezente inainte de varsta de
7 ani.
 C. O anumita deteriorare din cauza simptomelor este prezenta
in doua sau mai multe situatii ( de exemplu, la scoala, sau la
serviciu si acasa).
 D. Trebuie sa existe evidente ale deteriorarii semnificative
d.p.d.v. clinic in functionarea sociala,scolara sau profesionala.
 E. simptomele nu survin exclusiv in cursul unei tulburari de
dezvoltare pervazive a schizofreniei sau al altei tulburari
psihotice si nu sunt explicate mai bine de alta tulburare mentala
( de exemplu,de o tulburare afectiva,anxioasa,disociativa sau
de personalitate).

21 28-01-2010 Prof.psiholog,
Diagnosticul ADHD
Criteriile de diagnostic.
Se codifica pe baza de tip:
 314.01. Tulburare hiperativitate/deficit de atentie,tip
combinat: daca ambele criterii A1 si A2 sunt
satisfacute pentru ultimele 6 luni.
 314.00. Tulburare hieractivitate /deficit de atentie,tip
predominant de inatentie;daca criteriul A1 este
satisfacut,iar criteriul A2 nu,pentru ultimele 6 luni.
 14.01. tulburare hiperactivitate/deficit de atentie,tip
predominant hiperactivitate- impulsivitate;daca
criteriul A2 este satisfacut,iar criteriul A1 nu este
satisfacut pentru ultimele 6 luni.

22 28-01-2010 Prof.psiholog,
NOTE DE CODIFICARE:
 PENTRU INDIVIZII ( in special pentru adolescenti si
adulti) care in mod curent au simptome care nu mai
satsfac in intregime criteriile,trebuie specificat “in
remisie partiala”
 Varsta la care se poate face diagnosticul tulburarii de
atentie si hiperactivitate este intre 7 si 9 ani,dar
primele semne sunt vizibile adesea inainte de 3 ani.
Diagnosticarea tulburarii in perioada scolara reflecta
probabil mediul- in care favorizeaza aparitia
simptomelor,fiind solicitant,putin flexibil, prea putin
axat pe diferentele interindividuale.

23 28-01-2010 Prof.psiholog,
B. Etiologia ADHD

 In etiologia ADHD avem in vedere mai multi


factori (Silver, 2002, Ollendick
1998;Carr,1999);
 1. Factorii biologici
 2. Factorii intrapsihici
 3. factorii psihosociali

24 28-01-2010 Prof.psiholog,
Etiologie ADHD
1. Factorii biologigi

 a. Ipoteza genetica.
Predispozitia spre hiperactivitate este transmisa genetic”
Factorii genetici trebuie corelati cu factorii de mediu ( de
exemplu, psihosociali - pentru ca predispozitia genetica sa
duca la tulburarea de atentie si hiperactivitate).Un exemplu ar
fi interactiunea parinte- copil ,care favorizeza aparitia
somptomelor.
 De asemenea tulburarea de atentie si hiperactivitatea din
copilarie predispune la manifestari specifice tulburarii de
conduita (Ex. Consumul de substante,conduite antisociale)-
(Silver,2002).

25 28-01-2010 Prof.psiholog,
Etiologie ADHD
1. Factorii biologici

 b. Ipoteza deficitului la nivel organic.


 De exemplu o leziune cerebrala minimala (dobandita in
perioada prenatala sau perinatala).Este sustinuta datorita
faptului ca s-a constatat o incidenta mai crescuta a
afectiunilor organicela la cei cu ADHD coparativ cu restul
populatiei.
 Aceste deficinte pot aparea datorita urmatorilor factori:
 Fumatul in timpul sarcinii;
 Cunsum de alcool in timpul sarcinii;
 Circumferinta mica a capului la nasterea copilului;
 Greutate mica la nastere;
 Numeroase boli in timpul copilariei mici.

26 28-01-2010 Prof.psiholog,
Etiologie ADHD
1. Factorii biologici

 c) Ipoteza dereglarilor la nivelul


neurotransmitatorilor.
Veridicitatea acestei ipoteze se fundamenteaza pe
efectele pozitive al stimulantelor folosite in medicatia
ADHD obtinandu-se ameliorari pentru 60%-90%din
cazuri.
 Indicii principali in scaderea simptomatologiei sunt:
- Cresterea performantelor academice
- Imbunatatirea relatiilor sociale.
- Aceste efecte dispar la incetarea medicatiei,fapt ce
sustine aceasta ipoteza.

