Studiu de caz privind educatia

Aceasta sectiune se bazeaza pe un studiu pilot de impact ex-ante asupra educatiei timpurii,
elaborat in cadrul prezentului proiect PHARE si demonstreaza modul in care s-au derulat primii
pasi ai acestui studiu de impact.

Capitolul 1. Grupul de lucru

Urmatorii reprezentanti au facut parte din Grupul de Lucru privind Educatia, care este
organismul de coordonare pentru implementarea activitatilor proiectului.

- 1 Inspectorul general pentru Invatamant prescolar, Directia Generala pentru Educatie Timpurie,

Scoli, Performanta si Programe (DGETSPP).

1 Consilier, DGETSPP

Consilieri pentru Afaceri Europene, Unitatea de Politici Publice

Expert, Unitatea de Management a Proiectului

1 Expert in educatie din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

In cadrul celei de-a doua intruniri a fost propus un plan de actiune al Grupului de Lucru, care a
fost elaborat dupa cum urmeaza:

Pasul unu: GL a definit problemele care necesitau a fi analizate si a elaborat un calendar in care
sa se desfasoare activitatile de cercetare cu privire la educatia timpurie. A fost elaborat un Grafic
Gannt pentru a structura si implementa activitatile. Problema a fost deja identificata in cadrul
unei propuneri anterioare de politica publica, care nu a fost niciodata implementata si care a
servit drept baza pentru exercitiul pilot; aceasta problema ramane o prioritate pentru Guvern.

Pasul doi: Mobilizarea grupului de lucru:

La inceputul studiului de impact ex-ante a fost creata o diviziune a muncii in cadrul Grupului de
Lucru. Acesta a fost impartit in doua echipe, dupa cum urmeaza:

a. una pentru consultarile cu factorii interesati /colectarea si evaluarea datelor.

b. una pentru revizuirea si evaluarea documentelor juridice si de alta natura.

Cele doua echipe ale Grupului de Lucru au lucrat simultan si intr-o maniera coordonata, pentru
a-si indeplini sarcinile in conformitate cu un calendar si o agenda de lucru agreate in prealabil.

Pasul trei: a fost creata o Echipa de Consultare formata din experti in educatie timpurie (ex.
UNICEF, Step-by Step, Salvati Copiii), care a furnizat consiliere specializata Grupului de Lucru
si a furnizat date si cercetari privind educatia timpurie si a mentinut relatiile cu factorii cheie
interesati.

Pasul patru: elaborarea unui cadru analitic pentru procesarea informatiilor si selectarea
indicatorilor. Aceasta activitate a fost desfasurata de Grupul de Lucru pentru a evalua si procesa
informatia si feedback-ul si pentru a identifica cei mai adecvati indicatori pentru procesul viitor
de colectare si procesare a feedback-ului si informatiilor.

Pasul cinci: Elaborarea instrumentelor

Urmatoarele instrumente au fost proiectate, implementate si utilizate de membrii GL:

a. Interviuri cu factorii interesati si discutii in cadrul focus grupurilor cu factorii interesati ex.
unitatile/ crese/ gradinite pentru educatie timpurie din Bucuresti si alte regiuni;

b. Colectarea surselor de informatii si revizuirea instrumentelor

c. Interviuri aprofundate (ghid de interviu)

d. Discutii in cadrul focus grupurilor

In aceasta etapa, Grupul de Lucru a participat la sesiuni de formare dupa cum urmeaza:

Etape procedurale cheie pentru elaborarea si implementarea metodologiei cu privire la studiul de

impact, inclusiv definirea problemei, formularea obiectivelor, planificarea pasilor secventiali
pentru desfasurarea acestui studiu de impact ex-ante.

Program E-learning: membrii Grupului de Lucru au participat la un program de formare privind

Internetul al Executivului britanic privind o mai buna reglementare – BRE. Acest lucru le-a
permis nu doar sa urmeze pasii SI, ci si sa acceseze o baza de date electronica de informatii si
studii de caz privind alte experiente internationale de desfasurare a Studiilor de impact.

