Norma de drept

Norma de drept este o regul de conduit general, impersonal i obligatorie, care exprim voina electoratului, nfoat de organul legislativ, regul al crei scop este de a asigura ordinea social i care poate fi adus la ndeplinire pe cale etatist la nevoie prin constrngere Trasaturi caracterul prescriptiv, n sensul ca stabileste dinainte o anumita conduita; caracterul general, viznd totalitatea mprejurarilor concrete ce cad sub formularea lor generala si aplicndu-se la un numar nelimitat de cazuri; caracterul impersonal, prescriind o regula tipica ce nu se adreseaza unei persoane determinate ci este aplicabila unui numar nedefinit de persoane; caracterul imperativ (obligatoriu), nefiind simple recomandari, cidispozitii obligatorii; aplicabilitatea continua (repetata), reglementnd toate cazurile ce intra sub incidenta lor atta timp ct sunt active (n vigoare); caracter volitiv, n principiu purtnd doar asupra manifestarilor de vointa ale oamenilor, nu si asupra celor independente de vointa lor. Structura logico-juridica Norma juridica are o structura trihotomica, fiind formata din ipoteza, dispozitie si sanctiune. In cazul in care... Ipoteza Trebuie sa... Dispozitia Altfel Sanctiunea

IPOTEZA normei juridice Def = Stabileste conditiile, mprejurarile, faptele, subiectii n raport de care se cere un anumit tip de conduita

Ordonanta de urgenta nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, art. 79: Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o mbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur n snge ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l

alcool pur n aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Clasificare Ipoteze determinate (stabilesc cu exactitate conditiile de aplicare a dispozitiei) a. Simple (au n vedere o singura conditie n care se aplica dispozitia) mprumutatorul nu poate, mai nainte de termen, sa ceara lucrul mprumutat b. Complexe (sunt avute n vedere mai multe conditii de aplicare a dispozitiei) Art. 176 C. pen. Omorul deosebit de grav: Omorul savrsit nvreuna din urmatoarele mprejurari Ipoteze relativ determinate (nu indica dect la modul general conditiile n care dispozitia devine incidenta, iar continutul concret al acestor conditii, prin natura lui nu poate fi dat de actul normativ, sa Art. 100 C. p. pen. Perchezitia: ...ori de cte ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strngerea probelor, instanta de judecata, la cererea procurorului n cursul urmaririi penale sau din oficiu n cursul judecatii, poate dispune, n scris si motivat, efectuarea acesteia.

Ipoteze subntelese (nu sunt expres formulate, rezultnd din contextul reglementarii) Art. 174 C. pen. Omorul: Uciderea unei persoane se pedepseste cu nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi (nu se indica conditiile referitoare la persoana care savrseste omorul, locul sau timpul actiunii, subntelegndu-se ca oricine savrseste aceasta fapta, indiferent de mprejurari, va fi pedepsit).

DISPOZITIA normei juridice Def = drepturile si obligatiile corelative de conduita n actiune ale persoanelor vizate de norma juridica respectiva Clasificare n functie de conduita prescrisa:

Dispozitii onerative Art. 28 C. fam. Sotii sunt obligati sa poarte n timpul casatoriei numele comun declarat Dispozitii prohibitive Art. 8 C. fam. n timpul tutelei, casatoria este oprita ntre tutore si persoana minora ce se afla sub tutela sa. Dispozitii permisive Art. 685 C. civ. Succesiunea poate fi acceptata pur si simplu sau sub beneficiu de inventar Dispozitii supletive Art. 40 C. fam. La desfacerea casatoriei prin divort, sotii se pot nvoi ca sotul care a purtat n timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa desfacerea casatoriei. Daca nu a intervenit o nvoiala sau daca instanta nu a dat ncuviintarea, fiecare dintre fostii soti va purta numele ce avea nainte de casatorie. SANCTIUNEA normei juridice Def = element care stabilete consecinele ce decurg din nerespectarea dispoziiei, mai exact ce anume msuri se vor lua mpotriva subiectului care a nclcat legea, msuri care vor fi aduse la ndeplinire sub i prin autoritatea statului Clasificare natura raporturilor juridice 1. Sanctiuni penale 2. Sanctiuni civile 3. Sanctiuni administrative 4. Sanctiuni disciplinare scopul urmarit 1. Sanctiuni de anulare ce urmaresc desfiintarea sau anularea actului juridic 2. Sanctiuni reparatorii ce urmaresc restabilirea situatiei anterioare si repararea prejudiciului produs 3. Sanctiuni expiratorii ce urmaresc aplicarea unor masuri de constrngere: a. Penale: pedepse privative de libertate b. Contraventionale: retragerea unei autorizatii c. Disciplinare: desfacerea contractului de munca n functie de gradul de determinare: 1. Sanctiuni absolut determinate

