Cum sa-i ajutam pe COPIII HIPERACTIVI CU DEFICIT DE ATENTIE Copiiicu tulburare prin deficit de atenj| isi vidiguiese paringii, perturbit activitaile in grup de la griidinita, isi exaspereacit profes: la scoala. Ei sunt hiperactivi si impulsivi incapabili de concentrare, pot fi metndeménay si anxiogi Specialist in probleme de sindtate a copiilor dr. Patricia Gilbert prezint parintilor un indrep tar menit si-i facd si infeleagit ce se intmpli ei copilul lor si ce trebuie si faed pentru a-l aj Ea explici ce anume cauzeazi tulburarea prin deficit de atentie, cum si-si dea seama pirin(il eh exuberanfa normal a copiliriei poate a © problemi, cum poate fi tratati aceasta gi oy ajutor expert poate fi solicitat. Cartes totodatii, recomandiri pentru intreaga fami cum si impiedice neglijarea celorlalti coy i se menting el insisi sinitosiin vrtejul epui si al haosului pe care le poate produce un copil aviind aceast& afectiune. Bucuresti, teVfax 231 Mh POLIMARK ISBN 973-9302-14.0 Gee Ri ike oar Dr. Patricia Gilbert Cum sa-i ajutam pe COPIII HIPERACTIVI quDr. Patricia Gilbert Cum sa-i ajutém pe COPIII HIPERACTIVI CU DEFICIT DE ATENTIE Traducerea de dr. Tatiana Avacum Editura POLIMARK BucurestiPSINOLOGIA VIET COTIDIENE Colectie coordonata de Alexandru Szabé Coperta: Silvia Muntenescu ‘Traducerea realizaté dupa volumul Dr Patricia Gilbert, HELPING CHILDREN COPE WITH ATTENTION DEFICIT DISORDER, Sheldon Press, 1998 © Patricia Gilbert 1998 © pentru versiunea tn limba romin: Editura POLIMARK, Bucuresti, 2000 Toate drepturile rezervate. Nici un fragment din aceasta carte nu poate fi reprodus sau transmis sub niet 0 forma 5i prin nici un fel de mijloace — electronice, mecanice, inclusiv fotocopiere sau inregistrare, fara permisiunea in scris din partea editorulu. ‘Tehnoredactare computerizath: Sanda Stroeseu Deserierea CIP a Bibliotecli Nationale GILBERT, PATRICIA ‘Cum si-i ajutim pe copili hiperactivi cu deficit de atentildr, Patricia Gilbert. - Bucuresti: Polimark, 2000 112 p4.20.em. - (Psibiclogia viet cotidiene) Tit orig. (eng): Helping Children Cope With Attention Deficit Disorder. ISBN 973-9302-14-9 139,922.79 Cuprins Introducere Tulburarea prin deficit de atentie — consideratii generale ‘Semne si simptome . Care sunt cauzele tulburarii prin deficit de atent Alte cauze ale unui comportament dificil . Combaterea tulburirii prin deficit de atentie Ceri de facut acasd Ceri de fiieut la scoala . Medicatia Adulti cu tulburarea prin deficit de atentie Bibliografie supliment 2 38 48 56 % 3 103 ulIntroducere in ultimii ani s-a vorbit si s-a soris mult despre copii hiperactiv, far foarte recent despre tulburarea prin defi- cit de atentie (uni medici folosese termenul tulburare hiperaetiva prin deficit de atentie, sau, pe scurt, TH/DA). Sc observa o anumita confuzie in privinta acestei st inregistrandu-se, in consecinta, numeroase cai’ de a fi ‘ratafi $i ajutafi, att suferinzii, edt si familiile acestora Prezenia carte inceared sa lamureasca uncle descrieri, idei si tratamente controversate ale acestei tulburari, it beneficiul parintitor si al dascalilor unor copii care su- feri de aceastl dereglare. O bogata literatura in aceasta problema provine, in mod curent, din toate férile lumii dar, lucrir ulterioare ar putea, fireste, sa completeze unele din concluziile la care s-a ajuns. Totusi, datele fundamentale cu privire la aceasta tulburare vor ramane ‘nea in uz. Prezentul text nu trebuie considerat exhaus- tiv si nu poate substitu: indrumirile gi tratamentul pe care copilul le primeste de la propriii sai consilieri me- dicali $i psihologici. Sperdm ca suferinzii ingisi — copiti — vor avea de profitat de pe urma unei discutii mai deschise asupra problemelor legate de tulburarea prin deficit de atentie side pe urma unei tratiti mai coerente a problemelor for. Aceasta le va usura folosirea din plin a tuturor in- lesnirilor educationale accesibile pentru a ajunge la in- ‘regul lor potential de dezvoltare. Pe parcursul acestei carti copilul afectat de acest de- ficit de atentie este prezentat indiferent de apartenenta lui de gen. Desi tulburarea este mult mai frecventa la baieti, nu este exclus ea ea sa fie diagnosticata gi la fote, care au un comportament caracteristic pentru aceasta tulburare,if Tulburarea prin deficit de atentie — consideratii generale in decursul anilor s-a inregistrat o gama larga de etiche- te, aplicate copiilor care manifesta o hiperactivitate excesiva. Despre ei s-a spus ca igi dezbina parintii gi strica jocurile in grup la cresa, iar cand incep scoala igi aduc invatatorii la disperare. Unor asemenea copii si simptomelor lor le-au fost puse un numar de ctichete diagnostice ca: sindtom hiper- Kinetic; hiperactivitate; activitate exagerata; sindrom de deficit de atentie, iar foarte recent, tulburare prin deficit de atentic sau tulburare hiperactiva prin deficit de atentic (TH/DA). Tulburarea prin deficit de atentic — ‘TDA (in engleza: attention deficit disorder — ADD), este termenul generic, aplicat in toate subdiviziunile acestei stati gi va fi folosit pe parcursul prezentei carti. in trecut existau diferente importante intre clasifica- rile britanice si cele americane ale acestei tulburari. Pe la 1970 medicii britanici diagnosticasera foarte putini copii ca avand un sindrom hiperkinetic — termen obi nuit pe atunei in Regatul Unit. S-a apreciat ca 0,1 la suta “din copii prezinta simptome de hiperactivitate accentuata in toate situatile, De fapt, orice copil este, intrun fel, hi- peractiv in anumite pertoade ale zilei. Obisnuita strigare de dis-de-dimineati — ,Hai si ne sculam gi sé ne imbra- cam*, care fi deranjeaza pe atatia paringi ai unor copii de 2-5 ani, este tocmai un exemplu de hiperactivitate no: mala a copilului. Alte exemple vorbesc de hiperact vitate in timpul unor evenimente speciale sau despre 0 urd exuberanti la vizitarea unor locuri sau cunostinfe Tulburarea prin deficit de atentle — considerati generale» favorite. Aceste sporuri de activitate fac parte, toate, din bucuria copiliiei. Invatarea controlului lor adecvat cconstituie o componenta importanta a procesului didac- lic, Coi mai multi copii repurteaza succese in acest do- micniut in perioada lor de crestere. Aceasta le este impo- sibil eopitlor cu TDA. Ei sunt permanent hiperactivi $i sar de la 0 activitate Ia alta in orice situafie. Acum 25 de ini in Regatul Unit, foarte putini copii au fost diagnos- ticati ca hiperactiv Dimpotriva, in SUA, ined la inceputul deceniului al Vit-lea, copiii cu comportament hiperactiv au fost diag- nosticafi ca suferind de sindromul de deficit al atentiei Un numar relativ mare de copii — intre 5 gi 10 la suti din populatia infantila — erau apreciati ea avand semne sisimptome caracteristice. Totusi, la acesti copii s-a pus accentul mai mult pe distragerea atentici gi pe capa- citatea de concentrare de scurti durata, decat pe hiper- activitate, care, in Regatul Unit, constituia baza diag- nosticului de sindrom hiperkinetc, Se parea ca cele dowd fari aveau in vedere doua sau nai multe stiri diferite. Recent insa, in Marea Britanie S-au recomandat criterii precise de diagnostic al TDA, ceca ce a contribuit la o recunoastere mai largii a aces: (cia, In 1995 TDA a fost redefinitd gt in International Clas- sification of Disease, 0 carte intemationala de clasifi- care a bolilor, din cate epidemiologii (medicii preocu- pati mai curind de bolile unor mari grupe de populatie decat de cele ale unor pacienti individuali) isi eapata informapile privitoare la raspandirea si predominarea diferitelor boli. In SUA, aceste criterii, care s-au schim- bat in decursul anilor, sunt publicate in Diagnostic and Statistical Manual, iar definitia curenta este codificata ca DSM-4, Definitile subliniaza diferenta dintre hiper- activitate gi neatentie. Sunt, de asemenea, recunoscute subgrupe specifice de copii afectati, care mai prezinta gi alte tulburari psihice sau mentale,wo Coptt hiperactivi eu deficit de atentie S-au ficut gi se mai fac numeroase studii pentru cla- rificarea situafiei confuze, existenta in multe tari ale lumii. Ineepand din 1980, psihiatrii de copii din Regatul Unit intreprind studii extensive pentru a pune la punet terminologia. In SUA si in Hong Kong s-au publicat 0 multime de rezultate ale cercetarilor in aceasta pro- blema. Expertii din Noua Zeelanda si-au pus intrebarea daca aceasta stare este un produs al culturii occidentale. Sunt accesibile alte rapoarte asupra TDA din locuri atat de diferite ca: Turcia, Brazilia, ttalia, Israel si Africa de Sud, Prin urmare este evident ca problema nu este izo- lata! TDA afecteaza copii, gi famili, din tari mai bogate ale inttegit lumi. Este rareori diagnosticat in (arile in curs de dezvoltare, unde necesita atentie alte urgente medicale care pun in pericol viata Prima conferinfa europeana privind TDA a avut loc in aprilie 1997 la Oxford gi la ea s-a inregistrat o participare peste astepiari. Au fost prezenti numerost_psihiatr, psibologi, profesori, terapeuti de toate genurile — din majoritatea {arilor europene si din SUA. 'S-a creat impresia c& TDA apare mai frecvent la ba- ‘efi. Aceasta observatie poate fi influentata partial de faptul c& baietii sunt mai des vazuti ca find mai activi si agresivi — desi aceasta deosebire devine, in prezent, ‘mai putin mareata Se consider’, in general, c& in Marea Britanie pro- portia copiilor ou TDA este de 3-5 Ia suta. Este mai mica decit cea data pentra SUA, dar reprezinta o crestere semnificativa fata de cea anterioara, estimata a fi de 0,1 la suté. Din punct de vedere practic, aceasta inseamna ci int-o clasi cu 30 de copii, probabil, cel putin unul su- fera de TDA. Prin urmare, este important ca diagnosticul si fie stabilit cat mai devreme, atat pentru a-I ajuta pe copil si familia lui, cat si pentru realizarea unui mediu ‘mai pufin perturbator in sala de clasa ‘TDAa fost considerat din diferite unghiuri —chimie, genetic, psihologic — unele din ele dnd rezultate pozi- ‘Tulburarea prin deficit de atentie — consideraii generale it tive (care vor fi discutate in capitolul 3). Pot aparea com- plicafi suplimentare cand se constatd 4 copilul sufera de o alti tulburare, asemindtoare cu TDA. Este necesar un ajutor calificat, in cunostinga de cauza, pentru a des- ccurca aceste simptome complicate. Studiile au mai ardtat c& TDA poate fi diagnosticat gi ‘a adulti, Aceasta vine in sprijinul parerilor conform cé- rora [a aparitia bolii la copii contribuie factori genetici ssi chimici si cd nici unl din acestia nu suferi modificari semnificative in decursul vietii. Este destul de ciudat cd adul{i nu pare si existe deosebirea intre sexe aga cum se constata la copii: barbatii si femeile par si fie afectati in proporti egale. Rezumat Asadar, la ce ne duce acest noian de informatii accesi- bile, referitoare la TDA? La concluzia ca: + in Marea Britanie sunt afectayi, probabil, in jur de 3:5 la sut din copii; + nu s-a stabilit ined 0 cauza precisii; diagnosticul corect facut cat mai devreme este esen- tials + tulburarea poate continua in viata adulta; * se poate acorda un ajutor important copiilor si fami- lillor lor pentru atenuarea efectelor TDA; inti, Invafatorii, medicii gi asistentii sociali tre- buie si se implice tn acordarea acestui ajutor.2 Semne si simptome © descriere reusita a tulburaii prin deficit de atentie poate fi gasita in rezumatul unui articol recent pe aceasti tema: ,,Simptomele tulburirit prin deficit de atentie, pot genera probleme copiilor afectati in procesul de in- vatare, in socializare $i comportament, constituind un risc important de patologie psihicd (adic riscul unei boli psihiatrice) tn viata adult (Paediatric Nursing, Ian./febr. 1996). Aceste putine cuvinte indica, fara echi- voo, o gama Iargi de efecte interesind, deopotriva, pe copii §i rudele lor apropiate. Inainte insd de a examina ‘TDA sa ludm in considerate rolul pe care il joaca inva- {tura, socializarea si comportamentul in dezvoltarea unui copil. Copilul in dezvoltare 1. fnviqarea fnvafarea face parte integranta din viata zilnica a ori- arui copil (probabil si din aceea a multor adult). Chiar din prima zi, nou-nascutul invafi. $ocul iesriiintr-o lu ‘me rece, luminoasi gi zgomotoasa din intunericul relativ cald gi linigtit al uterului este primul pas urias in pro- cesul de inviatare. Pe masura ce creste si se maturizeaza, copilul invafa noi si noi abilitagi gi deprinderi — cum si-si controleze corpul prin numeroasele actiuni pe care Je pot executa mugchii in dezvoltare si cum si inteleaga ‘ceca ce vede gi aude. De fapt, niciodati nu vom invita atat de multe, int-un timp atat de scurt, ca in primii doi Senne si simptome B ani de viatai — si toate astea inainte de a incepe inv: propriu-zisd (institutionalizata). Asadar, orice pro- bloma care afecteaza aceasté abilitate a invatirii va exer- vila o influenta putemnica asupra oricarui aspect al vietit copilului, 2. Socialigarea Socializarea incepe, de asemenea, din perioada timpurie a vietii. Primul zambet social al sugarului de 4.6 sip- Cimani (spre deosebire de surdsul fugar din primele sap- ‘amani) constituie inceputul acestui proces. Q dati cu tvecerea lunilor gi a anilor, copii inva treptat deprin= «leri sociale acceptabile in'cadrul contextului reprezen-_ ‘at de mediul lor cultural — si aceste abilititi de relatie ‘cu alti oameni devin 0 componenta a personalitii lor in dezvoltare. Orice afectiune — ca, de exemplu, TDA — care pune piedici acestui proces treptat poate avea e- fecte de lunga durata asupra vielii copilului. 