ADHD si tulbur arile de conduita la copii si adolescenti

1

28-01-2010

Prof.psiholog, Tatia

CUPRINS
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate

A

Descrierea si diagnosticul tulburarii de atentie si hiperactivitate  B Etiologia ADHD  C Interventiile IN ADHD
2
28-01-2010 Prof.psiholog,

Capitolil II. TULBURAREA DE CONDUITA

  

DESCRIEREA SI DIAGNOSTICUL TULBURARILOR DE CONDUITA COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE IN TULBURARILE DE CONDUITA COMORBIDITATE ETIOLOGIA TULBURARILOR DE CONDUITA INTERVENTIILE IN TULBURARILE DE CONDUITA

3

28-01-2010

Prof.psiholog,

HDHD si tulburarile de conduita la copii si adolescenti

Simptomele caracteristice tulburarii de atentie si hiperactivitate„ precum si cele ale tulburarilor de conduita sunt motive frecvente pentru care se solicita asistenta de specialitate.Copii si adolescentii care fac parte din aceste categorii sunt considerati de catre parinti si profesori ca fiind imposibil de stapanit,ei creeaza probleme in mediile in care isi desfasoara activitatea si in societate in general, exercitand o influenta negativa asupra celor de varsta lor in ce priveste comportamentele antisociale,absenteismul si abandonul scolar.
28-01-2010 Prof.psiholog,

4

HDHD si tulburarile de conduita la copii si adolescenti

Potrivit studiilor, pînă în jurul vîrstei de 12 - 14 ani, aceşti copii se vindecă în proporţie de 40%, iar restul, 60%, trec la adulţi, mulţi dintre ei avînd probleme foarte serioase de comportament, la locul de muncă şi in familie. Afecţiunea este mai frecventă la băieţi decît la fete, incidenţa fiind de 4 la 1. Afecţiunea este neurobiologică, sînt modificări la nivelul creierului copilului de natură biochimică care declaşează simptomele bolii.
28-01-2010 Prof.psiholog,

5

HDHD si tulburarile de conduita la copii si adolescenti

Intelegerea cauzelor,modului de manifestare si a posibelelor modalitati de preventie si interventie in aceste tulburari sunt esentiale pentru reducerea riscurilor asociate cu acestea. Rolul consilierului este de a depista tulburarilor mentionate ( inclusiv prezenta unor comorbiditati intre acestea sau cu alte tulburari –ex. Depresia) si de a fece un plan de interventie care poate sa includa:

6

28-01-2010

Prof.psiholog,

HDHD si tulburarile de conduita la copii si adolescenti
 1.

tratamentul medicamentos recomandat de medic ( daca este cazul);  2. interventia individuala cu copilul;  3. interventia individuala cu parintele;  4. educarea profesorilor si a parintilor in ce priveste natura tulburarii si modul cum pot aborda copilul/adolescentul pentru a se reduce simptomatologia.
7
28-01-2010 Prof.psiholog,

Capitolul I Tulburarile de atentie si hiperactivitate A. Descrierea si diagnosticul tulburarii de atentie si hipeactivitate

 

ADHD (din engleza “Attention Deficit and Hyperactivity Disorder” – tulburarea de atentie si hiperactivitate) este o tulburare caracterizata prin dificultati de atentie,concentrare,hiperativitate (agitatie si impulsivitate. in manualul de diagnostic DSM IV,se disting trei subtipuri ale acestei tulburari: a) ADHD cu pondere mai mare de inatentie- copii sau adolescentii care fac parte din aceasta categorie sunt apatici,lenti,”viseza cu ochii deschisi”; b) ADhd in care predomina componentele de hiperactivitate/impulsivitatea – predomina activismul,comportamentele agresive,exista o rata mare a abandonului scolar si a absenteismului. c) ADHD combinat (fiind prezente atat elemente de inatentie,cat si de impulsivitate/hiperactivitate).
28-01-2010 Prof.psiholog,

8

Dificultati:
Copii si adolescentii cu ADHD ( tipul in care predomina hiperactivitatea/impulsivitatea au dificultati la nivel de:  Comportament  Relatii sociale  Functionare cognitiva  Functionare emotionala  Functionare fizica

9

28-01-2010

Prof.psiholog,

a) Comportament

Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor si adolescentilor diagnosticati cu ADHD (tipul a si b) sunt legate de impulsivitate si distractibilitate.Acesti copii sunt “neobositi” si nu pot sta intr-un loc nici pentru o perioada scurta de timp.Uneori vorbesc mult si au dificultati in amanarea recompensei.Isi asuma multe riscuri,si ca atare sunt mai predispusi spre a face accidente sau a fi victime ale accidentelor.

10

28-01-2010

Prof.psiholog,

b) Relatii sociale
     

au dificultati in asi face prieteni si in a respecta regulile sociale; Nu respecta limitele impuse de ceilalti si tind sa nu raspunda la cererile adresate; Le este greu sa respecte sentimentele, drepturile si proprietatea/ obiectele care apartin celorlalti; Sunt deseori agresivi,dominanti – ceea ce ii face sa fie neagreati pentru colegi; Nu interiorizeaza regulile de conduita sociala; Nu respecta regulile jocurilor si au dificultati in a-si astepta randul la joc- nu sunt preferati parteneri de joaca

11

28-01-2010

Prof.psiholog,

c) Functionare cognitiva

 

Le este dificil sa se concentreze si au un deficit in ce priveste memoria de scurta durata; Lipsa abilitatilor de a anticipa consecintele actiunilor; Stilurile de invatare si instructia care se bazeaza pe modalitatea senzorial tactil-kinestezica si, rrespectiv,pe cea vizuala au eficienta cea mai mare; De foarte multe ori ADHD este insotita de tulburari de invatare de tulburari de vorbire.

