STUDIU DE CAZ

Elev diagnosticat cu dislexo-disgrafie, aflat în risc de abandon școlar

Prof. GEORGESCU ECATERINA

1
DATE DESPRE SUBIECT
• Numele şi prenumele: R.V.
• Sexul: masculin
• Vârsta: 13 ani
• Clasa a VII-a

PREZENTAREA CAZULUI
R.V. este unicul copil al familiei V. Mama decedată când copilul împlinise 10 ani,
tatăl este muncitor în construcții. In casă mai locuieşte bunica maternă care este
pensionară şi are 70 de ani. Situația financiară a familiei este modestă; cei trei membri
locuinesc într-un apartament cu două camere, băiatul împărțind aceeași cameră cu bunica.

ISTORICUL EVOLUȚIEI PROBLEMEI

La vârsta de 9 ani, în urma sesizărilor învățătoarei privind slaba capacitate de
concentrare a atenției și dificultăţii în exprimarea orală şi scrisă, copilul a fost evaluat și
diagnosticat cu Dislexo-disgrafie. Elevul a urmat un program de terapie logopedică la
care a renunțat după un an, după ce mama a decedat, tatăl motivând că programul de
lucru extrem de încărcat l-a împiedicat să respecte orarul de terapie a copilului și că, în
general, dificultățile elevului fuseseră depășite.
După intrarea în clasa a V-a, elevul R.V. a înregistrat rezultate din ce în ce mai
slabe la învățătură, aspect care a fost semnalat tatălui de către diriginte.
Din punct de vedere comportamental, copilul nu ridică probleme deosebite la
şcoală, în schimb, datorită tulburării de care suferă (dislexo-disgrafie), a absenței tatălui
care lucrează cea mai mare parte a zilei, a lipsei de suport, atenție și afecţiune din partea
acestuia, minorul aderă la diverse grupuri marginale, ceea ce a dus la un număr mare de
absențe nemotivate, fiind în pragul abandonului şcolar.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE

Culegerea de date:
În urma discuţiilor cu elevul, cu familia copilului, cu persoanele apropiate
familiei, cu oameni din comunitate, cu profesorii lui R. s-au putut aduna o serie de date
care să clarifice situaţia copilului.
Subiectul a fost observat în raporturile sale cu ceilalţi, în contexte şi momente
diferite. R. se manifestă emotiv şi, la început, nu doreşte să furnizeze nici o informaţie cu
privire la familia sa. Persistă teama faţă de tatăl lui, nu pare să aibă încredere în el pentru
că mereu i s-au reproşat numai faptele negative.
Conduita la lectii si in colectivul scolar
Cu privire la rezultatele slabe de la școală, R. mărturisește că nu înțelege, de
multe ori, ceea ce citește și că are nevoie de mai mult timp să realizeze sarcinile, în
special la disciplinele la care i se cere să proceseze un text mai mare sau noțiuni
abstracte. Consideră că stă ”degeaba la școală dacă nu înțelege mare lucru”.
Referitor la disciplinele reale și cele tehnice, pe care nu le agreează, stilul de
muncă adoptat este unul bazat pe improvizație, cu lacune mari în cunoștințe, ceea ce
determină un ritm inegal în încercarea de-a obține note de trecere. Spre deosebire de
disciplinele de studiu preferate pentru care manifestă sârguință și creativitate (Educație

2
plastică, Istorie, Educație civică), în raport cu cele care-i produc dificultăți majore,
manifestă o atitudine evazivă, lipsită de initiativă, stereotipă în abordarea conținuturilor,
ceea ce perpetuează insuccesul instalat. Relevant este faptul că exact la aceste discipline
problematice pentru el, a deprins obiceiul absenteismului școlar, nemotivat medical, ca
reactie de evitare la inadaptarea puternică pe care o resimte.
În relațiile cu colegii nu se constată deficiențe sau conflicte, în schimb, elevul
absentează frecvent de la cursuri. Colegii susțin că are un grup de prieteni, mai mari ca
vârstă, cu care își petrece o mare parte din timp, inclusiv atunci când absentează de la
cursuri.
Comportamentul în afara școlii
Întrebat de tentativele de fugă de acasă, copilul motivează că s-a ”săturat de tot”:
de certurile și pedepsele tatălui, de profesorii care nu îl înțeleg, dar că, de dragul bunicii,
nu va mai pleca de acasă. Susține că prietenii îl înțeleg și îl apreciază..