27 28-01-2010 Prof.psiholog,
B. Etiologie ADHD
1. Factorii biologici

 d). Ipoteza dietei necorespunzatoareatribuite ADHD:


Aditivii alimentari artificiali (coloranti)- nu este sustinuta
empiric;insa plauzibil este ca produc alergii.
 e) Ipoteza hipoaousal-ului fiziologic
 Indivizii nu reactioneaza la anumiti stimuli decat daca depasesc
un anumjit prag.Implicarea intr-o anumita activitate este
conditionata de depasirea acestui prag prin utilizarea unei
stimulari adecvate in actul educational insotite de recompense
immediate dupa aparitia comportamentelor dezirabile.
 Aceste metode sunt eficiente pe termen scurt,insa nu
garanteaza schimbarile de lunga durata.

28 28-01-2010 Prof.psiholog,
B. Etiologie ADHD
2. Factorii intrapsihici

 a) Ipoteza inatentiei
Aceasta ipoteza consta in explicarea simptomelor ADHD prin
dificultatea persoanei de a-si mentine atentia concentrata pe
realizarea unei sarcini, si de a ignora stimulii distractori;
Schimbarea focalizarii atentiei dupa un anumit interval de timp
se manifesta la nivel comportamental prin impulsivitate si
hiperactivitate.
 Contraargument pentru aceasta ipoteza:
In unele sarcini probelemele de inatentie apar inainte de a
aparea oboseala,plictiseala sau de a fi atrasa atentia de alti
stimuli din mediu;
Simptomele de hipeactivitate apar si in timpul somnului (prin
manifestarea agitatiei psihomotorii).

29 28-01-2010 Prof.psiholog,
B. Etiologie ADHD
2. Factorii intrapsihici

 b) Ipoteza hiperactivitatii si impulsivitatii.


Inhibitia activitatii cognitive si motorii sub incidenta unor
stimuli este principalul deficit care este invocat ca motiv al
aparitiei sindromului ADHD.
- Impulsivitatea determina dificultati in utilizarea sistematica a
strategiilor de rezolvare a problemelor,precum si regulile
sociale,dar nu le utilizeaza intr-un mod adecvat in mediul
academic si social.
Exista dovezi legate de faptul ca persoanele cu ADHD cunosc
si inteleg strategiile de rezolvare a problemelor,precum si
regulile sociale, dar nu le utilizeaza intr-un mod adecvat in
mediul academic sau social.

30 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I Tulburarea de atentie si
hiperactivitate
B. Etiologie ADHD
2. Factorii intrapsihici

 c)ipoteza dificultatii de a respecta regulile


datorita unor intarzieri in dezvoltarea
vorbirii
Simptomele ADHD sunt explicate prin lipsa
abilitatii de a utiliza vorbirea interna sau
exeteriorizata pentru a raspunde la
stimuli.Dovada invocata este cea a existentei
unor intarzieri in dezvoltarea vorbirii.

31 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I Tulburarea de atentie si
hiperactivitate
B. Etiologie ADHD
3. Factorii psihosociali

 Teoriile psihosociale pun accentul pe rolul familiei si a contextului


social mai larg in etiologia si mentinerea simptomelor ADHD.
 In ce priveste familia, pot exercita influnente negative:
1. Probleme parentale:depresie,agresivitate,abuz de substante;
2. Expunerea la conflicte maritale;
3. Stilul parental intruziv in timpul primilor ani de viata ai copilului si in
stil coercitiv in copilarie si adolescenta.
 Influentele sociale constau in:

1. Statutul socioeconomic precar


2. Institutionalizarea copilului;
3. Relatiile cu copii de aceeasi varsta;
4. Problemele de relationare cu cadrele didactice.

32 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I Tulburarea de atentie si
hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul medicamentos

 In ADHD este recomandata medicatia simultana>Pe


scurta durata,medicatia stimulanta (ex. RITALIN) are
efecte pozitive in 70-85% din cazuri:
- Se pot ameliora simptomele de
inatentie,impulsivitate,precum si cresterea
performantelor scolare,imbunatatirea relatiilor si
atenuarea comportamentelor agresive;
- Atenuarea comportamentelor negative,neafectand
ocurenta coomportamentelor prosociale;
- Rolul consilierului este de a cauta resurse si in a
monitoriza efectele medicatiei prescrise de medic.

