Universitatea Agora

Oradea

Răspunderea persoanei juridice

Student,

Rus Camelia Florina

Potrivit noului Cod penal, persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice,
răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în
interesul ori în numele persoanei juridice. Instituţiile publice nu răspund penal pentru
infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului
privat. Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei
fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte.

Una dintre condiţiile generale pentru angajarea răspunderii penale a persoanei juridice este ca
aceasta să aibă personalitate juridică. Persoana juridică este o formă de organizare care,
întrunind condiţiile cerute de lege, este titulară de drepturi şi de obligaţii civile. Orice
persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu,
afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general.

Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii
de la data înregistrării lor. Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi şi
obligaţii, după caz, de la data actului de înfiinţare, de la data autorizării constituirii lor sau de
la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.

Conform art. 219 din noul Cod civil, faptele licite sau ilicite săvârşite de organele persoanei
juridice obligă însăşi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuţiile sau cu
scopul funcţiilor încredinţate. Faptele ilicite atrag şi răspunderea personală şi solidară a celor
care le-au săvârşit, atât faţă de persoana juridică, cât şi faţă de terţi.

Potrivit art. 220 din noul Cod civil, acţiunea în răspundere împotriva administratorilor,
cenzorilor, directorilor şi a altor persoane care au acţionat în calitate de membri ai organelor
persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de către aceştia prin
încălcarea îndatoririlor stabilite în sarcina lor, aparţine, în numele persoanei juridice,
organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea cerută de lege, iar în lipsă,
cu majoritatea cerută de prevederile statutare.

În ceea ce priveşte entităţile în curs de constituire sau pe cele care şi-au încetat existenţa prin
dizolvare, acestea nu răspund penal, deoarece entităţile în curs de înfiinţare, până la data
recunoscută ca fiind momentul dobândirii personalităţii şi cele care nu se mai regăsesc în
categoria persoanelor juridice, întrucât nu au dobândit ori şi-au pierdut fiinţa juridică, nu au
capacitate juridică penală.

Răspunderea penală a persoanei juridice este directă şi personală, ceea ce înseamnă că

eventualul drept de regres al persoanei juridice împotriva prepusului său excedează raportului
juridic penal de conflict. Dreptul de regres al persoanei juridice împotriva persoanei fizice
care este răspunzătoare de comiterea infracţiunii este exercitabil în temeiul răspunderii civile
delictuale.
Persoanele juridice de drept privat dobândesc personalitate juridică în funcţie de specificul
fiecăreia, acestea fiind clasificate, de regulă, în două mari categorii: persoane juridice cu scop
lucrativ şi persoane juridice fără scop lucrativ (nonprofit).

În cazul societăţilor comerciale, societăţilor cooperative, societăţilor agricole, organizaţiilor

cooperatiste, grupurilor de interes economic, grupurilor europene de interes economic,
companiilor naţionale şi regiilor autonome, personalitatea juridică este dobândită, de regulă,
începând cu data înmatriculării la registrul comerţului.

Persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ sunt persoane juridice înfiinţate cu
finalitate nonprofit, fiind constituite pentru a desfăşura anumite activităţi de interes
nepatrimonial general, al unor colectivităţi ori al unor persoane fizice. Este vorba despre
asociaţii, fundaţii, sindicate, patronate, partide politice, organizaţii religioase sau etnice.

Partidele politice sunt, conform art. 1 din Legea nr. 14/2003, persoane juridice de drept
public. Acestea dobândesc personalitate juridică de la data rămânerii irevocabile a hotărârii
prin care se admite cererea de înregistrare. Partidele politice îşi încetează existenţa juridică
prin dizolvare sau prin hotărâre a Curţii Constituţionale ori prin hotărâre judecătorească, în
cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Cu toate că prin lege partidele politice sunt persoane
juridice de drept public, legiuitorul nu le-a exceptat de la răspundere penală, ci a exclus
numai aplicarea împotriva acestora a anumitor pedepse complementare, şi anume dizolvarea
şi suspendarea activităţii.

Sindicatele şi patronatele dobândesc şi pierd personalitatea juridică în condiţiile prevăzute de

Legea nr. 54/2003 (a sindicatelor) şi Legea nr. 54/2004 (a patronatelor). Ca şi în cazul
partidelor politice, nici sindicatelor sau patronatelor nu li se pot aplica dizolvarea şi
suspendarea activităţii.

