STIMULARE COGNITIV

NOTA DE PREZENTARE
Procesul construirii personalitii ncepe imediat dup natere si continu toat viaa.Uneori acest proces ndelungat , complex poate fi perturbat deviat de o serie de factori,nregistrnd stagnri i retardri ,decurgnd cu perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonic i chiar haotic. e referim la situaiile complexe impuse de o serie de o serie de deficiene!intelectuale ,senzoriale ,motrice,asociate care pot surveni chiar de la natere sau ntr"un anumit moment al existenei conducnd la dificulti de nvare i adaptare ,probabilitatea de structurare a unor personaliti imature ,dizarmonice crescnd cu gradul deficienei. #ducaia cognitiv a copilului cu $%P este necesar i specific. Universul acestuia trebuie descompus n n termeni de experien interindividual printr"un proces de direcionari care s duc la achiziii de comportamente de nvare satisfctoare. &n consecin, structurarea proceselor de cunoatere constituie un modul complex i dominant, cruia i urmeaz dezvoltarea cognitiv i nvarea instrumental, ntr"un parcurs diferit de nvarea copilului obinuit. 'a sa inceapa sa inteleaga sensul lucrurilor din (urul sau, un copil cu deficiente severe trebuie sa perceapa informatii relevante din mediu, iar apoi sa le foloseasca in situatii curente de viata. )ulti dintre copiii cu dizabilitati intampina dificultati, fie la receptarea informatiilor, fie la recunoasterea si folosirea lor ulterioara. *ntrenamentul de gandire consuma un timp indelungat la acesti copii, dar este esential pentru dezvoltarea unei autonomii ulterioare reale Pentru a adopta o atitudine de autodepasire in plan scolar , psihosocial si cultural , elevul deficient mintal este stimulat printr"o metodologie speciala sa +si insuseasca ,,cultura instrumentala ,,,citit"scris , socotit - ca etapa indispensabila n procesul de patrundere in lumea valorilor de ordin cognitiv , moral , estetic etc 'ultura instrumentala este completata si amplificata prin parcurgerea materiilor specifice ariilor curriculare din planul de invatamant , la care se adauga disciplinele optionale , astfel incat scoala sa vina in intampinarea intereselor de cunoastere ale elevului , sa dezvolte disponibilitatile sale de cunoastere , sa"l orienteze in mediul social si informational , atat de complex si de vast , ce caracterizeaza lumea de azi . 'opilul cu $.%.P. este dezorientat , actioneaza haotic , face adesea crize de furie pentru ca nu este inarmat cu deprinderi.abilitati care sa"i permita un raspuns adecvat in contexte diferite. $upa cum observam exista toate premisele pentru a"l considera / candidat 0 la o personalitate imatura psihologic si social.

&ntr"adevar, daca e sa pornim de la ideea ca activitatea este modul esential de existenta al omului si al psihicului su, este cea care conduce la sedimentari si cristalizari psihice la aparitia unor structuri relativ invariante pare a fi logic faptul ca orice actiune bine structurata care decurge dintr"una anterioara si deschide calea catre o alta , poate fi de un real folos pentru un psihic in plin proces de formare si structurare. *ctivittile din programul de dup amiaza sustinute de invatatorii"educatori si profesorii "educatori din cadrul scolilor speciale ,constituie o oportunitate pentru ducerea la ndeplinire a unor obiective ma(ore privind terapia compensarea elevilor cu $%P . *cordarea de sanse egale si elevilor cu deficienta mintala denota faptul ca societatea noastra promoveaza valorile democratice si umaniste , valori identificabile in politica scolara de integrare a elevilor cu deficiente in cadrul invatamantului public . #levul cu deficienta mintala nu este segregat , ci instruit si educat alaturi de elevul normal ,este pus in situatia de a intra in contact social , de a schimba informatii , de a se compara si de a tinde catre personalitatea elevului normal din punct de vedere intelectual chiar dac aceast distan este colosal n cazulcopiilor cu deficiene severe .asociate . #levul deficient mintal trebuie sa atinga un nivel minim de cultura generala , sa dovedeasca minime capacitati de receptare , ntelegere si comunicare a informatiilor cu semnificarie culturala . %timularea cognitiva trebuie sa adauge spri(inirii dezvoltarii proceselor cunoasterii elemente de genul ! spatiu cultural ,national si universal , domeniul literaturii , artelor , geografic etc - sau timp istoric , social , casnic etc care safaciliteze adaptarea elevului cu $%P la mediul sau, diminuandu"i deficiena . 'onstruirea realului la copil necesita si aceasta dimensiune culturala fara de care personalitatea sa nu se poate structura si organiza . 1inalitatea educationala vizeaza individul cat mai armonios integrat spatiului si timpului su socio"cultural, astfel " orice interventie intreprindem trebuie circumscrisa acestui deziderat. Personalitatea constituita este expresia acestei multiple con(ugari de factori, unde doar educatia este bine structurata si intentionala, principiile sale de actiune fiind formative si corective.