3. Comportamentul Comportamentul este strains legat de procesul de inva- tare gi de socializare. Daca un copil nu invaté si nu practicd tipuri de comportament potrivite cu ambianta Iui nemijlocita, va rata numeroase ocazii de socializare si invatare. Probleme care pot aparea in continuare Riseul ca un copil cu TDA si prezinte deregliri de do- ‘meniul psihiatrici mai tarziu in viata este, poate, mai pu- {in sigur decat influenfa TDA asupra invatari, sociali- Airii si comportamentului. Totusi, se erede ¢@ un anumit procent din copiii eu TDA vor avea probleme asemi- hatoare gi ulterior, in viaf’. Exista speranta oa in de- ‘cursul anilor vor apirea mijloace de tratare a deticientei4 Copitt hiperactivi cu deficit de atentie lor astfel incdt semnele si simptomele caracteristice ale tulburatii si fie mai atenuate la adulti. Este bine sa nu. uitém 8 ajutorul, acordat unui copil cu TDA, poate fi extrem de important pentru diminuarea efectelor acestei str. Pentru objinerea lui se impune, in primul rand, re- cunoasterea acestei tulburdri. Este esentiald stabilirea unui diagnostic corect si precis inainte de inceperea tra- tamentului Simptome ale TDA Caracteristicile principale ale TDA sunt: + comportament impulsiv; * incapacitate de concentrare sau de acordare a aten- tiei, indiferent de durata; hiperactivitate excesiva; * baietii sunt afectati mai frecvent decdt fetele; * toate simptomele devin evidente pind la varsta de sapte anis | ‘+ simptomele apar continuu timp de gase funi sau mai matt in absen{a ultimelor doua caracteristici trebuie Iuat in considerare si un alt diagnostic. Sa examinam mai amanuntit aceste caracteristici principale ale TDA. Comportamentul impulsiv Unii dintre noi sunt, fireste, mai impulsivi — edteodata abia ai timp s8 gandesti si cei impulsivi au si actionat. La cealalta extrema se situeaza oamenii ultra-prudenti care se gandesc indelung inainte de a intreprinde vreo actiune. Aceste caracteristici fac parte din personalitatea noastra individuald, unica, iar intre aceste doua extreme Semne si simptome 6 exist toate nuantele comportamentale, Copilul cu TDA se situeaza tocmai la unul din capetele acestei varietit a personalitati Tata cateva exemple de comportament impulsiv. Un baat sau o fetita care intémpind mari greutafi in a intelege si a urma ideea de actiune succesiva. hi fiecare joc de la gradinifa sau in orice actiune care il obliga Sa-si astepte rdndul in urma altor copii, copilul cu TDA se impinge si insista si fie in frunte, indife- rent daca este bine sau nu si procedeze astfel. De exemplu, alfi copii pot sf fie mult mai buni in prin- derea sau aruncarea mingii intt-un joc de echipa, to: tusi el persist’ in a 0 face gi, din cauza impulsivitayi sale, probabil, va gresi. Continuand s se comporte astfel saptamani i luni de zile, el va deveni neagreat de ceilalti copii, cea ce fi va spori dificultitile Altexemplu: se citeste 0 poveste in fata elevilor din- ‘1-0 clas, dupa care se pun intrebari despre anumite aspecte din poveste; copilul cu TDA va da rispunsuti neclare, fara a se géndi daca sunt, sau nu, corecte. Accasta constituie 0 indicafie cd acesti copii vor avea probleme in a-si exprima gandurile verbal intecruperile lecturii de catre copiii cu TDA constituie, le asemenea, o comportare tipica in acest cadru. O dati in plus colegii vor fi enervati si pot sa-l ocoleasca pe ccopilul cu acest tip de comportament impulsiv. in cele din urma, copilul cu un posibil TDA devine atat de nepopular ineat este exclus din jocurile si ac- Livititile celorlalt copii. El va hoinai atunci de unul singut, deranjand jocurile si activitatile altor grupuri de copii, Din nou, acest mod de comportare deter- tind fespingetea lui de cate colegt si ritarea profe- sorilor s6 Copité hiperactivi eu deficit de atentie $i mai periculos este faptul ca un copil hiperimpulsiv Teactioneaza adesea fizic intr-un mod inadecvat. De cexemplu, 0 fetita se poate napusti la traversarea stra- zii fara cea mai micd grija pentru trafic. Nu este toc- ‘mai o bravada — sau o joaca de-a puia gaia —, ea pare s@ fie incapabila sa se opreascd, si actioneaza ‘numai sub imperiul unui impuls care fi spune s& tra~ verseze drumul chiar acum! Incapacitatea de concentrare Copiii trebuie si invete abilitatea de a se limita singuri la o unica treaba in acelasi timp. In mod normal, ei o invati treptat gi cu uguringa, tot atunci cind inva s& alerge, si sari, sa deseneze, si vorbeasca si sa dobin- deasca toate celelalte deprinderi fundamentale ale viet zilnice. Cand un copil descoperd ceva ce il intereseazé in mod deosebit, fi face plicere s& consacre mai mult ‘timp cercetind si explorand acel ceva, fie oa e vorba de dinozauri sau de 0 colectic de timbre. Nu acelasi lneru se intimpla in cazul copiilor cu TDA, care se pot com- porta dupa cum urmeaza. Copiii cu TDA isi pot pierde cu usurinta interesul pentru ceva, fiind distrasi de orice zgomot, imagine sau miros din afara. Cartea sau jucdria este aruncati, find cercetat noul stimul, dar numai pana apare alt- ceva care le distrage atentia, Acest salt de la 0 actiune laalta perturba in mare misura procesul de invafare, ‘mai ales la copii care sunt la gradinita sau de varsta scolar. Un copil cu TDA nu poate fi niciodata impli- Cat intro activitate un timp suficient pentru a favata din ea. $i acasa, deconectarea permanenti de la 0 ac- tivitate pentru 0 alta devine foarte impovaratoare pentru pirin{i. Abia s-a asezat la masa ca si-si bea ceajul, jati-! sirind in picioare ca s& cerceteze, de exemplu, de ce latra cdinele sau cine trece pe strada. Somme si simptome ” Un alt aspect al modului de comportare, descris mai sus, este acela cf nici o actiune nu este complet ter- ‘minata, ineat copilul este lipsit gi de satisfactia impli- nirii, El nu are bucuria si adued acasa, de la geoala sau_gradinita, un desen terminat, ci, mai curdnd, 0 pata de culoare. Rareori un copil cu TDA asculté instructiunile sau regulile unui joc sau ale unei activitati, Aceasta nu pentru cd sina pierdut orice abilitate de a intelege ceea ce se explicd; este vorba mai curand de incapa- citatea copilului de a asculta ceva un timp destul de indelungat ca sa prinda esenta explicatilor, concen- trarea lui find intrerupta de orice factor de distra- gere prezent, deun fel sa alta, Pe nd ceil cop sunt in stare sd elimine-aceste aspecte din viata de zi ‘cu zi, pentru copilul cu TDA accasta constituie o sar= ind imposibilé. Atentia lui este distrasi cu extrema uurina, Ca parte a inabilitatii copitului cu TDA de a se con- centta, el se angajeaza in neintrerupte flecareli, indi- ferent daca acestea se potrivese in ce priveste con- {inutul sau timpul producerii lor. Adesea vorbeste fare, acoperind intrebarile altor copii sau instructiu- nile si solicitarile adultilor. Noi tofi pierdem diferite lucruri, uneoti in fiecare zi Copilul cu TDA este insd un maestru in aceasta pri vinta, El nu are niciodata pregatite lucrurile pentru 0 activitate planificati, chiar dac& acestea i-au fost pu- se cu grija in ghiozdan la inceputul zilei. Nu se stie cum, ele au disparut sau s-au mutat intr-un loc im- probabil. Copilul incearca adeseori si se scuze prin relatarea nei povesti incdlcite despre ceca ce s-a in- tamplat si cine este de vind sau cauta motivatii pentra disparitia diferitelor articole. Pana la urma, nici una in explicatiile sale nu este crezuti, chiar daca este adevarata.is Copii hiperacivi eu deficit de atentie Hiperactivitatea excesivis Comparativ cu un batran de 70 de ani, toti copiii sunt hiperactivi! Toti parinti, ingrijtorii gi profesoriéstiu si se asteaptd la asta, fiind in stare, de obicei, si find in {frau copiii ce le sunt dati in grija, Acest lueru poate fi extrem de obositor, dar, pe masurd ce copilul se maturi- zeazii, jocurile gi actiumile vioaie lasa locul unor activi tai mai linistite, cu mai mare concentrare a atentici. Nu tot astfel se intimpli cu copilul suferind de TDA, a carui comportare poate fi ilustrata de exemplele ce urmeaza: ‘Totdeauna ii este greu sa se joace linistit. Jocurile si acfiunile lui trebuie sa fie totdeauna zgomotoase, cu multe strigite gi alergiri de colo colo, mult dupa varsta la care alti copii desfaigoara un timp semni- ficativ de lung activitayi mai linistte. Pentru un copil eu TDA este un blestem sa stea linistit Jocului mai mult de un minut sau doua. Chiar in timpul mesei nu igi intrerupe activitatea, Daca poate fi convins si stea pe scaun, se joacd cu farfuriile, cu costile, cu lingurile, cu soinitele — cu tot ce poate atinge — inainte de'a trece la vreo alté activitat. La gridinita sau la scoala poate fi foarte deranjant pentru alti copii si pentru personal, cand, de cxem- plu, vine timpul povestilor. Suferindal de TDA va im- pinge si va inghionti pe ceilalti copii in acest interval de liniste, Pe langi semnele de hiperactivitate de mai sus, p Cioarele acestui copil sunt in continua migeare, ma nile se joaca fara astimpar cu parul sau cu hainele; in plus, intregul sau corp face migcari a caror simpli Uurmarire este obositoare! Pentru un diagnostic corect de TDA copilul trebuie si se comporte caracteristic in cel putin opt din modurile descrise mai sus. Mai trebuie sa se {ind socoteala si de Senne si simptome » alti factori, deserigi in cadrul listei de simptome si de- spre care se va discuta in continuare. Deoscbiri legate de sex Se stie ca baictii sunt mai freevent afectati de TDA. Con: form statisticilor, baietii cu acest defect sunt de trei ot ‘mai numerosi devit feicle. Dar tocmai pentru ca deose- birea dintre sexe este atdt de important nu inscamna ca © fat cu semne gi simptome caracteristice trebuie igno- rat, Din antecedentele familiale se poate deduce adesea ci defectiunea a afectat mai mult membrii de sex mas- culin in timpul copilariei Varsta frsta la care un copil incepe sd se comporte intr-un mod caracteristic pentru TDA este de asemenea un ele- ‘ment important pentru stabilirea unui diagnostic corect. ‘Toti copiii foarte mici au 0 perioada de atentie scurti, Sistemul lor nervos nu este inca suficient maturizat pen- {rua permite perioade lungi de concentrare a atentiet. Pe miisura ce copiii se maturizeaza, perioada de atentie acordata oricarei activitati creste treptat, pana cand, la varsta de 3-4 ani, ei ajung si poata continua, mulfumiti, un timp oarecare, activitatea care ii intereseaza. Distra- erile din afara inceteazi, de asemenea, si le intrerupa prea mult concentratea, determinind poate doar o pr vire fugara, Aceasté comportare contrasteaza absolut ci saccea a copilului cu TDA, care continua sa se mute de la © jucarie la alta si pe care il distrage orice zgomot sau imagine din afara, mptomele de TDA trebuie si fie totdeauna evidente la 3-7 ani. Tipurile de comportare ca hiperactivitatea, impulsivitatea sau lipsa de concentrare care incep [a un copil de peste 7 ani nu sunt cauzate de TDA. (In capitolul | sunt menfionate alte cauze care pot fi confundate cu 1DA.)20 Cop hiperactivi cu deficit de atentie Durata simptomelor ‘Toti copii actioneaz& din impuls — de altfel, si uni a- dulli — in anumite momente. Aceasta poste fi o trasi- turd a personalitatii. Daca tentatia de a o lua inaintca al- (ora sau de a inbata jucdiria preferatd este prea mate, va ‘urma o actiune impilsiva. La cei mai multi dintre copii este ins un incident izolat, care, in general nu-i carac- terizeaza, Prin contrast, copilul cu TDA se inghesuie tot- deauna spre fruntea réndului sau inhafa cel dintai o anu- mit jucdie, pentru ca sa renunfe la ea dupa cfteva mi- nute, cand aitceva fi capteaz atentia. Un alt crteriu de luat in considerare pentru a stabili daca wn copil are, sau nu are, TDA este cel al duratei: semnele si simptomele caracteristice trebuie si fie continu prezente timp de sase luni sau mai mult, Povestea Emmei De ce ai dat buzna in fata, Emma? Sti cf gi alti co- pii doresc, ca gi tine, sa se joace cu calutul de lemn. Doamna ‘Tasker era’destul de suparati pe tine. Ea spune c te-ai jucat deja cu calutul mai inainte." Emima si Penny, mama ei, veneau spre casa, de la 6 gradinita particulara pe care o frecventa de doua ori pe saptamana, Comportarea Emmei, in varsta de trei ani, atat la gradinita, cét si acasd, a fost ingrijoratoare Jn ultimele céteva stptéméni, Dintr-o fetita vesela, fericiti, amabila, Emma a devenit rapid spaima gra dinigei — inhaga jucdiri, vocea ei se auzea mereu si includerea ei in orice activitate in grup s-a dovedit imposibila. ‘Sper ca aceasth comportare si nu continue, Se pare c& Emma are probleme fn a se incadra cat de cat in vreo activitate", a spus dna Tasker in acea dupa-a- miaza, wNurti face griji*, raspunse mamei sale Emma gi adiiuga, plind de speranta: ,Putem merge azi acasi pe rumul cel lung?" Semne si simptome a «Nu astézi, Emma, curind ¢ timpul si-1 hrinese pe Roddy. Astizi matusa Sue poate sa aiba grijé de el ‘nai putin timp. Aga ci. € mai bine sa ne grabint". ‘Auzind aceasta Emma a izbuonit in plins si, de- ‘ata, s-a agezat pe jos. ,,Vreau ca Roddy si plece — ‘uuemi place. Nu-mi trebuie un frtior!* Seara mai tarziu, dupa ce ambii copii s-au culcat, pindurile lui Penny s-au intors la observatiile dnet Tasker despre deficitul de atentie al Emmei. Penny a citit ceva despre TDA Intr-o revisté, dar nu a pus-o in leyaturd cu comportarea recent a Emmei. S-a gindit ca poate ar fi mai bine s& ceara sfatul cuiva. Doctorul fi cunostea bine pe Penny si pe copii i-a vazut pe tofi in multe situatii critice. Dupa ce i ‘-a istorisit comportarea recent schimbata a Emimei, «intrebat-o pe Penny daca nu cumva problemele aut ‘apirut dupa nasterea lui Roddy, cu trei luni in urma, "Cred ci da, a raspuns Penny. ,Si fie goesta mo- tivul pentru care a devenit atat de dificila? Incere sé- acord mai multa atentie cénd doarme Roddy, dar nu este ugor. S-ar putea sf fie geloasi si sa nu fie vorba despre unele probleme cu atentia?* Pe scurt, aceasta este problema, Penny! incearcat si auta o solutie ca si 0 ajufi mai bine pe Emma Si se simt in continuare iubiti si nu uzurpatt de Roddy.