12

28-01-2010

Prof.psiholog,

d) Functionare emotionala
 

 

Lipsa controlului impulsivitatii; Emotiile sunt extrem de fluctuante – trecand rapid de la o stare de deprimare la una de exaltare si invers; Pot fi prietenosi sau foarte ostili; Au o tendinta scazuta la frustrare si pot manifesta “crize de nervi”; Au o imagine de sine negativa datorita dificultatilor de relationare sau asocierii ADHD cu stari depresive.

13

28-01-2010

Prof.psiholog,

e) Functionare fizica

 

Toleranta mare la durere combinata cu asumarea unor riscuri externe pot constitui un pericol pentru integritatea la nivel fizic – cateva exemple ar fi: ranirile datorita loviturilor, afectele abuzului de substante etc.; Pot fi alergice la diferite alimente (factor invocat si in etiologia tulburarii); Comorbiditatea: ADHD prezinta dificultati prin asocierea altor tulburari cum ar fi: depresia,anxietatea,tulburarile de invatare etc; Focalizarea pe natura tulburarii; deficitul in ce priveste procesele inhibitiei,nu consta neaprat in abilitatea de amanare a recompenselor ci in lipsa motivatiei pentru a amana recompensele (Ollendick,1998).

14

28-01-2010

Prof.psiholog,

Problema consta in faptul ca:
 

 

Atat hiperactivitatea cat si inatentia au un impact negativ asupra performantelor academice si a relatiilor interpersonale; asumarea unor riscuri exagerate in adolescenta care presupun recurgerea la consumul de alcool,droguri,accidente de circulatie,abandon scolar etc; Persistenta acestor simptome ADHD si la varsta adulta,existand un risc crescut pentru comportamente antisociale ( tulburari de conduita culminand cu acte de violenta,crimialitate indretpata impotriva persoanei ajungandu-se chiar la omor cu premeditare sau fara premeditare,abuz de substante); Apar probleme la locul de munca; Tendinta de suicid cand aceasta tulburare este asociata cu depresia.

15

28-01-2010

Prof.psiholog,

Diagnosticul ADHD.Criteriile de diagnostic din manualul DSM IV sunt:
 A.

(1) sau (2): (1) Sase ( sau mai multe) din urmatoarele simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care ste dezaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare a copilului:

16

28-01-2010

Prof.psiholog,

INATENTIA
  

 

a) Esueaza adesea in a da atentia cuvenita detaliilor ori face erori prin neglijenta in efectuarea temelor scolare,la serviciu,sau in alte activitati; b) Adesea are dificultati in mentinerea atentiei asupra sarcinilor sau activitatilor de joc,adesea apare a nu asculta cand I se vorbeste direct; c) Adesea nu se conformeaza instructiunilor si este incapabil sa-si termine temele pentru acasa,sarcinile casnice sau obligatiile la locul de munca (nu datorita comportamentului opozitionist sau incapacitatii de a intelege instructiunile); d) Adesea are dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor; e) Adesea evita,are aversiune fata de/ nu este dispus sa se angajeze in sarcini care necesita un effort mental sustinut (cum ar fi efectuarea temelor in clasa sau acasa); f) Adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activitati (de exemplu,jucarii,teme pentru acasa,creioane ,cart,instrumente);

17

28-01-2010

Prof.psiholog,

INATENTIA
 g)

Adesea este usor de distras de stimulii irelevanti;  h) Adesea este uituc referitor la activitatile cotidiene;

18

28-01-2010

Prof.psiholog,

HIPERACTIVITATEA

      

(2) sase ( sau mai multe) din urmatoarele simptome de hiperactivitateimpulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare: HIPERACTIVITATEA: a) Adesea se joaca miscandu-si in permanenta mainile sau picioarele sau se foieste pe scaun; b) Adesea se ridica de pe scaun in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat; c) Adesea alearga sau se catara excesiv de mult,in situatii in care acest lucru este inadecvat ( la adolescenti sau la adulti poate fi limitat la senzatia subiectiva de neliniste); d) Adesea are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati care se desfasoara in liniste; e) Adesea este in “continua mioscare” sau actioneaza ca si cum “ ar fi impins de un motor”; f) Adesea vorbeste excesiv de mult;

19

28-01-2010

Prof.psiholog,

IMPULSIVITATEA
 g)

Adesea “tranteste” raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate;  h) Adesea are dificultati in a-si astepta randul;  i) Adesea intrerupe,deranjeaza pe altii (de exemplu,intervine in conversatii sau in jocurile altora);
20

28-01-2010

Prof.psiholog,

Diagnosticul ADHD Criteriile de diagnostic

 

B. Unele simptome de inatentie sau hiperactivitate-impulsivitate care au cauzat deteriorarea erau prezente inainte de varsta de 7 ani. C. O anumita deteriorare din cauza simptomelor este prezenta in doua sau mai multe situatii ( de exemplu, la scoala, sau la serviciu si acasa). D. Trebuie sa existe evidente ale deteriorarii semnificative d.p.d.v. clinic in functionarea sociala,scolara sau profesionala. E. simptomele nu survin exclusiv in cursul unei tulburari de dezvoltare pervazive a schizofreniei sau al altei tulburari psihotice si nu sunt explicate mai bine de alta tulburare mentala ( de exemplu,de o tulburare afectiva,anxioasa,disociativa sau de personalitate).