'2'3U3 P42)*4 1. nvatarea cond !te"or de or!entare #c noa$tere# ada%tare &n 'ed! " a'(!ant. E,e'%"e de act!v!t+*! de &nv+*are #xerciii de detectare, identificare, #xersarea propriilor simturi pentru a discriminare a surselor de stimulare, a observa i a investiga mediul obiectelor i fiinelor cu care vine n ncon(urtor contact. #xercitii de identificare a partilor corpului propriu i ale partenerului . #xercitii de miscare cu partile corpului propriu . #xercitii de stimulare si integrare senzoriala . #xercitii de identificare, discriminare a formelor, culorilor, marimilor, sunetelor, vocilor, mirosurilor, gusturilor, texturilor, temperaturilor etc 5rientarea spatio"temporala n mediul #xercitii de identificare a locului unde se obinuit afla . #xerciii de identificare a 6"7 poziii in spatiul proxim ,prin raportare la propriul corp -. #xerciii de identificare a momentelor zilei prin raportare la propria activitate . 1ormarea unor scheme de conduit #xercitii de manipulare a obiectelor cu implicate in operaii actiuni, simple . diverse forme, marimi, culori etc #xercitii de coordonare oculo"manuala 8 verbalizarea pailor ,sau utilizarea limba(ului mimico"gestual unde este cazul #xercitii de micare realizate cu a(utor, dupa model ,reproduse prin imitaii implicate in realizarea unor actiuni, activiti, simple8 verbalizarea pasilor ,sau utilizarea limba(uluimimico"gestual unde este cazul O(!ect!ve de re)er!n*+

-. St!' "area $! de.vo"tarea d!/%on!(!"!t+*!"or %/!0o1!nd!v!d a"e &n vederea )or'+r!! nor co'%orta'ente !nde%endente. O(!ect!ve de re)er!n*+ )emorarea unor date ,fapte evenimente etc exersate E,e'%"e de act!v!t+*! de &nv+*are si #xerciii de denumire a partilor corpului, a momentelor zilei, a pozitiilor spaiale ,sus.(os, faa .spate -. #xerciii de denumire a formelor marimilor culorilor, sunetelor, vocilor, texturilor, temperaturilor etc #xerciii de repetare a unor cuvinte, propozitii, poezii foarte scurte. 2nelegerea irului logic din cadrul unei #xercitii de verbalizare.imitare a aciuni simple miscarilor i operatiilor unei actiuni 4ezolvarea simple de probleme cotidiene #xerciii pentru ! - perceptia, recunoasterea si identificarea problemelor, de exemplu obtinerea (ucariei care se afla intr"un loc inaccesibil - gandirea! descompunerea problemei in elemente mai simple, de exemplu pregatirea mesei care presupune mai multe etape - planificarea modului de rezolvare a problemei - actiune! reamintirea si reproducerea modului in care o problema a fost rezolvata anterior - evaluare! evaluarea modului in care a functionat planul de actiune, dar si schimbarea planului initial, daca este cazul. Un exemplu simplu de rezolvare de problema in situatii cotidiene! mentinerea curateniei in sala de clasa sau acasa.

