Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 2.

RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI

Raportul juridic se desfășoară între persoane fizice și juridice.Un altfel de raport juridic
defășurat între o persoană și un lucru sau un animal este de neconceput.

Participanții la raportul juridic de drept al afacerilor sub aspectul profesionștilor sunt


persoane fizice și persoane juridice.

1.Persoana fizică-partea raporturilor juridice

Persoana fizică desemnează omul privit în mod individual ca titular de drepturi și obligații.

1.1 Capacitatea civilă


 Capacitatea civilă privită din perspectiva celor două laturi ale sale: capacitate de
folosință și de exercițiu are următoarele caractere juridice:
 Legalitate
 Universalitate
 Intangibilitate
 Inalienabilitate
 Egalitate

 Capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și


obligații(art34 C.civ).
 Începe la nașterea persoanei(art35 C.civ).
 Încetează la decesul persoanei.
 Se dovedește prin cercificat de deces.Decesul persoanei care a dispărut
se declară prin hotărâre judecătorească.

 Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a exercita drepturi și de


a-și asuma obligații și de a încheia singur acte juridice civile(art37 C.civ).
 Persoanele lipsite de capacitate deplină de exercițiu sunt minorii
sub 14 ani și interzișii judecătorești.(alienații și debilii
mintali).Persoana lipsită de capacitatea deplină de exercițiu poate
încheia singur anumite acte prevăzute de lege –acte de
conservare,acte de dispoziție de mică valoare(art43 C.civ).
 Persoanele cu capacitate cu exercițiu restrânsă :persoanele între
14 și 18ani;codul prevede două excepții:
a. minorul care se căsătorește de la 16 ani (art39 C.civ)
b. minorul de 16 ani căruia i s-a recunoscut capacitatea de exercițiu anticipată
de către instanța de tutelă (art 40 C.civ)
 Persoanele cu capacitate cu exercițiu deplină sunt majore,pot să
încheie acte juridice civile dupa implinirea vârstei de 18 ani.
 Incompatibilități,decăderi,interdicții- se referă la alte profesii reglementate prin
legi speciale precum si incompatibilități exercitate de funcții ,exercitate de unele
persoane.

Decăderile au în vedere,în esență faptul că o persoană poate deveni profesionist în


măsura în care în cadrul profesiei resprective reputația sa nu a fost atinsă de
săvârșirea unor fapte care l-ar putea face nedemn.

Interdicțiile pot fi legale sau convenționale;Cele legale se referă la anumite


activități care nu pot face obiectul comerțului iar cele convenționale sunt
stabilite sub forma unor clauze inserate în contract,putând să depună efecte
între părți.

 Elemente de identidicare a persoanei fizice

-numele cuprinde numele de familie și prenumele.(art83 C.civ).Numele de


familie se dobândește prin efectul filiației și poate fi modificat prin efectul
schimbării stării civile în condițiile prevăzute de lege;prenumele se stabilește la
data înregistrării nașterii;numele se poate schimba și pe cale administrativă(art
85 C.civ)
- domiciliul este acolo unde persoana fizică declară că are locuința
principală(art87 C.civ)
-domiciliul profesional,locul unde o persoană fizică-profesionist-exploateză o
interprindere.
-domiciliul ales este acela pe care părțile unui act juridic îl pot alege în vederea
exercitării dreptului sau executării obligațiilor născute din acel act.
-reședința este locul unde persoana fizică îsi are locuința secundară(art 88
C.civ),reședința obișnuită în care persoana are mai multe cetățenii,se alege o
reședință obișnuită;reședința persoanei fizice străine în țara noastră este supusa
regulilor aplicabile domiciliuluio de drept comun.
2. Persoana juridică-partea raporturilor juridice

Conform codului civil persoanele juridice,entități prevăzute de lege ,precum și orice alte
organizații legal înființate care deși nu sunt declarate de lege ,persoane juridice ce îndeplinesc
condițiile prevăzute de aceasta.

Condițiile esențiale cerute de lege pentru înființarea persoanelor juridice sunt organizarea de
sine stătătoare și un patrimoniu propriu,afectat realizării unui anumit scop licit și moral în acord
cu interesul general.

 Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat.


 Persoanele juridice de drept public se înființează prin act normativ.Prin excepție
conform codului civil în cazurile anume prevăzute de lege persoanele juridice de drept
public se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale
ori prin alte moduri prevăzute de lege.

 Persoanele juridice de drept privat se pot înființa prin înregistrare la Registrul


comerțului cum ar fi societățile reglementate de legea 31/90 modificată și
republicată,sau prin înregistrarea la judecătorie cum ar fi cazul
asociațiilor,fundațiilor,sindicatelor sau organizațiilor neguvernamentale.

În ceea ce privește capacitatea civilă a persoanei juridice,menționăm că și acestea dobândesc în


condițiile legii capacitatea de exercițiu,respectiv de la momentul înființării legale iar în cazul
persoanelor juridice de drept public de la data stabilirii în actul de inființare.

Odată dobândită capacitatea de exercițiu persoana juridică devine titulară de drepturi și de


obligații având posibilitatea de a încheia acte juridice sau de a desfășura prin reprezentanții
legali activități pentru care au fost autorizate.

Persoana juridică își pierde capacitatea civilă de exercițiu de la momentul începerii sale care
poate surveni prin cazurile prevăzute în codul civil.

3.Conținutul raportului juridic

Din conținutul raportului juridic fac parte drepturile și obligațiile părților,drepturile


reprezentând latura activă a raportului juridic iar obligațiile latura pasivă.

Drepturile și obligațiile sunt analizate din perspectiva dreptului civil(care reprezintă dreptul
comun în materia dreptului privat).
3.1 Drepturile subiective civile.Clasificare

Drepturile subiective se clasifică în funcție de următoarele criterii:

 În funcție de opozabilitatea lor se clasifică în drepturi absolute și drepturi relative.


 În funcție de natura conținutului lor se clasifică în patrimoniale si nepatrimoniale
 În functie de corelația dintre ele sunt principale si accesorii,
 În funcție de gradul de cercitudine oferit titularului lor drepturile se clasifică în pure și
simple și afectate de modalități.

3.1.1 Drepturi absolute și drepturi relative

 Dreptul subiectiv civil absolut este aceldrept care este exercitat de titularul sau
individual fără a mai fi necesară intervenția altei persoane.De exemplu dreptul de
proprietate este un drept absolut,drepturile nepatrimoniale sunt drepturi absolute.
 Dreptul subiectiv civil relativ este acel drept care pentru exercitarea sa presupune
concursul a două persoane respectiv creditorul și debitorul. În virtutea acestui drept
creditorul solicită debitorului să adopte o anumită conduită,de exemplu,proprietarul
are un drept relativ raportat la chiriaș și anume dreptul de a-i cere chiria.

Drepturile relative se mai numesc și drepturi de creanță.

3.1.2 Drepturi patrimoniale și drepturi nepatrimoniale

 Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi al cărui conținut poate fi exprimată în


bani. Sunt drepturi patrimoniale,drepturi reale și drepturi de creanță.
 Drepturile reale sunt acele drepturi care sunt exercitatea de titular în mod
individual,fără a mai fi necesara intervenția a altei persoane.
 Drepturile de creanță presupun existenta unui creditor și unui debitor .Ca de exemplu
dreptul creditorului în cadrul unui contract de imprumut de a solicita debitorului bunul
care face obiectul contractului.

Deptrurile nepatrimoniale denumite și personal nepatrimonialesunt acele drepturi care nu au


un conținut bănesc,deci nu poate fi exprimat în bani cum este de exemplu dreptul la nume,la
domiciliu,la viață,etc.
3.1.3 Drepturi principale și drepturi accesorii

 Drepturi principale sunt acele drepturi care au o existență de sine


stătătoare,exercitarea lor nedepinzând de alt drept.
 Drepturi accesorii sunt acele drepturi care nu au o existență de sine stătătoare,ele
depind deun drept principal.De exemplu, dreptul principal al unei bănci care a acordat
un împrumut este acela de a solicita rambursarea împrumutului conform contractului și
al graficului iar dreptul accesoriu al băncii grevat pe dreptul principal este posibilitatea
de a solicita și dobândă.Relevanța acestei clasificări rezidă în faptul ca bunul accesoriu
urmeză regimul juridic al bunul principal.