21

28-01-2010

Prof.psiholog,

Diagnosticul ADHD Criteriile de diagnostic.

Se codifica pe baza de tip:

314.01. Tulburare hiperativitate/deficit de atentie,tip combinat: daca ambele criterii A1 si A2 sunt satisfacute pentru ultimele 6 luni. 314.00. Tulburare hieractivitate /deficit de atentie,tip predominant de inatentie;daca criteriul A1 este satisfacut,iar criteriul A2 nu,pentru ultimele 6 luni. 14.01. tulburare hiperactivitate/deficit de atentie,tip predominant hiperactivitate- impulsivitate;daca criteriul A2 este satisfacut,iar criteriul A1 nu este satisfacut pentru ultimele 6 luni.
28-01-2010 Prof.psiholog,

22

NOTE DE CODIFICARE:

PENTRU INDIVIZII ( in special pentru adolescenti si adulti) care in mod curent au simptome care nu mai satsfac in intregime criteriile,trebuie specificat “in remisie partiala” Varsta la care se poate face diagnosticul tulburarii de atentie si hiperactivitate este intre 7 si 9 ani,dar primele semne sunt vizibile adesea inainte de 3 ani. Diagnosticarea tulburarii in perioada scolara reflecta probabil mediul- in care favorizeaza aparitia simptomelor,fiind solicitant,putin flexibil, prea putin axat pe diferentele interindividuale.

23

28-01-2010

Prof.psiholog,

B. Etiologia ADHD
 In

etiologia ADHD avem in vedere mai multi factori (Silver, 2002, Ollendick 1998;Carr,1999);  1. Factorii biologici  2. Factorii intrapsihici  3. factorii psihosociali

24

28-01-2010

Prof.psiholog,

Etiologie ADHD 1. Factorii biologigi

a. Ipoteza genetica. Predispozitia spre hiperactivitate este transmisa genetic” Factorii genetici trebuie corelati cu factorii de mediu ( de exemplu, psihosociali - pentru ca predispozitia genetica sa duca la tulburarea de atentie si hiperactivitate).Un exemplu ar fi interactiunea parinte- copil ,care favorizeza aparitia somptomelor. De asemenea tulburarea de atentie si hiperactivitatea din copilarie predispune la manifestari specifice tulburarii de conduita (Ex. Consumul de substante,conduite antisociale)(Silver,2002).

25

28-01-2010

Prof.psiholog,

Etiologie ADHD 1. Factorii biologici
 

     

b. Ipoteza deficitului la nivel organic. De exemplu o leziune cerebrala minimala (dobandita in perioada prenatala sau perinatala).Este sustinuta datorita faptului ca s-a constatat o incidenta mai crescuta a afectiunilor organicela la cei cu ADHD coparativ cu restul populatiei. Aceste deficinte pot aparea datorita urmatorilor factori: Fumatul in timpul sarcinii; Cunsum de alcool in timpul sarcinii; Circumferinta mica a capului la nasterea copilului; Greutate mica la nastere; Numeroase boli in timpul copilariei mici.

26

28-01-2010

Prof.psiholog,

Etiologie ADHD 1. Factorii biologici
c) Ipoteza dereglarilor la nivelul neurotransmitatorilor. Veridicitatea acestei ipoteze se fundamenteaza pe efectele pozitive al stimulantelor folosite in medicatia ADHD obtinandu-se ameliorari pentru 60%-90%din cazuri.  Indicii principali in scaderea simptomatologiei sunt: - Cresterea performantelor academice - Imbunatatirea relatiilor sociale. - Aceste efecte dispar la incetarea medicatiei,fapt ce sustine aceasta ipoteza.

27

28-01-2010

Prof.psiholog,

B. Etiologie ADHD 1. Factorii biologici
d). Ipoteza dietei necorespunzatoareatribuite ADHD: Aditivii alimentari artificiali (coloranti)- nu este sustinuta empiric;insa plauzibil este ca produc alergii.  e) Ipoteza hipoaousal-ului fiziologic  Indivizii nu reactioneaza la anumiti stimuli decat daca depasesc un anumjit prag.Implicarea intr-o anumita activitate este conditionata de depasirea acestui prag prin utilizarea unei stimulari adecvate in actul educational insotite de recompense immediate dupa aparitia comportamentelor dezirabile.  Aceste metode sunt eficiente pe termen scurt,insa nu garanteaza schimbarile de lunga durata.

28

28-01-2010

Prof.psiholog,

B. Etiologie ADHD 2. Factorii intrapsihici

a) Ipoteza inatentiei Aceasta ipoteza consta in explicarea simptomelor ADHD prin dificultatea persoanei de a-si mentine atentia concentrata pe realizarea unei sarcini, si de a ignora stimulii distractori; Schimbarea focalizarii atentiei dupa un anumit interval de timp se manifesta la nivel comportamental prin impulsivitate si hiperactivitate. Contraargument pentru aceasta ipoteza: In unele sarcini probelemele de inatentie apar inainte de a aparea oboseala,plictiseala sau de a fi atrasa atentia de alti stimuli din mediu; Simptomele de hipeactivitate apar si in timpul somnului (prin manifestarea agitatiei psihomotorii).
28-01-2010 Prof.psiholog,