* Dupa cateva siptimdni, dna Tasker a chemat-o de-o parte pe Penny gi i-a spus ce mulfumita este ca Emma pare si-si fi depasit dificultatile, Este din nou fetifa fericité si binevoitoare din trecut’, spuse. Revulta din aceasta relatare cat de ugor poate fi pus un diagnostic gresit, daca nu sunt luagi in considerate tot factorii amientali, care ar putea influenta comporta- mental copilului. Penny a avut norocul sa primeasca un ‘fat adeevat in privinfa comportamentului fiicei sale. Faptul ca Emma s-a comportat astfel mumai un timp re- lativ scurt, c@ acest comportament avea 0 cauz’ expli2 Copitt hiperactivi eu deficlt de atenste cabild gi el s-a schimbat rapid de indata ce Penny a in- {eles problema — arata ca fetita nu suferea de TDA. Alte semne fizice posibile O cercetare efectuati in 1971 a pus in evident un numa mai mare decat se astepta de diferente fizice minore la copiii diagnosticati, in cele din urma, ca avand TDA. Acestca constaw in prezenfa unei singure cute palmare (cei mai multi oameni au dou asemenea cute), pozitia joasa a urechilor gi un proeminent epicant (cuté mon- goloida in coltul nazal al ochiului). ‘Nu toti copiii cu TDA prezinta toate sau vreunul din aceste seme, dar dacd sunt prezente, pot oferi mai mult certitudine in confirmarea diagnosticului Stabilirea diagnosticului ‘Cum s-a vizut, criteriile de diagnostic al TDA sunt stric- te. Se impune si subliniez inc o dati c& este necesar un diagnostic corect. Pentru ca si se prescrie un tratament eficace, diagnosticul trebuie sé fie sigur. Parintii sau ingrijitorii care cred c& ar fi posibil ca copilul pe care il au in grija sa aiba TDA, trebuie sa faca urmatoarele: 1, Sd contacteze gradinita sau scoala copilului i si pre~ cizeze daca si in aceste institutii se poarta la fel ca acasa. 2. $a facd cunoscute aceste dificultiti medicului curant al copilului. Ar putea fi necesara solicitarea unui pe- diatru (specialist in ingrijirea copiilor) daca exist un numar de alte aspecte medicale care pot fi confundate cu TOA. Sfatul competent al pediatralui va Kimuri toate posibilitatile comportamentale ale copilului. Semne si simprome a |. Daca totus acesta este diagnosticul definitiv, pot fi intreprinse actiuni adecvate — acasa gi la gcoaki — pentru diminuarea efectelor TDA. Cum se simt périntit ‘A avea un copil cu TDA este, neindoielnic, una din ‘watile cele mai epuizante fizic, caeia va trebui si-i luca fagd orice parinte. Surmenajul creaza o stare proas- (o Ja sfargitul zilei, dupa ce fiul sau fiiea afectata a ador- init. In aceste momente, in sufletul parintilor incepe si ‘veased sentimentul de vinovatie. E vina lor purtarea ne~ vorespunzitoare a copilului? Cu ce au gresit? Este re~ ielabil ¢8, uneori, 1a aceste fntrebari sau la altele asema- hatoare, profesionistii raspund afirmativ. Pentru com- jportarea copilului au fost incriminati parintii — lipsa de sliseiplina si implicare parental; mama care munceste;, sibsenta indelungatd a tatalui de acas — incapacitatea lor dea avea grija necesara de propriul copil a fost i serisa printre motivatii. $i acestea au putut fi presupuse chiar daca, in aceeasi familie, existau alti copii cu com- portare acceptabila, absolut normala. Aceasti atitudine sporeste disperarea parintilor. Ei insisi devin deprimati $i mai putin eapabili si facd fats vererilor dificilului lor copil. Daca totusi, ara tragere de a, Solicit ajutorul unui profesionist sili se spune ca sisi au nevoie de ajutor, aceasta contribuie in prea nica masura la cresterea autorespectului lor. Astfel, sim- \indu-se vinovati, nepotrivii si extenuafi, asemenca pi- ‘inti nu eapata nici ajutorul necesar pentru a-l ajuta pe copilul lor cu TDA, Povestea lui Matthew Janice si John s-au bucurat pentru ca al treilea lor ccopil era baiat, Nasterea unui fratior, Matthew, le-a facut fericite si pe Jemina si Tessa, de cinci si, res-% Copii hiperactivi cu deficit de atentie peetiv, de trei ani, John avea un serviciu permanent ca sofer de camion pe distanfe mari, Lipsea frecvent de acasi' mai multe zile la rand, sau chiar saptamani cand in Europa erau greve. Aceasta a creat citeva probleme pentru Janice. Ea lucra serile eu jumitate norma, ceea ce fi oferea societatea adultlor si ceva venit suplimentar, Dna Clarke, 0 vecini vaduva, era totdeauna dispusd sa aiba grija de copii — sistem ideal, potrivit pentru oricine. Dna Clarke se descurca bine cu tofi trei copiii, care erau totdeauna gata de cculeare cand Janice pleca de acasé. Problemele au inceput sa apard cind Matt se apro- pia de a doua lui aniversare. Energia lui din timpul zilei era ceva ce Janice nu intdinise la cei doi copii mai mari, Nu dormea dupa mas — nu a mai vrut si © facd de end implinise un an—, strica jucariile noi, si pe cele vechi ale surorilor sale de cum incepea si se joace cu ele. Mobila nu constituia un obstacol pentru insusirile sale neindoieinice de catirator. De ‘mai multe ori Janice a trebuit sa-1 ducd la spital pe {ru tratarea unor urmati ale freeventelor lui cazaturi lar cdnd Jemina si Tessa veneau de la scoal dar bucuroase, situatia devenea de-a dreptul impos bila. Ora ceaiului fusese pind atunci o perioada feri- citi, Tinistité a zilei. Acum Matt pirea incapabil si stea o clipa linisti, iar tréncdneala lui interminabila intrerupea discutile fetelor despre ziua lor de scoala, dna Clarke nu mai era multumita s& petreacd se- rile in casa lui Janice. I-a spus acesteia ed ye! nu vrea 8a se culee decit foarte tarziu si le trezegte pe Jam gi pe Tessa, duedndu-se in camera lor unde scotoceste prin jucdriile lor gi le inghionteste ca si le trezeasea. ‘Nu cred sii mai pot face fata prea multa vreme*. John si Janice au discutat problema in timput nei scurte vacanfe, petrecuta in rulot’, in perioada va- cantelor de vard — vacanta scurti, deoarece toti au giisit comportarea lui Matthew aproape imposibild in Senne yi simptome 2s pail Limitat al rulote. Hai sé mergem acasd, John", ii spuse Janice tirziu, in'a teia lor noapte de vacana. Parea epuizata,slaba gi trasd la fata gi cu ochii injee- {ai .Cel pugin acasi Matt nu ne sta tuturor pe cap. Crezi ef are o comportare atit de ingrozitoare pentru ie baiat? Nu am avut niciodata asemenea supariri cu fetele" Dupa ce a vazut problemele pe care Matthew le-a reat in fiecare zi a vacantei, John a insistat si se ‘ccara un sfat cum sa se facd fata cel mai bine com- portamentului fiului sau. Au solicitat vizita asisten- lului sanitar. Din pacate, postul fusese ocupat de cu- rind de o femeie mai in varsti, in locul asistentului care 0 ajutase pe Janice in primele zile dupa nasterea clor dowd fetife. Dup’ ce a ascultat povestea neferi citei lor vacante gi relatatea c& Matthew se comporta «lin ce in ce mai rau, asistenta a comentat ca cele mai tnulte probleme sunt cauzate de absenga atat de inde- lungati a tatilui de acasa. Un baiat are nevoie ca tatal sil fie acasa gi sa-i fie model, mai ales serile* si adau- til, intoredndu-se spre Janice ,cand deta esti la lucru. Simtindu-e oarecum pendlizaa, dupa ce au ana lizat situatia, Janice si John au hotarat ca Janice tre- buie sd-si fntrerupa serviciul seral, mai ales © dna Clarke a decis e& nu mai poate avea grié de copii. Pe viitor voi incerca si vin mai des acasa, spuse John ,dar nu pot sa promit, in zilele noastre este grou sit gisesti un serviciu, adugi el, ingrijorat Lunile treceau gi situatia se inrautitea. Matthew a inceput s8 frecventeze o gridinita particular, dar cu- ‘ind Janice a fost rugati si-l ia de acolo, deoarece ‘comportarea lui nedisciplinata era supdrdtoare pentru toata grupa. Janice era atit de epuizati si incapabila wi facd fata, inca, intr-o sear, ia l&sat pe toti cei trei copii in casa, de capul lor, iar dénsa a iesit la 0 plim- bare si se gindeasca ce ¢ de facut. Apoi s-a adresat unei asistente sociale,Copitihiperactil eu deficit de atentie Din fericire, aceasta mai avusese de-a face cu un copil cu diagnosticul TDA. Ea bénuia ed si Matthew ar putea avea 0 asemenea problema, Prin intermediul generalistului lui Matthew a cerut ajutor unui pedia- tu local, care avea, de asemenea, cunostinfe despre TDA. Matthew gi familia lui au primit tratamentul ne- ‘cesar pentru mentinerea comportarii lui in limite ac- ceptabile. Dupa doi ani a fost inscris in clasa intai la © scoala local gi intreaga familie functioneaza din nou ca o unitate fericita, Janice si John din acest studiu de caz au avut marele no- roc de a fi intélnit pe cineva care avea experienta in ma- terie de TOA. Fara aceast# farima de noroc situatia se putea agrava si mai mult, cu posibila dezbinare a fam Jici si, cu siguranta, cu sediderea marcata a sentimentului de autorespect al parintilor. S-ar fi putut autoconvinge, cc sunt niste parinti iresponsabili, acceptind totodata i ‘reaga vina pentru comportarea fiului lor — ceea ce nu ‘era deloc cazul. Rezumat Semnele si simptomele de TDA pot fi rezumate astfel: + comportament impulsiv; * dificultagi in concentrarea atentici; + hiperactivitate; + bait afectati mai frecvent decat fetele; + simptomele sunt evidente la copii pana in sapte anis, * simptomele trebuie si fie prezente continuu timp de peste gase luni 3 Care sunt cauzele tulburarii prin deficit de atentie? sunt eauzele TDA este o intrebare la care este grew ule raspuns. Din bogata literatura cu acest subject re- 4 cd exista mai multe teorii in privinta acestot cauze. ‘oblema esentiala pare si fie 0 anumité forma de de- ‘eglare sau disfunctic a creierului, care, la randul ei, de- (crmind dificultati comportamentale caracteristice pre vente la copii diagnosticati cu precizie ca suferind de 1D. Functionarea creierului la suferinzii de TDA |n primul rnd, s& vedem, pe scurt, ce se presupune ca se litkimpla fn ereier (adica aspectele neurologice) in aceas- ‘i stare, De fapt,fiecare suferind de TDA prezinta, proba- bul, aspecte unice gi usor diferite ale dezvoltiri creie- ‘ulti, Pot fi afectate diferite parti din ereier si pot fi im- plicate diferite substante chimice, Se considera ca dopa- nina, serotonina si norepinefrina sunt substanfele chi Inive legate de TDA, scdderea sau excedentul fiecdreia «tine ele putind genera simptome tipice de TDA, Sub- siratul acestui dezechilibru chimic il constituie, cel mai probabil, © carenja enzimaticd ce determina formarea ci cantitati prea mari sau prea mici din substanta chi- respectiva, (Enzima este o substanti care contro- diferite functii chimice din corpul nostru. in corpul jomenese actioneaza mai multe enzime, fiecare din ele \ndeplinind o funetie specifica. Dacd chiar una din aceste4 Copiit hiperactivi cu defict de atentie enzime lipseste sau este defectuoasi, efactele asupra controlului chimic al corpului pot fi considerabile. Unele in cele mai neobignuite sindroame gi dereglari moste- nite jsi datoreaza toate simptomele gi semnele lor toc- ‘mai absentei sau deficientei unei enzime vitale.) Cercetirile recente sugereazi c& simptomele speci- fice cele mai evidente la un copil cu TDA depind de sub- stanfa chimica al carei dezechilibru este prezent. In con- secinfi, se considera ci acesta este si motivul pentru care diferite tipuri de medicajie sunt mai eficiente la un ccopil decat la altul. Reactia copitului la un anumit medi= cament va indica ce medicament este mai valoros per tru avel copil. S-ar putea sa fie necesar ca medicul si prescrie alternativ edte un medicament de acest tip, pana sa-t giiseasca pe ce! mai potrivit pentru fiecare caz. Impulsivitatea Comportamentul impulsiy, asociat cu TDA, pare si fie legat cu partea creierului care inhibi comportarea inadeevata, Se crede ca substantele chimice implicate in acest tip de comportare sunt dopamina si serotonina. Un copil mai prevazitor se gindeste (poate sumar, dar totusi, se gindeste) la consecintele actiunilor si reactii- lor sale fafa de lumea externa. Nu aga procedeaza wn co- pil afectat de TDA: el reactioneaza dupa primul gand ‘are ii vine in minte, Acestia sunt copiii care se reped si rspunda la o intrebare fairl a se gandi daca raspunsul lor este corect. Tot ei sunt cei mai predispusi Ia acc: dente — dupa cum o aratd umatoarea intimplare. Povestea lui Thomas Copiii de la gradinita Tots si Toddlers au, toti, paltoa- nele pe ei, Asteapta rabdatori sa vind mamele, mitu- sile sau prietenii care si-i ia acasa, dupa o dimincata fericitA, plina de activitati interesante, vioaie. Fiecare se gindeste cu bucuric 1a masa gi lao dina linist Care sunt caueete rulburdrtt prin deficit de atentie? 29 He fapt, fiecare afard de Thomas. .Nu stiu de unde chergia", spune Beryl, conducitoarea gridi- hilei, Ingficdnd, din nou, © micd fiptura imbrdcat inten hanorae rogu aptins care rivagea jucdriile ayezate in ordine, S-a deschis usa gi o pal de vant ia facut pe copii \ se infioare. Caderea frunzelor si stropii de ploaie ‘au ficut sa-gi dea seama ci e deja iam’, Beryl a ti- init usa cand dna Wetherby, cu brafele pline de cum- nivaturi, tinand gi pe ultima odraslé a numeroasei wile Tamilit, a intrat in incdpere. ,,E 0 vreme ingro- vatoare®, bufhi ea, si un copac’s-a prabusit peste «irum. Maginile trebuie s& mearga pe contrasens in jpoitiunea respectiva. Vino, Linda, iubito, E timpul si Inemgem acash” Si dna Wetherby stranglndu! pe al dloilea junior in bratete sale largi, deschise din now a. Imaginea vagi a unui hanorac rosu si niste pi- cioare in aer a fost tot ce a vazut Beryl inainte de a wi seragnetul unor fréne gi un tipat acoperind zg votul vantului gi al ploii, , Thomas! Thomas", sti ca, alergind afara, unde zicea inspaimantator de nigtit@ 0 micd REpturd fn hanorac rogu, ‘»Nu Lam putut evita’, spuse gafaind un tana a- plecat peste Thomas. ,Mia sdrit exact in fata." Beryl Ingenunchie pe drumul ud si tsi puse pe genunchi capul lui Thomas. ,Unde te doare, Thomas?