Discuții cu familia
Tatăl copilului este angajat la o firmă de construcții și lucrează 10-12 ore pe zi,
ceea ce nu-i permite să petreacă mult timp cu fiul său. Acesta declară că îşi iubeşte
copilul și recunoaşte că uneori este mai dur (are o fire impulsivă ajungând uneori să-i
aplice pedepse fizice minorului), dar vrea ca fiul său să reușească în viață. Mărturisește că
nu stă prea mult de vorbă cu el pentru că nu are timpul necesar, însă consideră că
mustrarea și pedepsele pot fi o metodă eficientă de educare atunci când copilul greșește.
Bunica maternă se ocupă cel mai mult de creşterea şi educarea copilului de la
moartea mamei, însă primește numeroase reproșuri din partea tatălui copilului care o
acuză de problemele lui R. Aceasta afirmă că situaţia conflictuală din casă se datorează
adesea situaţiei economice precare. Ea îl susține pe R., îl înțelege și se străduiește să il
ajute în măsura posibilităților sale. declară că nu doreşte să-l părăsească pe R., care
pentru ea reprezintă singura bucurie a vieţii, după moartea fiicei.

Discuții cu dirigintele și cu profesorii

Diriginta clasei susține că principala problemă este situația la învățătură a
elevului care, acesta fiind în situația de corigență la mai multe materii. Pe lângă
dificultățile de învățare cu care se confruntă, specifice dislexiei, acesta absentează de la
cursuri tot mai des.
Majoritatea profesorilor au înțeles situația lui R., dar faptul că nu mai participă
la cursuri și nu se mai implică la fel ca în anii trecuți, au făcut ca situația sa să fie tot mai
dificilă. Aceștia afirmă că V.R. nu are un comportament care să ridice probleme în
relațiile cu profesorii și cu colegii săi.

IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA PROBLEMELOR

Punctul de plecare in definirea problemelor in acest caz este o bună cunoaştere şi

înţelegere a situaţiei în care se află minorul.

- Elevul se află în risc de corigență, înregistrând rezultate slabe la învățătură, în special la

discilinele din aria Limbă și comunicare, dar și Matematică și Fizică; în ultimul an,
numărul absențelor nemotivate a crescut;

3
- De asemenea, copilul a avut trei tentative de fugă de acasă, fiind găsit de fiecare dată, de
către agenții de poliție;
- V.R. frecventează un grup marginal al cartierului cu care își petrece o mare parte din
timp.
Analiza problemelor
- La R. se observă nevoia de afecțiune, atenţie și înțelegere în multe situaţii de
interacţiune socială. Astfel, el caută permanent aprecierea celorlalţi, a persoanelor
semnificative pentru el, pe care le consideră puternice şi cu o stimă de sine ridicată
(prietenii). Datorită acestui lucru, el are tendinţa puternică de a-i imita pe aceştia din
urmă, fără să ţină seama de tipul de comportament sau de consecinţele acestuia. Se
observă aici lipsa modelului matern, cât şi lipsa de afecțiune și de înțelegere din partea
tatălui care nu comunică şi nu încearcă să înţeleagă nevoile fiului său, ci îl supune unui
abuz emoţional şi fizic, pe care îl consideră o modalitate eficientă de educaţie. Acest
lucru explică, pe de altă parte, şi tentativele copilului de a fugi de acasă.
Cu toate acestea, prezenţa bunicii în casa părintească a constituit, de multe ori,
pentru minor un motiv de a renunţa la tentativele de fugă, el exprimându-şi dorinţa de a fi
alături de bunică pe care o percepe ca pe acea persoană care îi poate oferi suport afectiv,
înţelegere şi protecţie. Acest fapt arată că R.V. a avut şi poate avea în continuare un
suport moral în persoana bunicii.
- Situaţia şcolară a lui Răzvan reprezintă o altă problemă care derivă din cea
menţionată anterior şi care trebuie să-şi găsească rezolvarea cât mai rapid, fiind un elev
care are nevoie de suport educațional și terapeutic de specialitate. În prezent, însă,
absenteismul a determinat mari lacune în cunoştinţele lui R.V., având corigenţe la mai
multe discipline şcolare. Toate acestea au condus la comportamente nedorite din partea
subiectului -absenteism, dezinteres, evitare.
- În același timp, eșecul școlar al lui R., cât și lipsa de înțelegere și de suport
afectiv, după moartea mamei, a contribuit, în mare măsură, la scăderea stimei de sine a
minorului.