29

B. Etiologie ADHD 2. Factorii intrapsihici

b) Ipoteza hiperactivitatii si impulsivitatii. Inhibitia activitatii cognitive si motorii sub incidenta unor stimuli este principalul deficit care este invocat ca motiv al aparitiei sindromului ADHD. - Impulsivitatea determina dificultati in utilizarea sistematica a strategiilor de rezolvare a problemelor,precum si regulile sociale,dar nu le utilizeaza intr-un mod adecvat in mediul academic si social. Exista dovezi legate de faptul ca persoanele cu ADHD cunosc si inteleg strategiile de rezolvare a problemelor,precum si regulile sociale, dar nu le utilizeaza intr-un mod adecvat in mediul academic sau social.
28-01-2010 Prof.psiholog,

30

Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate B. Etiologie ADHD 2. Factorii intrapsihici

 c)

ipoteza dificultatii de a respecta regulile datorita unor intarzieri in dezvoltarea vorbirii Simptomele ADHD sunt explicate prin lipsa abilitatii de a utiliza vorbirea interna sau exeteriorizata pentru a raspunde la stimuli.Dovada invocata este cea a existentei unor intarzieri in dezvoltarea vorbirii.
28-01-2010 Prof.psiholog,

31

Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate B. Etiologie ADHD 3. Factorii psihosociali
  1. 2. 3.  1. 2. 3. 4.

Teoriile psihosociale pun accentul pe rolul familiei si a contextului social mai larg in etiologia si mentinerea simptomelor ADHD. In ce priveste familia, pot exercita influnente negative: Probleme parentale:depresie,agresivitate,abuz de substante; Expunerea la conflicte maritale; Stilul parental intruziv in timpul primilor ani de viata ai copilului si in stil coercitiv in copilarie si adolescenta. Influentele sociale constau in: Statutul socioeconomic precar Institutionalizarea copilului; Relatiile cu copii de aceeasi varsta; Problemele de relationare cu cadrele didactice.

32

28-01-2010

Prof.psiholog,

Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate

C. Interventiile in ADHD 1. Tratamentul medicamentos

-

-

In ADHD este recomandata medicatia simultana>Pe scurta durata,medicatia stimulanta (ex. RITALIN) are efecte pozitive in 70-85% din cazuri: Se pot ameliora simptomele de inatentie,impulsivitate,precum si cresterea performantelor scolare,imbunatatirea relatiilor si atenuarea comportamentelor agresive; Atenuarea comportamentelor negative,neafectand ocurenta coomportamentelor prosociale; Rolul consilierului este de a cauta resurse si in a monitoriza efectele medicatiei prescrise de medic.
28-01-2010 Prof.psiholog,

33

Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate C. Interventiile in ADHD 1. Tratamentul nemedicamentos.Metode nemedicamentoase

Este indicat ca medicatia psihostimulanta in ADHD sa fie insotita de alte strategii de interventie, cum ar fi: - Training-ul pentru parinti (vezi interventiile pentru tulburarile de conduita); - Consilierea familiala (vezi suportul de curs); - Invatarea unor abilitati sociale- rezolvarea conflictelor,rezolvarea de probleme,controlul maniei,insusirea unor abilitati de comunicare etc; - Modificari cognitiv-comportamentale ; - Utilizarea unor modalitati eficiente de management al clasei si organizare a instructiei.

34

28-01-2010

Prof.psiholog,

Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate C. Interventiile in ADHD 1. Tratamentul nemedicamentos.Metode nemedicamentoase Rolul profesorului /invatatorului in abordarea tulburarilor de atentie si hiperactivitate
Cei mai eficienti in abordarea copiilor/ adolescentilor cu ADHD sunt profesorii/ invatatorii suportivi. Interventia benefica a consilierului este educarea parintilor si profesorilor cu privire la natura tulburarii de atentie si hiperactivitate- in special cu privire la faptul ca aceste comportamente sunt impulsive,necontrolate,dar acest lucru tine mai mult de lipsa unor abilitati legate de inhibitia comportamentala decat in intentia de a deranmja desfasurarea normala a orelor. Exista o diferenta in a intelege motivul comportamentului acestor elevi si de a le permite sa foloseasca acest lucru ca o scuza pentru comportamentul lor.

 

35

28-01-2010

Prof.psiholog,

Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate C. Interventiile in ADHD 1. Tratamentul nemedicamentos.Rolul profesorului Sugestii oferite profesorilor (Adaptat dupa Muro,Kottman,1995)
1. 2.

3.

4. 5.

6.

Structurati activitatile desfasurate la nivelul clasei – ex. Regulile si consecintele nerespectarii lor trebuie cunoscute de catre elevi. Organizati mediul din clasa asfel incat stimulii distractori sa fie evitati cat mai mult cu putiinta (ex. Izolarea fonica a clasei;este indicat ca elevii cu ADHD sa nu fie pusi in ultima banca,ci in proimele banci,departe de fereastra). Impartiti sarcinile date in clasa in unitati mici,asfel incat elevii sa aiba cat mai multe recompense immediate si feedback pentru indeplinirea lor.Perioadele de oncentrare a atentiei trebuie sa alterneze cu cele in care elevii se pot misca,pot vorbi sau pot urmari activitati care sunt mai dinamice. Incurajati elevii cand manifesta aproximari ale comportamentului dorit sau in situatiile de esec. Dati-le elevilor responsabilitati care sa le dezvolte abilitatile de lider si increderea in capacitatea lor de a urma instructiuni (ex. Sa organizeze clasa pentru activitati desfasurate in grupuri mici). Orientati activitati orientate individual si in grupuri mici.Activitatile in grupuri mari creeaza probleme pentru elevii cu hiperactivitate/deficit de atentie