*, intreba ca cu blandete. ,.Piciorul gi aici — isi aratapieptul, Voiam si vad copacul... voiam...", dar efortul a fost prea mare pentru el si gi-a pierdut cunostinja. ‘Traumatismele iui Thomas au fost grave, asa incdit ‘a petrecut multe siptimani agitate in spital, pani, sa fie destul de reficut ca si poati merge acasa. Piciorul ui fusese rupt, iar 0 micd pies& de metal fi infepase plamanul. ,.De’fapt are mare noroc c& a rimas in via- (8, comenta mama lui. ,.Noi toti trebuie sa fim eu o- chil in patru céind Thomas este pe afara — este pre- dispus la accidente*.Copiil hiperactivi en defiett de atentie Copiii cu un comportament impulsiv, ca Thomas, au fost definiti ca ,predispusi la accidente“. Daca cineva risca sa cada, ei 0 pitesc neaparat — treptele si scarile sunt un cosmar, deoarece impulsivitatea ti determina la prea mare grabii si nu au timp si-si poarte singuri de gri- ‘J8 céind trec peste aceste obstacole. Aceasta predispozi- fic la accidente poate continua pana in perioada adulta, daca nu s-au facut din timp inceredri de remediere a comportamentului impulsiv care reprezinta cauza ei Din fericire, Thomas a fost in cele din urma diag- nosticat ca suferind de TDA. S-au facut pagi in ceca ce priveste controlul asupra comportirii sale impulsive, dar, cum a spus mama lui, oricine il are in grijé mai tre- buic sa-l supravegheze cu atentie Lipsa de concentrare a atengiei Copilul cu cele mai evidente dificultati constind in in- capacitatea de concentrare are deficiente in partea cre~ icrului legata de infelegere, Se crede ca acestea sunt cauzate de lipsa substantei chimice numita dopamina. Copilul nu poate prelucra adecvat informatia gi, in con- secinfa, are dificultafi in a infelege exact ceea ce i se cere. Aceasta va conduce la o comportare si mai impul- siva din cauza neintelegerii si, de asemenea, la o imensi frustrare pentru c& nefericitului copil i se pare e& nimic nu-i mai functioneaza corect. Hiperactivitatea Se crede ca copiii cu hiperactivitate exceptionala sufera din cauza reactiilor lor exagerate Ja situatii cotidiene normale. Procesele normale care restring si limitea- zi reactiile sunt incapabile si facd fat, rezultand 0 ac- tivitate permanenta. Se crede c aceasti anomalic este cauzaté de 0 cantitate excesiva a substantei chimice norepinefrina, Care sunt causele uthurdrit prin deficht de atenie? 34 Cauzele dezechilibrului in chimia creierului Sa examinam factorii care pot constitui cauzele_prit cipale ale acestor forme de dereglare a creierului. in de- cursul anilor, au fost investigate diferite linii de abor- dare a problemei. Le vom examina pe rand. Factorii genetici Toti suntem produsul genelor noastre — al acelor mi nuscule unitati de ADN, care, prin conceptie, trec in noi dle la parintii nostri; jumatate din gene provin de ta tata si cealalta jumatate’ de la mami. Acestea sunt ,figele noastte de identitate" ce ni se elibereaza ta nastere gi cate determina daca vom avea ochi albastri sau negri, pile alb& sau neagra, dacd suntem inal{i sau scunzi, veseli sau posaci gi lista este nesfarsita. Aceste date csentiale sunt ale noastre pe viata. Orice am incerca, ele hu pot fi niciodata schimbate, ci numai adaptate la me- dliul tn care ne-am naiscut gi ne ducem traiul Existd dovezi certe ci TDA este o stare mostenita. Un numar de studii au confirmat ca TDA este mai freevent ccopiii printre ai caror membri de familie (mai freevent tn bra, de exempt, un unchi sau ta), uni au pe: ventat simptomele afectiunii in copilarie. In cadrul unui studi pe copii cu TDA s-a constatat ca 25 la suti din pi- ii lor biologici avuseserd tipuri de comportare ase- iiniteae jn copie. Dimpotriv, a copii adopt, numai 4 ta sutd din parintii adoptivi avusesera probleme vimilare in copiliie. Studiile au mai ardtat cd este mai probabil ca gemenii identici (adica cei cu un set de gene icentie, determinat de conceptie) sa sufere améndoi de IDA, comparativ cu gemenii non-identici (rezulta ge- meni non-identici cénd doi spermatozoizi fecundeaza ‘loud ovule, aga inedt genele gemenilor sunt tot atit de dliferite ca ‘ale oricarui alt frate sau ale oricarei alte worl)Copiit hiperactivi cu deficit de atentie Evidenta ne arata c& factorii genetici sunt in mare misuri rispunzatori pentru TDA. Mediut in care s-a dez- voltat copilul poate insa sa influenjeze gradul de mani- festare a tulburarii. Acesti factori ambientali nu pot nici- data si vindece sau sa inlature complet simptomele,, dar pot siguranf, s-} permit copilulu sf duct viaki multumitoare, depling. Tot astfel, un mediu. ne- prielnic, in care afectiunea nu este recunoscutd si tratatd ‘corespunzitor, poate determina inrdutdjirea simptome- lor, cauzind multa nefericire copilului si familiei sale, Aceasta conduce la alti factori care vor determina in ce masura va invata copilul si-si gestioneze dereglarea genetic’ Alergiile alimentare In decursul anilor s-a acordat multa atentie intoleranfei sau alergiilor alimentare gi s-a crezut c& ele sunt cauza declansarii TDA. In America anilor 70 aceasta teorie era deosebit de rispindita datorita, in principal, lucrarilor doctorului Ben Feingold. Dr. Feingold era un pediatru specializat in fenomene alergice ca eczemele si astmul brongic la copii, Pe parcursul activititii sale el a obser- vat cd daca din regimul alimentar al copilului se elimina alimente care contin anumite aditive si/sau in. special aspitind, dificultaile comportamentale se amelioreazi. Dupé parerea lui, acest luctu era deosebit de util in com- baterea hiperactivitatii la copii. in mai multe state din. SUA s-au infiintat Asociatii Feingold care urmau si o- jentare a copii fere sfaturi in privinta restrictilor ali hiperactivi, Aceste diete s-au réspandit in Regatul Unit si Australia spre sffirsitul deceniului al saptelea si it ceputul celui de-al optulea, dar, surprinzator, nu au de- venit populare tn restul Europei, nici in Scandinavia, Teoriile dr. Feingold asupra dietei si a'hiperactivitatii au inspirat numeroase cercetari stiinfifice. Rezultatele acestora au aratat ca exista pufine dovezi stiintifice con- Care sunt cauzele tulburarii prin deficit de atenjie? 38 rete ef ar exista 0 legaturd certé intre aditivele alimen- are gi comportamentul hiperactiv. Totugi, unit experti considera ¢& anumite alimente pot determina, la unii ‘copii, inrautatirea unui TDA preexistent, Périnti gi infir- inicrele care se ocupa zilnic de alimentarea copiilor se ilueazi pe cea mai buna pozitie pentru a surprinde rive legitura intre un anumit aliment si 0 comportare anormal. Astfel, daca dupa ce copilul a consumat anu- tite alimente — de exemplu, ciocolata, branza, ali- mente colorate in galben, continand uncle aditive — comportarea lui se deterioreaza, se impune sa se su- }nime aceste alimente timp de 3-4 zile, notind daca s-a jvrodus vreo ameliorate, Schimbarea dietei copiilor tre- huie si se facd, totus, cu grija. Utilizarea unor restrict ica numeroase in cadrul regimului lor alimentar este ppoticuloasa, Este important si retinem urmatoarele re~ comand * Pentru cresterea si dezvoltarea corespunziitoare a co- pilului este necesara o alimentatie completa. Copitul (vebuie si primeasca, zilnic, toate componentele unt rogim alimentar sinatos. Nu_trebuie incercata 0 schimbare radicalé a dietei copilului fara a fi consul- (at un dietetician. Acesta va fi in misura sa recoman- «le alimentele care si asigure echilibrul zilnic si vax loarea nutritiva a unui regim sdndtos + Lxagerarea posibilitatii unei legaturi intre diet $i tunele dificultafi comportamentale poate distrage a- tentia parintilor de la alte cauze posibile ale compor- Latii copiilor lor — de genul celor ce vor fi discutate in capitolal 4, + Menfinerea unui copil la un regim alimentar cw restrictii necesiti: mult timp, este adeseori costisi- toare si poate fi aproape imposibill cand familia este numeroass. + Un regim ou restrictii i poate crea probleme co- pilului insusi, Daca nu poate ménca alimente care leCopiti hiperactivi cu deficit de atentie fac plicere prietenilor lui, se va simti gi mai izolat social. Aceasta poate detetmina o si mai accentuata hiperactivitate si un comportament antisocial * Alergia sau intoleranfa alimentard nu determina cau- zal un TDA, dar poate inriutdti comportarea unui copil diagnosticat ca suferind de TDA. Trebuie mentionat faptul c’, in zilele noastre, cele mai ‘multe alimente poarti etichete pe care este inscriptionat, inteligibil, confinutul lor. Astfel, pirintii pot aprecia mai rapid continutul hranei pe care o ingera copilul lor, Acest Iueru este de importanti vital pentru un copil care s-a dovedit alergic la un anumit aliment — un exemplu il constituie alergia Ia arahide, care astazi se are c& devine tot mai frecventa. Si nu uitim cA nu toate aditivele alimentare sunt daunitoare; unele din cle sunt esentiale pentru conser- area alimentelor. Fara aceste substanfe mictobii s-ar dezvolta rapid pe substratul alimentar $i ar genera multe boli. De asemenea, in lipsa lor. am avea la alegere o grupi de alimente mult mai limitata, Anomalit tiroidiene Glanda tiroida este situata in partea anterioara a gatului Este o glanda endocrind care influenteazi numeroase funetii ale organismului. (O glanda endocrind secret hormoni direct in singe si nu printr-un canal excretor, cum o fac alte glande din corp. Efectele hormonilor se” ‘retati de glandele endocrine au o sfera larga de actiune si extrem de rapid.) O tiroida prea activa accelereazi toate mecanismele otganismului si poate sa determine, frecvent, o activi- tate exagerata. Uneori si copiii pot fi afectati de o tiroida rea activa, iar comportarea lor consecutiv poate fi foarte asemanitoare cu cea caracteristica pentru TDA. Totusi, nu s-a gasit nici o relatie intre cele doua dere. Care sunt cauzele tulburarii prin deficit de atenjie? 38. gli, fiind deci important ca disfunctia glandei tiroide Si fie exclusa dintre cauzele hiperactivitafii unui copil. Alti posibili factori cauzali ai TDA Malnutritia in mica copilatie a fost avansati ca posibil factor cauzal al TDA. Malnutritia, determinata de difi- cultiti familiale sau de probleme sociale, mai poate fi cauzata de alte boli care impiedica digestia sau ab- sorbtia corespunzitoare a alimentelor. Boala celiacd prin alergie la gluten (proteina din cereale si alimente ce © contin) este un asemenea exemplu, Abuzul de alcool Abuzul de alcool de catre mami in timpul sarcinii a fost, de asemenea, presupus ca factor favorizant al TDA. Daci acest abuz a fost atat de marcat inedt copilul s-a ‘cut subponderal si/sau cu eventuald intirziere men- , sansele ca acesta si fie afectat side TDA sunt mai Intoxicafia cu plumb 5-2 suspectat intoxicatia cu plumb ca posibil factor cau- al TDA. Exista ins@ patine dovezi in sprijinul acestei ipoteze. Nu s-au constatat, 1a copiii cu TDA, valori sem- icativ crescute ale plumbului in singe. Pumatut ‘Sa cereetat, la gravide fumitoare, rolul posibil al fuma- lului in dezvoltarea TDA la copiii lor. Studii efectuate in SUA au aratat ca mamele a 22 la suti din copiti cu TDA6 Copii hiperactvi eu deft de atentie au fumat in timpul sarcinii; prin contrast, copiii ra TDA ai unor mame fumatoare in perioada de sarcina au Teprezentat numai 8 la sutd. Asadar, desi nu se poate firma categoric ci fumatul provoaca TDA, relatia este destul de plauzibila pentru a se recomanda abandonarea fumatului in timpul sarcini, S-a constatat ed la adolescentii cu TDA probabilitatea practicarii fumatului este mai mare decat la egalii lor Rira TDA. Celor cu TDA le este, de asemenea, extrem de sgreu sa scape de aceasta deprindere, Poate cei incep si fumeze cu speranta de asi corecta incapacitatea de concentrare sau de a-si ameliora indeménairile sociale. Asocierea TDA cu alte sindroame Se pare ca mult mai multi dintre copiii cu TDA, decat era de asteptat, mai au si alte afectiuni sau sindroame. Au fost identificate trei asemenea sindroame. * Copii cu sindrom Tourette sunt afectati uneori si de TDA. Acest sindrom este o stare in care copilul are niste ticuri fizice, ca, de exemplu, permanenta ridica- Te a umerilor sau clipitul exagerat, concomitent cu strigarea unor euvinte indecente in momente nepot vile. $i hiperactivitatea poate fi un simptom al aces- {ui sindrom. Sindromul Tourette poate fi prezent atat {a copii, cat si la adulti, totusi adulfii pot invata si-si controleze simptomele intr-o anumita masuri, Desi au s-a dovedit efectiv existenta unei legaturi intre cele doua stiri, este o realitate freeventa mai mare a ‘TDA la copii cu sindrom Tourette. * Tot astfel s-a constatat c4 neurofibromatoza este po- sibil prezenta concomitent cu TDA. Aceasti alec {iune, posibila att la copii, cét si la adulfi, consti in prezenta unor nodozitati necanceroase in diferite arti ale corpului. La persoanele respective se pot observa, de asemenea, pe piele, numeroase pete de Care sunt cauzele tulburdnl prin deficit de atemtie? 