Organizaţiile religioase şi cele aparţinând minorităţilor naţionale au un regim juridic similar

cu cel aplicabil partidelor politice, sindicatelor şi patronatelor, deoarece nici în cazul acestora
nu se poate dispune pedeapsa complementară a dizolvării sau suspendării activităţii. Cultele
religioase pot fi recunoscute ca persoane juridice prin hotărâre a Guvernului, iar pierderea
acestei calităţii are loc tot printr-o asemenea hotărâre, în cazurile şi condiţiile prevăzute de
lege (Legea nr. 489/2006). În afara cultelor religioase, pot fi înfiinţate asociaţii religioase,
care dobândesc personalitate juridică în momentul înscrierii lor în Registrul asociaţiilor
religioase, ţinut la judecătorie.

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul presei, indiferent de forma juridică ,
răspund penal, dar nu li se pot aplica trei dintre pedepsele complementare: dizolvarea,
suspendarea activităţii şi închiderea unor puncte de lucru.
Raspunderea juridica

In cadrul relatiilor sociale din interiorul unei societati, membrii societatii sunt chemati sa dea
seama pentru modul cum se comporta in viata sociala prin intermediul raspunderii sociale.
Sfera raspunderii sociale cuprinde mai multe forme. Ea include raspunderea morala,
raspunderea politica, raspunderea juridica precum si alte modalitati de constrangere a
membrilor societatii.

Raspunderea juridica reprezinta obligatia unei persoane de a suporta o anumita consecinta

juridica sau o anumita sanctiune, pentru ca a incalcat un drept al altuia. Raspunderea juridica,
la randul ei, se poate manifesta sub mai multe forme. Astfel exista o raspundere civila, o
raspundere penala, o raspundere disciplinara, o raspundere administrativa, precum si diferite
alte modalitati in care raspunderea juridica se poate manifesta potrivit specificului diferitelor
ramuri ale dreptului.

Dreptul penal cunoaste trei institutii fundamentale. Este vorba despre infractiune, sanctiune si
raspundere. Aceste institutii juridice fundamentale reprezinta componentele de baza ale
intregului sistem de drept penal. Raspunderea penala este o forma a raspunderii juridice si
reprezinta consecinta nesocotirii dispozitiei normei juridice penale, avand ca temei savarsirea
unui fapt ilicit, mai exact savarsirea unei infractiuni.

Condiţiile răspunderii persoanei juridice

Potrivit art. 135 C.pen. 2009, persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice,
răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în
interesul ori în numele persoanei juridice.

Instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi
ce nu poate face obiectul domeniului privat. Răspunderea penală a persoanei juridice nu
exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea faptei.

Persoanele juridice exceptate de la răspunderea penală.

1. Statul

Statul ca persoană juridică este exceptat de la răspunderea penală în majoritatea sistemelor de

drept din Europa . De altfel, statul beneficiază de o imunitate de jurisdicţie penală absolută,
neputând fi angajată răspunderea acestuia nici în cazul faptelor comise în exercitarea
autorităţii de stat, dar nici în cazul acelor fapte care s-ar săvârşi în exercitarea unor activităţi
ce ţin de domeniul privat al statului.
2. Autorităţile publice.

Prin autorităţi publice, în sensul art. 135 C.pen. 2009, se înţeleg autorităţile prevăzute în mod
expres în Titlul III, precum şi la art. 140 şi 142 din Constituţia României, aşa cum se
precizează în art. 240 din Legea pentru punere în aplicare a acestui cod nr. 187/201220. Sunt
deci autorităţi publice Parlamentul, Guvernul, administraţia publică, centrală şi locală,
autoritatea judecătorească, în care se includ şi instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi
Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi şi Curtea Constituţională, Avocatul
Poporului.

3. Instituţiile publice.

Noul Cod penal prevede, în art. 135 alin. 2, că instituţiile publice nu răspund penal pentru
infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului
privat. Sunt avute în vedere persoanele juridice de drept public, care se înfiinţează prin lege
potrivit art. 191 alin. 1 din noul Cod civil23 . Pentru delimitarea sferei instituţiilor publice
exceptate de la răspunderea penală legiuitorul nostru a ales drept criteriu aptitudinea
persoanei juridice de a realiza şi activităţi ce nu pot face obiectul domeniului privat, spre
deosebire de alte legislaţii care au în vedere natura activităţii în vedere căreia s-a comis
infracţiunea, respectiv dacă această activitate implică sau nu exercitarea unor atribute de
autoritate publică .