36

28-01-2010

Prof.psiholog,

Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate C. Interventiile in ADHD 2. Tratamentul nemedicamentos. Rolul profesoruluiSugestii oferite profesorilor (Adaptat dupa Muro,Kottman,1995)
Atrageti atentia asupra comportamentelor inacceptabile si redirectionati-le spre comportamente acceptabile. Permiteti elevilor sa se deplasese pe arii restranse din clasa,cu conditia de a nu deranja(valorificarea T.I kinestezic) Formulati instructiunile clar si concis. Alternati sarcinile dificile cu cele usoare si sarcinile obositoare cu cele relaxante. Comunicati cu parintii despre evolutia copilului; Folositi umorul in interactiunea cu elevii cu ADHD; Apreciati creativitatea si spontaneitatea lor atunci cand aveti ocazia. Faceti din cerintele scolare provocari in care elevii sa se implice din curiozitate sau interes (ex.sa castige un concurs in cadrul clasei)

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

37

28-01-2010

Prof.psiholog,

Capitolul II. Tulburarea de conduita A. Descrierea si diagnosticul tulburarii de conduita

Tulburarea de conduita poate fi identificata tinand cont de urmatoarele criterii de diagnostic din manualul DSM IV. A. Un patern repetitiv si persistent de comportament in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale corespunzatoare varstei sunt incalcate,manifestat prin prezenta a trei (sau mai multe) din urmatorele criterii in ultimele 12 luni,cu cel putin un criteriu prezent in ultimele 6 luni:
28-01-2010 Prof.psiholog,

38

Capitolul II. Tulburarea de conduita Agresiunea fata de oameni sau fata de animale
1. 2. 3.

4. 5. 6.

7.

Adesea ii tiranizeaza sau ii ameninta pe altii, Initiaza adesea batai, A facut uz de arma care poate cauza vatamare corporala serioasa altora (ex.bat,caramida,butelie sparta,cutit,arma de foc), A fost crud fizic cu alti oameni, A fost crud fizic cu animalele, A furat exercitand presiuni asupra victimei ( de ex. Baditism,furt din posete,estorcare,atac prin folosirea unor arme), A fortat pe cineva la activitate sexuala.

39

28-01-2010

Prof.psiholog,

Capitolul II. Tulburarea de conduita Distrugerea proprietatii Frauda sau furt
s-a angajat deliberat in incendii cu intentia de a cauza un prejudiciu serios,. 9. A distrus deliberat proprietatea altora (altfel decat prin incendiere). Frauda sau furt 10. A intrat prin efractie in casa,dependintele sau autoturismul cuiva, 11. Minte adesea pentru a obtine bunuri sau favoruri,ori pentru pentru a evita anumite obligatii (adica escrochewaza pe altii);
8.

40

28-01-2010

Prof.psiholog,

Capitolul II. Tulburarea de conduita violari serioase ale regulilor
13. Adesea lipseste de acasa noaptea in pofida indicatiilor parintilor,incepand inainte de varsta de 13 ani, A fugit de acasa noaptea de cel putin doua ori in timp ce locuieste in casa parinteasca sau a sustitutului parental (sau o data,fara a reveni o lunga perioada de timp), Chiuleste adesea de la scoala,, de la varsta de 13 ani.
28-01-2010 Prof.psiholog,

14.

15.

41

Capitolul II. Tulburarea de conduita

B. Perturbarea in comportament cauzeaza o detriorare semnificativa clinic in functionarea sociala,scolara sau profesionala.

42

28-01-2010

Prof.psiholog,

Tulburarea de conducta de tip opozitionist Criteriile de diagnostic

   

A. Un patern de comportament,ostil si provocador,care dureaza cel putin 6 luni,in timpul Carora sunt prezente patru (sau mai multe) din urmatoarele:: Adesea isi pierde cumpatul; Adesea se cearta cu altii; Adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor; Adesea ii agaseaza in mod deliberat pe altii

43

28-01-2010

Prof.psiholog,

1. B. Comportamente problematice in tulburarile de conduita 1.Comportamente violente la copii si adolescenti

 

        

Copii pot prezenta comportamente violente de la varsta prescolara.Cu toate ca pot fi trecatoare,nu trebuie neglijate,Daca se realizeza preventia de timpuriu ,rezultatele sunt mai eficiente.. Spectrul comportamentelor violente: dupa Kaiser,2002 : Crize de furie,agresivitate física,batai,amenintari e a rani alte persoane (inclusiv ganduri de omucidere),folosirea armelor, cruzime fata de animale,incendierea,dstrugerea intentionata a proprietatii si vandalismul. Factorii ce cresc riscul comportamentelor violente: Factorii genetici Coportamentul violent sau agresiv anterior A fi victima abuzului fizic sau sexual Expunerea la violenta acasa sau in comunitate Expunerea la violenta prin mass-media(TV,filme etc) Consumul de alcohol si alte droguri Detinerea unor arme acasa Combinarea unor factori socio-economici care genereaza stres in familia (saracia,destramarea familiei,somajul,lipsa suportului social)
28-01-2010 Prof.psiholog,

44

B. Comportamente problematice in tulburarile de conduita 1.Comportamente violente la copii si adolescenti
        

Leziuni cerebrale care apar in urma unor raniri Consumul zilnic de zahar,ciocolata,cacao,mancaruri picante,carne rosie etc. Care sunt semnalele de alarma ale comportamentelor violente la copii? Copii care sunt sub incidenta unor factori de risc prezinta: Furie intensa Pierderea frecuenta a calmului Iritabilitate externa Impulsivitate crescuta Tolerante scazuta la frustrare.
28-01-2010 Prof.psiholog,

45

Comportamente problematice in tulburarile de conduita 2.Furtul

 Se

considera a fi furt dupa varsta de 3-5 ani cand poate intelege ca a lua ceva ce apartine altei persoane este ceva gresit..  Motive pentru care fura copii si adolescentii:  atunci cand se simte nedreptatit ;  frica de a nu depinde de nimeni ;  nevoia de mai multa atentie.

