COPILUL HIPERACTIV

1. Ce este hiperactivitatea?
2. Care sunt cauzele hiperactivității la copii?
3. Care sunt simptomele sau semnele hiperactivității?
4. Cum se tratează hiperactivitatea copiilor?
Hiperactivitatea este unul dintre principalele simptome ale deficitului de atenție
la copii (ADHD). Însa nu orice copil care e hiperactiv sufera de aceasta tulburare
comportamentală. Așa cum nu orice prichindel mai agitat din fire este diagnosticat cu
aceasta tulburare. Descopera în ce condiții apare hiperactivitatea la copii și ce poți
face în acest sens!

1.Ce este hiperactivitatea?

Hiperactivitatea este considerată o tulburare impulsivă. Se mai numește
hiperkinesis. Se caracterizează printr-un nivel de activitate sau mișcare fizica
excesivă, fară un scop anume și care se desfașoară cu repeziciune. Este vorba de un
nivel de activitate mai mare și mai intens decat al altor copii de aceeași vârstă și cu
aceiași parametrii de dezvoltare.

2.Care sunt cauzele hiperactivității la copii?

Cauzele acestei condiții sunt încă dezbătute de specialiști. Unii spun ca
hiperkinesis-ul apare în urma expunerii la anumite toxine, altii de la un nivel de trai
precar si pana la stilul de viata modern. Insa exista cateva cauze, sau cel putin factori
de risc in privinta carora s-au pus de acord ca ar sta la baza acestei tulburari:
• Plictiseală
• Supradotare
• Conflicte psihice
• Tulburări emoționale
• Anxietate
• Depresie
• Mediu familial conflictual
• Deficit de atenție
• ADHD (deficit de atenție asociat cu hiperactivitate)
• Deficit de învățare
• Deficit de auz sau vedere
• Tulburări mintale
Unii medici inca sustin teoria ca hiperactivitatea ar proveni din familie si ca ar
avea o latura ereditara. Astfel ca, mostenirea genetica pare sa fie un factor de risc
pentru acest tip de comportament. De asemenea, hiperactivitatea este un simptom
care afecteaza baieteii intr-o proprortie mai mare ca fetele. Exista un risc de 5 ori mai
mare ca baietii sa sufere de hiperactivitate decat fetitele. Sexul pare sa fie si el in
acest caz un factor de risc.

3.Care sunt simptomele sau semnele hiperactivității?

 Copilul hiperactiv trebuie sa întruneasca o serie de simptome pentru a putea fi
catalogat astfel. Nu orice copil agitat este considerat hiperactiv, dar este adevarat ca
linia de demarcatie intre cele doua este foarte subtire.
- nu se poate concentra pe o anumita activitate;
- este agresiv frecvent;
- se supune (inconstient) uneori pericole si accidente;
- este impulsiv (comportament antisocial);
- este insuficient dezvoltat din punct de vedere emotional si intelectual;
- este neindemanatic;
- nu reuseste sa retina lucruri.

Copiii hiperactivi sunt considerați adesea ca fiind zvăpaiați. Parca li s-a apasat
un buton de "start" in comportamentul lor si nu se mai pot opri. Sunt mereu in alerta,
au dificulatate in a se juca in grup si manifesta deficiente de invatare si intarzieri in
dezvoltare.
Medicii urmaresc adesea si alte simptome sau semne ale deficitului de atentie
in vederea stabiliriii diagnosticului atunci cand au de-a face cu micuti care manifesta
simptome ale hiparactivitatii.