33 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I Tulburarea de atentie si
hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul nemedicamentos.Metode nemedicamentoase

Este indicat ca medicatia psihostimulanta in ADHD sa


fie insotita de alte strategii de interventie, cum ar fi:
- Training-ul pentru parinti (vezi interventiile pentru
tulburarile de conduita);
- Consilierea familiala (vezi suportul de curs);
- Invatarea unor abilitati sociale- rezolvarea
conflictelor,rezolvarea de probleme,controlul
maniei,insusirea unor abilitati de comunicare etc;
- Modificari cognitiv-comportamentale ;
- Utilizarea unor modalitati eficiente de management
al clasei si organizare a instructiei.

34 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I Tulburarea de atentie si
hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul nemedicamentos.Metode nemedicamentoase
Rolul profesorului /invatatorului in abordarea tulburarilor de
atentie si hiperactivitate

 Cei mai eficienti in abordarea copiilor/ adolescentilor cu


ADHD sunt profesorii/ invatatorii suportivi.
 Interventia benefica a consilierului este educarea parintilor si
profesorilor cu privire la natura tulburarii de atentie si
hiperactivitate- in special cu privire la faptul ca aceste
comportamente sunt impulsive,necontrolate,dar acest lucru tine
mai mult de lipsa unor abilitati legate de inhibitia comportamentala
decat in intentia de a deranmja desfasurarea normala a orelor.
 Exista o diferenta in a intelege motivul comportamentului acestor
elevi si de a le permite sa foloseasca acest lucru ca o scuza
pentru comportamentul lor.

35 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I Tulburarea de atentie si
hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul nemedicamentos.Rolul profesorului
Sugestii oferite profesorilor (Adaptat dupa
Muro,Kottman,1995)

1. Structurati activitatile desfasurate la nivelul clasei – ex. Regulile si


consecintele nerespectarii lor trebuie cunoscute de catre elevi.
2. Organizati mediul din clasa asfel incat stimulii distractori sa fie evitati cat mai
mult cu putiinta (ex. Izolarea fonica a clasei;este indicat ca elevii cu ADHD sa
nu fie pusi in ultima banca,ci in proimele banci,departe de fereastra).
3. Impartiti sarcinile date in clasa in unitati mici,asfel incat elevii sa aiba cat mai
multe recompense immediate si feedback pentru indeplinirea lor.Perioadele
de oncentrare a atentiei trebuie sa alterneze cu cele in care elevii se pot
misca,pot vorbi sau pot urmari activitati care sunt mai dinamice.
4. Incurajati elevii cand manifesta aproximari ale comportamentului dorit sau in
situatiile de esec.
5. Dati-le elevilor responsabilitati care sa le dezvolte abilitatile de lider si
increderea in capacitatea lor de a urma instructiuni (ex. Sa organizeze clasa
pentru activitati desfasurate in grupuri mici).
6. Orientati activitati orientate individual si in grupuri mici.Activitatile in grupuri
mari creeaza probleme pentru elevii cu hiperactivitate/deficit de atentie

36 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul I Tulburarea de atentie si
hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
2. Tratamentul nemedicamentos.
Rolul profesoruluiSugestii oferite profesorilor (Adaptat dupa
Muro,Kottman,1995)

7. Atrageti atentia asupra comportamentelor inacceptabile si


redirectionati-le spre comportamente acceptabile.
8. Permiteti elevilor sa se deplasese pe arii restranse din clasa,cu
conditia de a nu deranja(valorificarea T.I kinestezic)
9. Formulati instructiunile clar si concis.
10. Alternati sarcinile dificile cu cele usoare si sarcinile obositoare cu cele
relaxante.
11. Comunicati cu parintii despre evolutia copilului;
12. Folositi umorul in interactiunea cu elevii cu ADHD;
13. Apreciati creativitatea si spontaneitatea lor atunci cand aveti ocazia.
14. Faceti din cerintele scolare provocari in care elevii sa se implice din
curiozitate sau interes (ex.sa castige un concurs in cadrul clasei)

37 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul II. Tulburarea de conduita
A. Descrierea si diagnosticul tulburarii
de conduita