37 culoarea cafelei cu lapte. Apar probleme cnd nodo- itaqile devin atat de voluminoase incat afecteaz’, prin presiune, functionarea unor organe vitale ale Corpului. Repet, nu s-a dovedit existenta unci leg’ tur intre TDA gi aceasti afeetiune, dar, uneori, ele pot coexista. : Fenilcetonuria este o stare cauzatd de absenfa unei cenzime vitale, in care organismul este incapabil sa ulilizeze corect un aminoacid esential, si anume, fe- nilalanina, Un numar de alimente zilnice (carnea, pestele, branzeturile si oudle) au un bogat continut de fenilalanind, Substanta este prezenti, de asemenea, in cantitate mare, in vegetale ca mazirea si fasolea; in consecint, regimul alimentar al celui suferind are hnumeroase restricti Din cauze deocamdata necunos- cute se pare cd un asemenea regim sporeste riscul aparitiei TDA la un copil Rezumat Este foarte posibil ca tulburarea prin deficit de aten- {ie si fie o stare mostenita genetic. Alergiile alimentare nu sunt factori cauzali ai acestei stiti, dar anumite alimente pot agrava problemele existente, ; Ju exista nici o legitura intre anomalile tiroidiene gi TDA. Fumatul in timpul sarcinii poate avea 0 actiune favo- rizanti a dezvoltarii acestei star la copil. : Abuzul de alcool in timpul sarcinii este un potential factor cauzal Malnutritia in mica copitarie poate favoriza aparitia A. A fost cercetaté posibilitaten unei_iotoxiati ox plumb, dar aceaste nu se considera a fi factor cauzal. Existd'o strinsa legatura intre TDA si anumite alte sindroame sau afectiuni.4 _ Alte cauze ale unui comportament dificil Dupa cum s-a mai subliniat, este esenti ic sorect inainte de orice incercare de a a De cop tl familia Tui si facd fata acestui comportament dificil aa ee eet ce pot imita TDA si pot co- a, cil Sine ut aceasta, flcdnd 5 mai dificila clarificarea pro- e aceea, inainte de a se confirma diagnostic TDA se impune excluderea altor condi medicale ‘ikea psihologice, care ins, daci sunt depistate, necesita un ratament adcevat, Esie important ca un copil cu com- Porlament dificil sa fie examinat medical inainte de a se intreprinde alte investigatii. Ar fi tragic ca un copil cu o afectiune medicala tratabili — de exemplu, o surditate 4 fie etichetat ca suferind de TDA, pe cand cauza fizica a problemei lui ramane nediagnosticata, Aceste alte posibile cauze ale comportamentului ficil 1a copii pot fi impartite, in mare, in doud eategorii Faptizice $i psihice. Desigur, pot exista intrepatrunderi inure aceste diferte situati, precum gi intre ele $i TDA. Afectiuni fizice Surditetea Surditatea este o stare relativ freeventa i In 4 in mica copi- Tirie. Au loc frecvente infectii ale etilor respiratorii sus Perioare (raceli sau amigdalite) in perioada de formars 4 imunitatii copilului la diferite infecti, iar urechea me- Alte cauze ale uni comportament difiett » sli este adeseori implicata in aceste infectii, rezultatul ‘und o surditate fluctuanta, Acest tip de surditate poate ‘i identificat deosebit de greu, deoarece gradul de surdi- lute vatiaza de la 0 2i fa alta; uneori auzul este foarte bun, \licori — mediocru. Fenomenul poate dura mai multe iptamani, pana se lichideaza infectia. Cauza este re- ‘ionenfa unui mucus solidificat in urechea medic. (Se hie prea bine c& un copil cu surditate flyetuanta aude perfect in ziua in care i se fac la scoala testele auditive!) ‘Aceast stare fhictuanta poate exercita asupra copi- lulu o influent marcatd. De exemplu, el poate auzi nu- suai jumitate din ceea ce fi cere al fata roma sar pro- ‘esorul sit, actiondnd exact invers de cum i s-a cerut. In ‘nsecinga, nu poate infelege de ce este dojenit pentru 1a facut ceea ce crede c@ i s-a pretins. Dacd aceasta © intampli cu regularitate, copilul va deveni iritat si tuustrat de acest comportament inexplicabil al adultilor. Comportamentul dificil va deveni mai pronuntat din \uiuza confuziei copilului, care s-ar putea sa incetce re- ‘olvarea problemelor sale printr-o comportare impulsi- \a si hiperaetivitate. La copiti care fac frecvent infecti ale cailor respira- \otii superioare se impune investigarea cu atentie a unei «ventuale diminuati (Sau pierderi) a awzului, dupa ce in- Icctia a fost lichidata. Testele trebuie ficute Ia diferite intervale de timp, admiténd posibilitatea unei surditi Huctuante, grija deosebita trebuie acordata gi copiilor care au licut frecvente tratamente cut antibiotice pentru infectii ‘le urechii medii. Aspectul de clei fn urechi, in situatia in care oscioarele urechii medi nu se pot migca adecvat, inv mucusul cleios, poate fi o consecinté a unui asemenea (vatament (necesat) so cauzi a surditatii luctuante. Me- «licamentele anticongestive (antiinflamatorii) sau, fn ca- ri severe, paracenteza timpanului (perforarea timpanu- cu efiminarea fluidului lipicios, sub anestezie genera- |i) pot fi necesare pentru lichidarea cleiului din ureche. lotusi, Ja unii copii acest tratament nu este necesar deoa-Copitt hiperactivi cu defiet de atemtie Tece dezvoltarea normala in continuare a calor nazale si auditive va permite drenarea sceretillor lipicioase Un alt tip de surditate, numita senzorio-neurali, este cauzata de lezarea nervului acustic. Aceasta stare poate fi prezenta de la nastere sau poate fi consecinta unei viroze — de exemplu, dupa pojar sau meningita virala. Adescori sunt necesare metode speciale de invatare a co- pilului eu aceasta forma grava de surditate. Daca acest tip de surditate trece neobservat pot rezulta probleme comportamentale; o data ct. extinderea cercetitii aces- ‘or situatii la tofi nou-nascutii din Anglia, se spera ca ea va fi intotdeauna depistats, Trebuie totdeauna acordata atentie preocupaii pirin- {ilor in ce priveste starca auzului copiilor lor. Dac ma- ‘ma unui copil spune ca el este surd, probabil c& asa este! Diftculati visuale Vederea fiecarui copil trebuie testata la intervale regu- late — dar schimbarile. acuititii vizuale se pot produce rapid intre dowd teste. Intre varstele de 27 luni si patra ani si jumatate (varstele la care se fac, de obicei, testele vizuale de rutind) vederea copilului se poate schimba din normald, in miopie. Cu alte cuvinte, objectele depar- tate apar foarte estompate. Copiii mici nu sunt in stare sa explice c& nu vad bine. De accea, pot confunda cu usurinta 0 parte din ceca ce {i se arata (Ia fel cum un copil surd se ingeala in privinta sunetelor), La randul ei, aceasta poate duce la 0 com- portare aparent dificila, de neascultare, deoarece copilul nu a infeles ce i se cere. Agadar, cdnd exista probleme ‘comportamentale serioase se impune un test vizual — mai ales daci comportamentul dificil al copilului a i ceput numai de curind, Mica crizi epileptica (petit mal) Petit mal este o alta stare cate trebuie exclusa la un copil cu probleme comportamentale, inainte de confirmarea Alte cauce ale unui comportament dificil a slimosticului de TDA. Petit mal este o form particulara dle epilepsie, in care suferindul se deconecteaza ‘teva secunde: se opreste la mijlocul unei fraze sau igi ‘ntterupe, pentru scurt timp, treaba pe care 0 face; are suivirea pierduté, in timp ce la nivelul ereierului se per- ‘ep descarefirielectrice anormale. Apoi igi reia vorbirea ww activitatea de pnd atunei, ca $i cum acestea nu ar fi lost intrerupte. Copiii care prezinta aceste ,absente co- ‘nntiale* (un alt fermen comun, folosit pentru petit mal) ‘unt udesen etichetati ea visitori diumi. Asadar, dacd se ‘itil freevent ea niste copii lnistit,introspectivi, st viseze ziua, constatindy-se si o diminuare a perfor- mnantei scolare, trebuie exclusa posiblitatea unui petit ‘nul prin. adresarea la un pediatr, : Intrucat absentele se pot repeta freevent in cursul “lei, nsumand eateva ore, copilul poate pierde mult din seca ce se petrece in jurul lui. $i in acest caz, copilul poate pairea dificil sai neascuitator dac& inregistreazi ‘numai o mic& parte din ceea ce i se cere. ett mal poate i raat eu succes foosind medica. ‘nente specifice; asadar, se impune solicitarea unui avi Calica dc educatoarele de la gradinfi,asistentle ‘lola ere sau profesorii — de altfel si paringii — au iki un permanent visitor diurn, Pificultiti de invagare Dificultatile de invatare se pot manifesta, de asemenea, 'n forma unei comportiii proaste. Copilul care constati ii este greu s& fac’ lucruri pe care egalit sai par sa le ite cu usurin{a este tulburat incercand sa-pi as- ipsa de abilitate, Frustrarea consecutiva incapa- de a reusi in jocuri din cauza neinfelegerii poate ‘luce, de asemenea, la accentuarea supararii Dac’ se banuieste o dificultate de invatare — poate humai intro arie anume a dezvoltarii, de exemplu, in vorbire, mobilitate sau memorie — se impune o inves- {igre multidisciplinara, Recurgerea la un centru de dez~tigate minutios. Orice problema intt-o arie specifica tre- bbuie sa se bucure de o atentie speciala. Cand copilul ajunge cu invatarea la nivelul corespunzator nevoilor sale particulate, comportarea lui se va imbunatati In scoala, consilierul pentru nevoi speciale poate ajuta la sabilrea nevoilor educationale coreote pent iecare copil Un copil poate, fireste, si aiba dificultati de invatare $i, totodata, sa sufere de TDA, semnele si simptomele: fiecaeia din aceste situati fiind greu de lamurit, Totusi, este esential ca aceasta si se facd, pentru ca amandoua) si fie tratate corespunzitor. Se crede e# aproximativ 20 Ja suta din copiii cu TDA pot prezenta concomitent gi alte deficiente. ‘TDA, ca alare, poate fi, de asemenea, principala cauza a problemelor de invatare. Neatentia si lipsa de concen-, {rare a copilului in cazul TDA mu favorizeaza usurinta de} invatare. Sindroame specifice Exista 0 serie de sindroame specifice care pot imita, foarte fidel TDA. (Un sindrom este un amestec specific de simptome fizice care, Iaolaltd, mascheaza o stare specifica — adeseori o stare mostenita.) Unul din sin- roamele cel mai des confundate cu TDA este sindromul Tourette. Acesta se caracterizeaza prin: + freevente ticuri fizice — de la migcari repetate ale intregului corp, pant la contractii spastice ale fetei, ale mainilor sat ale muschilor ochiului; * ticuri verbale — copilul afectat striga, involuntar, di ferite cuvinte sau fraze wzual obscene sau injursturi Hiperactivitatea permanent a trupului poate fi foarte aseménitoare cu TDA. Alte cauze ale unui comportament dificil % Alte sindroame si deficiente rare — cum este sindro- vol .X fragil® (0 stare mostenit4, diagnosticata recent, ivand urmatoarele trasdturi principale: dificultati de suvalare, de vorbire, de asemenea, o fat Iunga si in- usta) sau hiperfunctia tiroidei (descris& pe scurt in ca- pulolul 3) — pot fi, de asemenea, confundate cu TDA, Niovenind necesar un aviz medical expert pentru Kimu- sea situated Posibile reacfié adverse la medicamente Anumite medicamente, administrate in afectiuni ca epi- lepsia sau astmul brongic pot da reactii adverse con- ‘und in modificari comportamentale similare cu cele constatate la copiii cu TDA. Este importanta identi- hicarea acestor reactii nedorite gi, daca se poate, schim- hharea medicatiei Deregliré de purtare inainte de confirmarea diagnosticului de TDA, mai tre- excluse alte dereglari de purtare si emotional-com- porlamentale, cu ajutorul psibiatrului. Un copil cu dereghari de purtare’prezinti tendinge sulisociale evidente. Are un comportament agresiv, poate «1 fure, $8 chinuiasc& animalele gi, mai rau, si provoace uvendii sau devastarea proprietatii, Copiit eu dereghari ‘nofional-comportamentale (DEC), pot prezenta, de ase- ‘enea, 0 gama largi de probleme comportamentale. Ei 1 un autorespect Scdzut, sunt adeseori anxiogi sau de- ati, au relatii proaste cu egalii lor gi sunt frecvent ‘wsuzi si necooperanti Maltratarea copiilor (eratamentul abuziv) Din nefericire, maltratarea (abuzarea) unui copil trebuie (oideauna Tata in caloul ca 0 cauza posibila a compor- (omentului dificil. Abuzul de copil poate imbrica dife- rite forme:“ Copiti hiperactivi eu deficit de atenie abuz fizic; abuz sexual; neglijare; abuz emotional Primele trei forme de abuz vor prezenta, probabil, semne si simptome mai clare si mai evidente decét abu- zul emotional. Pe scurt, abuzul fizic se traduce prin anata chiar fructuri pentru care nu se dau expli plauzibile, Abuzul sexual va determina posibila aparitie unor infecfii urinare, teama de sexul opus sau cu- nostinfe sexuale precoce. Neglijarea va fi evidenta prin pierdetea in greutate gi lipsa de curitenie corporala gi vestimentara, Abuzul emotional se poate manifesta, ca atare, chiar prin comportamentul dificil al copilului. Copilul fa care Se sttigt tot timpul acasd, ciruia i se spune ci este ne- ‘folositor si de ale carui activititi nu se intereseazi ni- meai, de exemplu, poate reactiona in unui din doua mo- uri diferite, Fie ca se va supune comenzilor de acasa, pierzindu-si respectul pentru sine insugi sau se va afir- ma singut, intr-o manierd deloc nesiguri, in afara casei. Rezultatul poate fi un comportament hiperactiv, dez- obedient sau perturbator galagios. Distinetia dintre comportarea cauzati de un abuz. emotional si aceea a unui copil cu TDA este dificil. Este hecesari o actiune detectivistica foarte grijulie din par- ‘ea tuturor disciplinelor care se ocupa de bunistarea co- pilului. Poate fi necesara convocarea unui consult, cu participarea parinilor. Parintii, carora rolul lor li se pare Gifieil, pot, uneori, 88 nu-si dea seama de efectul atitu- + Dece, pentru el, trebuie ficute aranjamente speciale’ + De ce frafii $i surorile lui na trebuie sa facd la fel? Acestea ar putea fi unele din intrebarile pe care copilul le-ar pune sau gi le-ar pune in sinea lui, fara a le exprima verbal. ; Nu este o sarcind usoard si-i explici unui seri ec ‘este TDA $i poate cf parintii nu sunt cei mai indicati si (fad, Sint tin el ee a poate de multi vreme,2 Copitt hiperactivi cu deficit de atensie {in miezul problemei privind comportarea copilului lor. Starea lor sufleteascd a devenit, se intelege, nu o data incordati, ceea ce nui constituie cea mai bund situatie pentru a oferi — sau a primi — informatii. Poate c& asistenta sanitard sau asistenta sociala va fi persoana cea ‘mai potriviti s& discute cu copilul, sa-i asculte pre- ocuparile si si-i rispunda la intrebarile sale foarte firesti despre situatia lui. Poate ca isi pot asuma sarcina alte persoane, mai depirtate de evenimentele zilnice. De exemplu, ar putea si o facd o matusa preferatd, bine informata (¢ important) sau un unchi favorit Evident, explicatiile trebuie adaptate la varsta si la capacitatea de infelegere a copilului, Este ins impor- tant ca la intrebarile lui rezonabile sa se réspunda cu calm si sinceritate. ‘Teama de necunoscut ne afecteaza pe tott, ceea ce, probabil, este gi mai valabil pentru un copil cu TDA. I'se poate pirea dificil sa infeleaga de ce este atit de nepopular si de ce trebuie tratat altfel decat partenerii lui de joaca, Daca se poate, ar fi de preferat ca ajutorul si-i fie oferit copilului la el acasi si la gridinita sau scoala lui ocala. Totusi, citeodat, situatia local se deterioreazi atit de drastic, incdt copilul, poate, va trebui si triiased, un timp, in afara casei. In Marea Britanie, gcolile cu internat sunt preferate mai rar decdt in urma cu zece ani Unitati speciale din cadrul gcolilor locale sunt accesibile in multe regimni ale farii, avand rolul de a rezolva pro- bleme speciale. Ocazional este ins necesar ca un ase- ‘menea copil si petreacd cAteva luni intt-o scoala spe- ciald. Pentru ca aga ceva sa se intémple, copilul trebuie »limurit oficial". Este o procedura initiata de autoritatea pedagogic’ local, care include personalul medical, psihopedagogi si lucritori sociali, care stabilesc cele ‘mai indicate facilititi pentru fiecare copil. Inainte tnsa de a ajunge in acest stadiu, scoala trebuie si intreprin- i anumite actiuni gi sa facd anumiti pasi (vezi capito- ul 7). Combaterea tulburdrit prin deficit de atentie 3 Efectele asupra altor copii Nu trebuie uitat, nici ignorat, efectul asupra celorlalti copii din familie. Ca si in cazul oricarei afeotiuni ou handicap (si TDA este o afectiune cu handicap) este im- plicata intreaga familie. Ceilalti copii isi vor exprima jena, dar si afectiunea pentru fratele sau sora bolnava. Loialitatea fata de acest frate sau aceasta sora fi poate iinpiedica sa lege prietenii — poate fi extrem de jenant sa aduci un prieten acasa, intr-o casd in care taraboiul, comportamental recalcitrant gi o hiperactivitate perma” nenta sunt ceva obignuit, S-ar putea ca si parinfi si de- vina atat de implicati in ingrijirea copilului cu TDA, in- cit atentia lor pentru nevoile celorlalti copii s& treaca pe al doilea plan— nicidecum intentionat, ct din pura lips dlc timp gi de energie. Povestea lui Tom »Mamico, Jeremy ma cheama si mi joc azi cu el, la el acasa, declara Tristan, depundndu-si ghiozdanul pe masa din bucatarie. ,Esti de acord?