Utilizarea si aplicarea practica a metodologiei privind studiul de impact ex-ante in domeniul

educatiei timpurii. Proiectarea instrumentelor practice pentru accesarea datelor, informatiilor si
experientelor din diverse surse ex. interviuri cu factorii interesati, metode de desfasurare a
discutiilor in cadrul focus grupurilor.

Urmatoarele proceduri de colectare a datelor au fost incluse:

e. Elaborarea unui cadru-tip: pentru baza de date a rapoartelor/documentelor/proiectelor privind

educatia timpurie, relevante pentru orice studiu de impact ex-ante in desfasurare.

f. Discutii aprofundate in cadrul focus grupurilor impreuna cu factorii interesati: pentru

facilitarea procesului de colectare a datelor si formularea chestionarelor.
g. Liste de verificare: pentru a revizui documentatia relevanta, a colecta date din partea factorilor
interesati, inclusiv departamentele secundare; si liste de verificare a performantelor pentru
evaluarea diverselor aspecte, cum ar fi performanta angajatilor, calitatea serviciilor furnizate.

h. Chestionare: pentru a colecta date de la manageri, angajati si beneficiarii serviciilor.

Pasul sase: Planificarea procesului de esantionare

GL a identificat esantionul care va fi selectat la toate nivelurile incepand cu nivelul parintilor,

pana la cel al autoritatilor locale, profesori, functionari publici si alti factori interesati.

Pasul sapte: Grupul de Lucru a revizuit instrumentele pentru colectarea/evaluarea datelor

Instrumente, cum ar fi chestionare, documente, interviuri cu focus grupuri sau individuale au fost
analizate in lumina raspunsurilor primite din partea factorilor interesati, pentru a furniza
clarificari sau modificari suplimentare .

Pasul opt: Implementare

Procesul de consultare a factorilor interesati a fost activitatea principala desfasurata pe durata

exercitiului pilot privind studiul de impact ex-ante. Dupa procesarea datelor, GL a formulat si
selectat optiunile initiale in conformitate cu un set de criterii stabilite in etapa initiala (vezi
sectiunea 1). Procesul de implementare se finalizeaza cu elaborarea raportului.

Capitolul 2. Consultari cu factorii interesati

Al doilea Grup de Consultare a fost alcatuit din experti specialisti cu o vasta implicare,
cunostinte si expertiza in domeniul educatiei timpurii (ex. UNICEF, Step by Step). Rolul
acestora este de a furniza indrumare profesionala, de a oferi informatii Grupului de Lucru in ceea
ce priveste implementarea studiului pilot din domeniul educatiei timpurii. Acestia revizuiesc si
fac sugestii cu privire la rezultatele studiului pilot, precum si comentarii critice asupra
constatarilor obtinute.

Instrumentele elaborate pe parcursul exercitiului pilot au fost folosite in timpul vizitelor la crese.
Expertii au colectat datele din Bucuresti si din regiuni.

Grupul de Lucru a intocmit o lista a creselor unde se vor desfasura discutii cu focus
grupurile. Rezultatele studiului pilot vor ramane la acest nivel.    

Capitolul 3. Definirea problemei

O trasatura a sistemului de educatie timpurie din Romania este ambiguitatea cadrului legislativ
cu privire la educatia copiilor cu varste intre 0-3 ani, anumite gradinite/crese fiind infiintate fara
a avea o structura consistenta sau/si standarde educationale clare.

Majoritatea serviciilor pentru copiii cu varste intre 0 si 3 ani sunt furnizate prin sistemul de crese,
care ofera anumite tipuri de servicii de sanatate fara a avea insa si o componenta educationala
consistenta asociata. Astfel, exista un numar de gradinite care au clase pentru copii mici, dar care
nu includ o componenta educationala privind educatia timpurie.