46

28-01-2010

Prof.psiholog,

A. Comportamente problematice in tulburarile de conduita 3. Amenintarile
            

Sunt un mod al copilului de a atrage atentia.Uneori amenintarile sunt oreactie la ranire,respingere sau atacuri percepute de copil. Ce amenintari trebuie luate in serios? Amenintari cu ranirea sau omorarea cuiva; Amenintari cu automutilarea sau sinuciderea Amenintari cu fuga de acasa Amenintari cu distrugerea proprietsatii Exixista un risc crescut asociat cu amenintarile din partea adolescentilor si copiilor cand: Conportamente aterioare agresive sau violente Acces la arrme Aducerea unei arme la scoala Tentative si amenintari cu sinuciderea exprimate anterior Istorie familiala de comportamente violente si tentative de sinucidere Invinovatirea altor persoane si/sau refuzul de a acepta responsabilitatea pentru propriile actiuni

47

28-01-2010

Prof.psiholog,

A. Comportamente problematice in tulburarile de conduita

            

Experiente recente de umilire,rusine,pierdere sau respingere Terorizarea sau intimidarea colegilor sau copiilor mai mici Obiceiul de a amenita A fi victima unui abuz (fizic,sexual,emotional0 sau a neglijarii A fi martor al abuzului sau violentei in familia Repetarea evidente a unor teme cu moartea sau deprimarea in conversatii,scrieri,carti citite sau lucrari artistice Preocuparea pentru teme si acte vilentela Tv,filme,muzica,reviste,glume,carti, jocuri si site-uri de Internet Probleme psihice cu depresia,mannia sau tulburarea bipolara Consumul de alcohol sau alte droguri Probleme discilplinare la scoala sau in comunitate (comportamente delincuente) Distrugerea proprietatii sau vandalism manifestat in trecut Cruzime fata de animale Incendierea

48

28-01-2010

Prof.psiholog,

 

 

Relatii proaste cu colegii si grupal de versta si/sau izolare sociala Inplicarea in diferite gasti de cartier Lipsa sau slaba supervizare si sustinere din partea parintilor sau a altui adult Automutilarea la adolescente Este actul de distrugere deliberata a tesuturilor corpului..Automutilarea este privita diferit de diferite culturi si grupuri din societate
28-01-2010 Prof.psiholog,

49

Comportamente problematice in tulburarile de conduita 4. Automutilarea
 ..Automutilarea

este privita diferit de diferite culturi si grupuri din societate. Automutilarea este privita diferit de diferite culturi si grupuri din societate.  Unele forme pot sa includa: taiere, mai ales a venelor,zgaraiere,ardere,invinetire,lovirea capului etc
50

28-01-2010

Prof.psiholog,

C. Comorbiditatea 1. Tulburari de comportament si ADHD
  

1. Tulburari de comportament si ADHD Comorbiditatea consta in manifestarea simultana a doua tulburari doferite la aceeasi persoana. In tulburarile de conduita comorbiditatea este REGULA NU EXCEPTIA FIIND ASOCIATA CU ADHD variind intre 65% si 90% (Silver,2002) ,asociere ce duce la manifestareatari mai severe si mai agresive in tulburarile de conduita,la persistenta mai mare a simptomelor si la consecinte mai accentuate asupra relatiilor cu cei de aceeasi varsta (EX. Respingerea acestora).
28-01-2010 Prof.psiholog,

51

Comorbiditate 2.Tulburari de comportament si anxietatea
 

  

2.Tulburari de comportament si anxietatea Manifestarea tulburarilor de anxietate duc la reducerea tulburarilor de comportament.Aceste persoane sunt: mai putin agresive au mai putin probleme cu politia nu sunt exmatriculate ca acele persoane care prezinta tulburari de comortament fara anxietate

52

28-01-2010

Prof.psiholog,

D.Etiologia tulburarilor de conduita 1. Factorii dispozitionali
 

Factorii care duc la manifestarea tulburarilor de conduita sunt : Factorii dispozitionali (trasaturi ale persoane care determina predispozitie a persoanei inspre actoiuni antisociale.
– –

predispozitii genetice si neuropsihice raspunsul la recompense si pedepse (persoana se focalizeza preponderent pe recompense ,ignorand pedepsele ex. Lipsa inhibitiei comportamentaleOllendick,1998); inteligenta si performantele academice scazute
28-01-2010 Prof.psiholog,

53

D.Etiologia tulburarilor de conduita 2. Factorii de mediu
Factorii de mediu

a)

Disfunctii in interatiunile din cadrul familiei
b)Respingerea din partea celolalti si asocierea cu grpuri de delincventi O persoana cu tulburari de conduita este respinsa de cel care adopta comportamente prosociale.aceasta respingere o determina sa caute acceptarea din partea persoanelor care au un comportament antisocial,ceea ce duce la cresterea frecventei si severitatii conduitei antisociale proprii.; – c) Mediul in care traieste copilul/adolescentul