* »Fireste, dragul meu, rispunde Susie Tuck. »Cheama-l'insa si tu pe Jeremy la noi din cand in Gand", adauga ea adresndu-se fiului care se retri gea. in acea clipa se auzi o trozniturd ingrozitoare in casi, urmata de un tipat putemic. Susie se repezi sus pe scari, de unde veneau zgomotele unei batalii Deschiziind usa camerei lui Jessica, fiica ei de nowa i se infifisa scena unui dezastru. Cart, hartie, ¢ si tabla de sah, preferata Jessica, erau toate imprastiate pe jos, iar in mijloc zicea, mort, un tele- vizor portabil Tom a ficut asta, mamico", striga Jess, ,,A intrat induntru si a vrut si schimbe canalul la TV. I-am spus sa nu 0 faca pentru ed citese si ascult...* Jess nu si-e mai putut stapani Iacrimile gi s-a aruncat in bra- {ele mamei sale. :Copitihiperactivi cu deficit de atenie »Nu-i nimic, draga mea. Se poate repara' suspinii Susie, itindu-se in jur in cdutarea vinovatulul de rovocarea acestui haos. E sub patul meu", sopti Jess, dndu-si seama ca mama il cduta pe fratiorul ei ‘ma mie, Tom, Tom a fost diagnosticat recent ca suferind de TDA. I s-a inceput tratamentul si s-au inregistrat céteva ‘Suecese, dar in ultima dupa amiaza si seara devreme comportarea lui s-a destabilizat din nou. Susie a ppus-o pe seama dozei de medicament pe care o luase la vremea pranzului. »As dori ca Tom si se fac’ bine mai repede", se confesi Jessica mamei sale, seara mai tarziu cand, in sfarsit, Tom a adormit. Am putea invita prieteni care sa ramana gi peste noapte. Oh, regret. Nu ar tre- bui so spun. Tristan mi-a spus sa nu o fac. Noi il it~ bim pe Tom, dar ¢ un adevarat pericol. Nu am vrea si-fi rinim sentimentele... Draga mea, sunt atat de incurcata." La sfargitul s8ptimanii Susie sedea in gridina cu Tristan si Jessica, Guy, tata copiilor, il huase pe Tom {a inot $i era pace. ,.Din cauza lui Tom nu invitati prieteni la noi, intrebz Susie calm, Jess gi Tristan S-au uitat unul la altul. Dupé o clip de tacere, Tristan spuse: Ei bine, da. Vezi, tofi frafii mai mici ai altora se joacd linistit, singuri de capul lor sau cu prietenii lor. Si... si...", Tristan gi-a inghitit vorba, netvos, .ei tofi spun ca nu vor si vini daci Tom e aici, De accea nici nu-i mai chemam...", adaugi el incet. Seara, Susie si Guy au discutat despre accasti conversatie cu cei doi copii mai mari. Guy spuse cu hotarare: .Ne-am concentrat prea mult asupra pro- blemelor iui Tom. Nu stiu cum stai tu, Susie, dar eu ‘au mi-am dat seama de efectul pe care toate acestea Je-au avut asupra lui Tristan gia Jessicai“. Susie didu din cap aprobator. ,,Trebuie si incercain sa le acor- dam mai mult timp i mai multa atentie. Slava Dom- Combaterca tulburdrit prin deficit de atenfie 8 i on nnului, comportarea lui Tom a fost ceva mai bun time eitevazile — poate e& in curdnd viga va deveni mai ugoara i intregii familii Aceste evenimente ilustreaza impticarea intregii famil ‘ind unul din membri sii are un handicap. Se poate i \impla foarte uyor ea parintit si-si concentreze intreaga nl ate ‘a problemei celei mai evidente, ca in cuztl inom, ignoran realmente nevote clara cop Are vindecare TDA? 1n fine, trebuie si ne amintim cA nu exist o vindecare teint TDA. Se pot agora numeroase forme de jutor suferinzilor, pentru a-i face sa poata invata si (rdiasc cu aceasta stare i ‘sa-si usureze relatiile sociale i dificultajile educationale, generate de tipurile de com- portament legate de TDA. in consecin{a, tratamentul tre- buvie cotinuattoaté viata. Pe misuri ce coplul se dez- volta gi invata diverse tehnici de adaptare la aceast tl thurare, ele vor deveni treptat componentele comportri sale ziinice normale. Acestor tehnici invatate in copi- lavie Ii se datoreaza, poate, sctiderea numérului adultilor cu simptome de TDA. Rezumat + TDA trebuie diagnosticat eat mai devreme; 2 peninettatament este necesara 0 abordare multidisci- plinara; + ata paring, cit si copilul, au nevoie de ajutor; + Copii aecat trebute sh Ii e den ex ami ite; + mr tebuievitatefeu asupra celta copii din fe ilies i : + trebui ales locul ce! mai potsivit pentru tratament + tratamentul trebuie continuat toata viata.Ce-i de facut acai Este important si ne dim acest ajutortrebuie sa fie impli din cele doud medi in ‘mare parte din viati, Seoald, Asada par im seama de In ncepat ef tn implicati 0 serie de ingrijitori care copilul ip petrece cea mai adica de acasa si de la gradinita sau inti, profesorii, educatoarele de la psihiatrul, psihologul, pediatrul, asistentul tator si asistentul social trebuie si ment sau altul al viefii zilnice a Frpume si exist lin de comunicai excel licati in ingrijirea unui copil {implica inIngriitea unui copil De ex comportamental, iar la comportare complet i ~~ rezultand probabil tamentului—, in plus, copilului si manipulez c& el nu este prost si renla dintre felurile tu, acu constincioaitate un anumit plan scoala si se incerce tipurt de iferite. Copilul va fi astfel zipacit. © continua deteriorare a compor- © asemenea situatie fi va permite ¢ persoanele implicate. Nu uitati poate foarte bine si profite de dife- de aii se trata comportarea. in capitol 0 idee bunt ca, i icati in in scl regula chia ded nal rapes atesta eventualul progres si a face planul de Cet de fteut acasat a Jiu nu este intotdeauna posibil, dar cel putin parinti 4) profesorii (sau personalul de la gridiniti) trebuie st Jncntind cu regularitate un contact saptimanal, daca nu hiinic. Se pot discuta atunci suecesele sau esecurile, ‘nate ed micile deosebiri privind abordarea unet proble- hue conerete vor putea fi lamurite mai bine, in cadrul wwestor schimburi regulate de informatii. Tratamentul gi ingrijirea unui baiat sau a unei fete cu Ia se bazeaza pe o tripli abordare: + consilieres + modificarea comportamentuluis + medicatie. entra a obfine cel mai mare sueces posibil trebuie fo- Insite si coordonate toate cele trei metode. In prezentul apitol vorn examina numai primele dou’, medicatia turmand s& fie prezentata in capitolul 8, Consilierea Piringii unui copil afectat, al cri diagnostic definitiv a fost stabilit intr-un stadiu relativ tarziu, vor avea nevoie de urmatoarele: + ajutor pentru a infelege care sunt cauzele dificulté- {ilor comportamentale ale copilului lor, + sh fie capabili s3-si aprecieze gi si accepte propriile atitudini fata de copil; + sa tic ce trebuie facut pentru a-l ajuta; + ajutor sa infeleaga pe deplin c& tratamentul este nece- sar timp indelungat; + sprijin pentru a-sireface autorespectul, probabil seazut. JIngelegerea TDA Cel dintai luca de care au nevoie paringii este explica- rea directa a cauzelor comportamentulul urét al copilu-Copiti hiperactvi cu deficit de atente lui lor. Persoana cea mai potrivita si dea aceste expli= cafii este pediatrul implicat in precizarea diagnosticulti, Acesta va fi in stare 84 explice pe deplin modul in care s-a.ajuns la diagnostic, pasii care au trebuit fcuti pentru a fi excluse alte cauze posibile ale tipului de compor tament al copilului, faptul ca parintii nu sunt vinovati pentru cd copilul lor are TDA gi, cel mai important, ef se poate face ceva, Urmirind aceste explicatii initiate, paringii se simt, de obicei, extrem de usurati, dar gi Rigi Riaitcath de in treaga situatic. In continuare, pe angi materialul scr despre TDA se impune consultarea cuiva care cunoaste ituatia in aminunt gi care si poati rispunde la intre- le inevitabile din siptamanile ce vor uma. Oricine viziteazi un doctor retine, de obicei, un mic procent din ce i s-a explicat, Adescori sunt necesare explicatii supli- mentare, cipitate in cadrul unei vizite ulterioare, din ‘materiale scrise sau de la altcineva, intalnit mai tarziu, Acest aspect este gi mai adevarat in cazul unei stiri atat de complexe cum este TDA. Este o idee bund ca inaintea vizitei urmitoare, p&rinti sisi faca o lista de intrebari pe care intentioneazi si le adreseze, notind apoi gi spunmri eee ft despre materialul scris, este de neprefuit litera- tura despre TDA, claborata de Family Support Group din Regatul Unit. Asistengii sanitari vizitatori si medicii ge- neralisti pe care ii intereseazi in mod deosebit aceasté afectiune pot fi, de asemenea, foarte utili pentra lamu- rirea unor probleme si neinjelegeri. Aitudinenpatinglor Atitudinea paringilor fata de copilul afectat este, de ase- menea, important; ea trebuie aflata si analizatd. De ‘exempiu, patinfi pot fi: 1. stnjeniti de copilul lor; 2. speriati de copilul lor; Cosi de féteut acasa » 4. dezamagiti de copitul lor sau 4, il pot considera o pacoste. 1. Stdnjeneala Stanjeneala din cauza comportérii proaste a copilului lor este foarte ugor de infeles. Corect sau gresit, noi toli vem tendinta de 2-i considera pe copii nostri mai cu- nd ca pe o prelungire a noastra, decat ca pe niste per- soane care au propriile lor drepturi, Acest lucru este ine- vilabil in primele zile de Viafé a copilului cénd acesta este total dependent. Cnd insa copilul creste si isi dez~ volti propria personalitate, se adund dovezi — rapid — este efectiv o persoand separata, 0 individualitate. Pirintii pot oferi linii de conduit in'ceea ce priveste 0 comportare acceptabili. si normele etice in perioada copilariei si adolescen(ei, dar in perioada de adult, copi- lullor este, evident, o persoand diferita de parin, AnU- mite caracteristici pot fi asemandtoare, dar exprimate gi folosite in mod difert. ‘Si ne amintim, de asemenea, c& un copil cu TDA are © infirmitate, Nu Si-a ales sa fie impulsiv, incapabil de ‘concenttare sau hiperactiv — aga fi erau genele moste- nite. Parinfi trebuie ajutati si Infeleaga c& aceasta nu este vina lor; ei nu trebuie si fie nclinistiti de faptul ci TDA este, cel mai probabil, o tulburare mostenita; © multitudine de afectiuni, ca astmul bronsic, sindro- ‘mul Down gi altele pot fi transmise de la 0 generatie Ia alta, 2, Teama Unii copii cu TDA pot fi efectiv inspaimantatori — mai ales end cresc mai mari. Acestia se comport de asa ‘manieri inet parintii lor se intreaba ce va urma — 0 agresare fizic& a lor ingigi sau a altcuiva, oti un accident — data fiind predispozitia la accidente a copiilor cu ‘TDA. Teama parintilor este o reactie foarte lesne de in- feles, mai ales dacd 0 asemenea comportare caracteris-« Copiti hiperactivi cu deficit de atentie ticdi continua un timp oarecare. Parintii pot deveni total descurajati, nemaistiind cum si-sicontroleze copilul lo nestipanit. Cand au ajuns intr-o asemenea nefericita si- tuatie, parinjii au nevoie de un ajutor substantial pent a se infelege pe ei ingisi si reactile lor la comporta copilului, de asemenea, pentru a intelege ce se intimpl de fapt cu copilul insugi. O data cu instituirea tratamen- tului situatia se poate ameliora gi din nou va prevala afectiunea pentru copil asupra fricii. Povestea lui Bobby Bunica Farley, bolnava de artrita, avea peste 70 de ani ccfind a venit sk stea la Bill si Lesley. Lesley isi ado- ra mama, O ajuta cu placere la sarcinile zilnice gi Ja cumparaturi, pe care mama ei le putea face cu greutate, Tntr-o sear’, dupa ce dna Farley s-a dus la culcare, Lesley fi spuse fui Bill: ,Singurul Incru care ma pre~ ‘ocupa, in legatura cu prezenta la noi a mamichii este ‘modul in care se poarti Bobby cu bunica lui, Deund- zi Lam auzit injurdnd-o i bitindu-i cu pumnul in’ mas. Cred cf mimica e putin speriati de el. Si pe mine ma sperie cteodata", adiuga in soapta, Bobby, in prezent in varsta de ase ani, s-a nascut trziu, cand ceilalti doi copii mai mari erau plecati de acasi, la munca si, respectiv, la colegiv. Chiar din’ primele zile Bobby a fost un copil dificil, spre deose- bire de Tim si Judy, copiii mai mari. Lesley s-a gan- dit 8, dupa expresia ei, scoala il va ,potoli* pe. Bobby. Se pare ins ci s-a intimplat tocmai invers. Acesta a devenit si mai impulsiv si hiperactiv. Lui Lesley, care avea acum patruzeci si ceva de ani, ii era tot mai greu si-i controleze comportarea Te simfi putin dirdmatd, bairdnico", spuse Bill privindu-si sotia peste ziarul de seard. ,,Doar nu te poate speria un pusti de ase ani! Cet de facut acasat o ..Si totugi sunt speriati, recunoscu Lesley. As- cculéé numai ce face acum sus! Trebuia si doarma de mai multe ore, dar se aude ca si cum ar mai sari in ju. Probabil, daca m-a5 duce sus, ar arunca cu ceva in mine. Lesley suspind si fi sterge, pe furis, © crima. Bill puse jos ziarul. ,,Esti intr-adevar inspi inantati, Lesley? Programeazi-te ct de curind la Dr. Horley. Poate ai nevoie de un tonic.* ‘A doua zi dimineata, in drumul siu la serviciu, Bill se gandea la evenimentele din seara precedent. .Ceilalti copii nu i-au creat asemenea probleme Iui Les", se gindea el. ,Poate varsta ¢ de vind? Si toate treburile suplimentare pe care le face pentru mama mare?