Universitatea de Vest Vasile Goldis AradFacultatea Stiinte JuridiceSpecializare Drept,

Forma de invatamant: Zi
Teoria Generala A DreptuluiRaportul Juridic

RAPORTUL JURIDIC
1.Notiunea de raport juridic
:
Definitie :
Este un raport reglementat de norma de drept, raport in care subiectii umani sau partile se manifesta ca titulare de
drepturi si obligatii prin exercitarea carora serealizeaza finalitatea normei, al carei respectare este asigurata ori
prin vointa partilor,ori prin forta coercitiva a statului. In realitatea existentei sale raportul juridic existanumai ca
raport juridic concret:civil, penal, administrative, de dreptul muncii, financiar,de dreptul familiei, etc.
Trebuie subliniat faptul ca, nu orice raport sau relatzie sociala este si una juridica,sunt juridice nu mai acele raporturi
sau relatii care sunt cuprinse in sfera unor reglementari ale dreptului. Asadar prin cuprinderea acestora in prevederile
unor norme dedrept, relatiile sau raporturile sociale dobandesc un contur specific, devenind mai apoi unraport
juridic.In concluzie, raportul juridic este un raport sau o relatie sociala reglementata prinnorma juridica
(1).
Intre norma juridica si raportul juridic pot exista 3 situatii de determinare, si anume:
a)
norma judica poate transforma raporturile sociale nejuridice in raporturi juridice;
b)
poate creea un raport juridic a carui aparitie nu a fost una spontana in viatasociala decat in virtutea aparitiei si a
prevederii normei juridice ( acest lucru estevalabil in cadrul raporturilor de drept administrative si financiar);
c)
nu creeaza in mod direct anumite rapoarte juridice, ba mai mult, unele normeimpiedica aparitia unor noi raporturi
juridice.
2. Permisele raportului juridic:
Pentru ca un raport juridic sa se nasca sis a se desfasoare este nevoie sa existeunele conditii (premise)obligatorii.
Aceste conditii sunt:- n o r m a j u d i c a - s u b i e c t e d e d r e p t - f a p t e l e
j u r i d i c e Norma juridical reprezinta conditia fundamentala pentru nasterea unui raport juridic. Fara norma
juridica nu se poate vorbi de un raport juridic, intrucat norma juridica este cea care defineste, precizeaza, capacitatea
subiectelor care intra intr-un raport juridic ca urmare a existentei unor fapte juridice.Norma juridica nu poate fi
viabila, aplicabila decat in cadrul unui raport juridic.
Acesta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, raportul juridic estecaracterizat cao norma juridical in
actiune, darn u si casinguril mijloc de realizarea dreptului.De exemplu, normele juridice prohibitive care impun
subiectelor sa se abtinade la savarsirea unor fapte periculoase din punct de vedere social, au ca menirefundamentala
nu aceea de a crea raporturi juridice, ci de a oblige participantii lacircuitul juridic sa se abtina de la savarsirea
unor asemenea fapte. In asemeneacazuri raportul juridic apare ca rezultat al nerespectarii normei juridice.
3. Trasaturile caracteristice ale raportului juridic:a)Raportul juridic este un raport social
pentru faptul ca se stabilesteintotdeauna intre oameni, fie intre parteneri, personae fizice, fie intreacestea si organele
statului sau intre organele si institutiile statului.
b)Raportul juridic este un raport de suprastructura
pentru ca esteinfluentat de si influenteaza la randul sau celalte categorii de raporturisociale (raporturi materiale si
raporturi ideologice).
c)Raportul juridic este un raport volitional,
adica un raport de vointaexprimata in cazul
legaturilor ce se creeaza si se dezvolta intre oameni.Pentru a-si rezolva propriile probleme, din ce in ce mai
complexe, omulintra intr-o multitudine de raporturi cu semenii sai, cu organele siinstututiile statale si nestatale. Din
momentul nasterii, omul imbracadiferite haine juridice: fiu, minor,sot, tata, comparator, vanzator,donator,