54

28-01-2010

Prof.psiholog,

E. Interventiile in tulburarile de conduita
 

  

tulburarile de conduita sunt orientarea interventiei spre franarea influentei cat mai multor factori care determina sau favirizeaza tulburarile de comportament; tratamentul acordat este suficient de flexibil incat sa raspunda nevoilor specifice ale copilului; interventia este orientata spre prevenirea agravarii tulburarii si a comportamentelor cu risc antisocial; Cele mai eficiente metode de interventie in tulburarile de conduita sunt urmatoarele (Ollendick,1998):
28-01-2010 Prof.psiholog,

55

E.1. Training-ul parintilor

    

D.1. Training-ul parintilor in scopul remedierii tulburarilor de conduita ale copiilor se axeaza pe invatarea de catre parinti a unor abilitati care sunt importante in socializarea copilului cu privire la; implicarea cat mai mult in relatia cu copilul; utilizarea recompenselor pt. Incurajarea comportamentului prosocial; untilizarea unor metode de disciplinare nepunitive pentru a reduce problematica survenirii comportamentelor problematice; sa invete metode de monitorizare a comportamentului copilului Factorii care influenteaza eficienta training-urilor pentru parinti sunt:
28-01-2010 Prof.psiholog,

56

D.1. Training-ul parintilor

 

a)focalizarea pe insusirea in paralel a metodelor prin care este incurajat comportamentul dezirabil si a celor care reduce scaderea frecventei,intensitatii si duratei comportamentului problematic; b) cunoasterea unor principii generale legate de modul in care se insusesc anumite comportamente prosociale; c) insusirea metodelor de management al comportamentului copilului; d) organizarea unor sedinte de urmarire a progresului ( follow-up);
28-01-2010 Prof.psiholog,

57

D.1. Training-ul parintilor
           

e) dezvoltarea unor abilitati generale de relationare ale parintelui: 1. tehnici de rezolvare a conflictului: - exprimarea emotiilor - ascultarea reflexiva - negocierea 2. Tehnici de autocontrol: - stabilirea de scopuri - automonitorizarea - autoadministrarea de recompense f)- abordarea problemelor psihice/psihiatrice cu care se confrunta parintii:- depresie - abuz de substante, - a conflictelor maritale, - a stresorilor etrafamiliali (ex. Lipsa uni loc de munca,suport social scazut).
28-01-2010 Prof.psiholog,

58

E.2. Antrenament in rezolvarea problemelor
      

Aceasta metoda are rolul de a modifica distorsiunile De gandire atribuite atribuite de copil in situatiile sociale fiind asistati in: identificarea situatiei problematice; utilizarea unor formule verbale prin care sa isi poata controla raspunsurile impulsive; generarea cat mai multor solutii la problemele cu care se confrunta; evaluarea posibilelor consecinte ale comportamentului; observarea si luarea in considerare a perspectivei altor persoane intr-o situatie data.

59

28-01-2010

Prof.psiholog,

E.3. Combinarea interventiilor la nivel familial cu cele efectuate la nivelul scolii
 

   

Programul cuprinde cinci componente: 1.training-ul parintilor- un numar aproximativ de sedinte (22 SEDINTE) de grup , in cadrul careia se discuta si despre modalitati prin care parintii pot sa isi ajute copii in sarcinile scolare; 2. vizite la domiciliu ,in cadrul carora sunt ajutati sa aplice pricipiile insusite in cadrul grupului si sa rezolve eficient problemele care apar; 3. Training in rezolvarea de probleme pentru insusirea unor abilitati de relationare a parintilor cu copii; 4. acordarea de asistenta pentru temele de acasa de catre parinti,tutori sau alte persoane,care il pot ajuta pe copil in acet sens; 5. interventii la nivelul clasei,prin care profesorul invata anumite modalitati de management eficient al clasei si este solicitat sa dicute cu elevii probleme legate de comunicare,relationare cu prietenii,rezolvarea conflictelor.

60

28-01-2010

Prof.psiholog,

ANEXE
61
28-01-2010 Prof.psiholog,

PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUAL
Structura:  3 – 4 obiective pe termen scurt  Strategii de predare utilizate  Măsuri funcţionale necesare  Termene de evaluare a planului inidividual  Criterii de succes şi/ sau de renunţare la plan  Rezultate obţinute

62

28-01-2010

Prof.psiholog,

Anexa 1 Program de intervenţie personalizat

Obiective generale

Obiective operaţionale de învăţare

Strategie

63

28-01-2010

Prof.psiholog,

Program educaţional şi de socializare Numele şi prenumele copilului: Perioada derulării intervenţiilor:
Realităţile copilului Obiective operaţionale Activităţi (educative, terapeutice, metode, mijloace) Constatări periodice şi la finalul perioadei de derulare
Sănătate, dezvoltare fizică

Motricitate generală
Motricitate fina

Autonomia in hrănire Toaleta– deprinderi sfincteriene Dezvoltare cognitivă Comunicare Joc Viaţa emoţională şi relaţională Autogospodărire Socializare - comportament social Activitatea şcolară şi formare profesională Autonomie socialăRelaţiile cu comunitatea Preocupări de timp liber

64

28-01-2010

Prof.psiholog,

Planul de servicii personalizat Numele şi prenumele copilului: Data realizării planului de servicii personalizat: Reasponsabil de caz: Membrii echipei: Tipuri de servicii