2. 3or'area $! ed carea nor a(!"!t+*! 'an a"e $! a nor de%r!nder! %entr ' nc+. 5biective de referin #xemple de activiti de nvare )anipularea i identificarea obiectelor #xerciii de miscare cu prtile corpului instrumentelor i materialelor folosite in propriu. activiti #xerciii de coordonare oculo"manuala #xersarea gesturilor manuale fundamentale. #xerciii de difereniere i folosire a obiectelor in functie de utilitatea lor. 'oordonarea unor scheme de conduit #xerciii practice pentru insusirea unor cu un scop precis actiuni simple si coordonarea lor8 verbalizarea pasilor necesari. #xerciii practice pentru elaborarea unor produse. 4. E,er/area cond !te"or !nde%endente %entr !nte5rarea &n %"an /oc!a". 5biective de referina 'ristalizarea contiinei de sine #xemple de activiti de nvare #xercitii pentru ! 'ontientizarea corpului propriu prin identificarea, denumirea sau indicarea prin gesturi a prilor corpului propriu 4ecunoaterea persoanelor apropiate ,membrii familiei, prieteni, personal de ngri(ire'unoaterea funciilor de baz ale diferitelor pri ale corpului ,auz, vz, micare, miros, gust, pipit-. 'ontientizarea senzaiilor de durere, foame, sete, frig, cald i denumirea lor sau indicarea prin semne #xerciii de identificare i denumire a numelui propriu, a numelor membrilor familei, a le colegilor, prietenilor etc. mediul #xercitii de identificare si exersare a

9rezirea

interesului

pentru

natural, scolar, social.

formelor de salut, a formulelor de adresare corecta, a formulelor pentru exprimarea a trairilor, emoiilor, sentimentelor 4eproducerea difereniat i exersarea #xercitii de mbrcat.dezbrcat cu micrilor implicate n autoservire verbalizarea pailor #xercitii pentru igiena personala, pentru *uto"control emotional si auto"hranire etc cu verbalizarea pailor ,sau utilizarea limba(ului mimico" comportamental gestual unde este cazul #xerciii pentru ! " antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reaciilor motrice8 - controlul emotional in situatii noi, necunoscute - experimentarea si controlul sentimentelor de esec, de pierde, de frustrare - evitarea comportamentelor de auto" mutilare - evitarea stimulilor care perturba derularea unei actiuni in bune conditii - evitarea comportamentelor agresive sau emotional extreme

CICLUL SECUNDAR

1. nvatarea cond !te"or de or!entare #c noa$tere# ada%tare &n 'ed! " a'(!ant. O(!ect!ve de re)er!n*+ E,e'%"e de act!v!t+*! de &nv+*are 2ntegrarea perceptiva a informaiilor #xerciii de operare cu stimulii receptate din mediul in care se afla senzoriali , cu obiecte din mediu etc copilul #xercitii de stimulare si integrare perceptiva. #xerciii de organizare spatio temporala. #xercitii de operare cu forme, culori, marimi, sunete, voci, mirosuri, gusturi, texturi, temperaturi etc #xercitii de manipulare a obiectelor cu diverse forme, marimi, culori etc 5rganizarea spatio"temporal #xerciii pentru ! 2ntuirea spatiului distinct de timp ,aici" acolo, acum" apoi#xercitii de descriere, exercitii demonstrative 1ormulare de raspunsuri adecvate la intrebari :ocuri de rol. $esfasurarea de actiuni independente in spatii mai largi ,traseul casa +scoala in curtea scolii -. #xercitii de coordonare a operatiilor, actiunilor intr"o niruire logic astfel nct sa conduca la desfasurarea unei activiti .la obinerea unui produs.