3.1.4 Drepturi pure și simple și drepturi afectate de modalități

 Drepturile pure și simple conferă titularului certitudinea existenței și exercitării lor,


îndeplinirea acestora nedepinzând de niciun eveniment exterior.
 Drepturile afectate de modalități sunt acele drepturi a căror existență sau exercitare
depinde de un eveniment viitor,denumit,din punct de vedere juridic modalitatea.

Modalitățile care pot afecta drepturile sunt termenul,condiția și sarcina.

 Termenul reprezintă un eveniment viitor și sigur de îndeplinire până la care este


amânată începerea sau stingerea exercițiului drepturilor subiective civile.
 Condiția este evenimentul viitor și incert de care depinde existența și exercitarea
dreptului subiectiv civil.
 Sarcina reprezintă o obligație care grevează existența dreptului subiectiv civil și care
trebuie îndeplinită de titularul dreptului.

4. Obiectul raportului juridic

Vizează conduita părților respectiv acțiunile și inacțiunile acestora.

În cadrul unui raport juridic părțile pot avea diferite conduite caracterizate prin acțiuni sau
inacțiuni în funcție de specificul raportului juridic.

Bunurile reprezintă obiectul derivat al raportului juridic.

4.1 Bunurile și clasificarea acestora


Conform codului civil bunurile sunt lucruri corporale sau necorporale care constituie obiectul
unui drept patrimonial.

Clasificarea bunurilor se face după mai multe criterii:

 Principalul criteriu de clasificare al bunurilor este conform naturii lor,bunurile


fiind mobile sau imobile:
 Bunurile mobile sunt acele bunuri care se pot deplasa singure sau prin
intermediul unei forțe externe.
 Bunurile imobile sunt acele bunuri care nu pot fi deplasabile.
Bunurile pot fi mobile prin natura lor cum ar fi de exemplu un birou,prin
determinarea legii respectiv când legea le consideră mobile cum ar fi de
exemplu drepturi și obligații mobiliare și bunuri mobile prin anticipații cum ar
fi recoltele neculese.
Bunurile pot fi imobile prin natura lor ca de exemplu terenurile și casele și
prin drepturile la care se aplică cum ar fi drepturile reale imobiliare-drept de
proprietate asupra unui teren și prin întrebuințare sau destinație.
 După cum pot fi sau nu înlocuite unele cu altele în cadrul unui raport juridic
bunurile pot fi fungibile sau nefungibile ( de exemplu o bacnotă este un bun
fungibil)
 În funcție de cum își consumă subtanța odată cu întrebuințarea bunurile pot
fi consumptibile sau neconsumptibile. ( un exemplu de bun consumptibil –
painea)
 În funcție de cum pot fi împărțite în natură fără a fi schimbată destinația
bunurile sunt divizibile și indivizibile( de exemplu un teren )
 În funcție de relația dintre ele bunurile pot fi principale sau accesorii.
 Bunurile principale au o existență de sine stătătoate,cum ar fi,de
exemplu un scaun.
 Bunurile accesorii depind de cele principale,ca de exemplu antena în
raport cu televizorul.
 După cum sunt sau nu producătoare de fructe,bunurile pot fi frugifere sau
nefrugifere:
 Bunurile frugifere sunt cele care produc fructe,care pot fi
naturale,industriale și civile.
o Fructe naturale sunt produsele directe și periodice a unui
bun .
o Fructele industriale sunt produsele directe și periodice ale
unui bun obținute ca rezultat al intevenței omului.
o Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea
bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic
ca de exemplu chiriile,dobânzile,dividendele.
o Deosebirea între fructe și producte este foarte
importantă,productele sunt produse obținute dintr-un bun
cu consumarea sau diminuarea substanței acestuia,ca de
exemplu copacii unei păduri.

Bibliografie:

1. C.Leaua ,Dreptul afacerilor,Notiuni generale de drept privat,EdituraUniversul juridic,


București 2012

S-ar putea să vă placă și