In prezent exista 287 crese (inainte de 1989 erau 902 de crese cu 90.000 copii) cu aproximativ
11.000 copii. In ciuda acestui fapt, doar cei care au un venit familial scazut sau mediu isi trimit
copiii la crese. Aceste probleme sunt generate de urmatorii factori
Chiar daca UNICEF a elaborat standarde educationale, care in prezent sunt in proces de
validare , se constata o lipsa a unei politici coerente pentru aceasta grupa de varsta. Avand in
vedere ca aceste crese nu sunt acreditate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, nu exista
niciun mecanism formal pentru a monitoriza si evalua dezvoltarea copilului inainte de varsta de 3
ani. De asemenea, din discutiile avute cu parintii si cadrele didactice s-a observat ca exista o
nevoie acuta cu privire la serviciile din domeniul educatiei timpurii, pentru copiii sub 3 ani ai
caror parinti lucreaza. Gradinitele existente inscriu copii incepand cu varsta de 3 ani, insa parintii
revin pe piata muncii la sfarsitul celor doi ani de concediu platit. Astfel,  exista un deficit in
oferta pentru copiii cu varste intre 2 si 3 ani: pentru acestia nu exista structuri adecvate(nici
crese, nici gradinite).

In plus, deoarece nu exista un organism de reglementare la nivel national pentru aceasta

problema a creselor, responsabilitatea administrativa cade pe umerii autoritatilor locale. Aceasta
situatie a avut urmatoarele consecinte:

Lipsa de implementare a unui curriculum privind educatia timpurie pentru copiii cu varste intre
0-3.  Curriculumul national ar trebui sa includa educatia timpurie pentru copiii cu varste intre 0-3.

Nu se asigura cursuri de formare pentru personalul care activeaza in acest sector al educatiei
timpurii. Mai mult, procentul personalului calificat pentru educatia timpurie este in jur de 4%.
Datele demonstreaza ca 50% din personalul creselor nu a participat la niciun program de formare
continua in vederea perfectionarii abilitatilor si cunostintelor4.

Capitolul 4. Planificarea studiului de impact ex-ante

In momentul in care a fost planificata o evaluare a impactului pentru a fi inclusa in oferta

educationala, in 2009, MECI a initiat urmatoarele etape:

a. A stabilit un Grup de Lucru, sprijinit de Grupul de Consultare format din experti externi
b. A inceput imediat procesul de evaluare a impactului
c. A demarat procesul de colectare a informatiilor si datelor
d. A adresat intrebarea “ce stim deja despre educatia timpurie”, inclusiv a dorit sa afle
raspunsurile la urmatoarele intrebari:
  Cati copii mici, personal si crese sunt in tara?
 Care este distributia creselor in tara?
 Nevoia pentru informatii actualizate privind educatia timpurie a copiilor cu varste 0-3 ani
 Oferta creselor private: cate astfel de crese sunt in tara?
 Care sunt institutiile ce autorizeaza cresele private?
 Informatii legate de personal, atat de la cresele de stat cat si de la cele private
 Membrii Grupului de Lucru au trimis o scrisoare comuna a Ministerului Afacerilor
Interne si MECI catre consiliile regionale si locale pentru a obtine informatii cu privire la
numarul de infanti, personal etc. in crese.
 MECI coordoneaza o retea de inspectori in invatamant din toata tara. Acestia sprijina GL
in ceea ce priveste procesul de colectare a datelor necesare cu privire la aspectele cheie,
cum ar fi alocarea bugetara pe ultimii trei ani, numarul copiilor, creselor si asistentilor
etc.

- personalul MECI a pus in circulatie o scrisoare catre inspectorii din cele 42 de judete si districte
pentru a obtine aceste informatii.

- MECI a contactat autoritatile in ceea ce priveste inregistrarea creselor private (numar, localizari
etc).