4eproducerea planurilor de aciune pe o tema data

-. St!' "area $! de.vo"tarea d!/%on!(!"!t+*!"or %/!0o1!nd!v!d a"e &n vederea )or'+r!! nor co'%orta'ente !nde%endente. O(!ect!ve de re)er!n*+ E,e'%"e de act!v!t+*! de &nv+*are 4eactualizarea unor date, fapte si #xerciii de analiza a micarilor pe care evenimente in functie de solicitari le face #xerciii de miscarea care solicit precizie, echilibru, aprecierea distanelor #xerciii de redare din memorie a unor informatii, a unor actiuni #fectuarea unor desene, scheme, din memorie 2nelegerea irului logic din cadrul unei #xercitii pentru reprezentarea mintala a activiti situaii actiunilor .#xerciii pentru stabilirea mintala a scopului, planului aciunii, activitii 4ezolvarea cotidiene,inclusiv #xercitii pentru a sti cum s rezolve probleme cotidiene, pentru a aplica cunostinele asimilate in situaii concrete de via 2. 3or'area $! ed carea nor a(!"!t+*! 'an a"e $! a nor de%r!nder! %entr ' nc+. de probleme

O(!ect!ve de re)er!n*+ E,e'%"e de act!v!t+*! de &nv+*are $ezvoltarea deprinderilor de a combina #xerciii de miscare cu prtile corpului materiale i a folosi instrumente pentru propriu. realizarea unui produs . #xerciii coordonare dinamica generala #xerciii de coordonare statica #xerciii de coordonare oculo"manuala #xersarea gesturilor manuale fundamentale. #xerciii de difereniere i folosire a obiectelor in functie de utilitatea lor. #xerciii practice pentru derularea unor 'ontientizarea operatiilor i aciunilor activiti8 verbalizarea acestora implicate n realizarea independent a #xerciii practice pentru elaborarea unor unor produse finite produse8 verbalizarea acestora

4. E,er/area cond !te"or !nde%endente %entr !nte5rarea &n %"an /oc!a". O(!ect!ve de re)er!n*a %tructurarea contiinei de sine 'ontientizarea i dezvoltarea conduite sociale adecvate . E,e'%"e de act!v!t+*! de &nv+*are $iscutarea documentelor personale (ocuri de rol . unor #xercitii pentru comunicarea unor experiene personale, a unor evenimente. :ocuri de rol pentru stimularea nevoii de apartenent la grup #xerciii pentru formarea unui comportament imitativ pozitiv :ocuri de rol pentru ! - dezvoltarea unor relatii sociale, de exemplu atentia si toleranta fata de ceilalti, empatia, impartasirea sentimentelor, realizarea unui echilibru intre a asculta si a raspunde etc. - castigarea si mentinerea atentiei celor din (ur, atunci cand copilul doreste sa ia parte la activitatile de grup - adoptarea si acceptarea unor roluri in grup - recunoasterea si acceptarea regulilor de grup - recunoasterea si respectarea unui scop comun in activitatile de grup, de exemplu atunci cand copiii pregatesc o serbare. $iscutii pe teme cum sunt ! "cultura "gustul intre da si nu "ce are valoare si ce nu are valoare " ce modele ,personale sau artistice sau fictive ,persona(e din literatura, filme etc- trebuie sa urmez si ce nu trebuie sa urmez "violenta + nonviolenta "drogul , moarte alba

"comportamente problema! " agresiune . automutilare " moda si bunul gust " comunicarea preferintelor si a optiunilor - alegerea activitatilor de timp liber - implicarea in organizarea acestor activitati - alegerea, evaluarea, interpretarea informatiilor din media. $ezvoltarea unor scheme de conduit cu #xerciii de mbrcat .dezbrcat implicatii in autoservire. #xerciii pentru igiena personala, pentru auto"hrnire etc #xerciii de fixare a aciunilor prin verbalizare #xerciii pentru ! - derularea cotidiana a unor proceduri medicale - deprinderea unor reguli de actiune si comportament in grup - deprinderea unor activitati cotidiene ,pregatirea mesei, cumparaturile etc- intelegerea modului de alimentatie dietetic, acolo unde este cazul - folosirea obiectelor casnice ,aspirator, cuptor cu microunde etc*utoevaluarea unor conduite, activiti #xerciii de analiza a unor produse proprii sau ale celorlali, a unor activiti #xerciii de redare verbala, de descriere a impresiilor, concluziilor $iscuii n grup pe o tema dat

