Subiecte contencios-administrativ

1. Analizati contenciosul administrativ si indicati: definitia, fundamentele

constitutionale si legale ale contenciosului administrativ, tipurile de contencios
administrativ.
Definitie: Contenciosul administrativ reprezinta totalitatea litigiilor dintre autoritatile
publice (calitate de parat) pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor legitime
(calitate de reclamant) pe de o alta parte, litigii ce izvoraasc din acte administrative tipice sau
asimilate, considerate ilegal/nelegale si care sunt de competenta sectiilor de contencios
administrativ ale instantelor judecatoresti.
Fundamente constitutionale si legale: Constitutia Romaniei art.52 alin. (1) si (2), art. 73
alin.(3) lit. k, art. 126 alin (6); Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ cu
modificarile si completarile ulterioare.
Tipuri de contencios:
a) Contencios subiectiv- reclamantul prin actiunea introdusa solicita instantei
judecatoresti sa rezolve sau sa solutioneze o problema referitoare la un drept subiectiv
sau un interes legitim personal, in sensul de a cerceta daca un act administrativ tipic
sau asimilat a adus atingere unei situatii juridice subiective.
b) Contencios obiectiv- actiunea promovata de reclamant urmareste sa apere un drept
obiectiv sau un interes legitim public. Instanta verifica daca au fost aduse atingeri
unor situatii juridice cu caracter general si impersonal sau daca s-a lezat starea de
legalitate generala.

2. Analizati trasaturile contenciosului administrativ.

a) Obiectul litigiilor de contencios administrativ
Se ataca in contencios administrativ: actul administrativ propriu-zis si actul administrativ
asimilat, precum si actele administrative cu caracter jurisdictional ori ordonantele de guvern.
*act administrativ asimilat = contractul administrativ, dar tot in aceasta categorie intra
refuzul de a rezolva o cerere sau rezolvarea unei cereri cu depasirea termenelor legale ( tacere
sau tardivitate).
 Obiectul unei actiuni in contencios administrativ nu poate consta doar in acordarea de
despagubiri, fara sa se solicite si anularea actului sau obligarea la emiterea lui.
b) Calitatea partilor in litigiu
Calitatea de reclamant revine persoanei vatamate intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim, precum si altor titulari .
Parat- autoritatile publice. Sunt asimilate autoritatilor publice persoanle juridice de drept
privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un
serviciu public.
c) Contenciosul administrativ reprezinta un contencios de plina jurisdictie
Inseamna ca judecatorul nu se va limita doar la anularea actului administrativ, ci poate sa
ordone si alte masuri (ex: recunoasterea unor drepturi subiective, restituiri, reintegrari,
despagubiri, modificarea/reformarea unui act administrativ).
d) Caracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile (plangere prealabila)
Inseamna ca inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ, persoana
vatamata trebuie sa solicite autoritatii emitente in 30 de zile de la data comunicarii actului
revocarea acestuia in totalitate sau partial.
e) Instantele specializate care judeca litigiile de contencios administrativ
Judecata in fond si recursul, care se judeca in cadrul sectiilor specializate de contencios
administrativ existente la nivelul tribunalelor, Curtilor de Apel sau Inaltei Curti de Casatie si
Justitie.
f) Posibilitatea pe care o are reclamantul de a formula actiunea si personal
impotriva functionarului, care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvarii
cererii, insa numai in situatia in care se solicita despagubiri.
Legea contenciosului administrativ prevede urmatoarele reguli: se introduce principiul
solidaritatii dintre functionarul public si autoritate; exista posibilitatea pentru functionarul public
sa il cheme in garantie pe superiorul ierarhic de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau nu
actul a carui legalitate este supusa judecatii.
g) Judecatorul/instanta de judecata are posibiltatea de a-l amenda pe
conducatorul autoritatii publice pentru ficare zi de intarziere in care nu trimite anumite lucrari
pe care i le cere instanta.
 3. Enumerati conditiile actiunii directe in contencios administrativ si analizati
conditia: “plangerii administrativ-prealabile”
a) Actul atacat sa fie act administrativ, in forma tipica sau asimilata
b) Actul atacat sa emane de la o autoritate publica
c) Actul atacat sa lezeze un drept recunoscut de lege sau un interes legitim
d) Indeplinirea procedurii prealabile sub forma recursului gratios sau a recursului ierarhic
e) Termenele pentru exercitarea plangerii prealabile si pentru introducerea actiunii
*Conditii cumulative. Conditiile 1-4 –Conditii de fond; conditia 5- de forma.
??

4. Enumerati conditiile actiunii directe in contencios administrativ si analizati

conditia: “Termenele prevazute de legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 cu privire la formularea plangerii administrativ prealabile si pentru
introducerea actiunii in instanta”.
a) Actul atacat sa fie act administrativ, in forma tipica sau asimilata
b) Actul atacat sa emane de la o autoritate publica
c) Actul atacat sa lezeze un drept recunoscut de lege sau un interes legitim
d) Indeplinirea procedurii prealabile sub forma recursului gratios sau a recursului ierarhic
e) Termenele pentru exercitarea plangerii prealabile si pentru introducerea actiunii
*Conditii cumulative. Conditiile 1-4 –Conditii de fond; conditia 5- de forma.
Legea contenciosului administrativ dinstinge doua tipuri de termene: termenul pentru
formularea plangerii prealabile si termenul pentru introducerea actiunii.
Regimul termenelor pentru exercitarea procedurii prealabile este:
- se aplica in cazul actelor administrative individuale : 30 de zile de la data comunicarii
actului, dar nu mai tarziu de 6 luni de la emitere.
- in cazul actiunilor formulate de catre prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public,
A.N.F.P., termenul de 6 luni curge de la data cand s-a cunoscut existenta actului nelegal
- in cazul actului normativ sau daca vorbim despre og considerate a fi neconstitutionale
acestea se pot ataca oricand
 Regimul termenelor pentru exercitarea procedurii prealabile:
a) Natura juridica a termenelui de 30 de zile
Legea nu precizeaza natura juridica a acestui termen. Acest termen este unul de
recomandare, nu insa fara consecinte juridice, deoarece depasirea celor 30 zile fara a fi puternic
motivata va duce la respingerea plangerii prealabile ca fiind tardiva.
b) Natura juridica a termenului de 6 luni
In acest caz, legea este clara si explicita, aratand ca aceste termen este unul de
prescriptie. Este supus suspendarii, intreruperii sau pot fi repus in termenul de 6 luni.

