STUDIU DE CAZ

IDENTIFICAREA CAZULUI n urma asistenelor la clas, a observaiilor spontane efectuate i a celor tematice din timpul anului colar 2009 -2010, am sesizat c la clasa ..a IV-a................, de la Scoala cu clasele I-IV,din loc.Topa de Jos.., i care are un numr de 5 copii, se afl un caz special, n persoana elevului J.R.G DATE PERSONALE I FAMILIALE Numele i prenumele: J.R.G Data.naterii:15.02.2000 Clasa:aIV-a coala:Scoala cu clasele I-IV, Loc.Topa de Jos ,Com.Dobresti. Bihor Numele i prenumele prinilor: tatal: J.T; mama: J.C Ocupaia prinilor:mama este casnica iar tatal lucreaza la o firma in constructii ,ii duce la munca si prin alte tarii. Frai i surori (numele i vrsta): are o sor, mai mare,Dorina n clasa a IX a. si o sora mai mica Delia in clasa a II-a. Alte persoane care locuiesc cu copilul: Impreuna cu copilul nu mai locuiesc alte persoane. Condiii de locuit: Locuiesc in conditii foarte bune. Condiii materiale i igienico sanitare ale familiei: Au conditii materiale foarte bune si conditiile sanitare sunt complete. Nivelul cultural al familiei: Mama are opt clase iar tatal zece clase+ profesionala (specializat in constructii). .

Relaiile dintre prini: Relatiile in familie sunt foarte bune, tatal nu consuma alcol,doar fumeaza. Relaiile dintre prini i copii: Relatiile parintii-copii sunt foarte bune pentru ca si-au dorit foarte mult sa aiba copii. Atitudinea printilor fat de educatia copilului: Tatal se implica in educarea copiilor; se implica totusi si in activitatile extrascolare, atunci cand nu este plecat. - Mama le verifica tot timpul temele si ii ajut uneori la teme , este interesat de educatia lor. Atitudinea prinilor fa de problemele copilului: Parintii incearca sa se implice cat mai mult in problemele copilului, sa-l ajute. Dar cunoscand destul de bine aceasta familie consider ca mama ar trebui sa se implice si mai mult in educarea acestui copil cu mai multa strictete. Influene din afara familiei (vecini, prieteni, colegi ): In functie de integrarea in activitatea scolara, a posibilitatilor de abordare a ariilor curiculare si felului in care copiii pot face fata sarcinilor didactice, se poate considera ca dificultatea de invatare specfica sau o mica dizabilitate de invatare si o deficienta de vorbire. Dar nu consider ca aceste cause ar proveni din cauza vecinilor, prietenilor sau colegilor deoarece il cunosc personal pe acest copil si nu este un copil problema pentru cei din jur, ba se acomodeaza fara probleme pe langa cei din jurul lui. Nu este un copil foarte timid. DATE CU PRIVIRE LA SNTATE I EVOLUIA FIZIC Sarcina: A decurs fara complicatii. Naterea:Normala. Greutate la natere: 3,50 kg Alimentaia: Alimentatie sanatoasa, l-a hranit cu lapte de mama pana la un an. Boli ale copilriei: A suferit doar simple raceli. Boli de care sufer n prezent: Nu sufera de nici o boala. Starea sntii prinilor i frailor: Nici parinti si nici fratii nu au avut si nici nu au probleme de sanatate.

Alte informatii relevante: Starea de sanatate si evolutia elevului au evoluat in conditii normale, nu au aparut complicatii de nici un fel.

ANALIZA INFORMATIILOR OBTINUTE Date culese din convorbiri cu prinii: Vorbind cu parintii, am constatat ca acest copil are si acasa si la scoala un comportament asemanator pentru ca nu este tot timpul prea cuminte, este uneori obraznic, respecta regulile dar nu tot timpul, are anumite momente in care este neascultator. Pe langa faptul ca uneori este neascultator copilul mai are si o deficienta de vorbire, il accentueaza pe r foarte tare atunci cand vorbeste. Aceasta deficienta de vorbire o are de mic dar nici acuma nu a reusit sa-si corecteze greseala de vorbire. Dar acest baiat mai are si o deficienta de invatare, nedorind sa se implice prea mult in activitatile legate de scoala. Date culese prin observaii: Subiectul J.R.G prezinta urmatoarele manifestarii: cateodata si la clasa are un comportament mai nelinistit, uneori chiar si la ore nu da dovada de prea multa atentie pentru ca la anumite ore are un comportament de parca ar fi plictisit, iar atunci se tot misca in banca, vorbeste ne-ntrebat, deseneaza pe caiete, rade fara motive, face semne la colegi..., este total neinteresat de activitatile de la scoala . Pe mine in urma observatiilor facute m-a marcat mai mult felul lui de a vorbi decat comportamentul, deoarece mi se pare ca majoritatea copiilor au un astfel de comportament atat la scoala cat si acasa, dar comportamentul si lipsa de interes fata de scoala a acestui baiat mi se pare oarecum diferita. Felul in care vorbeste mi se pare foarte deosebit pentru caci chiar si cand rade parca il accentueaza prea tare pe r, raraieste. Date culese prin convorbiri cu copilul: Copilului nu ii prea place la scoala, recunoaste acest lucru, dar uneori si-ar dori sa fie in centrul atentiei dar nu prea mult pentru ca spune ca uneori simte ca parca colegi ar

