80.

Subiecții raportului juridic

În lipsa subiecților, raportul juridic nu poate exista.

Subiecţii raportului juridic – anumite persoane sau organizaţii care, în conformitate cu normele
de drept, sunt înzestraţi cu capacitatea de a fi participanţi la raporturile juridice și care posedă
drepturi subiective şi obligaţiuni juridice.

Un raport juridic implică existența a cel puțin doi subiecți ai raportului juridic. Există raporturi juridice, la
care participă mai mulți subiecți.

Un raport juridic implică existența a cel puțin doi subiecți ai raportului juridic. Există raporturi
juridice, la care participă mai mulți subiecți. Calitatea de subiect al raportului juridic implică
aptitudinea subiectului de a avea drepturi și obligații, de a avea capacitate juridică. Capacitatea
juridică este prerogativa persoanei de a-și obține, prin acțiunile sale conștiente și
independente, drepturi subiective și de a-și asuma obligațiuni juridice. Persoana care nu posedă
capacitate juridică nu poate fi subiect al unui raport juridic independent, fără a fi reprezentat
de cineva. Însă, această persoană posedă un anumit statut juridic, adică este purtător de un
anumit ansamblu de drepturi subiective și obligațiuni juridice, chiar numai din perspectiva
faptului că este Om.

Statutul juridic – o totalitate de drepturi şi obligaţiuni ale unei anumite categorii de persoane şi
organizaţii în cadrul unui raport juridic.

Calitatea persoanei de a fi subiect al raportului juridic este calificat exprimată prin conceptul
„capacitate juridică’’. Capacitatea juridică exprimă atât posibilitatea, cât și efectivitatea
obținerii drepturilor subiective și asumării obligațiilor juridice. Numai în domeniul dreptului civil
este relevantă delimitarea capacității juridice în capacitate de folosință și capacitate de
exercițiu.
Subiecţii raportului juridic posedă capacitate juridică, adică capacitatea prevăzută de normele juridice de
a fi participanţi la raporturile juridice.

Capacitate juridică generală – aptitudinea de a participa, ca titular de drepturi subiective și obligațiuni

juridice, în toate raporturile juridice, fără ca legea să condiționeze această participare de îndeplinirea
unor calități.

Capacitate juridică ramurală – posibilitatea recunoscută de lege de a participa în calitate de subiect în

raporturile juridice, în care necesită a fi îndeplinite anumite condiții speciale, specifice unei anumite
ramuri de drept.

Capacitate juridică specială – posibilitatea de a obţine drepturi având cunoştinţe speciale suplimentare,
aptitudini deosebite sau în cazul condiţiilor profesional-funcţionale (medicul, judecătorul, colaboratorul
de poliţie ş.a.)

Capacitate juridică completă – capacitate care prin activitățile sale conștiente și independente
realizează drepturile şi obligaţiunile în volum deplin; ea există din momentul atingerii vârstei majoratului
(de regulă, de la 18 ani, în alte state – alte vârste).

Capacitate juridică parțială – capacitate care prin activitățile sale realizează drepturile şi obligaţiunile
sale parţial, adică, nu în volum deplin, când anumite convenţii se admit de (cei care sunt consideraţi că
nu au atins vârsta majoratului de la 14 la 18 ani pot parţial încheia independent convenţii: de a dispune
de salariul său, de bursă ş.a.).
Capacitatea juridică limitată – persoana având o capacitate juridică deplină, în virtutea unui
act juridic, este limitată de a realiza anumite activități, de regulă pe un termen determinat,
expiratoriu. De exemplu, în condițiile condamnării cu executare, privării de anumite drepturi, la
expirarea termenului aceste drepturi pot fi restaurate sau redobândite.

Clasificarea subiecților raportului juridic.

Deosebim două categorii de subiecți ai raporturilor juridice: 1) subiecți individuali – persoana;

2) subiecți colectivi- ex:persoane juridice

Subiecții individuali, la rândul lor, sunt reprezentați astfel: • cetățenii; • cetățenii străini; • apatrizii.

Subiecții colectivi de drept sunt: • statul; • organele statului; • persoanele juridice.

81. Conținutul raportulu juridic

Ansamblul de drepturi şi obligaţii ale subiecţilor prevăzute de norma juridică ce reglementează

raportul juridic formează CONŢINUTUL raportului juridic.