Exemplu de studiu de caz privind colectarea informatiilor pentru analiza datelor din domeniul
educatiei timpurii:

In cadrul procesului de colectare a datelor in 2009, Grupul de Lucru MECI a observat ca sunt
necesare patru categorii de informatii:

a. cati copii si personal de sprijin exista in cresele din judete?

b. chestionare catre parinti cu privire la serviciile de care acestia au nevoie;

c. nivelul de satisfactie al beneficiarilor (ex. parintii). Cum poate fi imbunatatita situatia?

d. informatii din partea autoritatilor locale si inspectoratelor cu privire la aspectele legate de

finantare, personal, logistica si infrastructura pentru domeniul educatiei timpurii.

Pentru implementarea acestor sarcini, au fost parcursi urmatorii pasi:

  A fost elaborata o grila de date sablon pentru colationarea/analiza informatiilor inclusiv:
numarul de copii si crese, nivelurile de completare cu personal, alocarile bugetare pe o
perioada de 3 ani etc.
 Actiune: un functionar public MECI a fost insarcinat cu elaborarea unei scrisori si a unei
grile de date si cu obtinerea semnaturii autorizate; un consultant extern a avut
responsabilitatea de a compila chestionarele pentru parinti.
 Un chestionar a fost trimis parintilor pentru a analiza nevoile copiilor cu varste intre 0-3
ani care nu merg la cresa: de ce fel de servicii au nevoie?
 A fost elaborata o ancheta privind nivelul de satisfactie al parintilor care au copii la cresa,
pentru a obtine opiniile acestora.
 Au fost organizate interviuri cu autoritatile locale pentru a se discuta aspecte financiare,
de infrastructura, s-au stabilit focus grupuri care sa identifice profilurile de calificare
pentru personalul din crese.
 Au fost organizate sesiuni de consultare cu factorii interesati si comunitatile cheie pentru
a stabili focus grupuri care sa desfasoare un exercitiu de consultare permanent.

Reprezentantii UNICEF au sprijinit membrii GL pentru a organiza focus grupurile la nivel

judetean.

Capitolul 5. Stabilirea obiectivelor

Grupul de Lucru a decis, la inceputul SI, asupra faptului ca: Guvernul Romaniei
hotaraste obiective generale de politica care vor alinia sistemul de invatamant la normele si
standardele Europene in ceea ce priveste furnizarea de servicii educationale. 

In cadrul acestui context, un obiectiv general ar putea fi crearea unui cadru institutional
national care poate furniza servicii la un inalt nivel calitativ european in domeniul educatiei
timpurii

S-au stabilit, de asemenea, si obiective specifice de politica pentru sectorul/domeniul educatiei

timpurii, iar un exemplu ar putea fi: elaborarea politicii privind educatia timpurie pentru grupa
de varsta 0-3 ani

Obiectivul operational ar fi accesul fiecarui copil din invatamantul pre-scolar la resurse pentru

participarea la educatia timpurie

In cadrul procesului de desfasurare a SI, urmatorii pasi se pot dovedi a fi o sugestie adecvata:
Elaborarea unei declaratii cu privire la problema politicii educationale.

2. Identificarea si descrierea diverselor optiuni pentru solutionarea problemelor.

3. Desfasurarea unei analize de impact, inclusiv costurile si beneficiile privind fiecare optiune,
inclusiv:

costurile tangibile au fost cuantificate pe cat posibil, inclusiv costurile educationale, sociale si
competitivitate regionala si alte costuri de conformitate.

odata ce costurile au fost identificate ca fiind semnificative, a fost initiata o Analiza cost -
beneficiu pentru a include impacturile educationale, sociale si de competitivitate.

4. Initierea unui proces formal de consultare de-a lungul unei perioade de 5-6 saptamani.

5. Evaluarea cerintelor privind intrarea in vigoare si conformitatea ale fiecarei optiuni in parte.

6. Stabilirea unui mecanism de revizuire pentru eficienta politicii.

7. Elaborarea unui rezumat al performantelor pentru fiecare optiune si identificarea optiunii

recomandate acolo unde este cazul.