Art. 30 C. fam. Bunurile dobndite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobndirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrara este nula. 2. Sanctiuni relativ determinate Art. 178 C. pen. Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu nchisoare de la unu la 5 ani. 3. Sanctiuni alternative Art. 202 C. pen. Coruptia sexuala: Actele cu caracter obscen savrsite asupra unui minor sau n prezenta unui minor se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. 4. Sanctiuni cumulative Art. 254 C. pen. Luarea de mita ... se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Criterii folosite pentru clasificarea normelor de drept Ramura de drept Potrivit acestui criteriu normele de drept pot fi: norme de drept constituional norme de drept civil norme de drept administrativ norme de drept penal norme de drept al familiei norme de drept al muncii i proteciei sociale, etc. Fora juridic norme cuprinse n legi care la rndul lor pot fi: norme cuprinse n Constituie norme cuprinse n legi organice norme cuprinse n legi obinuite norme cuprinse n decrete norme cuprinse n hotrrile sau ordonanele Guvernului norme cuprinse n alte acte nomative

Structura logic. Conform acestui criteriu deosebim:

 norme de drept complete acelea care conin n textul lor cele trei elemente de structur (ipoteza, dispoziia i sanciunea) norme de drept incomplete sunt normele ce se caracterizeaz prin aceea c nu toate elementele de structur sunt n unul i acelai act normativ. norme de trimitere sunt cele care conin ipoteza i dispoziia n coninutul lor, n privina sanciunii fcnd trimitere la un alt act normativ n vigoare -norme n alb cele care conin ipoteza i dispoziia ntr-un act normativ iar n privina sanciunii fac trimitere la un act normativ care urmeaz s apar. Modul de reglementare al conduitei prescrise n funcie de acest criteriu normele juridice se clasific: norme imperative, de la care nu se admite nici o derogare si care pot fi: onerative, care obliga la adoptarea unei anumite conduite prohibitive, ce interzic o anumita conduita norme dispozitive (permisive) ce lasa subiectului posibilitatea de a opta pentru o anumita conduita; ele sunt de mai multe categorii: supletive, de mputernicire, stimulative, de recomandare Interpretarea normelor juridice Interpretarea dreptului = operaia logico-raional care lmurind nelesul exact i complet al dispoziiilor normative ofer soluiile juridice cele mai adecvate pentru diferitele categorii de spee. Formele interpretarii normei juridice interpretarea oficiala, facuta de un organ de stat cu atributii n adoptarea sau aplicarea normelor juridice, interpretare ce este ntotdeauna obligatorie; se divide n: o interpretare generala, realizata de un organ de stat abilitat sa adopte norme juridice; n cadru acesteia, distingem interpretarea autentica, facuta de nsusi organul care a adoptat actul normativ supus interpretarii;

o interpretare cazuala, facuta de organele administratiei publice si instantele judecatoresti n procesul aplicarii dreptului, obligatorie doar pentru speta concreta dedusa judecatii