Conținutul raportului juridic poate fi: material,volițional,juridic.

Conţinutul material al raportului juridic – anumite acţiuni în care se realizează drepturile şi obligaţiile
părţilor.

Conţinutul voliţional – voinţa statală realizată în norma juridică şi în raporturile juridice ce au apărut pe
baza ei, precum şi actele voliţionale ale participanţilor la aceste raporturi.
Conţinutul juridic – se formează din drepturi subiective şi obligaţiuni juridice ale părţilor în raportul
juridic

Drept subiectiv-putința subiectului active de a pretinde subiectului pasiv întreprinderea acțiunii propuse
sau impuse sau abținerea de la a face ceva,așa cum părțile au înțeles că trebuie să se comporte atunci
când au intrat în raportul juridic.Cu alte cuvinte dr.subiectiv este puterea subiectului unui raport juridic
de a acționa într-un fel sau de a pretinde celuilalt subiect o anumită comportare,o anumită
prestație,putând,la nevoie,apela la ajutorul organelor de stat.

Celălal element al conținutului rap.juridic este obligația.

Obligația,în sensul juridic,desemnează îndatorirea pe care un subiect al raportului juridic de a avea o

anumită conduit,de a săvârși o acțiune sau de a se abține de la săvârșirea unei acțiuni,conduit care-I
poate fi impusă cu ajutorul organelor de sat.

Clasificarea drepturilor subiective:

-drepturi absolute și drepturi relative;

-dr.patrimoniale și dr.personale nepatrimoniale;

-dr.reale și dr.de creanță.

82.Obiectul raportului juridic

83.Categorii de raport juridic:

Raporturi juridice de reglementare – relaţii sociale ce apar din acţiunile legitime şi evenimente în scopul
asigurării organizării normative a vieţii sociale.
Raporturi juridice de protecţie – relaţii sociale ce apar din situaţii de conflict prevăzute de normele
juridice ce împiedică realizarea funcţiilor de reglementare (apar în urma comportamentului ilegal al
subiecţilor).

Raporturi material-juridice – apar în baza normelor dreptului material (civile, administrative ş.a.)

Raporturi procesual-juridice – apar în baza normelor de procedură şi generează de la relaţiile material-

juridice.

Raporturi juridice absolute – relaţii juridice sociale în care persoanei împuternicite i se opune un număr
nedeterminat de subiecţi obligaţi pasiv (de exemplu, raportul de proprietate).

Raporturi juridice relative – relații juridice sociale în care persoanei împuternicite i se opune o persoană
concretă (de exemplu, pătimitul şi persoana care a comis dauna).

Raporturi juridice active – se reduc la obligația juridică de efectuare a anumitor acţiuni în folosul
mandatarului.

Raporturi juridice pasive – se reduc la obligația juridică de abținere de la un comportament nedorit

pentru partea opusă.

Raporturi juridice generale – apar în baza normelor constituţionale ce confirmă drepturile

fundamentale, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor.

Raporturi juridice simple – acestea sunt raporturi juridice existente între doi subiecţi.

Raporturi juridice complexe – raporturi juridice între câţiva subiecţi sau raporturi juridice între un
număr nedeterminat de subiecţi.

84.Coraportul dintre capacitatea juridică și statutul juridic al persoanei??

85.Faptele juridice

Faptele juridice sunt acțiuni omenești sau evenimente care potrivit normelor juridice duc la
apariția,modificarea sau stingerea raporturilor juridice.

Faptele juridice pot fi grupate in funcție de caracterul lor volițional(se produc ca rezultat al
voinței omului sau independent de aceasta),în două categorii:evenimente și acțiuni

Evenimentele-fapte juridice produse independent de voința omului(ex:nașterea,calamități

naturale)

Acțiunile-fapte voluntare,cel ce iau neștere prin manifestarea de voință a omului(ex:încheierea

unui contract).

Acțiunile pot fi:

1) săvârșite cu intenția de a produce efecte juridice licite

2) fără intenția de a produce efecte juridice

Acestea din urmă pot fi: a)licite-faptă care corespunde nprmelor juridice în vigoare sau
b)ilicite-faptă săvârșită prin încălcarea normelor juridice în vigoare.