Capitolul 6:  Analiza impacturilor in domeniul educational

Analiza impactului consta in trei pasi principali:

Pasul 1 Identificarea impacturilor educationale, sociale, economice si de alta natura
Pasul 2 Evaluarea calitativa a impacturilor mai semnificative
Pasul 3 Analiza calitativa si cantitativa aprofundata a celor mai importante impacturi

Pasii pentru implementarea etapelor 1 si 2 pot fi parcursi prin utilizarea expertizei disponibile la
nivelul Guvernului Romaniei si Comisiei Europene, prin revizuiri ale cercetarilor existente,
studii si evaluari, cu sprijinul expertilor din Grupul de Consultare al proiectului si prin folosirea
rezultatelor consultarilor cu factorii interesati. In cazul pasului 3, Grupul de Lucru se poate baza
pe sursele de informatii mentionate in publicatia PUND, Mapping of Ex-Ante Policy Impact
Assessment and Tools in Europe, 2007 (vezi link-ul in Anexa 3). Rezolva si evalueaza
impacturile posibile educationale, economice, sociale si de alta natura, pentru fiecare optiune
aleasa.

Pasul 1 Identificarea impacturilor educationale, sociale, economice si de alta natura

Se identifica acele impacturi care au o probabilitate mare de a aparea ca o consecinta a

implementarii politicii educationale. Unele dintre acestea sunt intentionate si reprezinta intr-
adevar obiectivele politicii. Cu toate acestea, este necesar, de asemenea, sa se incerce
identificarea impacturilor posibile neintentionate si impactul pe care l-ar putea avea interactiunea
diverselor optiuni.

Trebuie luate in considerare doua tipuri distincte de impacturi distributionale:

Impacturile asupra diverselor grupuri economice si sociale: nevoia de a identifica “castigatorii si

invinsii”. Cerinta posibila de a adapta si schimba optiunea in timpul desfasurarii analizei.
Impacturile pot fi diferite, de asemenea, mai ales in domeniul educatiei timpurii, intre grupurile
sociale si economice din regiuni.

Impacturile asupra inegalitatilor existente: nevoia de a compara impacturile regionale, de gen si

impacturile asupra grupurilor vulnerabile (ex. minoritatea Roma) ale actiunilor propuse, pentru a
observa daca este posibil ca inegalitatile sa ramana neschimbate, sa fie intensificate sau vor fi
reduse.

Doua tipuri de impacturi economice ar putea include:

Sarcinile administrative asupra comunitatii de afaceri? Are politica educationala impact asupra
obligatiilor de informare ale companiilor locale ex. impozite mai mari, tipul de date solicitate,
frecventa raportarii, complexitatea procesului de depunere? Ce impact vor avea aceste sarcini
administrative asupra intreprinderilor cu resurse limitate si asupra altor intreprinderi din regiune?

Autoritatile publice: are optiunea consecinte la nivel bugetar pentru autoritatile locale la diferite
niveluri de guvernare (national, regional, local), atat consecinte imediate cat si unele care pot
aparea mai tarziu? De exemplu, va conduce o optiune noua in domeniul educatiei timpurii catre
sarcini logistice si financiare crescute pentru autoritatile locale?

Doua tipuri de impacturi sociale ar putea include: 

Incluziunea sociala si protejarea anumitor grupuri speciale ex. comunitatea Roma sau copiii din
regiunile sarace ale Romaniei. Optiunea de politica aleasa conduce, direct sau indirect, catre un
nivel mai crescut de egalitate sau inegalitate?

Sanatate si siguranta publica: afecteaza optiunea sanatatea si siguranta copiilor, inclusiv speranta
de viata, rata mortalitatii si morbiditatii, prin impacturile asupra mediului socio-economic
(mediul de lucru, venit, educatie, ocupatie, nutritie)?

Doua tipuri de impacturi educationale ar putea include, de exemplu:

Oportunitatile educationale: afecteaza optiunea oportunitatile educationale pentru copiii din

cadrul grupurilor etnice minoritare?