Natura juridica a termenelor pentru formularea actiunii in contencios administrativ:

Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual ori recunoasterea
dreptului pretins si repararea pagubei se introduc in termen de 6 luni de la data primirii
raspunsului la plangerea prealabila sau de la data comunicarii refuzului nejustificat.
In cazul in care vorbim de o actiune formulata de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul
Public, A.N.F.P., termenul de 6 luni curge de la data cand s-a cunoscut existent actului nelegal.
Ordonantele neconstitutionale si actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate
oricand.
Pentru motive temeinice, cererea poate fi introdusa si peste termenul de 6 luni, dar nu mai
tarziu de un an de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie, iar cel
de un an este un termen de decadere.

5. Enumerati conditiile actiunii directe in contencios administrativ si analizati

conditia: “actul atacat sa fie act administrativ”. De asemenea, mentionati si
categoria “actelor administrative exceptate de la controlul de legalitate al
instantelor de contencios administrativ”.
 6. Instantele competente sa judece litigiile de contencios administrativ in fond si in
recurs, precum si solutiile pronuntate de acestea in fond si in recurs.
Litigiile de contencios administrativ in fond se pot judeca la tribunat sau la Curtea de
Apel, iar judecata in recurs se va face la instanta superioara celei la care a avut loc litigiul in faza
fondului, adica la Curtea de Apel sau la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, daca judecata
de fond a avut loc la Tribunal, recursul se va face la Curtea de Apel; iar daca prima instanta a
fost Curtea de Apel, recursul se va face la ICCJ.
Solutiile din fond in litigiile de contencios administrativ:
Instanta, potrivit art.18 din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, poate sa
admita actiunea si :
- Sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ;
- Sa oblige autoritatea publica sa emita actul administrativ, sa elibereze un alt
inscris, sa efectueze o anumita operatiune administrativa.
Atunci cand obiectul actiuniii il formeaza un contract administrativ, instanta de
contencios administrativ poate:
- Sa dispuna anularea acestuia, in tot sau in parte;
- Sa oblige autoritatea publica sa incheie contractul;
- Sa impuna uneia dintre parti indeplinirea unei obligatii;
- Sa suplineasca consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere;
- Sa oblige la plata unor despagubiri pentru daune materiale si morale.
Indiferent de obiectul actiunii, instanta poate sa respinga actiunea pentru motive de fond
sau de forma.
Solutiile instantei de recurs in litigiile de contencios administrativ pot fi:
- Admite recursul, caseaza hotararea primei instante si rejudeca ea litigiul de fond.
In aceasta situatie solutia pronuntata se numeste “casare cu retinere” si aceasra
se ia atunci cand judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care a fost
nelegal citata la administrarea probelor, dar a fost legal citata la dezbaterea
fondului.
- Admite recursul, caseaza hotararea primei instante si trimite cauza spre rejudecare
la acea instanta. Solutia se numeste “casare cu trimitere” si se pronunta atunci
cand instanta de recurs abserva ca instanta de fond a judecat fara a se pronunta pe
 fondul cauzei ori judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata atat la
administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului. Casarea cu trimitere poate
opera doar o singura data.
- Respinge recursul.

7. Procedura de judecata in contencios administrativ in fond si in recurs: indicati

normele procedurale aplicacbile litigiilor de contencios administrativ, obiectul
actiunii si elementele de noutate prin Codul de procedura civila (procedura de
regularizare a cererii de chemare in judecata, precum si procedura de filtru a
recursurilor).

8. Partile in litigiile de contencios administrativ in fond si in recurs.

9. Cazurile speciale de suspendare prevazute de art. 14 si art.15 din Legea

contenciosului administrativ nr.554/2004.

10. Executarea hotararii judecatoresti pronuntate de instantele de contencios

administrativ.
Hotararile judecatoresti definitive, prin care se admit actiunile in contencios
administrativ, constituie titluri executorii.
Hotararile judecatoresti definitive prin care s-au anulat acte administrative cu caracter
normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, partea I sau in monitoarele oficiale ale judetelor, ori a municipiului
Bucuresti, la cererea instantei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxeor de
publicitate.
 Hotararile judecatoresti definitive obtinute in litigii de contencios administrativ se
executa in cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii daca in cuprinsul acesteia
nu se prevede alt termen de executare.
In cazul neexecutarii hotararii, conducatorul autoritatii publice sau persoana obligata prin
hotarare, va trebui sa plateasca o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de
intarziere. De asemenea, reclamantul este indreptatit la despagubiri.
Neexecutarea sau nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive constituie infractiune.
Sanctiunea si despagubirile in cazul neexecutarii hotararilor judecatoresti definitive in
contencios administrativ se aplica de instanta de executare, la cererea reclamantului, printr-o
hotarare pronuntata in Camera de Consiliu, data de urgenta si cu citarea partilor.
Conducatorul autoritatii publice se poate indrepta cu actiune in regres impotriva celor
vinovati (functionarii publici) de neexecutarea hotararii.