alegator, ales, etc, calitati care ii dau posibilitatea de a intra indiverse raporturi juridice, ca un purtator de drepturi si
obligatii.Fiind un raport de vointa, raportul juridic reprezinta zona de intalnire adoua vointe:
vointa statului,
exprimata in norma juridica si care consacradrepturile si obligatiile participantilor la raportul juridic, si
vointa subiectilor.
In majoritatea cazurilor, intalnirea celor doua categorii devointe, se materializeaza in elaborarea dintre participanti,
in faptul concretca acestia isi conformeaza conduitele, reactiile si comportamentele potrivitdispozitiei normei
juridice. In alte cazuri insa, intalnirea celor doua vointedobandeste forma unei confruntari determinate de faptul ca
participantiinu inteleg sa-si suordoneze vointa si conduita individuala potrivitdispozitiei din norma juridica.Din acest
punct de vedere, literature juridical, clasifica raporturile juridice in: raporturi juridice prin care se
realizeaza dispozitia normei juridice si raporturi juridice prin care se realizeaza sanctiunea normei juridice.
Existenta celor doua vointe ( ale statului si a subiectilor) pune in evidentadublul character volitional al raportului
juridic care se exprima practic in legaturadintre drepturi si oblgatii ca si titularii acestuia.Atunci cand analizam
dublul caracter volitional al raportului juridic, trebuie sane raportam la ramura de drept in care participa subiectele
raportului juridic.In material dreptului muncii, familiei, civil, etc., majoritatea raporturilor juridice ce se nasc pe
baza actului de vointa individual.De exemplu, in cazulraportului juridic de casatorie, determinate este vointa celor
doua parti ( persoanefizice) de a incheia acest raport juridic. Aceasta vointa, nu poate fi valabila exprimatadecat in
conditiile pe care legea le prevede in mod expres.In domeniul dreptului penal, administrative si financiar, esentiala
este vointa destat, exprimata in curpinsul normei juridice .
d) Raportul juridic este un raport valoric
pentru ca in fiecare legatura ce secreeaza intre participantii la circuitul juridic, gasim concretizate valorile
esentialeale societatii.
In substanta raportului juridic indentificam cele mai importante valori protejatede leg: viata si sanatatea omului,
prosperitatea acestuia, siguranta nationala, prosperitatea publica, drepturile si libertatile fundamentale ale omului,
etc.
e) Raportul juridic reprezinta o categorie istorica
pentru ca el reflecta tipul deorganizare sociala care il genereaza.
In dreptul privat roman sclavul era considerat, din punct de vedere juridic, caun lucru, stapanul acestuia avand
asupra lui dreptul de viata si de moarte. Sclavul putea fi vandut si ucis, el nu avea avere, nu avea familie sin u putea
apela la justitie.Mai tarziu, in epoca feudala, clasa stapanitoare(nobilimea) nu mai avea dreptde viata si de moarte
asupra taranului iobag, dar isi pastrau suficiente drepturi asupraacestuia ( legarea de pamant, obligatia platilor in
munca sau bunuri pentru nobil).In dreptul burghez este legiferata egalitatea tuturor oamenilor in fata legii.In
concluzie, putem afirma ca fiecare tip de societate este caracterizata de un anumetip de raporturi juridice.
3. Subiectele raportului juridic: a)
Conceptul de subiect de drept
Cand am mentionat ca raportul juridic este un raport social, am subliniat faptulca faptele juridice nu pot fi isolate de
totalitatea celorlalte fapte sociale; raportul juridic nu poate fi inteles decat daca este analizat in contextual social
concret in careacesta s-a nascut si se manifesta.Istoria dreptului a inregistrat, in milenara sa existenta cazuri care
ne par astazicaudate, inexplicabile, privitoare la conceptual de subiect de drept: unele fenomeneale naturii sau
animale erau tratate ca finite titulare de drepturi si obligatii in raporturi juridice determinate
Pe intinderea a mai multor secole, in Evul Mediu, in unele tari occidentale aufost intentate procese animalelor.In
conceptia dreptului modern omul este singurul in masura sa participle la unraport juridic.Din punct de vedere
sociologic, raporturile juridice sunt considerate formespecifice de manifestare a coeziunii sociale, legaturi sociale de
tip specialcaracterizate printr-o stare de dependenta reciproca a partenerilor, dependent ape careo gasim precizata in
normele juridice.
b)
Capacitatea juridica conditie a calitatii de subiect de drept
Capacitatea juridica desemneaza atitudinea recunoscuta de lege a omului de aavea drepturi si obligatii
juridice.Capacitatea juridical constituie o conditie a calitatii de subiect de drept: in lipsaei nu ar fi posibila
participarea oamenilor sau organizatiilor acestora la relatiilesociale reglementate de drept.Teoria Generala a
Dreptului clasifica, capacitatea juridical astfel:Capacitatea juridical generala