Afecteaza politica raportul copil – profesor in invatamantul secundar? Politica propusa va creste
sau va descreste acest raport?

Pasul 2 Evaluarea calitativa a impacturilor mai semnificative

Pasul 2 acopera dimensiunile calitative si intangibile ale analizei de impact. Prin urmare, ar
trebui urmatoarele aspecte ar trebui avute in vedere:

a.      Specificarea domeniilor in care se intentioneaza ca actiunea propusa sa aiba beneficii,

precum si domeniile in care aceasta ar putea conduce catre costuri directe sau impacturi negative
neintentionate, de exemplu introducerea serviciilor privind educatia timpurie in noi districte
implicand costuri de lucru sau transport. Sau in mod negativ, costurile aditionale pentru
familiile care au un venit redus, ce pot conduce catre o rata scazuta a scolarizarii copilului,
chiar catre o rata a absenteismului?
b.     Exista o probabilitate scazuta, medie sau crescuta ca impactul sa apara (sau invers, riscul ca
impactul sa nu apara)? Aplicati o metodologie pentru a evalua acest impact.

c.      Definirea ipotezelor in ceea ce priveste factorii care pot influenta probabilitatea ca impactul
sa apara, dar care sunt in afara zonei de control al celor care gestioneaza interventia. De exemplu,
rata crescuta de prezenta la scoala  ar putea conduce catre o scadere a venitului familial
deoarece copiii reprezentau anterior o sursa de venit (castigand bani in diverse moduri) .

d.     Evaluarea magnitudinii fiecarui impact (furnizand limite rezonabile).

Acest lucru poate fi efectuat prin luarea in considerare a influentei interventiei asupra
comportamentului destinatarilor si vis-à-vis de contextul socio-economic & educational in care
interventia a fost initiata. Echipa SI ar trebui sa aiba in vedere posibilitatea ca anumite
impacturi sa fie ireversibile.

e. Evaluarea importantei impacturilor in baza celor doua elemente precedente (ex. de la o

posibilitate redusa/magnitudine redusa pana la un impact/posibilitate crescut/a).

In cadrul procesului de identificare a impacturilor, ar trebui sa se aiba in vedere urmatoarele

aspecte:

f. Revizuirea atat a impacturilor pe termen scurt, cat si a celor pe termen lung – adesea este
mai usor sa se identifice efectele pe termen scurt. De exemplu, rata de scolarizare a
copiilor din grupuri dezavantajate poate fi una redusa la inceput, pe termen scurt, dar
poate avea un impact pe termen lung asupra perspectivelor educationale si in ceea ce
priveste cariera, precum si asupra dezvoltarii socio-economice.
g. Evaluarea impacturilor care nu pot fi exprimate in termeni cantitativi sau monetari. De
exemplu,  dobandirea abilitatilor sociale si de comunicare ale copiilor.
h. Recunoasterea faptului ca diferiti factori care influenteaza impactul, interactioneaza, de
asemenea, si intre ei. De exemplu, lipsa existenta a unei oferte educationale
cuprinzatoare la nivelul creselor poate afecta in viitor copiii in calitatea lor de elevi, in
ceea ce priveste dobandirea abilitatilor emotionale si sociale necesare unei angajari
viitoare.
i. Recunoasterea modului in care impacturile propunerii pot fi afectate de implementarea
altor propuneri, in special daca propunerea face parte dintr-un “pachet”. De
exemplu,  evenimente neprevazute si diferite date de incepere pentru implementarea
propunerilor pot conduce catre un transfer de resurse de la propunerea dvs. catre alta.
j. Evaluarea impacturilor in contextul obligatiilor Romaniei stipulate in Tratat si al
obiectivelor generale UE de politici ex. respectarea drepturilor fundamentale, promovarea
dezvoltarii durabile, atingerea obiectivelor mentionate in Strategia de la Lisabona si
 strategia “Educatia pentru toti”. De exemplu, ce fel de impact, negativ sau pozitiv, au
obligatiile Romaniei din Tratat asupra educatiei timpurii. Atrag dupa sine niveluri
crescute de cheltuieli guvernamentale care nu sunt necesare? Conduc catre o rata
crescuta a scolarizarii?