Pedepsele aplicabile persoanei juridice

Pedepsele principale aplicabile persoanei juridice.

Constante:

Pedeapsa amenzii reprezinta o constanta in reglementarea raspunderii penale a persoanei

juridice. Potrivit art. 71 din Actualul Cod penal, pedeapsa amenzii reprezinta suma de bani pe
care persoana juridica este condamnata sa o plateasca. Aceeasi reglementare o ofera si art. 80
din Noul Cod penal.Ambele coduri mentin doua paliere de individualizare a pedepsei amenzii
in functie de gravitatea infractiunii savasite de persoana juridica.

Variabile:

Cuantumul propriu-zis al amenzii pe fiecare palier de individualizare a pedepsei in parte este

variabil de la un cod la altul. Aceasta variabilitate poate fi pusa pe seama schimbarii
intregului sistem al pedepselor din Noul Cod penal, pedepse care sunt mulate pe impartirea
bipartita a infractiunilor, in crime si delicte, in timp ce Actualul Cod penal pastreaza in
continuare aceeasi structura monopartita a infractiunilor.
Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice

Constante:

Urmatoarele pedepse complementare se mentin reglementate in ambele coduri penale:

- dizolvarea persoanei juridice
- suspendarea activitatii sau uneia dintre activitatile persoanei juridice
- interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice
- afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare

Dintre pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice, suspendarea activitatii,

interzicerea de a participa la achizitii publice si afisarea sau difuzarea hotararii de
condamnare se pot aplica in mod cumulativ. Aceasta reprezinta de asemeni o constanta in
reglementarea data raspunderii penale a persoanei juridice.

Dizolvarea persoanei juridice reprezinta cea mai aspra pedeapsa complementara. Dizolvarea
poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: cand persoana juridica a fost constituita in scopul
savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnat in acest scop.
Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, instanta
desemnand lichidatorul iar o copie dupa dispozitivul hotararii de dizolvare se transmite
organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat
persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.

Variabile:

Pedepsele complementare care pot fi aplicate persoanelor juridice beneficiaza de o

reglementare diferita de la un cod la altul. Diferentele apar la nivelul duratei de timp pentru
care se aplica unele dintre masuri sau chiar la nivel substantial, unele masuri fiind
reglementate doar de Noul Cod penal iar altele doar de Actualul Cod penal.

O prima variabila, intre cele doua coduri se regaseste in reglementarea datei pedepsei
dizolvarii persoanei juridice. In timp ce Actualul Cod penal prevede ca masura dizolvarii
poate fi luata impotriva persoanei juridice care nu a executat, cu rea-credinta, una dintre
pedepsele complementare; suspendarea activitatii, inchiderea unor puncte de lucru,
interzicerea de a participa la achizitii publice , Noul Cod penal nu contine o astfel de
reglementare.

La nivelul pedepsei complementare a suspendarii activitatii persoanei juridice variabilele sunt

mai evidente si mai numeroase.
Prima variabila se situeaza la nivelul duratei de timp pentru care aplica aceasta masura.
Actualul Cod penal prevede suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni
- 1 an, iar suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a
savarsit infractiunea pe o durata de la 1 an - 3 ani, Noul Cod penal unifica aceste doua situatii
stabilind o singura durata care poate fi cuprinsa intre 1 an – 3 ani.

A doua variabila este data de reglementarea din Actualul Cod penal in care se prevede ca
masura suspendarii poate fi aplicata si in caz de neexecutare, cu rea-credinta, a pedepsei
complementare constand in afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.

A treia variabila poate fi localizata la nivelul determinarii persoanelor juridice care sunt
exceptate de la aplicarea masurii suspendarii. Noul Cod penal prevede ca masura suspendarii
nu poate fi aplicata persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei sau
al audiovizualului , in timp ce Actualul Cod penal restrange aria doar la persoanele juridice
ce-si desfasoara activitatea in domeniul presei.

O variabila substantiala ce se regaseste doar in reglementarea Actualului Cod penal, fara a

avea corespondent in Noul Cod penal, se refera la pedeapsa inchiderii unor puncte de lucru
ale persoanei juridice. Aceasta masura consta in inchiderea unuia sau a mai multora dintre
punctele de lucru apartinand persoanei juridice cu scop lucrativ, in care s-a desfasurat
activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.