 Tulburarea de conduita poate fi identificata tinand


cont de urmatoarele criterii de diagnostic din
manualul DSM IV.
 A. Un patern repetitiv si persistent de comportament
in care drepturile fundamentale ale altora ori normele
sau regulile sociale corespunzatoare varstei sunt
incalcate,manifestat prin prezenta a trei (sau mai
multe) din urmatorele criterii in ultimele 12 luni,cu cel
putin un criteriu prezent in ultimele 6 luni:

38 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul II. Tulburarea de conduita
Agresiunea fata de oameni sau fata de
animale

1. Adesea ii tiranizeaza sau ii ameninta pe altii,


2. Initiaza adesea batai,
3. A facut uz de arma care poate cauza vatamare corporala
serioasa altora (ex.bat,caramida,butelie sparta,cutit,arma de
foc),
4. A fost crud fizic cu alti oameni,
5. A fost crud fizic cu animalele,
6. A furat exercitand presiuni asupra victimei ( de ex.
Baditism,furt din posete,estorcare,atac prin folosirea unor
arme),
7. A fortat pe cineva la activitate sexuala.

39 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul II. Tulburarea de conduita
Distrugerea proprietatii
Frauda sau furt

8. s-a angajat deliberat in incendii cu intentia de a


cauza un prejudiciu serios,.
9. A distrus deliberat proprietatea altora (altfel decat
prin incendiere).
Frauda sau furt
10. A intrat prin efractie in casa,dependintele sau
autoturismul cuiva,
11. Minte adesea pentru a obtine bunuri sau favoruri,ori
pentru pentru a evita anumite obligatii (adica
escrochewaza pe altii);

40 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul II. Tulburarea de conduita
violari serioase ale regulilor

13. Adesea lipseste de acasa noaptea in


pofida indicatiilor parintilor,incepand inainte
de varsta de 13 ani,
14. A fugit de acasa noaptea de cel putin doua
ori in timp ce locuieste in casa parinteasca
sau a sustitutului parental (sau o data,fara a
reveni o lunga perioada de timp),
15. Chiuleste adesea de la scoala,, de la varsta
de 13 ani.
41 28-01-2010 Prof.psiholog,
Capitolul II. Tulburarea de conduita

B. Perturbarea in comportament cauzeaza o


detriorare semnificativa clinic in
functionarea sociala,scolara sau
profesionala.

42 28-01-2010 Prof.psiholog,
Tulburarea de conducta de tip
opozitionist
Criteriile de diagnostic

 A. Un patern de comportament,ostil si
provocador,care dureaza cel putin 6 luni,in timpul
Carora sunt prezente patru (sau mai multe) din
urmatoarele::
 Adesea isi pierde cumpatul;
 Adesea se cearta cu altii;
 Adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se
conformeze cererilor sau regulilor adultilor;
 Adesea ii agaseaza in mod deliberat pe altii

43 28-01-2010 Prof.psiholog,
1. B. Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
1.Comportamente violente la copii si adolescenti

 Copii pot prezenta comportamente violente de la varsta prescolara.Cu toate ca


pot fi trecatoare,nu trebuie neglijate,Daca se realizeza preventia de timpuriu
,rezultatele sunt mai eficiente..
 Spectrul comportamentelor violente: dupa Kaiser,2002 :
 Crize de furie,agresivitate física,batai,amenintari e a rani alte persoane (inclusiv
ganduri de omucidere),folosirea armelor, cruzime fata de
animale,incendierea,dstrugerea intentionata a proprietatii si vandalismul.
 Factorii ce cresc riscul comportamentelor violente:
 Factorii genetici
 Coportamentul violent sau agresiv anterior
 A fi victima abuzului fizic sau sexual
 Expunerea la violenta acasa sau in comunitate
 Expunerea la violenta prin mass-media(TV,filme etc)
 Consumul de alcohol si alte droguri
 Detinerea unor arme acasa
 Combinarea unor factori socio-economici care genereaza stres in familia
(saracia,destramarea familiei,somajul,lipsa suportului social)
44 28-01-2010 Prof.psiholog,
B. Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
1.Comportamente violente la copii si adolescenti

 Leziuni cerebrale care apar in urma unor raniri


 Consumul zilnic de zahar,ciocolata,cacao,mancaruri
picante,carne rosie etc.
 Care sunt semnalele de alarma ale comportamentelor
violente la copii?
 Copii care sunt sub incidenta unor factori de risc prezinta:
 Furie intensa
 Pierderea frecuenta a calmului
 Iritabilitate externa
 Impulsivitate crescuta
 Tolerante scazuta la frustrare.

