Violenţa în comunitate, familie şi şcoală

Violenta este un fenomen din ce in ce mai raspandit atat acasa cat si in scola si comunitate.
Ea afecteaza vietile a mii de copii si tineri, in calitate de victime , agresori sau martori, scazandu-
le sansele unei tranzitii normale si sanatoase catre perioada adulta. Exista numeoase tipuri de
violenta, care se pot clasifica astfel:

Dupa forma se intalnesc urmatoarele tipuri de violenta:

 Fizica : smucituri, palme, raniri grave, arsuri, fracturi
 Sexuala
 Emotionala : cuvinte injurioase, amenintari, intimidari
 Spirituala: impunerea de valori , mai ales religioase
 Economica: privarea de hrana, imbracaminte, bani
 Sociala: izolarea, impiedicarea activitatilor scolare sau munca

Dupa grupul de varsta afectat se intalneste violenta asupra :

 copiilor
 partenerilor
 persoanelor in varsta

Violenta in scoala si comunitate

In ultimii ani a crescutingrijorator numarul actelor violente din scola. Scoala nu mai poate
fi considerata o cona sigura, ea se transforma in tot mai mare masura intr-un spatiu de
manifestare a violentei, intimidarii si a actelor ilegale. Studii recente au pus in evidenta faptul ca
expunerile de lunga durata la violenta crescuta pot produce modificari la nivelul structurii si
functionarii creierului in sensuri care afecteaza in mod negativ performantele academice si
dezvoltarea profesionala.

Cauze ale violentei:

 toleranta sociala crescut ala violenta: societatea si cultura noastra tolereaza

comportamentul violent, se considera ca violenta e normala si inevitabila mai ales in
randul tinerilor
 saracia si lipsa oportunitatilor : inegalitatile socio-economice si saracia cresc riscul
tinerilor de a deveni agresori sau victime ale violentei
 lipsa unor modele pozitive - in absenta unor modele sanatoase oferite de familie tinerii
recurg la modele din mass-meia care de foarte multe ori promoveaza iolenta favorizand
astfel comporamentul violent
 lipsa suportului si implicarii familiei - un numar tot mai mare de copii cresc in medii
familiale disfunctionale. Foarte frecvent acestia nu dispun de abilitati sociale si de
 relationare interpersonala adecvate (de exemplu controlul emotiilor negatie, empatie,
rezolvare de probleme)
 imitiatia - copii care sunt victime ale abuzului fizic, sexual, emotional sau martori ai
abuzului in familie prezinta un risc crescut de a deveni agresori sau victime ale violentei.
Ei invata ca violenta este o modalitate adecvata de exprimare a puterii asupra altora de a
obtine ceea ce doresc.Aceste comportamente inatate in failie sunt aduse in scoala,
comunitate si relatiile cu prietenii
 violenta in mass-media - se considera ca pana la varsta de 18 ani tinerii vad aproximativ
18 000 de crime si 800 de sinucideri "televizate". Comportamentul violent al personajelor
din filme este aproape intotdeauna recompensat, mai degraba decat sanctionat,
determinandu-i pe copii si tineri sa considere modalitatile violente de solutionare ale
conflictelor ca fiind acceptabile. In plus, suferinta si durerea emotionala produsa de
comportamentele violente este mult mai putin portretizata si astfel determina acceptarea
in masura mai mare a comportamentului agresiv.

Aportul şcolii, familiei şi comunităţii în stoparea fenomenului violenţei în şcoli

Şcoala, grădiniţa este locul unde elevilor li se imprimă plăcerea de a învăţa, dorinţa de a
reuşi şi de a face faţă schimbărilor care au loc, în permanenţă pe piaţa muncii. Totodată, este
locul unde se formează competenţele cognitive, de înţelegere a sensului vieţii, a raporturilor cu
ceilalţi şi cu noi înşine. Cu toate acestea, auzim, deseori, despre formele de violenţă care au loc
în unităţile de învăţământ, violenţe care îmbracă forme dintre cele mai grave (bătăi, furturi)
mergând până la formele cele mai puţin şocante (violenţele verbale). Atunci când se vorbeşte
despre violenţa se consideră că sursele acestui fenomen sunt: mediul familial instabil, tensionat,
mediul social, dar şi personalitatea elevului.
Dintre aceşti factori, mediul familial este, de departe, cea mai importantă sursă a
agresivităţii elevilor. Specialiştii au concluzionat că cei mai mulţi dintre elevii care prezintă un
profil agresiv provin din familii monoparentale, familii dezorganizate sau familii în care
echilibrul este perturbat de situaţia economică precară, la pierderea locului de muncă al unui
dintre părinţi, de existenţa a numeroase conflicte între părinţi, de bătăile şi scandalurile care nu
mai contenesc.
De asemenea, alte probleme familiale care-i afectează foarte mult pe copii sunt:
neglijenţa, lipsa de dialog, de afecţiune a părinţilor, bătăile frecvent aplicate.
Concluzia specialiştilor este că rezultatul unui mediu social aflat într-o permanentă şi
profundă criză (criza familiei, criza valorilor, criza locurilor de muncă) nu poate fi unul decât
negativ, care afectează personalitatea elevilor.
Este un lucru cert, că violenţa şcolară pleacă, de cele mai multe ori, de la lipsa de
comunicare între factorii implicaţi în desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Lucrurile sunt
şi mai grave în cazul elevilor aflaţi la vârsta adolescenţei, care sunt foarte instabili şi schimbători,
care trec, foarte repede, de la o stare la alta şi care manifestă diferite reacţii de agresivitate, dar şi
o opoziţie accentuată faţă de părinţi, profesori şi faţă de ceilalţi elevi. Pentru a fi evitate astfel de
situaţii, dialogul părinte – copil, dar şi profesor – elev-părinte este esenţial, în sensul că,
adolescentul trebuie să se simtă înţeles şi trebuie să aibă parte de dragoste, securitate şi afecţiune.
Bineînţeles că aceste comportamente violente ale elevului pleacă şi de la un management
defectuos al clasei. De exemplu, profesorii autoritari pot descuraja formarea unor personalităţi
independente, ei fiind cei care monopolizează conversaţia, elevii având doar rolul de receptori
pasivi, în sensul că opiniile lor cu privire la viaţa clasei sunt puţin luate în considerare.
De asemenea, diferenţierea elevilor în funcţie de performanţele atinse poate determina:
pasivitatea la lecţie, indiferenţă sau perturbarea lecţiilor, absenteismul elevilor, violenţele faţă de
colegi şi profesori. Un alt caz clasic întâlnit în mediul şcolar este cazul elevului aflat în situaţia
de eşec şi căruia i se va cere să rezolve sarcini pe care nu le poate soluţiona. Care va fi atitudinea
unui astfel de elev? Acesta va cădea în depresie, va suferi crezând că şi-a decepţionat părinţii,
profesorii, va suferi pentru că este dispreţuit de colegi.
Deoarece şcoala poate juca un rol important în prevenirea violenţei şcolare, aceasta
trebuie să devină o temă de reflexie pentru toţi cei implicaţi în procesul instructiv – educativ.

Bibliografie:

Ilut P. – Valori, atitudini şi comportamente sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2004;

Neculau A. (coord.) – Violenţa, aspecte psihosociale, Ed. Polirom, Iaşi, 2004;