* Intre timp, Lesley statea in sala de agteptare Ja cabinetul doctorului. In sfargit, il Hisase pe Bobby la scoald, cu toate accesoriile de care acesta avea ne- vole in timpul zilei si pe care parea ci le uit totdea- una, ,,Am 88 astept pind se elibereazi Dr. Horley“, spuse secretarei. ,Trebuie si o vad astiz ‘Dupa o ori si jumitate Lesley a intrat in camera de consultatii, Di. Horley a ascultat ou atentie de- serierea de catre Lesley a sentimentelor ei fad de mi- cou ei fiu gi a comportarii acestuia la scoala. Lesley spuse plangand: Sunt complet dezorientati cum sa mi descurc cu Bobby si mi-e efectiv team cd intr-o ‘bund zi o va agresa pe bunica lui. De fapt a dat in ea jeri, Nu i-am spus nimic lui Bill, fiinded s-ar fi furiat, Bl erede cA totul ¢ numai rodul imaginatiei mele". ‘Dupa o sptimina, Dr. Horley comunica printe-o serigoare ci il programase pe Bobby la pediatrul lo- cal. In acest timp, Lesley se simtea ceva mai sigur pe a, dupa ce discutase cu medicul generalist, Ea i-a explicat lui Bill cl, dupa Dr. Horley, comportarea lui Bobby ar putea fi provocata de o tulburare speciala si ‘c& sentimentul ei de teama era lesne de infeles. Bill a aranjat s4 se invoiasci dimineaja de la lucru ca siCopitthiperactivi cu deficit de atenfie poati merge Ja spital cu Lesley si Bobby. in acea dimineata comportarea lui Bobby era deoscbit de proasti. Bill a recunoscut ulterior c& nu si-a dat sea- ma de greutifile intémpinate de sotia lui ‘»Vorn face numai céteva analize ale singelui", spuie Dr. Gibbs, dup ce a ascultat toa relataea lespre comportarea lui Bobby gi antecedentele lui. Sunt aproape sigur c& are TDA gi nu ma mira ca i priviti cu oarecare precautie, dni Peters! Bobby poate deveni un tinar dur* Intr-o seara, dupa sase luni, dna Farley tocmai se dusese la culcare. Bill, mama'mare fl duce maine pe Bobby la un spectacol pe gheati, spuse Lesley. .Acum sunt efectiv buni prieteni, de cénd tratamen- tul di roade. Ce bine cX m-ai trimis la Dr. Horley. Eu am gtiut insa tot timpul c& nu eu eram cea bolnaval"* Aceste evenimente evidentiaza cum pot apirea neinte- Jeger in privinta cauzei reale a unor probleme familiale. Daca nu s-ar fi actionat, situatia putea evolua in ceva mai grav; temerile lui Lesley s-ar fi accentuat si ar fi creat adevarate probleme in relafiile ei cu fiul si cu restul familiei. 3, Dezamagirea Dezamigirea patintlor, provocati de copitul lor, poate fiun sentiment distructiv — mai ales cnd ea este deter- inata de o cauza atat de evident cum este 0 compor- tare proasta, Noi toti dorim va viata copiilor nostri sé fie plina de succese. Un copil ¢u TDA pare ins angajat in- tr-o cursi a autodistrugerii, in care probabilitatea oricd- uj succes pare cA scade progresiv. Viata social a copi- jului — si mai tarziu posibilititile de a munci — este gi va continua si fie afectatd de impulsivitatea, lipsa de concentrare si hiperactivitatea h Parintii trebuie ajutati si injeleaga problemele co- pilului lor, asa incat asteptirile lor in ce priveste eapaci- Ceci de ftcut acasat 6 tatea lui de a se realiza si fie realiste. Forfandu-l si facd lucruri ce fi depigesc capacitatile, simptomele asociate cu starea lui se vor agrava cu siguranta, Autorespectul, si aga scBzut, la un copil cu TDA, va cobori si mai mult, 4. O pacoste? ! rice copil simte dac parintii lui il privese ca pe o pa- coste, Copilul care are deja un autorespect scizut va fi mahnit de ,mesajele" care i se trimit — poate chiar fara si-gi dea seama. in plus, reactiile la acestea se vor tra- duce, in continuare, prin crize de comportate proasta. De indata ce piringii isi dau seama ca propriile lor ac- tiuni gi cuvinte pot agrava situatia, ei trebuie si fac’ pagi directia schimbarii acestei atitudini daunatoare. Tot- odalZ, este esential ca parintii si-gi permita un time ‘out, o evadare din presiunea exercitata de un copil rau —o sear’ pe séptamand si se dedice unui hobby al lor sau altor activitaji care pot fi salvatoare si si ajute la atenuarea sentimentelor negative. Cunoasterea situatied Parintii trebuie si stie ct mai multe despre afectiunea copilului lor, ceea ce constituic 0 conditie preliminard important @ instituirii oricarui tratament. Materialele serise despre cauzele, sermnele si simptomele, despre tratamentul TDA constituie un ajutor urias (indiferent daca sunt insemniri ficute de un medic generalist sau de un asistent sanitar vizitator, crti sau articole); tot atat de important este ca pirintii sa aibé 0 persoani accesibila gi in cunostint de cauza cu care sa discute problemele zilnice. Membrii unei societafi cum este ‘ADD Family Support Group pot si-i puna pe paringi in legaturd cu alti care au probleme aseminatoare, Pot fi impartisite cai de depasire a unor dificultiti comune, iar adeseori pot fi invatate de la altcineva modaliti de re~ zolvare a unei probleme specific.Copitihiperactivi cu deficit de atentie’ Cunoasterea aminuntiti a motivelor folosirii_unor anumite tebnici comportamentale fi va ajt inti bi le utlieze ca succes, eevee O stare care dureaza toatitviafa Un aspect important al cunostintelor despre TDA il con- Sie ilegees phil Gt aese doe oe post vindecata niciodata. Totusi, suferindul poate folosi anu- mite tehnici care atenueaza efectele suferinfei sale gi, in cele din urma, s ajunga s& le foloseasca singur. In acest context, parinfii trebuie si inteleaga pe deplin ca este nevoie efectiva de un tratament de lungit durati. Restabilirea autorespectutui ptringilor Autorespectul pirinfilor, ca si cel al copilului cu TD: poate scidea vertighes cand comportarea Wits cont ‘nua, Desi multi pirinti infeleg si se linistesc, adesea gin- duri nechemate apar la suprafati: ,,E vina noastra?" “Ce rau am facut?” Pediatrit, asistentii sanitari vizita- tori, profesorii, personalul gridinitei si lucratorii sociali 2, fin rol in iicarea moral prin intensitatea sciderii autorespectului parintilor depin- de de durata luptei duse individual ‘ae tsih oan ‘maind) in incercarea de a face fafa dificulitilor copilului lor. Situafia cea mai proasta este cind um parinti fi vine SA se sinucida daca ceva nu se schimba cat de cu- rand, In aceste imprejurari este nevoie de ajutor urgent, Adeseori este imperios:necesara o perioada de intreru- pere in satisfacerea exigenfelor copilului. Ca un aspect pozitiv, este surprinzitor cat de repede pot reveni pa- rintii la starea lor normal de indat ce au fost ajutati si apare 0 cit de micdameliorare a comport copii r. ‘Ascultarea cu simpatie si sprijinul acordat de multi ‘oameni — rude si prieteni sau consilieri mai experti — Ceui de fdeut acasth 6 ynstituie primul pas in ajutorul dat parintilor si vada si ‘neleaga dificultatile in care traieste copilul lor. Abia ind acestia si-au insusit pe deplin prineipiile de baza ‘le tratamentului ce se impune, pot incepe sa urma- reascd modificarile comportiri copilului acasd, Parinti trebuie si admita ca progresul poate fi lent, Evenimente sau situatii neobignuite il pot face pe copil sé revind le Comportarea lui inacceptabila anterioara. Este esential ca paring, si rmna inetezitori intr-un rezultat final favorabil, in ciuda acestor esecuri temporare. Modificarea comportamentului Modificarea comportamentului este 0 tem foarte vasti. Ea este de fapt un instrument psihologic, folosit pentri schimbarea tiparelor existente ale comportarii unei per soane si pentru a-i ajuta sa invefe noi tipuri comporta- mentale, mai pozitive. Acest instrument poate fi utilizat jn multe situajii — de exemplu, pentru controlul unor izbueniri de furie sau pentru a ajuta pe cineva si reactio~ neze, mai curand intr-un mod pozitiv decdt negativ, 1a situatiile zilnice. in cazul suferinzilor de TDA, modifi carea comportamentelui este folosita cu precddere pen tru ameliorarea concentrarii si controlul hiperactivitit lor. ‘Aici trebuie sine rezumim doar la recomandari ge- nerale, deoarece fiecare copil diferi de alfii prin modul in care este afectat de TDA, situatia lui acasa fiind de ‘asemenea tic’. Intr-o familie se pune aecentul pe regu- Taritatea meselor gi a orelor de soman Ta copii; in familia vecind acest aspect poate fi mai lax, insistindu-se in schimb ca fiecare si faci exercitii fizice adeovate. De faceea, recomandarile noastre trebuie aplicate tn aga fel neat 84 se potriveasca cu nevoile, obiceiurile $i .regu- lile* fiecarei familii in parte. Fiecare sectiune trebuie regandita si adaptata la fiecare situatie specifica.ca Copit hiperactivi cu defiett de atentie 1. Pairingt, in acord Este de maxima importantai si existe un acord intre pa- rinti in privinta modului de abordare a problemei copi- lului, Daca copilul primeste ,mesaje" diferite de la fie- care pirinte, nu numai c nu’se va inregistra 0 amelio- rare, ci, dimpottiva, situatia se va deteriora rapid. Fi in incurcaturé, un copil vioi va invita rapid cum sa traga foloase de pe uma diferitelor situatii. Orice copil poate fi manipulator, iar copiii cu TDA pot fi experti in aga ceva. Améndoi pirintii tebvie sa inteleagi exact care sunt obiectivele. Ei trebuie sa fie de acord, de asemenea, cu. ‘modalitatea de realizare a fiecirui obiectiv, urmind per- severent drumul stabilit. (Chiar daca exist un dezacord ‘intre parinti in privinga unui anumit aspect al tratirii copilului, el trebuie rezolvat intre ei, astfel incat copitul sti nu-i auda discutand,) {Si ne amintim, de asemenea, ca ceilalfi membri ai familiei si prietenti imimi trebuie s& aiba macar o idee despre ce s-a planuit gi rezultatul sperat. Bunicii, care, poate, il vad pe copil Ia intervale neregulate, tre: buie’sa fie informati despre toate evenimentele. Nu ui- tati cf ei pot fi extrem de ingrijorati de comportarea ne- potului lor si de efectul acesteia asupra intregii famili Explicati-le problemele legate de TDA gi principiile tra. tamentului care in cele din urmi se va aplica (descrise jn prezentul capitol, de asemenea, in capitolele 7 si 8). Asigurati-va de Ja inceput cooperarea lor. Bunicit pot Teugi, adeseori, intr-o situatie dificila, in care parinti, care se confrunté zilnic cu problemele, s-au impotmolit Multi copii se leaga intr-un fel unic de cei dintr-o gene- rafie mai varstnied, iar copiii cu TDA nu fac exceptie. Aceeasi abordare se impune si fati de alti membri ai familiei si fata de prietenii intimi care vin frecvent in contact cu copilul. $i acestora trebuie sa li se explice tuatia si tehnicile folosite pentru modificarea comporta- mentului, Cet de facut acasat e 2, Importanga rutinet la a, ‘bila, daca Liste esential 0 ambianti organizati, previzibild, {pune in apliare modificarea comportaentulu lun suferind de TDA. Rutina are o importan{a a oe noaslerea exact a ceea ce se petrece — si cand anume __gobute mult foealizarea mini copia Copii a caror problema principala consta ¢ see ee Sas amc unei zile, daci aceasta este ferm stabilita gi ae Acest proces tebuie inceput cu pasi miei, usor, Jat un exeraplu simplu: indemnati-l totdeauna pe copil i se spele pe maint inainte de masa; in cele din urma, ace 2 deprindere va ajunge s& fact parte din rutina rel mast. Incepei incet si cu blandete gi nu va ingijorat nici nu va suparati daca vor exista numeroase esecul pind cénd o rutina particulara va fi acceptata ca parte a wt ili i bile. It exemplu este stabilirea unei ore acceptal deoarece un copil cu TDA adeseori adoarme cu greu. Nu insistati s& meargd Ja culcare imediat. Incurajati-| ce teased sau si aiba alte indeleticiri linistite in dormitor, la ora potriviti, ceea ce va deveni, in cele din urma, 0 component acceptata a rutinei de culeare. - La nil copi, tefmicile de relaxare pot consttui 0 component valoroasi a rutinei orei de culcare — exemplu, angrenarea copilului in exercitii de respi ice Ienta si profunda I-ar putea ajuta sa se odihneasca dup: activitatile din timpul zilei. Faceti din aceasta un joc si, poate, veti incuraja intreaga familie si ia parte. re Tehnicile de focalizare pot fi, de asemenea, utile i pregitirea pentéu culcare, Folositi prilejul instalarit li- nistii si incurajat ‘ + ascultarea zgomotelor vietiizilnice din jur: de exem- a Geanjc eare ferbe, un edine care lard, un ceas care ticdie;a : opi hperactivi ex dite aente * pereeperea mirosurilor di ereperea mio in jr —mancarea = or urdnd cosit! sau g'floare eu parhen * atingerea si atingerea n icon arate senzatiei tactile pro- cate Hana, a formei si a greutiti Contemplarea si apoi pa istarea i ii Hn ablou preterat sau a amin ns & mei a recenta, deosebit defect veniment “icdnd aceasta, simturil ra teburiior ain eri CoP sun foatizate asue $ scularea din pat; J splat, baie sau dus, neler); 8 V8 sete ordinea de imbricare a hai © pieptinanuts f micul dejun; Spailatul pe ding, La inceput, patringii i i Vor trebui sa i i lu-se responsabilitates aaah copie Ceri de facut acs © Modalitifi asemindtoare pot fi folosite la copilul cu probleme mai mari la sfirsitul zilei. Dacd o anumité ru- {ind nu reuseste, trebuie incercate altele pind se gasese modalitati potrivite, Probabil vor exista numeroase eecuri, dar dacd fa~ ceti o retrospectiva a tipurilor generale de comportare a copilului pe o perioada de o lund sau doud, veti constata si multe reusite. 