45 28-01-2010 Prof.psiholog,
Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
2.Furtul

 Se considera a fi furt dupa varsta de 3-5 ani cand


poate intelege ca a lua ceva ce apartine altei
persoane este ceva gresit..
 Motive pentru care fura copii si adolescentii:
 atunci cand se simte nedreptatit ;
 frica de a nu depinde de nimeni ;
 nevoia de mai multa atentie.

46 28-01-2010 Prof.psiholog,
A. Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
3. Amenintarile

 Sunt un mod al copilului de a atrage atentia.Uneori amenintarile sunt oreactie la


ranire,respingere sau atacuri percepute de copil.
 Ce amenintari trebuie luate in serios?
 Amenintari cu ranirea sau omorarea cuiva;
 Amenintari cu automutilarea sau sinuciderea
 Amenintari cu fuga de acasa
 Amenintari cu distrugerea proprietsatii
 Exixista un risc crescut asociat cu amenintarile din partea adolescentilor si copiilor cand:
 Conportamente aterioare agresive sau violente
 Acces la arrme
 Aducerea unei arme la scoala
 Tentative si amenintari cu sinuciderea exprimate anterior
 Istorie familiala de comportamente violente si tentative de sinucidere
 Invinovatirea altor persoane si/sau refuzul de a acepta responsabilitatea pentru propriile
actiuni

47 28-01-2010 Prof.psiholog,
A. Comportamente problematice in
tulburarile de conduita

 Experiente recente de umilire,rusine,pierdere sau respingere


 Terorizarea sau intimidarea colegilor sau copiilor mai mici
 Obiceiul de a amenita
 A fi victima unui abuz (fizic,sexual,emotional0 sau a neglijarii
 A fi martor al abuzului sau violentei in familia
 Repetarea evidente a unor teme cu moartea sau deprimarea in conversatii,scrieri,carti
citite sau lucrari artistice
 Preocuparea pentru teme si acte vilentela Tv,filme,muzica,reviste,glume,carti, jocuri si
site-uri de Internet
 Probleme psihice cu depresia,mannia sau tulburarea bipolara
 Consumul de alcohol sau alte droguri
 Probleme discilplinare la scoala sau in comunitate (comportamente delincuente)
 Distrugerea proprietatii sau vandalism manifestat in trecut
 Cruzime fata de animale
 Incendierea

48 28-01-2010 Prof.psiholog,
 Relatii proaste cu colegii si grupal de versta si/sau
izolare sociala
 Inplicarea in diferite gasti de cartier
 Lipsa sau slaba supervizare si sustinere din partea
parintilor sau a altui adult
 Automutilarea la adolescente
 Este actul de distrugere deliberata a tesuturilor
corpului..Automutilarea este privita diferit de diferite
culturi si grupuri din societate

49 28-01-2010 Prof.psiholog,
Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
4. Automutilarea

 ..Automutilarea este privita diferit de diferite


culturi si grupuri din societate. Automutilarea
este privita diferit de diferite culturi si grupuri
din societate.
 Unele forme pot sa includa: taiere, mai ales a
venelor,zgaraiere,ardere,invinetire,lovirea
capului etc

50 28-01-2010 Prof.psiholog,
C. Comorbiditatea
1. Tulburari de comportament si ADHD

 1. Tulburari de comportament si ADHD


 Comorbiditatea consta in manifestarea simultana a
doua tulburari doferite la aceeasi persoana.
 In tulburarile de conduita comorbiditatea este
REGULA NU EXCEPTIA FIIND ASOCIATA CU
ADHD variind intre 65% si 90% (Silver,2002)
,asociere ce duce la manifestareatari mai severe si
mai agresive in tulburarile de conduita,la persistenta
mai mare a simptomelor si la consecinte mai
accentuate asupra relatiilor cu cei de aceeasi varsta
(EX. Respingerea acestora).