Dosar:

Instituţia recomandată Competenţe Dificultăţi Priorităţi

Obiective generale

Ce poate faceCe nu Ce trebuie Ce ii place sa poate face sa achiziţionez faca e mai intai Educaţional – de cunoaştere şi învăţare Social Medical Consiliere Psihoterapie Alte tipuri de servicii – recuperare - reabilitare

65

28-01-2010

Prof.psiholog,

Program de integrare/reintegrare familială Numele şi prenumele copilului: Perioada derulării intervenţiilor:
Puncte forte Puncte slabe Obiective Intervenţii termene

Rezultate

Situatia familiei

Relatia copil familie

66

28-01-2010

Prof.psiholog,

Scopul educatiei rficiente urmareste ca persoana:
- să ajungă la autonomie personală, în limitele determinate de gradul de handicap; − să exercite o ocupaţie, profesie care să-i permită un nivel de trai decent; − să-şi formeze comportamente adecvate situaţiilor sociale; − să obţină capacitatea de a comunica oral-scris; − să inţelegă şi să se facă înţeles în relaţiile cu ceilalţi şi cu mediul înconjurător; − să-şi formeze interese cât mai diverse; − să-şi formeze sentimente de responsabilitate personală şi de autoconducere; − să obţină capacitatea de a aprecia şi a prevede situaţii viitoare; − să-şi însuşească abilităţi locomotorii şi dexterităţi manuale.

67

28-01-2010

Prof.psiholog,

68

28-01-2010

Prof.psiholog,

Evidenta Evident Evidenta Evidenta a

69

28-01-2010

Prof.psiholog,

70

28-01-2010

Prof.psiholog,

ADHD SI ANXIETATE

71

28-01-2010

Prof.psiholog,

Bibliografie

:

 

      

MTA Cooperative Group. A 14-month randomized clinical trial of treatment strategies for attention deficit/hyperactivity disorder. Arch Gen Psychiatry. 1999; 56:1037-86. MTA Cooperative Group. Moderators and Mediators of treatment Response for Children with Attention Deficit/Hyperactivity Disorder. The Multimodal Treatment Study of Children with Attention Deficit/Hyperactivity Disorder. Arch Gen Psychiatry. 1999; 56:1088-96. American Academy of Pediatrics, Committee on Quality Improvement and Subcommittee on Attention Deficit/Hyperactivity Disorder. Clinical Practice Guideline: Treatment of the School-Aged Child with Attention Deficit/Hyperactivity Disorder. Pediatrics. 2001; 108:1033-44. Dobrescu I. Actualitati in psihofarmacologia copilului si adolescentului. Ghid practic. Ed. Medicala Amaltea, 2004, Bucuresti. Dobrescu I., Eparu E. Actualitati in terapia ADHD. Revista Romana de Sanatate Mintala. 2006; 14(3-4):40-46. Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania. Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale. Editia a patra, 2000, Bucuresti. Popescu V. Copilul cu sindrom THADA (ADHD). In Popescu V. (ed): Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie. Ed. Amaltea, 2003, Bucuresti. Popescu V. Copilul cu tulburari hiperkinetice si deficit de atentie (sindromul THADA sau ADHD). Pediatrie. 2000; XLIX(2):217-222. Reif M.I., Stein M.T. Attention-deficit/hyperactivity disorder evaluation and diagnosis. A practical approach in office practice. Pediatr Clin North Amer. 2003; 50:1019-1048. Sprich S., Biederman J., Harding C.M. et al. Adoptive and biological families of children and adolescents with ADHD. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2000; 39:48-55.

72

28-01-2010

Prof.psiholog,

Această creştere în activitatea de cercetare a determinat probabil de la doi factori. În primul rând, DSM III (1980) şi DSM III-R (1987) a asigurat o categorie separată pentru tulburările de anxietate "din Childhood". Categorii specifice au fost prevăzute pentru anxietate Tulburare de separare, Avoidant dezordine şi tulburare Overanxious a copilăriei. Acesta a subliniat faptul că, de copil / tulburările de anxietate adolescenţi au fost importante în dreptul lor. În al doilea rând, criterii specifice de DSM prevăzute de cercetători, cu un mod de a operaţionalizarea diagnosticul diferitelor tulburări de anxietate copil - încurajate şi facilitate şi eforturile de cercetare. Criterii de mult mai bine decât DSM II,

73

28-01-2010

Prof.psiholog,

Bibliografie:

Biederman J., Mick E., Faraone S.V. et al. Influence of gender on attention deficit hyperactivity disorder in children referred to a psychiatric clinic. Am J Psychiatry. 2002; 159:36-42. Wilens T.E., Biederman J., Brown S. et al. Psychiatric comorbidity and functioning in clinically referred preschool children and school-age youths with ADHD. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2002; 41(3):262-8. Rey J.M., Walter G., Plapp J.M. et al. Family environment in attention deficit hyperactivity, oppositional defiant and conduct disorder. Aust N J Z Psychiatry. 2000; 34(3):453-7. Counts C.A., Nigg J.T., Stawicki J.A. et al. Family adversity in DSM-IV ADHD combined and inattentive subtypes and associated disruptive behavior problems. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2005; 44(7):690-8. Ben Amor L., Grizenko N., Schwartz G. et al. Perinatal complications in children with attention-deficit hyperactivity disorder and their unaffected siblings. J Psychiatry Neurosci. 2005; 30(2):120-6.

74

28-01-2010

Prof.psiholog,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful