Sunteți pe pagina 1din 2

I.3.2.

Managementul problemelor disciplinare

Managementul problemelor disciplinarese referă la tehnicile necesare rezolvării


problemelor de disciplină a clasei.
Profesorii vor putea aplica în managementul problemelor disciplinare una sau mai multe
dintre modalitățile următoare, după caz:
Aprecierea simțului de răspundere.
 Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor, pot vedea dacă acesta corespunde
așteptărilor și dacă elevii dovedesc simț de răspundere.Profesorul trebuie să păstreze contactul
vizual cu clasa, să se miște prin clasă în timpul lucrului independent, apreciind efortul susținut
al elevilor sau comportamentul deosebit al acestora;
 Profesorul poate aprecia comportamentul adecvat prin zâmbet, înclinarea aprobativă a
capului, laude, remarci. Comportamentul responsabil al acestora poate fi consemnat în scris,
prin notificări adresate direct elevului sau părinților, incluzând certificate de merit. De
asemenea, profesorul poate să arate aprecierea dând elevului sarcini supimentare și lăudândul
pentru eforturile lui zilnice.

Corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat.


 Profesorul aduce la cunoștiința elevilor un număr de acte comportamentale neadecvate care
pot interveni pe parcursul unei zile. Profesorul trebuie să determine dacă aceste
comportamente pot fi controlate prin ignorare, măsuri ulterioare de corecție etc. Măsurile
potrivite trebuie aplicate cu calm, fermitate și obiectivitate. Elevii trebuie înștiințați de la
început care sunt măsurile cărora vor fi supuși în cazul comportamentului neadecvat.
Profesorul trebuie să se asigure că măsura corectivă este adecvată comportamentului care a
cauzat-o.

Ignorarea
 Profesorul trebuie să ignore un elev care poate reacționa negativ la admonestarea verbală
blândă sau al cărui comportament neadecvat nu lezează desfășurarea orei. Profesorul trebuie
să găsească ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile și iresponsabile,
săinteracționezepozitiv cu elevul și să ignore constant limbajul verbal sau corporal neadecvat.

Controlul proxemic
 Profesorul se deplasează în spațiul în care se află elevul pentru a-l supraveghea atitudinal.

Admonestarea verbală blândă


 În situația în care elevul nu manifestă o atitudine corespunzătoare, cadrul didactic îi poate
adresa o admonestare verbală prin exemplificarea unor atitudini pozitive.

Amânarea
 Aparecarezultat al insistenței elevului de a capta atenția celorlalți asupra sa.

Așezarea diferențiată a elevilor în clasă


 Cadrul didactic trebuie să aranjeze elevii diferențiat, în funcție de problemele pe care le
manifestă.

Tehnica”Timpului datorat”
 Această tehnică intervine atunci când timpul irosit datorită unei atitudini inoportune a
elevului trebuie recuperat în timpul său liber. Se stabilesc durate de timp corespondente
acestor devieri.
Eliminarea
 Eliminarea se face în interiorul clasei, în anumite zone. Cadrul didactic fixează o durată
anume a eliminării, raportată la caracteristicile situaționale ale fiecărui elev. În măsurarea
timpului, se poate folosiun cronometru. În cazul în care comportamentul elevului persistă,
elevul poate completa un formular înaintat de către cadrul didactic, prin care să se evidențieze
aspecte ale propriului comportament.

Înștiințarea părinților
 Această metodă este aplicabilă doar comportamentelor cu disfuncții în formă incipientă, nu
și în cazul celor acutizate. Cei care sunt direct responsabili de supravegherea elevului, se
încunoștiințează referitor la comportamentul elevului. Se vor face recomandări din partea
cadrului didactic, astfel încât să se producă remedierea într-un timp optim.

Angajamentul scris
 Aceasta constituie o metodă de cooperare în vederea soluționării problemelor disciplinare,
ce operează atunci când celelalte măsuri nu își găsesc eficacitate. Presupune notarea unor
așteptări, expres formulate, consecințele negative ce decurg din comportamentul elevului, dar
și perioada de îndreptare. Cadrul didactic îndrumă elevii în elaborarea acestor angajamente,
determinându-i să purceadă singuri la alegerea măsurilor optime.

Stabilirea regulilor de comportament în afara clasei


 Cadrul didactic propune anumite atitudini comportamentale, cu permisiuni, interdicții, dar
și sancțiuni. Acesta are obligația de a institui și întări respectarea caracterului continuu al
supravegherii, oferind un feedback pozitiv elevilor în cazul îndreptării comportamentale.

Măsurile coercitive
 Este necesară utilizarea precaută a acestora, fiind considerate extreme. Sunt aplicabile pe
perioadă determinată, scurtă, în cazul comportamentelor care opun rezistență metodelor
anterioare.