CON6INUTURI
CICLU PRIMAR 2 5rganizarea perceptiv" motrica - folosirea vazului ,fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor, urmarirea detaliilor- folosirea auzului ,ascultarea, raspunsul la un anumit sunet- folosirea perceptiei tactile ,recunoasterea texturilor, a grosimilor, a consistentei materialelor- coordonarea perceptiva ,vazul si auzul, tactul si gustul etc" 2ntegrare senzoriala " 2nsuire schema +corporala " 5rientare spatio"temporala 22 5rganizarea operaional"cognitiva - explorarea si manipularea obiectelor, care il a(uta pe copil sa inteleaga si sa aplice ideea de permanenta a obiectului - recunoasterea, predictia si interpretarea unor scheme si modele de situatii cotidiene ,succesiunea unor momente ale zilei, recunoasterea semnificatiei clopotelului in pauza etc.- compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor si a imaginilor 222 'omportament cognitiv &ntelegerea semnificatiei unor mesa(e auzite *decvarea situationala a mesa(ului verbal &ntelegerea smnificatiei unor gesturi +actiuni #xprimarea adecvata a unor trairi ;erbalizarea unor operaii ,actiuni #lemente de prelexie .pregrafie #lemente de lexie si grafie #lemente de calcul elementar 4ezolvarea de probleme simple ,inclusiv probleme cotidiene 5peratii. actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete 5peratii. actiuni necesare pentru formarea abilittilor interpersonale

CONTINUTURI
CICLU SECUNDAR 2 5rganizarea perceptiv" motrica "2ntegrare senzorial +perceptiva "5rganizare spatio"temporala "5rganizare schema corporala "4ationament perceptiv 22 5rganizarea operaional"cognitiva " analiza si sinteza elementelor predictia, anticiparea evenimentelor rememorarea informatiilor sau a rezultatelor actiunilor intelegerea cauzelor si efectului realizarea conexiunilor intre obiecte, evenimente si rezultatele actiunilor

222 'omportament cognitiv &ntelegerea relatiilor cauza +efect &ntelegerea semnificatiei unor mesa(e auzite.citite &ntelegerea sirului logic din cadrul unor unor actiuni +evenimente 4edarea verbala a etapelor unor activiti +evenimente . "&nsusirea i automatizare achizitiilor fundamentale citit +scris +calcul "&nsuirea i automatizarea a unor operatii i actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete "&nsuirea i automatizarea a unor operatii i actiuni necesare pentru formarea abilittilor interpersonale

SUGESTII METODICE
&nvtorul +educator i profesorul educator trebuie s utilizeze tehnicile de flexibilizare cognitiv pentru a valorifica la maxim potenialul de cunoatere al elevului $.%.P dar i valenele educaiei pentru valori, adevrate ci de deschidere ctre valorile culturii naionale i universale ctre mediul ncon(urtor natural, cultural i tehnologic, ctre cunoaterea de ctre elevi a valorilor care ntemeiaz normele sociale, relaiile interpersonale i comportamentele sociale dezirabile 'ognitia combina mai multe procese mentale corelate! perceptia si reprezentarea, memoria, limba(ul, gandirea si rationamentul, rezolvarea de probleme. 2deea de baza este de a forma la copiii cu dizabilitati severe posibilitatea de a <sti cum= sa reactioneze in situatii cotidiene de viata, dar si de a le imbogati sfera generala de informatii si cunostinte. *ctivitile educaional terapeutice vor ine cont de achiziiile elevilor din programul de diminea i vor avea menirea de a pune copilul s le exerseze n contexte diferite iniial ct mai familiale n cadrul unor teme ca de ex= #u i familia mea= > 3a cumprturi cu colegii mei=etc. 'onsiderm foarte important faptul de a organiza activitile din cadrul temelor cu legtur ntre ele n sensul c dup o activitate cum ar fi > e pregtim pentru teatru > s urmeze o alta precum > e pregtim pentru circ= astfel nct elevul s aib prile(ul s foloseasc o serie de informaii din prima tem , ca de exemplu ne cumprm bilete, ne pregtim maina etc-, dar totodat s poat face i diferenieri ntre ceea ce vizionm la teatru i ceea ce vizionm la circ. #ste foarte important ca operaiile , aciunile, activitile desfurate s fie bine exersate nainte de a trece la operaii, aciuni, activiti noi astfel nct s se obin modificri durabile n plan cognitiv. 3a un anumit interval este indicat s se desfoare >activiti integratoare=n sensul c elevul s reia toate activitile desfurate anterior, la un alt nivel ca de exemplu! n cadrul unei teme precum > 3a cumprturi= elevii vor trebui s tie s foloseasc formule de adresare, s descrie anumite produse, s tie s le fac reclam, s tie s citeasc o list de mrfuri, s completeze chitane, s completeze biletele cu preuri,s calculeze banii, s exerseze diverse gesturi, etc. &n felul acesta avem certitudinea c achiziiile colare ale elevilor i gsesc expresia n comportamente adecvate.care

s le permit adaptarea. &n cadrul unei activiti de obicei este indicat s se vizeze obiective operaionale desprinse din toate obiectivele cadru. #ste necesar ca elevii s + i foloseasc concomitent toate simurile, s se urmreasc stimularea perceptiv, integrarea perceptiv, formarea raionamentului perceptiv verigi importante pentru trecerea spre cognitiv i logic. #ste bine ca activitile s fie alese de aa natur nct s antreneze din punct de vedere afectiv subiecii. &n continuare vom arta cum se poate raporta nvtorul educator i profesorul educator la diversele discipline din programul dimineii pentru a +i eficientiza munca i a stimula adecvat elevii. %ugestiile sunt orientative i las loc fiecrui cadru didactic s"i organizeze ct mai creativ munca. Mate'at!ca. 'oninutul nvrii s vizeze fapte i circumstane ,situaiicare au semnificaie n viaa cotidian. $e exemplu ! s compare cantitile folosind msuri i greuti, s tie s foloseasc banii i s"i organizeze timpul . &n activitile cotidiene, practice de via s nvee s compare, s clasifice, s adune, s scad, s nmuleasc, s mpart. % achiziioneze deprinderi aritmetice prin manipularea cantitilor i numerelor n mod gradual, dezvoltnd nelegerea onor relaii i algoritmi de calcul elementar. #ducatorul s selecteze procedeele i alte metode de nvare care s structureze perceptivitatea vizual i capacitile tactil " ?inestezice. *ctivitile educatorului s fie adaptate nivelului individual i de vrst al elevului ,clasei de elevi- sub raportul nelegerii limba(ului i nelegerii acestuia ,acestora-. Geo'etr!e. *ctivitile educatorului trebuie s se axeze pe percepia mediului ncon(urtor pentru dezvoltarea capacitilor de difereniere i orientare spaial ,de exemplu, recunoaterea figurilor i formelor geometrice- i s urmreasc la elevul cu '.#.% formarea abilitilor n detectarea relaiilor spaiale, a distanelor. $e asemenea trebuie s ntreasc prin activitile de cunoatere formarea i dezvoltarea unor abiliti practice de msurare i de calculare a lungimilor i suprafeelor de diverse forme geometrice ,n clas, curtea colii, grdin etc-. 7t!!n*e"e nat r!! 8!o"o5!e #ste extrem de util pentru copiii cu dizabilitti severe cunoaterea plantelor, a mediului n care se dezvolt ele, a ciclului lor de via, a modului lor de ngri(ire. u trebuie uitat c muli dintre copii pot nva relativ uor s lucreze in domeniul horticulturii. ;arietatea plantelor i animalelor, explorarea lor, i a(ut pe copii s contientizeze diferenele dintre aspectele lumii ncon(urtoare, s recunoasc similariti, s poat grupa sau clasifica.