51 28-01-2010 Prof.psiholog,
Comorbiditate
2.Tulburari de comportament si
anxietatea

 2.Tulburari de comportament si anxietatea


 Manifestarea tulburarilor de anxietate duc la
reducerea tulburarilor de comportament.Aceste
persoane sunt:
 mai putin agresive
 au mai putin probleme cu politia
 nu sunt exmatriculate ca acele persoane care
prezinta tulburari de comortament fara anxietate

52 28-01-2010 Prof.psiholog,
D.Etiologia tulburarilor de conduita
1. Factorii dispozitionali

 Factorii care duc la manifestarea tulburarilor de


conduita sunt :
 Factorii dispozitionali (trasaturi ale persoane care
determina predispozitie a persoanei inspre actoiuni
antisociale.
– predispozitii genetice si neuropsihice
– raspunsul la recompense si pedepse (persoana se
focalizeza preponderent pe recompense ,ignorand
pedepsele ex. Lipsa inhibitiei comportamentale-
Ollendick,1998);
– inteligenta si performantele academice scazute

53 28-01-2010 Prof.psiholog,
D.Etiologia tulburarilor de conduita
2. Factorii de mediu

 Factorii de mediu
a) Disfunctii in interatiunile din cadrul familiei
b)Respingerea din partea celolalti si asocierea cu grpuri
de delincventi
O persoana cu tulburari de conduita este respinsa de cel care
adopta comportamente prosociale.aceasta respingere o
determina sa caute acceptarea din partea persoanelor
care au un comportament antisocial,ceea ce duce la
cresterea frecventei si severitatii conduitei antisociale
proprii.;
– c) Mediul in care traieste copilul/adolescentul

54 28-01-2010 Prof.psiholog,
E. Interventiile in tulburarile de
conduita

 tulburarile de conduita sunt


 orientarea interventiei spre franarea influentei cat
mai multor factori care determina sau favirizeaza
tulburarile de comportament;
 tratamentul acordat este suficient de flexibil incat sa
raspunda nevoilor specifice ale copilului;
 interventia este orientata spre prevenirea agravarii
tulburarii si a comportamentelor cu risc antisocial;
 Cele mai eficiente metode de interventie in
tulburarile de conduita sunt urmatoarele
(Ollendick,1998):

55 28-01-2010 Prof.psiholog,
E.1. Training-ul parintilor
 D.1. Training-ul parintilor in scopul remedierii tulburarilor
de conduita ale copiilor se axeaza pe invatarea de catre
parinti a unor abilitati care sunt importante in socializarea
copilului cu privire la;
 implicarea cat mai mult in relatia cu copilul;
 utilizarea recompenselor pt. Incurajarea comportamentului
prosocial;
 untilizarea unor metode de disciplinare nepunitive pentru a
reduce problematica survenirii comportamentelor problematice;
 sa invete metode de monitorizare a comportamentului copilului
 Factorii care influenteaza eficienta training-urilor pentru parinti
sunt:

56 28-01-2010 Prof.psiholog,
D.1. Training-ul parintilor
 a)focalizarea pe insusirea in paralel a metodelor prin
care este incurajat comportamentul dezirabil si a
celor care reduce scaderea frecventei,intensitatii si
duratei comportamentului problematic;
 b) cunoasterea unor principii generale legate de
modul in care se insusesc anumite comportamente
prosociale;
 c) insusirea metodelor de management al
comportamentului copilului;
 d) organizarea unor sedinte de urmarire a
progresului ( follow-up);

57 28-01-2010 Prof.psiholog,
D.1. Training-ul parintilor
 e) dezvoltarea unor abilitati generale de relationare ale parintelui:
 1. tehnici de rezolvare a conflictului:
 - exprimarea emotiilor
 - ascultarea reflexiva
 - negocierea
 2. Tehnici de autocontrol:
 - stabilirea de scopuri
 - automonitorizarea
 - autoadministrarea de recompense
 f)- abordarea problemelor psihice/psihiatrice cu care se confrunta
parintii:- depresie - abuz de substante,
 - a conflictelor maritale,
 - a stresorilor etrafamiliali (ex. Lipsa uni loc de munca,suport
social scazut).

58 28-01-2010 Prof.psiholog,
E.2. Antrenament in rezolvarea
problemelor

 Aceasta metoda are rolul de a modifica distorsiunile


 De gandire atribuite atribuite de copil in situatiile sociale fiind
asistati in:
 identificarea situatiei problematice;
 utilizarea unor formule verbale prin care sa isi poata controla
raspunsurile impulsive;
 generarea cat mai multor solutii la problemele cu care se
confrunta;
 evaluarea posibilelor consecinte ale comportamentului;
 observarea si luarea in considerare a perspectivei altor
persoane intr-o situatie data.