rade oarecum de el, ar face glume asupra felului in care el vorbeste. Marturiseste ca isi iubeste foarte mult familia si ca mai tot timpul se joaca cu sora lui mai mica, lucru care il bucura. Baiatul mai spune ca intradevar nu are acea dorinta si placere de a invata, spune ca se plictiseste si nu are acea rabdare nici cand este la ora, abia asteapta sa plece spre casa, nu este atent nici la ore si de aceea nu retine mare lucru si nu se descurca nici sa faca temele singur, ba chiar de multe ori merge la scoala cu temele nefacute. Analiza-sinteza datelor obinute a)Comportamentul psihomotor: #dominanta in ceea ce priveste anumite lucruri; *se descurca foarte bine, nu are probleme in a recunoaste anumite obiecte, culori sau alte lucrurii; *foloseste telefonul mobil. b) Comportamentul cognitiv Gndire :nu are probleme sau dificultati mari in modul de a gandi, se descurca destul de bine, are imaginatia bine dezvoltata, doar ca nu are acel drag de a invata ce i se preda la scoala. Memorie : * nu are deficit de pastrare a informatiei. Atenie : *uneori prezint deficit de atenie ;

Inteligenta _inteligen la nivel mediu . c) Comportamentul verbal Limbaj : _vocabularul este dezvoltat; _nu are probleme la constructia propozitiilor decat la modul in care pronunta cuvintele. d)Comportamentul socio-afectiv *este atasat mai mult de mama si de sora mai mica; *trairi afective normale, sanatoase. Formularea unui diagnostic Prezint dificulti de vorbire, si dificultati de invatare. Copiii ce reprezinta dificultatii de invatare sunt aceia care manifesta o discrepanta educativa semnificativa intre potentialul lor intelect estimat si nivelul actual de performanta, discrepanta asociata cu tulburarii bazice in procesele de invatamant care pot fi sau nu conectate cu disfunctii demonstrabile ale sistemului nervos central, dar care nu sunt consecinta intarzaierii mintale generalizate carentelor culturale sau educatiei, tulburarilor emotionale severe sau a unor deficiente senzoriale. (Bateman 1965). Copiii cu dificultati de invatare sunt . .

caracterizati in lipsa generala de realizarii academice in comparatie cu cei de o varsta cu ei. In cele mai multa cazuri de probleme in achizitia alfabetizarii de baza si deprinderilor de calcul si au dificultati semnificative in vorbire si limbaj. Pentru a putea diagnostica,evalua si identifica existenta dificultatilor de invatare la un copil se iau in considerare anumite elemente: _consider realitatii dificultatile de invatare numai prin prisma rezultatelor afective, concrete ale copilului in invatare si existenta diferentei intr-e rezultatele _examinarea scontate nivelului conform de varstei si dezvoltare aparentei lui. intelectuala;

_focalizarea evaluarii pe domenii performantiale si instrumentale ale personalitati considerate ca zone predilecte si prioritare de dificultatii de invatare (limbaj oral, scris, citit,calcul.aritmetic). _in cazul copiilor hipo/giperactivi axarea evaluarii pe o serie de aspecte, care chiar daca nu sunt doar asociate dificultatilor de invatare devin perturbatoare pentru performanta elevului. _cuantificarea eforturilor evaluative care sa exprime sintetic nu doar prezenta ci si o anumita . cuantificare a dificultatilor de invatare la un subiect oarecare. Carol Crealock si Doreen Kronick (1993) identifica faptul ca exista o mare nevoie de

a privi persoana in ansamblul ei si modul cum este integrata social prin capacitatile sale de invatare. Acestia recunosc trei elemente de baza ale definirii acestor probleme: *Discrepantaeste caracterizata de disparitatea semnificativa intre aspectele functionarii specifice si abilitatea generala. *Excludereaeste elementul care defineste faptul ca disparitatile nu se datoreaza in mod primar nici intelectului, nici domeniului emotional, nici celui fizic sau unor probleme dependente de ambientul educational. *Etiologiaimplica factorii cauzali care sunt recunoscuti de ordin genetic, biochimic si neurologic. . Pentru a stabili si diagnosticul de dificultatii de invatare am luat in evidenta si urmatoarele etape: -am luat in seama masura in care un copil are deficiente de invatare, am privit si am analizat tot ceea ce consider ca ar trebui sa stie un copil de varsta lui J.R.G si ceea ce stie el in acest moment. Nu are nici acea dorinta de a se implica cat de putin in a invata ceva nou, nu se straduieste nici macar sa-si rezolve temele de la scoala, este nepasator de tot ce are legatura cu scoala. .