care este aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si obligatii juridice, in toate categoriile de raporturi juridice,
faraca legea sa conditioneze aceasta participare de indeplinire a unor calitati;Capacitate juridicaspeciala
este posibilitatea recunoscta de lege de a participa ca subiect de drept in raporturile in care trebuie indeplinite
anumiteconditii;
4. Continutul raportului juridic:
Desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor intr-un raport juridic concret determinat, care sunt
prevazute in norma juridical.Observatie:-Orice raport juridic este format din drepturile si obligatiile
partilor ( subiectilor);-Subiectele raportului juridic sunt legate intre ele prin drepturi si
obligatiicorelative;-In raporturile juridice este concretizata atat conduita posibila, cat sic
ea datorata, prevazute explicit in normele juridice;-In explicarea continutului raportului juridic trebuie sa
operam cu doua categorii juridice distincte:
dreptul subiectiv si obligatia juridical
a)Dreptul subiectiv
reprezinta facultatea juridical individuala, corespunzatoareunei persoane fizice sau persoane juridice aflate intr-un
raport juridic strictdeterminat. Mai concret, dreptul subiectiv desemneaza pozitia pe care se situeazaun subiect
determinat intr-un raport juridic determinat
Pozitia poate insemna:
posibilitatea subiectului de a avea o anumita atitudine fata de dreptul sau;
posibilitatea subiectului de a solicita o atitudine si o conduitacorespunzatoare din partea celuilalt subiect care sa
asigure satisfacereadreptului sau;
posibilitatea subiectului de a cere apararea dreptului sau de catre organellestatului, atunci cand dreptul sau a fost
nesocotit de subiectul obligat;
b)Obligatia juridica
desemneaza datoria pe care un subiect al raportului juridic oare fata de celalt subiect al raportului juridic. Aceasta
inseamna o conduita, uncomportamen impus persoanei obligate de catre norma juridica, in corelatie cudreptul
subiectiv.Exemplu:In cadrul raportului juridic de vanzare-cumparare, vanzatorul este obligat sa predea, obiectul
vandut, iar cumparatorul este obligat a plati pretul obiectuluicumparat.
Clasificarea drepturilor subiective:
Dupa criteriul provenientei lor,
drepturile subiective sunt: individ lasocietatea umana (dreptul la viata, libertate, deminitate, etc.);- d r e p t u r i c a r e
d e c u r g d i n p r e z e n t a i n d i v i d u l u i i n v i a t a s o c i a l a ( d r e p t u l l a domiciliu, la nume, dreptul la
cetatenie, etc);- d r e p t u r i c a r e d e r i v a d i n v o i n t a e x p r i m a t a a i n d i v i z i l o r ( d r e p t u l d e a
i n c h e i a contracte);Dupa natura continutului,
drepturile subiective sunt:- d r e p t u r i p a t r i m o n i a l e , s u n t c e l e c a r e a u u n c o n t i n u t e c o n o m i c , c e
p o a t e f i exprimat in bani;- d r e p t u r i n e p a t r i m o n i a l e , s u n t c e l e c a r e a u u n c o n t i n u t m o r a l ,
n e e v a l u a b i l i n bani (drepturi care privesc identificarea persoanei, drepturi ce decurg dincreatia intelectuala)

6. Obiectul raportului juridic:

Obiectul raportului juridic este reprezentat de conduita umana ce se realizeaza decatre subiectii raportului juridic
caurmare a exercitarii drepturilor si indepliniriiobligatiilor pe care le indentificam in contextual raportului juridic.
7. Faptul juridic:
Faptul juridic este o permisa esentiala pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic; acesta desemneaza acea
imprejurare, eveniment sau stare de fapt reala, carecreeaza,modifica sau stinge un raport juridic, adica produce
efecte juridice.Nu orice imprejurare, eveniment sau stare de fapt este un fapt juridic, ci numaiacela de existenta
carora norme juridice leaga consecintele juridice ( Prof. N. Popa).Faptele juridice nu au, prin ele insele, puterea de a
produce efecte juridice, deoareceaceasta putere le este conferita de normele juridice.Din pricia unor multitudine de
fapte, evenimente si stari de fapt care se produc incomunitatile umane, sunt selectionate cele care prezinta interes

pentru a fi reglementate si prevazute de normele juridice ( exemplu : logodna, desi este un fapt frecvent in
societate,nu are valoarea unui fapt juridicdeoarece nu da nastere unor raporturi juridice).
Clasificarea faptelor juridice:a ) E v e n i m e n t e l e
reprezinta acele imprejurari care se produc independent de vointaomului, avand drept efecte nasterea, modificarea
sau stingerea unor raporturi juridice.Evenimentele se clasifica la randul lor astfel:- e v e n i m e n t e
naturale
: nasterea si moartea oamenilor, calamitati ( cutremure,inundatii,alunecari de teren, etc.)e v e n i m e n t e l e
sociale
( revolutii, lovituri de stat, alegeri, etc.)
b)Actiunile
reprezinta actele oamenilor, constient savarsite. Ele sunt manifestari devointa ale oamenilor care produc efecte
juridice ca urmare a reglementarii lor prinnormele juridice. Actiunea este expresia materializata a vointei umane,
adiscernamantul omului.7.

Actiunile se clasifica in:Actiuni licite

savarsite cu scopul directsi concret de a produce efecte juridice.Aceste actiuni se numesc
acte juridice.
Ele pot fi acte unilaterale de vointa, bilaterale, acte oneroase, acte gratuite .Actiuni ilicite
sunt acelea prin care sunt inculcate dispozitiile normelor juridice:infractiuni, contraventii, abateri disciplinare.
Actiunile ilicite sunt inrealitate inclcari ale vointei de statmexprimata in normele juridice, care atragdupa sine
aplicarea sanctiunilor pentru nerespectarea legii.
8.
Bibliografie
1.Teoria Generala A Dreptului Editura: VasileGoldis University Press, Arad 2004 , Autor
:Andrei Sida2.Teoria Generala A Dreptului- Editura Sylvi,Bucuresti 2000, Autor: Conf. univ. dr.
CosticaVoicu3.Elemente De Drept Civil Partea Generala Editura:Vasile Goldis University Press,
Arad 2006,Autori: Dr. Mircea Muresan, Dr. Petru Ciacli