4. Cum se trateaza hiperactivitatea copiilor?

Hiperactivitatea necesita o conduita terapuetica la care sa participe mai multi
specialisti si persoane apropiate copilului: psihologi, profesori, educatori, membri ai
familiei, logopezi, kinetoterapeuti.
Aceasta conditie se trateaza pe cale medicamentoasa sau prin terapie
psihologica. Uneori este nevoie de combinatia celor doua. Terapia comportamentala,
alaturi de suportul parintilor si ajutorul educatorilor sau profesorilor pot da rezultate
foarte bune in stapanirea comportamentului copiilor.
Medicamentele sunt prescrise doar in anumite conditii. Specialistii recomanda
in prima faza abordarea non-medicamentoasa in interventia terapeutica. Medicatia
recomandata consta frecvent in metilfenidat (Ritalin) sau dextroamfetamine. Ii ajuta
sa se calmeze si sa aiba un comportament controlat.
Suportul familial si al celor apropiati este de mare ajutor in asigurarea unei
vieti de calitate copilului. In multe cazuri gradul de hiperactivitate scade odata cu
varsta. Insa exista si situatii in care tratamentul continua si la varsta adulta.

Sfaturi practice pentru părinți

În educaȚia oricărui copil este esențial să-i orientam resursele energetice in

directii constructive si creative si nicidecum sa-i limitam sau sa-i inhibam
manifestarile spontane si naturale de explorare a mediului de viata.
O solutie eficace de "ardere" cu folos a energiei este practicarea unui sport, a
unui hobby sportiv (mersul pe bicicleta, role, dans sportiv, tenis sau badmington, etc.)
plimbarea, alergarea in parc sau pur si simplu, practicarea oricarui fel de exercitiu
fizic acasa. Daca alegeti sa va implicati alaturi de copil in desfasurarea unei activitati
fizice (de exemplu, dansul acasa), castigul va fi dublu pentru ca, pe de o parte, veti
"imblanzi" hiperactivitatea copilului, iar pe de alta parte, veti profita din plin in urma
interactiunii atat dumneavostra., cat si copilul.
Amenajați un raft, o cutie, un spatiu pe care le puteti chiar si denumi dupa
inspiratie (de exemplu, Cutia Magica, Raftul Plictiselii, Spatiul Micului Artist) pe
care sa le dotati cu creioane colorate, carioci, acuarele, carti de desenat, plastilina,
puzzle-uri, forme geometrice de jucarie, montaje diverse sau orice alte obiecte de
interes. Copilul hiperactiv se plictiseste repede, iar mintea lui cauta in permanenta
stimuli noi si atractivi. In absenta lor, el tinde sa revina la vechile obiceiuri de care
incercam sa-l dezvatam.
Imaginația dirijata poate scoate la iveala din copilul dumneavoastra povesti
nebanuite, surprinzatoare si seducatoare pentru mintea noastra mult prea ancorata in
concret, real, logic, normat. Alegeti un loc confortabil din casa si plecand de la jocul
cu cateva jucarii sau de la lectura unei povesti dintr-o carte cu poze sau de la rasfoirea
unui album de poze sau picturi incepeti impreuna cu copilul depanarea unei povesti,
unei calatorii imaginare etc.
Copilul hiperactiv se dovedește greu de disciplinat, prin urmare este utila
adaptarea lui la un program fix, bine structurat, rutinier in care vor alterna activitatile
placute lui cu cele mai putin agreate (de exemplu, pregatirea temelor).
Putemm încerca sa-l calmam prin diverse modalitati: tehnica respiratiei
profunde (inspiram pe nas, expiram pe gura), ii facem un mic masaj sau o baie cu
spuma pentru a-l detensiona de stresul de peste zi. Sa nu uitam ca stresul nu este
exclusiv apanajul adultilor.
Alimentația este un aspect important in dezvoltarea fizica si psihica a copilului.
Unele studii releva importanta deosebita pe care o are alimentatia sanatoasa in cazul
copilului hiperactiv. Este recomandabila evitarea exceselor atat in privinta dulciurilor,
sucurilor, produselor fast-food, cat si a alimentelor cu un continut semnificativ de
coloranti si aditivi.
Foarte important este să recompensam comportamentele din afara sferei
hiperactivitatii si sa le sanctionam usor pe cele din sfera hiperactivitatii, si intr-un caz
si in celalalt insotindu-le de explicatii corespunzatoare nivelului de intelegere al
copilului.