Pedeapsa in caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica

Diferentele dintre cele doua coduri sunt destul de notabile avand in vedere ca atat limitele
speciale ale amenzii, aplicate persoanei juridice, difera de la un cod la altul, cat si sporul
aplicat maximului special al amenzii.
Potrivit Actualului Cod penal, limitele maxime speciale ale amenzii sunt impartite in functie
de gravitatea infractiunii savarsite de persoana juridica. Astfel, functie de infractiunea
savarsita de persoana juridica, in caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa amenzii
pentru fiecare infractiune in parte si se aplica amenda cea mai mare, care poate fi sporita pana
la maximul special, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de
pana la 1/3 din acel maxim .

Potrivit Noului Cod penal, in caz de concurs de infractiuni savarsit de o persoana juridica, se
aplica amenda, care poate fi ridicata pana la maximul special, pentru infractiunea cea mai
grava, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 1/4 din
acel maxim.

Raspunderea penala a persoanei juridice in caz de recidiva

Exista recidiva postcondamnatorie cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de

condamnare, persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru
infractiunea anterioara nu a fost executata iar recidiva postexecutorie exista atunci cand, dupa
ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare persoana juridica savarseste din nou o
infractiune, cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau
considerata ca executata.

Actualul Cod penal prevede, pentru recidiva postcondamnatorie, modalitatea contopirii

amenzilor, adica aplicarea sistemului cumulului juridic mai precis se aplica amenda cea mai
mare la care se poate adauga un spor de pina la 1/2 din cuantumul amenzii aplicate, in timp ce
Noul Cod penal prevede tot sistemul cumulului juridic, aplicanduse amenda cea mai mare,
dar in acest caz, sporul care poate fi aplicat este de pana la 1/4 din cuantumul amenzii.
Pentru recidiva postexecutorie Actualul Cod penal prevede aplicarea amenzii pana la
maximul special la care se poate adauga un spor de pana la 2/3 din acest maxim, iar Noul
Cod penal prevede aplicarea amenzii pana la maximul special prevazuta de lege pentru
infractiunea savarsita de persoana juridica care poate fi sporita cu pana la 1/3 din acest
maxim.

Prescriptia raspunderii penale a persoanei juridice

In ce priveste prescriptia raspunderii penale a persoanei juridice diferentele pornesc de la

prevedere expresa in aliniat separat asa cum este cazul Actualului Cod penal si merg pana la
termene diferite de prescriptie. Actualul Cod penal prevede doua termene de prescriptie a
raspunderii penale a persoanei juridice, unul de 10 ani atunci cand legea sanctioneaza
infractiunea savarsita de persoana fizica cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii mai
mare de 10 ani si un termen de 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de
persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. Noul Cod penal
procedeaza la unificarea celor doua termene, precizand, in art. 139, alin. 2, ca termenul pentru
raspunderea penala a persoanei juridice este de 5 ani.

Reglementarea răspunderii penale a persoanei juridice poate fi considerată o instituţie juridică

care contribuie la realizarea reformei judiciare din România şi care asigură o plajă cât mai
largă de aplicare a normelor de drept unor situaţii care, până de curând, erau lăsate în afara
puterii legii penale.
Bibliografie

1. Al. Boroi, Drept penal, partea generală, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2006.
2. Al. Boroi, Ghe. Nistoreanu, Drept penal, partea generală, ediţia a IV-a, revizuită
conform noului Cod penal, Editura All Beck, Bucureşti, 2004.
3. C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ediţia a III-a, Editura
All Beck, Bucureşti, 2000.
4. A. Jurma, Persoana juridică – subiect activ al răspunderii penale, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2010.
5. I. Poenaru, Problemele legislaţiei în domeniul contravenţiilor, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1998.
6. D.M. Costin, Răspunderea persoanei juridice în dreptul penal român, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2010
7. Gh. Piperea, Obligaţiile şi răspunderea administratorilor societăţilor comerciale, Ed.
All Beck, Bucureşti, 1998.
8. Constituţia României
9. Codul penal român din 1969 actualizat
10. Legea nr.301/2004 privind Codul penal
11. Legea nr.299/2004 privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru
infracţiunile de falsificare de monede sau alte valori
12. Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.