59 28-01-2010 Prof.psiholog,
E.3. Combinarea interventiilor la nivel
familial cu cele efectuate la nivelul
scolii

 Programul cuprinde cinci componente:


 1.training-ul parintilor- un numar aproximativ de sedinte (22
SEDINTE) de grup , in cadrul careia se discuta si despre modalitati
prin care parintii pot sa isi ajute copii in sarcinile scolare;
 2. vizite la domiciliu ,in cadrul carora sunt ajutati sa aplice pricipiile
insusite in cadrul grupului si sa rezolve eficient problemele care apar;
 3. Training in rezolvarea de probleme pentru insusirea unor abilitati de
relationare a parintilor cu copii;
 4. acordarea de asistenta pentru temele de acasa de catre
parinti,tutori sau alte persoane,care il pot ajuta pe copil in acet sens;
 5. interventii la nivelul clasei,prin care profesorul invata anumite
modalitati de management eficient al clasei si este solicitat sa
dicute cu elevii probleme legate de comunicare,relationare cu
prietenii,rezolvarea conflictelor.

60 28-01-2010 Prof.psiholog,
ANEXE

61 28-01-2010 Prof.psiholog,
PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUAL

Structura:
 3 – 4 obiective pe termen scurt
 Strategii de predare utilizate
 Măsuri funcţionale necesare
 Termene de evaluare a planului inidividual
 Criterii de succes şi/ sau de renunţare la plan
 Rezultate obţinute

62 28-01-2010 Prof.psiholog,
Anexa 1
Program de intervenţie personalizat

Obiective Obiective operaţionale - Strategie


generale de învăţare

63 28-01-2010 Prof.psiholog,
Program educaţional şi de socializare
Numele şi prenumele copilului:
Perioada derulării intervenţiilor:
Realităţile copilului Obiective operaţionale Activităţi (educative, Constatări periodice şi la
terapeutice, metode, finalul perioadei de derulare
mijloace)
Sănătate, dezvoltare fizică

Motricitate generală
Motricitate fina

Autonomia in hrănire

Toaleta– deprinderi sfincteriene

Dezvoltare cognitivă

Comunicare

Joc

Viaţa emoţională şi relaţională

Autogospodărire

Socializare - comportament social

Activitatea şcolară şi formare


profesională

Autonomie socială-
Relaţiile cu comunitatea

Preocupări de timp liber

64 28-01-2010 Prof.psiholog,
Planul de servicii personalizat
Numele şi prenumele copilului:
Data realizării planului de servicii personalizat: Dosar:
Reasponsabil de caz:
Membrii echipei:

Tipuri de servicii Instituţia recomandată Competenţe Dificultăţi Priorităţi Obiective


generale

Ce poate faceCe nu Ce trebuie


Ce ii place sa poate face sa
faca achiziţionez
e mai intai

Educaţional – de
cunoaştere şi învăţare

Social

Medical

Consiliere -
Psihoterapie

Alte tipuri de servicii –


recuperare - reabilitare
65 28-01-2010 Prof.psiholog,
Program de integrare/reintegrare familială
Numele şi prenumele copilului:
Perioada derulării intervenţiilor:
Puncte Puncte Obiective Intervenţii Rezultate
forte slabe termene

Situatia familiei

Relatia copil -
familie

66 28-01-2010 Prof.psiholog,
Scopul educatiei rficiente urmareste ca
persoana:

- să ajungă la autonomie personală, în limitele determinate de gradul de


handicap;
− să exercite o ocupaţie, profesie care să-i permită un nivel de trai
decent;
− să-şi formeze comportamente adecvate situaţiilor sociale;
− să obţină capacitatea de a comunica oral-scris;
− să inţelegă şi să se facă înţeles în relaţiile cu ceilalţi şi cu mediul
înconjurător;
− să-şi formeze interese cât mai diverse;
− să-şi formeze sentimente de responsabilitate personală şi de
autoconducere;
− să obţină capacitatea de a aprecia şi a prevede situaţii viitoare;
− să-şi însuşească abilităţi locomotorii şi dexterităţi manuale.