3. Aprecierea aptitudinilor copitului Aprecierea corectit a parfilor bune gi a celor slabe ale copilului constituie un aspect fundamental al incercirii de a schimba comportarea lui, In anumite privinte, fie~ care dintre noi este superior altora — iar copiii nu fac exceptic, nici cei mai mici afectati de TDA. Uncori parintii pot avea dificultiti in cunoasterea partilor bune ale copilului lor — mai ales daca copilul exceleaza in- tt-o activitate care este in afara proprilor lor interese si asteptii, De exempla o frie neresa de ting sau {storie poate avea dificultiti in aprecierea priceperii co- pilului lor de a se purta cu animalele, Dac acesta ar fi ‘manifestat talent si interes, de exempl, in arheologie sau costume de epoca, aprecierea ar fi fost prompt. Fo- calizarea celor mai bune aptitudini ale copilului asigura ca el sii fie in stare sa reuseasca in viafa in anumite do- menii, In mod asemanator, incercati sa evitati situatii si activitifi care stiti ci sunt deosebit de dificile pentru el De exemplu, jocurile de echipa pot fi un cosmar pentru copiii cu TDA. Li se pare greu de acceptat idea sa im- part ceva cu alfii sau si faci ceva cu schimbul, or acestea sunt Jucruri esentiale in jocurile de echipa, 4. Exercifiile fice Exercifiile fizice constituie un element important in aju- torarea unui copil hiperactiv — desi tipurile de exereiti0 Copitt hiperactivi cu deficit de atensie trebuie alese cu grij. in loc de a incuraji alese cu grifi a incuraja c parte Ja jocuri de echipa la gradinita sau ia geoal Ble Tndemnat la practicarea unor sporturi mai indi ial Ti, ane nail, danstl iota — toate su ulflor, fireste, — sunt cat ae petrecere potrivité a timpuiui, Inotul este. on dleosebit de bun pentru copiti eu TDA. Bi trebuie 8 {Pte fs pund in practica coordonarea dint respira fi mbseile braelor gi picioarelor — ceea ce le pl Trebuie utilizate gi activitati tai pentru dow cum este tenisul de mast, pentru al ajuta Pe copil ibd relatii eu o alti persoana si st depund 0 activi unre Stew. Inept el webu sf joace cu ult, dar, umm’, pot fi fi joace si ati copit, sub upravegherst adult SoH § inerea accentului pe forma fizick smenea, inglobt in exerei eu anmilé mica (6 psa n plus pentru consumal surplusului de energie). Aler- garea, inotul si mersul pe bicicleta, pe linge faptul ca {unt activa fice excelente, pot fi folosite pentru stax Pikes unos cbiective precise. De exempt, copiul va ‘oteze, periodic, imbundtiirea timpul ce lea hat pe snd ‘cea + Ti trezeste interesul pentru conti vita, Hiincurajeazd autorespeetuly 2 fi a8 sentiment de imprinies + in cele din urma fi da posibi aptitudinilecomparatiy cu egaitass “Pz Este important ca un adult , interesat — print, ondleator de tineret,entuziast al tportlal ep eed panels interes $i 8€ sprijine aceste activitai. Intrucat are nevoie de sporturioarecum solitate, copilul cu TDA ule Tnewajat permanent 8 continue, tea orelor de practicare a acest. i trebuie inlusd in rutin zilnies. Dacd copilul ieteleae Cosi de fieut acasct ” wveasta, va fi, in scurt timp, capabil si-si cheltuiasca iuplusul de energie Ficénd ceva ce fi place, fiindu-i mai \yor si se concentreze asupra sarcinii imediate. 5, Asigurarea unei posibilititi de evadare (© ,cale de evadare™ poate fi foarte Linistitoare pentru un copil cate invafa sa-si controleze comportarea. Accasta ~ poate intruchipa intr-un spatiu unde copilul sa fie sin~ spur sau in cineva din afara familiei, spre care se intore ccopiii cfind se simt stresati. ‘Daca e posibil, orice copil trebuie si alba camera lui, Aici poate fi el insusi, fara sé se simta in permanent wmarit de un adult care ii apreciazd comportarea. S-ar putea ca el si simta nevoia de a sta, un timp, linitit fara Sa dea dovada de hiperactivitate cum se asteapta toi. Poate cf are nevoie si zaboveascd asupra unei anumite activitati — desen, muzica, modelism — in functie de propriile sale interese speciale. Totusi, feriti-va sa-i pla- ‘afi, in dormitor, un televizor sau un computer personal. El poate sa se uite la televizor timp indelungat cu foarte putine rezultate bune. Este mult mai bine si fie incurajat S4 vada programe potrivite impreuna cu restul familiei ~ ceea ce ar constitui o parte din procesul de invatare ‘a deprinderii de a se afla in mijlocul altor oameni. Com- puterul personal, cu jocuri pe computer, poate deveni, cu usurin{d, 0 dependents. Folosite rational, acestea ar putea avea un oarecare efect educativ, dar numai sub su- praveghere gi perioade scurte de timp. Pe lang’ nevoia de a fi uneori singuri, multi copii au nevoie gi de cineva din afara families imediate la care s& recurga, Cind viaja domestica este prea inclircat’ sau stresanta, copii — in special cei cu TDA — pot gasi o usurare temporari intr-o alta ambianta, Aceasta relatie cucineva din afara familici restranse poate contribu si la relaxarea unor tensiuni intrafamiliale, inevitabile da- ita modului de comportare a copilului cu TDA. Posi-2 Copiti hiperactivi cu defiet de atentie bilitatea de a se relaxa in societatea altcuiva i probabil, pe copil s& fic mai relaxat acasa, Seta inti stiu unde gi la cine merge copilul lor, iar persona care oferd acest respiro copilului si familie! trebuie si fie asemenea informata despre natura dificultatilor lor, Poveste li Rachel iar de la inceput, Rachel era un copil i dar simpatic, Cand!a venittimpul st mearaa la eta naziu, comportarea ei a devenit foarte stresanta pen= tru familie. Totul trebuia facut cum vrea ea cas tera ei era cao zona calamitati, Mama ei, Gill Williams, nu mai stia ce sa faci in incercarea ei de a Pune o oarecare ordine in viata lui Rachel. ,Zau ci hu iu cum te vei descurea la noua ta suoali, Ra- hel! — striga ea int-0 2), exasperata. Nu vreau si ‘merg!* tipa Rachel si fi teinti mamei uga in nas, Unde te duci, Rachel?” — 0 striga Gill, vizan- du-si fiica alergand pe drumul spre sat. Dupa céteva minute a sunat telefonul si Gill a auzit vocea calma a mamei sale in receptor. ,Gill, Rachel e aici cu mine. Vine acasa cénd se va linisti un pic." ‘Slava Domnului ed mama sa mutat dupa col se gandea Gill. ,.In ultima vreme a fost, cu siguranta, un ajutor pentru Rachel, In lunile precedente Rachel se obisnuise si vind, intr-un suflet si adeseori supa rata, la casa bunicit sale. Dna Stevens 0 invita in casa, ji oferea o bautura ricoritoare gi, poate, un bis- cuit cu ciocolaté (din tezerva care parea sa fie ine- puizabila), si statea linigtita alaturi de Rachel. Poate C4 era un program de dup’-amiaza la TV, pe care amandoua voiau si vada. Alteori faceau o pasienta in liniste sau Rachel o ajuta pe bunica la vreo treaba domestica. Indiferent de ceea ce fiiceau acolo, proasta dispozitie a lui Rachel parea totdeauna si se evapo- fez sltevenen seas cuo stare de spirit mai rena. i ind la data urmatoar i a devenea din nou incordata, aia de aca Coie ftewt acast a Din pacate, dupa cateva luni bunica Stevens a mu- rit, Bfectul asupra lui Rachel a fost dramatic, iar fa- milia a avut de suferit multi ani de anxietate pana ind, in fine, Rachel a devenit o persoand adult feri- citi, plin& de succes. Dar asta e alté poveste. Desi Rachel nu avea TDA, ea simfea nevoia de evadare femporara intr-o alta ambianta. $i copiii cu TDA pot si subi 0 nevoie urgenti de aceasta forma de supapi de siguranta, 6. Un singur lucru deodatit Parin(ii trebuie s& invefe si se concentreze numai asupra ‘unui singur aspect din comportarea inaceeptabila a co- pilului lor. Nu sunt sanse ca toate tipurile de comportare rea sa fie ,vindecate deodata, De exemplu, un inceput bun ar putea fi sd se concentreze asupra nevoli de o mai bund organizare dimineata la sculare, Seara copilul va trebui, inainte de orice, si verifice daca si-a pregatit tot ce fi va fi necesar a doua zi la gradinita sau la scoala Controfafi daca sunt puse toate laolalta, intr-un loc acce- sibil. Dimineata, amintif-i copilului — cu blandete dar ferm —sa verifice ined o data dacd are tot ce ti va trebui pe parcursul zilei, (Aceasta se poate face in toata peri- ada de organizare 2 inceputului de zi.) Pot trece mai multe siptiméni pan’ si observat vyroun succes palpabil. Cénd insa copilul ajunge Ia gra- initd sau la gcoald si, consecutiy, in mai multe zile, are asupra lui tot ce fi este necesar, autorespectul siu creste norm, Lauda in aceasta perioada este, de asemenea, de are important, Ulterior, puteti folosi exercitii simi- laze pentru a-i controla impulsivitatea, Poate fi tila si discutarea rezultatului diferitelor sale actiuni. Pe aceas- t& cale copilul invata cA a sta sd te gandesti efectiv este profitabil. ‘Nu trebuie omisA niciodatd risplata (cit de micti) pentru o reusita, Poate un ghiozdan nou, daca timp de o” Copii hiperactivi cu deficit de atensde ‘sptmana sau dou si-a agezat toate lucrurile in ordine, Nu este o mituire, ei un mijloc de a-i arata mulfumirea, si angajamentul ca va veti ajuta copilul si depageascd ‘greulitile intémpinate din cauza TDA 1. Incurajarea pretenitor Prietenia este important pentru toti copiti. Copitul a. fectat de TDA foarte greu igi poate face prieteni, ceilalti Copii cunoscndu-i comportarea impulsiva si hiperacti- Va, Este ultimul ales pentru jocuri de echip din cauza, impulsivitagii si a lipsei sale de concentrare. Din ace- leasi motive poate fi evitat pe terenul de joc, Print il pot ajuta, in aceste situatii, pe mai multe cr + Tnvitdnd acasé un alt copil, dupa terminarea progra- mului scolar, cu o propunere speciala, de exemplu, 0 activitate care fi intereseaza pe ambii copii. In sta- diile incipiente este importanta o supraveghere de aproape, dar discreta — orice dificultate care ar api- rea trebuie inléturata si eventual propuse alte ac vita. *+ La inceput este rational ca prietenul si fie invitat nue ‘mai pentru o vizita scurta, Nu uitati cd atentia copilu- lui afectat se poate concentra numai putin timp, iar faptul c& mai participa si altcineva ar putea const » la inceput, 0 suprasolicitare. Asadar, fixati de la in- ceput timpul cand trebuie intainit sau invitat acasa prietenul. Fiti gata, de asemenea, si schimbati genul de activitate, daca vedeti cd cea initiala devine plic sitoare sau dac& copilului dumneavoastra ii este prea dificil si-si menfind concentrarea. * Prieteniile infloresc cnd sunt impartasite interese asemiinatoare. Ar merita si va faceti timp pentru a cerceta inlesnirile locale pentru interesele copilului dumneavoastra si si le folositi ducindu-l cu regulari- tate Ja reuniunile corespunzatoare. Aceasta poate lua Cel de facut acasa *® mult din timpul liber al parintilor, asa cd va trebui red ale activity, Paring tebuie 8 chib~ ‘auiasca bine asupra implicatiilor pe termen lung: din ypunctul de vedere al copilului nu este bine s& se re- hunfe tocmai end a aparut un interes real al acestuia sise infiripa o prietenie potential de lung durata. , Incurajarea copilului | (© ultima si poate cea mai important’ sarcind rimane oii gon lia aah platit fara rezerve pentru orice reusiti, eat de mica. Fara jenora si tolera greselile, ele trebusie minimalizate, copilul va fi incurajat spunandu-i-se c& data viitoare va reusi mai bine. Aceasta poate fi o sarcind nu tocmai ‘soard penira paint cand progresul este alt de lent. Nu ita insa od un cuvant de laudd face eat zece cuvinte de tepros. Este preferabild o retragere temporara dintr-o iuatie dificila deedt angajarea intr-o cearta : ‘Nue usor niciodaté ste deseurei cu un eopil eu TDA: ‘Simpla memorare a tuturor cailor prin care fi puteti oferi ‘ajutor si-si schimbe comportarea poate pirea o intre- prindere uriasa in sine, Pe masura oe vor rece sitie tn i uni de zie vei stabil ins noi deprinder in tae {area eventualelor situati dificile, O data cu ameliorarea comportirii copilului se va imbunatati si viata de acasa. ‘Veti reincepe sa va bucurati de prezenfa copilult Rezumat + arin tebuie st fle consila ca si eapete ex tinfe gi sf inteleaga ce este TDA. « Tehnelig de modifcare a comporamentuli pot 3- juta, prin mai multe mijloace simple, la ameliorarea comportarii copilului + Progresull poate fi lent + Va finevoie de strategii pe termen lung.7 Ce-i de facut la scoala Pentru parini, zilele de scoala constit venit, el nemsiavénd nevoie tse ocupe eva de‘copilul lor cu TDA. Asemenea sentimente sunt lest de infeles! Nu trebuie si se uite ins niciodata ca tratament trebuie si se implice toti profesionistii priving ya copilului, iar parintii sunt cei mai importanti esonigti” dine toi Inte casa si sooaldtrebuie Sa fi © legatura foarte stransa pentru a se stabili 0 metodi bees de tratare a dificultatilor copilului. Inainte de a discuta modul in care se va proceda Ii geaul si aruncim o privire asupra dificultatilor carors wie s& le facd fata 1a scoala un copil cu TDA. TDA $i problemele scolare 1, Impactul asupra procesului de tnvafimant Pentru ca un copil si beneficieze din pli i r in de tunel geo, ttebuteindeplinite 0 serie de condi * procesul de instruire trebuie si fie de bund calitate gi x n it _, Scorespunda nivelului de infelegere al copilulas copilul trebuie s& aiba un nivel de dezvoltare cores- przior (eu near coreepuncitor vVarstei erono- A é topic) pentru a tage floss de pe ura procesulu copilul trebuie si aiba, de asemenea, capacitatea de a se concentra integral asuy se co gral asupra materialului didactic Ceri de fdcut la scoalt 0 ‘Aceasti ultima conditie nu poate fi indeplinita de un copileu TDA. Hiperaetivitatea si comportarea impulsiva Cauzeazi perturbiri in procesul de invatare. De exem- plu, copilul are nevoie de un grad important de concen- frare ca sa invefe notiuni curente, cum sunt forma si culoarea. Copiii cu TDA vor avea probleme, in primal rand, in a ingelege ce li se cere — in plus, act Vitatea lor excesiva ii impiedicd sa invete efectiv. Dact ‘aceasta situafie continua un timp oarecare, copilul va in- Cope sa raman in urma colegilor Iu in ce priveste insu Sirea cunostintelor fundamentale. Rezultatul inevitabil va fio slaba performanfi, care nu reflecta inteligenta si ‘ptitudinile lui reale, Acest Iueru poate deveni evident Chiar la o varsté mica, la cresé, grddinipa sau in clasa tai, Dac& problemele imu sunt observate gi nu se fac pasi pentru rezolvarea lor, aceasti rimanere in urmé poate Continua, devenind fot mai accentuata pe msura ge trec zilele de scoala. 3 ‘Din punctul de vedere al profesorului, nu exista nici ‘6 posibilitate de a se acorda mai mult timp gi mai mult atentie unui singur copil cfnd toad clasa trebuie contro fata $i invatatd. Problemele unui copil care deranjeaza trebuie recunoscute, impunandu-se un ajutor suplimen- tar care trebuie acordat de multe alte persoane. Un copil hiperactiv netratat poate provoca, intt-o clasa, valuri de haos pe parcursul zilei. 2, Dezorganizarea Dezorganizarea generalai a viejii copilului poate influ- fenfa, de asemenea, ziua lui de scoala. Se impun anumite exigente esentiale inainte ca un copil sa corespund standardelor scolare — de exemplu, copiii trebuie sii se poata imbraca fir prea mare ajutor din partea adulttlor. Copilul cu TDA este destul de apt pentra aceste activitai zilnice, dar nu se poate concentra un timp suficient pen- tru a le face la un nivel satisfacdtor. Astiel, el va pleca uultimul de la scoala, cu sireturile de Ja ghete dezlegate,