Modul de invatare al copilului ,felul in care retine informatia pentru a se identifica nivelul la care se manifesta problema se refera la modul in care se recepteaza informatia. . Acest copil nu are un nivel de intelect foarte scazut pentru ca recepteaza informatiile destul de repede, stie sa-si formeze anumite ideii, dar idei care nu au legatura cu scoala, adica invatare, teme sau mersul la scoala. In rest este un copil destul de activ si nivelul de intelect nu este foarte scazut dar singura lui problema de acest gen este faptul ca nu ii place sa mearga la scoala, nu-i place sa-si faca temele, nu are dorinta de invatare. . El ar dorii ca majoritatea timpului sa si-l poata petrece in fata calculatorului, la TV,sau joaca cu prietenii. Am observat acest copil, am incercat sa-l analizez dar nu pot sa spun asa direct care ar fi adevaratele lui motive pentru care nu-i place sa invete, dar totusi m-am gandit ca aceste motive ar putea fi si motive genetice, pe care le-ar putea avea de la tatal sau pentru ca nici acesta nu avea un mare drag de scoala in copilarie. MSURI DE REZOLVARE A CAZULUI fixarea unor reguli stricte;

trebuie obisnuit sa se stapaneasca, sa nu aiba porniri impulsive de moment ;

asezarea elevului in prima banca, astfel incat sa nu le poata distrage atentia

celorlalti copii dar sa fie si mai aproape de cadrul didactic; incurajarea progresului in activitatile personale;

acordarea recompenselor la orice progres, indiferent cat e de mic; recomandarea lucrului diferentiat la clasa;

participarea la anumite sedinte de consiliere individuala orientate pe ameliorarea

deficitului de vorbire (aceste sedinte/exercitii de vorbire corecta le poate face si cu parinti sau cu cadrul didactic) dar si a cresterii increderii in sine. Selectarea/alegerea variantei optime de soluionare

Nu pot spune exact care ar fi varianta optima de solutionare a acestui caz dar consider ca ar trebui selectate cateva masuri care odata respectate ar putea sa ajute la ameliorarea acestui caz sau poate chiar la solutionarea lui. In primul rand ar trebui sa se impuna niste reguli mai stricte pentru acest baiat atat din partea parintilor cat si din partea scolii, care ar trebui sa faca o exceptie si sa se implice si mai mult in acest caz. Ar trebui ca in momentul orelor elevul sa fie asezat in prima banca incat sa nu le poata distrage atentia celorlalti colegii dar nici acestia lui si sa fie mai aproape de cadrul didactic, care ar trebui sa fie mai mult cu ochii pe el, sa il scoata mai mult la tabla, sa ii dea mai mult de lucru, adica sa incerce sa-i capteze atentia tot timpul cu ceva. Ar fi important ca invatatoarea sa nu fie nici prea indulgenta cu elevul, ca pentru inceput baiatul sa aiba si putin mai multa frica de ea. Ex: Sa-l avertizeze ca daca nu se va implica mai mult sa invete, sa-si faca temele atunci va fi nevoita sa nu-l treaca clasa si va trebui sa mai vina inca un an tot in clasa a IV-a. In timp ce-i va cere sa se implice tot mai mult sa-l recompenseze la orice progres ca sa-si recapete increderea in el ca este capabil de mai mult dar sa ii mai dea de lucru si mai mult decat celorlalti. In schimb parintii trebuie sa fie si ei mai severi cu copilul si sa-si petreaca mai mult timp cu el, sa-l ajute la teme ,sa-i dea in plus ceva de lucru (ex: sa faca exercitii de vorbire cu el, sa-l puna sa pronunte mai multe cuvinte grele care contin litera r, sa-l puna sa citeasca mai mult ca sa invete sa pronunte corect, sa nu mai accentueze asa tare literele, sa nu mai raraiasca. Consider ca ar fi benefic pentru copil daca ar participa si la anumite sedinte de consiliere individuala, orientata pe ameliorarea deficitului de invatare sau sa participe si la anumite cursuri de comunicare orala, de vorbire , ca sa-si poata corecta deficienta de vorbire, sa nu mai accentueze asa tare cuvintele. CONCLUZIE Discutand cu parintii asupra problemei de vorbire si asupra problemei de invatare pe care o are acest copil s-a constatat ca baiatul ar avea nevoie de o atentie si mai mare din partea familiei dar si a scolii, de a comunica cat mai mult cu el pentru a incerca sa elimine din modul sau de vorbire, felul in care il pronunta pe r, adica sa nu-l mai pronunte asea

accentuat dar si sa se implice mai mult, sa-l indrume mai mult pe copil spre invatare, familia sa-i ceara mai mult copilului si sa-l supravegheze, sa-l ajute pe copil. Atat scoala cat si familia trebuie sa ia masuri semnificative in schimbarea comportamentului si a modului de vorbire pe care le are elevul dar si asupra deficientei de invatare.

FACULTATEA DE STIINTE SOCIO- UMANE Pedagogia invatamantului primar si prescolar ORADEA 2010

STUDIU DE CAZ
Psigopedagogia copilului cu dificultatii de invatare

Profesorii:

Student:

CHELEMEN MARIA -GEORGETA ONICAS. R

SEICAN Anul lll. FR

2010