#ducatorul trebuie s aib n vedere ca un obiectiv important n activitile de cunoatere este s dezvolte la elevul cu '.#.% relaii emoionale adecvate cu privire la plante i animale s"l nvee s respecte orice nseamn viaa. %e va insista i pe rolul acestora n viaa lor. *stfel c elevii vor fi antrenai n ngri(irea plantelor din clasa i curtea colii n organizarea > colului viu=. Anato'!a $! )!.!o"o5!a o' " ! %e va urmri cunoaterea prilor corpului i a funciilor principalelor organe i n special a regulilor de igien corporal pentru prevenirea mbolnvirilor. 3!.!co 9 c0!'!ce 'unotinele i nelegerea obiectelor i a materiei ncepe de la explorarea acestora cu a(utorul simurilor. 'opilul va putea astfel s sorteze i s clasifice materialele sau obiectele, s recunoasc asemnrile i deosebirile dintre ele, s le numeasc, s descrie proprietile lor caracteristice. 'opiii trrebuie s pui n situaia de a experimenta schimbrile pe care materialele le pot suferi! de form, volum, stare ,ex. nghearea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea zahrului n ap etc.-. 9rebuie s neleag diferenele dintre schimbrile reversibile i ireversibile ale materiei. )a(oritatea copiilor cu dizabiliti severe pot nelege fenomene fizice simple ,rolul electricitii, al magnetismului, fenomenele meteorologice-. #i trebuie s fie capabili s anticipe i s i organizeze aciunile n funcie de derularea unor astfel de fenomene. 'opiilor li se vor explica noiuni simple legate de lumin ntuneric, de particularitile pmntului, ale soarelui, ale altor corpuri cereti. #ducatorul trebuie s prezinte clar anumite fenomene fizice ,exemplu! transformrile fizice ale apei- i fenomene chimice ,exemplu! observarea rolului oxigenului n meninerea arderii- insistnd pe aspecte de poluare a mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. $e asemenea trebuie familiarizat cu o serie de cunotine cu privire la curentul electric, cu privire la pericolele pe care le implic i la modalitile de prevenire a unor fenomene nedorite. %e vor ntreprinde activiti care s sublinieze importana unor substane chimice precum sarea de buctrie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc. Geo5ra)!e #ducatorul trebuie s creeze situaii de explorare a mediului geografic apropiat ,plimbri n cartier etc- i s descrie elementele cu semnificaie geografic ntlnite ,att fizice ct i economice-. % utilizeze (ocuri de orientare pe hart i s imagineze localizri geografice care s fie reprezentate prin simbolurile geografice adecvate. I/tor!e #ducatorul trebuie s"l familiarizeze pe elevul cu $.) cu condiiile i modul de via ale oamenilor n diferite epoci istorice astfel nct acesta s sesizeze evoluia istoric sub aspect social, economic, politic, cultural, tiinifico"

tehnic etc s o raporteze la epoca actual. %e pot realiza prin (ocuri de rol, prin vizionarea unor piese de teatru. Ed ca*!e c!v!c+ #ducatorul trebuie s organizeze vizitarea unor instituii publice ,Pot, Primrie, '.#.' etc- i s pun elevii n situaii specifice n care acetia s exerseze comportamente sociale adecvate ,cum sunt ! ntocmirea unei cereri, completarea unei scrisori recomandate-. Ed ca*!e re"!5!oa/+ #ducatorul trebuie s valorifice cunotinele de religie prin organizarea unor serbri n care elevii s cnte, s recite, s spun rugciuni etc. %entimentele religioase s fie racordate la educaia moral i la adoptarea de ctre elevi a unor comportamente de respect i toleran fa de cei din (ur. Te0no"o5!! #ste indicat ca educatorul s organizeze vizitarea unor ateliere, ntreprinderi etc pentru ca elevii s ia contact direct cu specificul meseriilor pentru care vor opta la terminarea colii. %e va pune accent pe ndeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au vzut n atelierele respective.9otodata este foarte important sa se desfasoare activitti practic"aplicative.

E:EMPLE ORIENTATIVE DE SU8IECTE APLICATIVE

@ 'orpul uman A 1amilia B %coala 6 5rasul 7 9ara noastra C 4eguli de circulatie D 4eguli igienico sanitare E 4eguli de comportare civilizata F )eserii unelte @G #venimente festive @@ #xcursii, vizionri de spectacole @A 1ormulare cu destinatie oficiala @B Povestiri, poezii