Pasul 3 Analiza calitativa si cantitativa aprofundata a celor mai importante impacturi

Acest pas analizeaza aspectele specifice ale impacturilor educationale, economice si sociale.
Guvernul Romaniei si Comisia Europeana solicita ca analizele de impact sa ia in considerare
impacturile initiativelor asupra drepturilor fundamentale ale omului asa cum sunt ele stipulate in
Carta Drepturilor Fundamentale.

Impacturile asupra drepturilor fundamentale: aceste impacturi trebuie identificate si

analizate in mod calitativ. Acest lucru va facilita identificarea zonelor in care optiunea de politica
va avea un impact.

Mai mult, UE afirma ca anumite drepturi fundamentale sunt absolute si nu pot fi limitate sau
supuse derogarii i.e. revocare partiala a legii: altele pot fi doar limitate sau derogate de la
subiect in urma demonstrarii necesitatii si prin urmare a proportionalitatii. Aceasta analiza a
impacturilor va fi completata de verificarea legala a conformitatii cu Carta, ce se va desfasura in
momentul in care propunerea aferenta este pregatita. 

Impacturi educationale/sociale: un “set de instrumente” UE este disponibil pe pagina de

internet a GEMPL29 (vezi link in Anexa 4) care ofera indrumari cu privire la potentialele
impacturi, ce ar putea include urmatoarele domenii:

Ocuparea fortei de munca si piata muncii pentru recrutarea/formarea profesorilor

Standarde si drepturi legate de calitatea muncii

Incluziunea sociala si protectia anumitor grupuri in scoli (ex. copiii romi)

Egalitatea de gen, tratament si sanse egale, non–discriminare

Acces egal la sistemele de invatamant si efectele asupra acestora (ex. oferta educatiei timpurii
pentru copii), sisteme de protectie sociala

Sanatate si siguranta publica in scoli

Impacturi asupra structurilor administrative: evaluarea efectelor pozitive sau negative ale
optiunilor de politica asupra structurilor administrative, cetatenilor sau administratiilor publice,
care rezulta din adoptarea unei astfel de optiuni (ex. norma de lucru administrativa crescuta in
invatamantul secundar) ar trebui sa demareze cu schitarea obligatiilor de informare pentru fiecare
optiune. Schitarea acestei optiuni ar trebui sa clarifice modul in care optiunea de politica are
impact, de exemplu, in termenii obligatiilor de informare asupra ministerului si administratiilor
scolare. Poate fi realizata apoi o evaluare a impacturilor care au un grad mare de probabilitate de
a impune sarcini administrative semnificative. Acest lucru poate fi obtinut cu ajutorul unei
evaluari calitative a numarului probabil de entitati afectate, precum si frecventa si complexitatea
actiunilor solicitate. Sarcinile semnificative pot fi apoi cuantificate in baza monetara.

Evaluarea potentialului de simplificare: cand o noua optiune de politica sau propunere este

revizuita, este de preferat ca optiunea sa fie conforma cu procedurile de simplificare romanesti
sau UE, astfel fiind mai usor de inteles pentru cei care formuleaza politicile/factorii interesati,
mai eficienta din punct de vedere al costurilor si poate fi implementata mai eficient in structurile
ministeriale.

Instrumentele pentru colectarea datelor si rezultatele acestui studiu pilot de impact

(optiunile de politica alese) vor fi prezentate in cadrul Manualului privind Studiul de
impact ex-ante care va completa prezenta Metodologie.

Educatia timpurie in Romania, 2004, UNICEF, Step-by-Step pag. 5 (vezi Anexa 3 pentru

detalii).

Early Learning and Development Standards for Children from Birth to Seven Years, Romania,
UNICEF 2008