PLAN DE INTERVENȚIE:

Ipoteze:
- Dacă elevul va beneficia de suport afectiv și motivațional din partea familiei, cât și de
ședințe de consiliere psihologică din partea unui specialist, acesta va reuși să își
restabilească echilibrul psihic şi emoţional prin creșterea stimei de sine și va căpăta o mai
mare încredere în propriile forțe, fără să mai caute aprecierea exclusiv la grupul de
prieteni;
- În situația în care elevul va participa susținut atât la ședințe de terapie logopedică și va
frecventa permanent cursurile școlii la care este înscris, situația sa școlară se va
îmbunătăți;
- Includerea elevului in diverse activitati școlare și extrascolare in cadrul carora va avea
initiative, isi va manifesta creativitatea si isi va pune in valoare aptitudile, va favoriza
procesul de dezvoltare armonioasă a personalității acestuia.

Stabilirea obiectivelor:
- reluarea ședințelor logopedice pentru terapia dislexo-disgrafiei;

4
 - participarea la ședințe de consiliere psihologică, împreună cu tatăl, în vederea
dezvoltării personale, a restabilirii echilibrului emoţional al copilului şi a
manifestării încrederii în propria persoană;
- solicitarea unei evaluări din partea Comisiei de Orientare Școlară și Profesională
care să decidă necesitatea serviciilor de sprijin care ar putea conduce la
îmbunătăţirea situaţiei şcolare a minorului;
- menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu părintele, cu bunica maternă şi alte
persoane cu care acesta a dezvoltat legături de ataşament;
- participarea elevului a cercuri de pictură și la alte activități în cadrul cărora își
poate valorifica aptitudinile.

Metode și strategii:
Luându-se în considerare tulburarea de care suferă, se recomandă o serie de
strategii care să vină în întâmpinarea dificultăților elevului:
- Colaborarea cadrelor didactice ale școlii cu logopedul și profesorul itinerant/de sprijin
pentru stabilirea unor intervenții specifice, diferențiate și coerente care să elimine treptat
decalajul dintre cunoștințele elevului și cele dobandite de colectivul clasei, conform
programelor de studiu;
- Discuții cu familia elevului (tatăl și bunica) care vor clarifica importanța implicării și a
sprijinului afectiv oferit adolescentului în familie, precum și importanța interesului lor
manifestat față de terapie și de conduita școlară generală a acestuia :
-Atitudine suportivă din partea profesorilor, încurajarea acestuia și întărirea
comportamentelor așteptate prin recompense de tip școlar, determinând astfel creșterea
stimei de sine să a încrederii în forțele proprii;
-Sprijinirea elevului în deprinderea modalităților de învățare eficientă și adaptarea
acestora stilui său personal, astfel încât disciplinele dificile pentru acesta să nu mai fie
percepute drept inaccesibile, rigide, ca un factor de stres ;
-Înlăturarea aversiunii și disprețului față de disciplinele de studiu neagreate prin
responsabilizarea elevului cu diverse sarcini potrivite lui, exact în desfășurarea acestor
activități/lecții ;
-Prevenirea reluării comportamentelor nedorite-absenteism, dezinteres, evitare - prin
includerea elevului V.R. în diverse activități extrașcolare în cadrul cărora elevul are
inițiative, ăși manifestă creativitatea și ăși pune în valoare aptitudinile ;
-Întărirea motivației de autorealizare personală prin prisma rolului școlii în acest demers;
educarea progresivă a aptitudilor elevului ;
-Gratificarea fiecărui progres obținut pe parcursul schimbării conduitei sale, prin
încurajări și recompense ;
-Menținerea unei colaborări permanente cu familia elevului ;
-Monitorizarea permanentă a evoluției școlare și personale a acestuia.