67 28-01-2010 Prof.psiholog,
68 28-01-2010 Prof.psiholog,
Evidenta
Evident Evidenta
a Evidenta

69 28-01-2010 Prof.psiholog,
70 28-01-2010 Prof.psiholog,
ADHD SI ANXIETATE

71 28-01-2010 Prof.psiholog,
Bibliografie
 :
 MTA Cooperative Group. A 14-month randomized clinical trial of treatment strategies for attention
deficit/hyperactivity disorder. Arch Gen Psychiatry. 1999; 56:1037-86.
 MTA Cooperative Group. Moderators and Mediators of treatment Response for Children with Attention
Deficit/Hyperactivity Disorder. The Multimodal Treatment Study of Children with Attention Deficit/Hyperactivity
Disorder. Arch Gen Psychiatry. 1999; 56:1088-96.
 American Academy of Pediatrics, Committee on Quality Improvement and Subcommittee on Attention
Deficit/Hyperactivity Disorder. Clinical Practice Guideline: Treatment of the School-Aged Child with Attention
Deficit/Hyperactivity Disorder. Pediatrics. 2001; 108:1033-44.
 Dobrescu I. Actualitati in psihofarmacologia copilului si adolescentului. Ghid practic. Ed. Medicala Amaltea,
2004, Bucuresti.
 Dobrescu I., Eparu E. Actualitati in terapia ADHD. Revista Romana de Sanatate Mintala. 2006; 14(3-4):40-46.
 Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania. Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale. Editia a
patra, 2000, Bucuresti.
 Popescu V. Copilul cu sindrom THADA (ADHD). In Popescu V. (ed): Algoritm diagnostic si terapeutic in
pediatrie. Ed. Amaltea, 2003, Bucuresti.
 Popescu V. Copilul cu tulburari hiperkinetice si deficit de atentie (sindromul THADA sau ADHD). Pediatrie.
2000; XLIX(2):217-222.
 Reif M.I., Stein M.T. Attention-deficit/hyperactivity disorder evaluation and diagnosis. A practical approach in
office practice. Pediatr Clin North Amer. 2003; 50:1019-1048.
 Sprich S., Biederman J., Harding C.M. et al. Adoptive and biological families of children and adolescents with
ADHD. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2000; 39:48-55.

72 28-01-2010 Prof.psiholog,
 Această creştere în activitatea de cercetare a determinat probabil de la
doi factori.
În primul rând, DSM III (1980) şi DSM III-R (1987) a asigurat o
categorie separată pentru tulburările de anxietate "din Childhood".
Categorii specifice au fost prevăzute pentru anxietate Tulburare de
separare, Avoidant dezordine şi tulburare Overanxious a copilăriei.
Acesta a subliniat faptul că, de copil / tulburările de anxietate
adolescenţi au fost importante în dreptul lor.
În al doilea rând, criterii specifice de DSM prevăzute de cercetători, cu
un mod de a operaţionalizarea diagnosticul diferitelor tulburări de
anxietate copil - încurajate şi facilitate şi eforturile de cercetare.
Criterii de mult mai bine decât DSM II,

73 28-01-2010 Prof.psiholog,
Bibliografie:
 Biederman J., Mick E., Faraone S.V. et al. Influence of gender on attention
deficit hyperactivity disorder in children referred to a psychiatric clinic. Am J
Psychiatry. 2002; 159:36-42.
 Wilens T.E., Biederman J., Brown S. et al. Psychiatric comorbidity and
functioning in clinically referred preschool children and school-age youths with
ADHD. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2002; 41(3):262-8.
 Rey J.M., Walter G., Plapp J.M. et al. Family environment in attention deficit
hyperactivity, oppositional defiant and conduct disorder. Aust N J Z Psychiatry.
2000; 34(3):453-7.
 Counts C.A., Nigg J.T., Stawicki J.A. et al. Family adversity in DSM-IV ADHD
combined and inattentive subtypes and associated disruptive behavior
problems. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2005; 44(7):690-8.
 Ben Amor L., Grizenko N., Schwartz G. et al. Perinatal complications in children
with attention-deficit hyperactivity disorder and their unaffected siblings. J
Psychiatry Neurosci. 2005; 30(2):120-6.

74 28-01-2010 Prof.psiholog,