interpretarea neoficiala sau doctrinara (stiintifica), facuta de regula de catre cadre didactice universitare cu prilejul diverselor conferinte, prelegeri, articole etc.; nu are caracter obligatoriu. METODE DE INTERPRETARE A NORMELOR DE DREPT 1) Metoda gramaticala = cercetarea textului normei juridice, analiznd sensul cuvintelor si procednd la analiza morfologica si sintactica a propozitiei si a frazei. De exemplu, formularea amenda sau nchisoare de la 6 luni la 2 ani implica o sanctiune alternativa, pe cnd formularea nchisoare [...] si interzicerea unor drepturi implica o sanctiune cumulativa. 2) Metoda sistematica = procedeul coroborarii, adica se interpreteaza prescriptia unei norme juridice n interdependenta cu textul altor norme juridice, apartinnd aceleiasi institutii juridice sau ramuri, sau chiar unor alte ramuri de drept. De pilda, pentru ncadrarea juridica corecta a unei fapte la art. 209 Furtul calificat, dispozitiile acestui articol trebuie coroborate cu cele ale art. 208 Furtul 3) Metoda istorica. Urmareste stabilirea sensului adevarat al normei juridice prin cercetarea conditiilor istorice, social-politice ce au determinat adoptarea unui anumit act normativ. De exemplu, termenul obstesc utilizat n actele normative dinainte de decembrie 1989 trebuie interpretat azi n sensul de public. 4) Metoda logica. Folosita n principal pentru a suplini lipsa prevederii unor situatii de catre textele legale, prin recurgerea la legile logicii formale si la argumentele logice. Principalele tehnici de abordare ale acestei metode sunt: Metoda logica (continuare) a) ad absurdum (aducerea la absurd). Urmareste sa demonstreze ca orice alta interpretare a textului legal ar duce la concluzii false, contrare intentiei legiuitorului. b) per a contrario sau qui dicit de uno negat de altero (din contra). Pleaca de la premiza ca n cazul notiunilor contradictorii ce se neaga una pe alta, doar una este cu necesitate adevarata, cealalta este falsa.

Metoda logica (continuare) c) a fortiori rationae (cu att mai mult). Se bazeaza pe argumentul ca ratiunea aplicarii unei norme juridice este chiar mai puternica ntr-o alta situatie dect cea prevazuta de norma respectiva. d) a majori, adminus sau qui potest plus potest minus (de la mult la putin sau cine poate mai mult poate si mai putin) cine poate s fac un act juridic de o mai mare importan, prevzut de normele de drept, acela poate svri acte juridice de o mai mic importan n domeniul respectiv chiar dac norma de drept nu o prevede expres. e) a minori ad majus (de la putin la mult), adica daca norma interzice mai putin, atunci ea interzice si mai mult; f) regula potrivit creia unde legea nu face deosebire n privina anumitor situaii, atunci deosebirile nu se pot face prin intermediul interpretrilor cu alte cuvinte nici de ctre subiectul interpretrii APLICAREA NORMELOR JURIDICE Aplicarea normelor juridice = activitatea practic prin care autoritile statului nfptuiesc prevederile cuprinse n norma de drept. Aplicarea normelor de drept n timp n aceasta materie opereaza principiul neretroactivitatii legii, principiu fundamental al statului de drept, ce impune ca normele juridice sa siproduca efectele doar asupra faptelor petrecute dupa intrarea lor n vigoare art. 1 Cod Civil Legea dispune doar pentru viitor, ea n-are putere retroactiva principiul neretroactivitatii legii exceptii: 1) Cnd legea prevede expres caracterul su retroactiv (nlturarea rapid i eficace a unor stri sau situaii ce se opun unor procese de transformare economic i social) 2) Cnd este vorba de aplicarea legii penale mai blnde: Dac legea penal nou este mai favorabil adic mai blnd dect cea veche, faptele petrecute pn la data intrrii n vigoare a legii noi cad sub

incidena acesteia, chiar dac au fost svrite sub imperiul legii anterioare. Tot astfel cum, dac legea veche a fost mai blnd, ea continu s se aplice tuturor faptelor svrite pe timpul ct s-a aflat n vigoare chiar dac au fost descoperite i soluionate ulterior, cnd a intrat n vigoare a nou lege mai aspr. 3) n cazul legilor interpretative dat fiind faptul c ele nu fac dect s explice i s lmureasc sensul i nelesul exact al normelor de drept cuprinse ntr-o legeanterioar, a cror interpelare i aplicare unitar reclam retroactivitatea actului normativ de interpretare