Planificarea intervenţiei:
Intervențiile se vor derula în decurs de doi ani, fiind permanent monitorizate de
către consilierul școlar. Se vor derula concomitent și vor viza acţiuni ale specialiştilor,
stabilite anterior la intervale regulate de timp:
• Acordarea de asistenţă psihologică în vederea restabilirii echilibrului emoţional al
copilului şi a încrederii în propria persoană; consilierea va fi asigurată de către Centrul
de Asistență Psihopedagogică;

5
• Elevul va relua ședințele de terapie logopedică în cadrul Centrului Logopedic
Interșcolar;
• Depunerea dosarului pentru obținerea certificatului de orientare școlară emis de către
Comisia de Orientare Școlară și Profesională din cadrul CJRAE care îi va permite să
beneficieze de servicii de sprijin din partea unui profesor itinerant – tatăl va fi
îndrumat de către consilierul școlii în efectuarea tuturor demersurilor;
• Elevul va participa la toate cursurile școlii unde este înscris – profesorii clasei vor
colabora cu profesorul itinerant, cu dirigintele clasei, consilierul școlar;
• Elevul va fi înscris la cursuri de pictură și cursuri de istorie organizate de Centrul
Județean de Cultură și Artă – tatăl va fi responsabilizat să conducă elevul la aceste
cursuri, ca parte a programului de consiliere;
• Implicarea tatălui într-un program de consiliere psihologică pentru îmbunătăţirea
relaţiei sale cu copilul şi familia; aceste servicii vor fi oferite pe de o parte de Centrul
de Asistență Psihopedagogică, cât şi de grupul de părinţi ai Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
• Mentinerea unei colaborari permanente cu familia elevului – responsabil va fi
dirigintele elevului ;
• Monitorizarea permanenta a evolutiei scolare si personale a acestuia – responsabil va
fi consilierul școlar.

IPOTEZE ALTERNATIVE
- În cazul în care copilul nu va beneficia de servicii de sprijin, consilierul școlar va
asigura asistență și consultanță profesorilor de la clasă în vederea eficientizării procesului
de învățare și adaptare școlară a elevului;
- Lipsa de implicare din partea tatălui sau refuzul participării la ședințele de consiliere vor
îngreuna intervenția în cazul elevului V.R. În această situație, dirigintele și consilierul
școlar vor organiza întâlniri periodice cu acesta și se vor solicita serviciile psihologului
din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului pentru a
interveni în acest sens.

IMPLEMENTAREA PLANULUI
În urma schiţării, în planul prezentat anterior, a elementelor directoare ale
intervenţiei, s-a trecut la punerea în practică a acțiunilor planificate.
Toți factorii implicați au fost mobilizați, fiecare fiind responsabilizat pe un
domeniu de intervenție: psihologic, educațional și social:
- profesorii, logopedul și consilierul școlar au colaborat în implementarea planurilor de
intervenție personalizată;
- Centrul de Asistență Psihopedagogică a pus la dispoziţie resursele materiale şi umane în
vederea asigurării asistenţei psihologice a minorului V. R.;
- dirigintele și consilierul au monitorizat cazul și au asigurat legătura cu familia.
- Elevul a obținut certificatul de orientare școlară emis de către Comisia de Orientare
Școlară și Profesională din cadrul CJRAE care i-a asigurat servicii de sprijin din partea
unui profesor itinerant;
- Intervenţia a implicat o echipă multidisciplinară de specialişti care au colaborat în
direcția combaterii dificultăților de învățare ale elevului. S-au stabilit astfel legături între
serviciile de specialitate pentru rezolvarea problemelor copilului şi ale familiei:

6
 • Logopedul a propus cadrelor didactice un plan de măsuri și metode de intervenție
specifice dislexiei în cazul lui V.R.
• Profesorul itinerant a elaborat, împreună cu profesorii de la clasă, un plan de
intervenție personalizat pentru disciplinele la care elevul prezintă dificultăți;
• Consilierul școlar a desfășurat activități de consiliere, atât cu elevul, cât și cu tatăl,
care s-a dovedit foarte cooperant și dornic să își ajute fiul;

REZULTATE OBȚINUTE:
In urma colaborării cu serviciile de specialitate s-au obţinut următorii indicatori ai
monitorizării:
Minorul V. R. a răspuns pozitiv la şedinţele de psihoterapie, cât şi la activităţile
educaționale, manifestându-se mult mai independent şi încrezător în forţele proprii.
Însă, a acceptat mai greu decât a fost palnificat, prezența tatălui; treptat, a reuşit să
stabilească o legătură iniţial formală, ajungându-se după 6 luni la o comunicare
constructivă pentru ambele părţi.
Deasemenea, situaţia sa şcolară s-a îmbunătăţit, fiind necesară iniţial o stimulare
extrinsecă pentru învăţare; s-a ajuns în final ca lui R. să-i placă o serie de discipline şi să
fie înscris şi la o serie de alte cursuri extraşcolare (de design interior şi de inot), pe lângă
celelalte de pictură și istorie.
Nu în ultimul rând, relaţia sa cu bunica s-a consolidat, copilul căpătând o mare
încredere în aceasta.
V.R. nu a mai absentat de la cursuri decât cu câteva excepții (la Limba română,
Fizică, Matematică – în special când erau anunțate testări);
- R.V. nu a mai avut tentative de fugă de acasă, motivând că acum se înțelege mai bine cu
tatăl și nu vrea să o supere pe bunica ;
- Elevul a participat, cu rezultate bune (premiul II și III la concursuri de pictură), la
cursuri de pictură și cursuri de istorie organizate de Centrul Județean de Cultură și Artă;
- Tatăl se declară mulțumit atât de rezultatele școlare ale fiului său, cât și de atitudinea
acestuia care frecventează mai puțin grupul de prieteni cu care absenta deseori de la
cursuri;

MONITORIZAREA CAZULUI:
Monitorizarea este realizată de către consilierul școlar imediat după
implementarea intervenţiilor şi continuă pe toată perioada desfăşurării cazului până când
obiectivele propuse au fost atinse. Se urmăresc modalităţile concrete de punere in
aplicare a măsurilor propuse.

A fost revăzut planul de intervenție, iar fiecare contact cu persoana asistată a fost
focalizată pe evaluarea progresului înregistrat în atingerea scopurilor, obiectivelor şi
activităţilor stabilite.
Evaluarea formală a cazului a fost făcută la intervale regulate şi anume la şfârşitul
fiecărei luni.

CONCLUZII

7
 In baza evaluării rezultatelor, considerăm că V.R. a depășit situația de eșec
școlar, însă dificultățile de învățare se mențin datorită tulburării neurologice de care
suferă (dislexo-disgrafie).
Din analiza datelor reiese că minorul se simte bine acasă, frecventează cu
regularitate cursurile şcolare și participă cu plăcere la activitățile extrașcolare de la
Centrul de cultură și Artă. A dobândit o serie de preocupări benefice dezvotării
armonioase a personalităţii sale, oferindu-i în acelaşi timp şi tatălui motive de satisfacţie
şi de bucurie.

RECOMANDĂRI
• Deși rezultatele lui V.R. s-au îmbunătățit considerabil, decalajul dintre
cunostintele elevului si cele dobândite de colectivul clasei, conform programelor
de studiu, se menține. În această situație se recomandă continuarea atât a terapiei
logopedice, cât și a intervenției personalizate în plan educațional ;
• Se recomandă ca elevul să participe în continuare la acele activități extrașcolare
care să îi creeze o stare de bine și de încredere în propriile forțe ;
• Menținerea legăturii permanente cu familia elevului.