Universitatea “SPIRU HARET”

Facultatea de Stiinte Economice

Programul de studii Management IFR
Disciplina “Economie europeană”

Tema de control 1: “Cele patru libertăți fundamentale ale Uniunii Europene”

Student:
Munteanu Cosmin Ion
Forma de invatamant IFR, an 1, grupa 101.

Profesor coordonator:
Conf. univ. dr Zorzoliu Raluca

Cuprins :
1
1. Libera circulație a persoanelor. Pag. 3
2. Libera circulație a bunurilor. Pag. 3
3. Libera circulație a serviciilor. Pag. 5
4. Libera circulație a bunurilor. Pag. 5
5. Concluzii Pag. 6
6. Bibliografie Pag. 7

CELE PATRU LIBERTAȚI FUNDAMENTALE ALE UE

2
 (Uniunii Europene)

Uniunea Europeana reprezintă un număr de 27 de țări și aproximativ 447.207.489 locuitori.

Țara noastră ocupă un onorabil loc 6 ca număr de locuitori și este parte a Uniunii Europene
dar nu încă a spațiului Shengen. La data de 7 decembrie 2001Consiliul Miniștrilor de Justiție
și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis ca la data de 1 Ianuarie 2002 se renunță la
regimul vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în spațiul Schengen. UE reprezintă nu
numai o comunitate de țări ci și o comunitate de valori.
UE (Uniunea Europeană) oferă cetățenilor un spațiu definit prin :
- Libertate
- Securitate
- Justiție
Cele patru libertăți fundamentale caracteristice Uniunii europene sunt
1. Libera circulație a persoanelor.
Orice cetățean sau cetățeană a Uniunii Europene are dreptul de a se deplasa, de a-și stabili
reședința, pe teritoriul țărilor membre. Libera circulație a persoanelor a fost stabilită în
Acordul Unic European în anul 1987, drept una dintre cele patru libertăți fundamentale
ale Pieței Interne. Esența acestei libertăți constă în eliminarea discriminărilor dintre
cetățenii statelor membre, aceste discriminări se referă la : condiții de intrare, deplasare,
muncă angajare sau remunerație. Frontierele pot fi trecute fără controale asupra
persoanelor, totuși pe perioade limitate si pe motive întemeiate prin consultarea părților și
de comun acord se pot introduce controale, iar frontierele pot fi trecute numai pe la
puncte de control. De asemenea frontierele externe ale Uniunii Europene, se trec numai
pe la puncte de control și supus autorităților competente.
Conceptul de cetățenie europeană a fost introdus in Tratatul de la Maastricht în anul 1993
unde s-a acordat dreptul de liberă circulație și liberă rezidență pe teritoriul Uniunii tuturor
cetățenilor statelor membre. Acest tratat se referă și la politica trecerii granițelor externe,
politica azil și imigrație urmate de reglementări in Tratatul de la Amsterdam și Tratatul de
la Roma
2. Libera circulație a bunurilor.
În prezent absolvirea de liberă circulație a bunurilor nu a fost pe deplin realizată in cadrul
întregii Uniuni, libera circulație de bunuri este doar în câteva din statele membre pe baza
Convenției de Implementare a Acordului Schengen de la 19 iunie 1990 și intrat în vigoare
la data de 26 martie 1995. De asemenea art. 3 și 8 din acordul Schengen reglementează și
modul de supraveghere și control al granițelor, frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Libera circulație a mărfurilor și a Europei unite este vehiculată încă din anul 1945 cănd
prin tratatul de la Brentton Woods s-au pus bazele unei noi ordini monetare apoi1946 de
Winston Churchil (primul – ministru englez) a afirmat necesitatea construirii Europei
unite, în anul 1947 apare GATT (The General Agreement of Tariffs and Trade ) acordul
general pentru tarife și comerț.
Pe plan economic Statele Unite lansează in anul 1947 planul Marshall (plan de ajutorare
al statelor Europene)

3
În anul 1948 a fost înființată O.E.C.C. care se transformă in septembrie 1961 in O.C.D.E.
(Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

În anul 1957 Tratatul de la Roma ce prevede :

- Euroaromul sau CEE producția de echipament nuclear si schimbul de informații,
brevete invenții.
Tratatul privind economia europeană C.E.E. ce prevede libertăți de circulație a
mărfurilor , a capitalurilor și a serviciilor .

In anul 1960 la Stockholm se desfășoară convenția de înființare a Asociației Europene

a Liberului Schimb

La 7 Februarie 1992 prin Tratatul de la Maastricht se creează Uniunea Europeană

potrivit căruia noua Constituție Europeană se sprijină pe trei piloni:
 Comunitățile Europene CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului),
CEE (Comunitatea Economică Europeană), CEEA (Tratatul de Instituire a Comunității
Europene a Energiei Atomice ).
 Politica externă și securitatea comună
 Cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne

Libera circulație a bunurilor este practic nelimitată, impactul restrictiv

manifestându-se în mai multe feluri :
- Prin limitarea cantității de bunuri
- Prin creșterea costurilor pe piața a produselor aduse din import
- Prin introducerea de incertitudine asupra condițiilor de admitere pe piața a
importurilor
- Prin admiterea și aplicarea de reglementări
- Prin diferite practici publice
- Prin instigarea sau doar tolerarea de către autorități a unor practici private
Aceste acțiuni enumerate mai sus pot acționa în diferite locuri
- La frontiera o situație clasică
- In interiorul țarii importatoare
În multe cazuri masuri sau practici drept obstacole pentru libera circulație a bunurilor
au fost făcute de Curtea Europeană de Justiție prin :
- Controale interne de preț - înghețarea prețurilor stabilirea prețului minim sau maxim
- Restricții pentru anumite produse subvenționate sau care beneficiază de rambursare
- Campanii publice de încurajare de cumpărare a unor produse anume, mărfuri prin
anumite directive
- Obligația utilizării limbii naționale in declarații, marcări

Cele mai importante tipuri de obstacole in calea liberei circulații a bunurilor au fost
identificate de Raportul Chechini (Costurile Non Europei în anul 1988) acestea fiind :
- Obstacole tehnice
- Formalitățile vamale
- Achizițiile publice
- Măsuri fiscale nearmonizate

4
 Restricții privind libera circulație a mărfurilor pot surveni ca urmare a monopolurilor
de stat cu caracter comercial
Țările din spațiul Schengen au decis excluderea controalelor la frontiere acestea se pot
introduce temporar pentru a controla anumite amenințări la adresa ordinii publice sau
securității interne cum a fost în cazul pandemiei de Covid 19. Prin eliminarea controlului
vamal si bunurile circulă liber in spațiul Schengen. Din spațiul Schengen fac parte 23 din cele
27 țări membre UE plus statele membre ale Asociației Europene ale Liberului Schimb Islanda,
Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Țari parte a Uniuni dar nu sunt incluse in spațiul Schengen
sunt: Romania, Bulgaria, Cipru, Irlanda. De menționat că Irlanda are o anumită înțelegere
pentru spațiul Schengen cu țările membre deși nu este oficial membră a spațiului Schengen.
3. Libera circulație a serviciilor.
Prin noțiunea de servicii se înțelege ansamblul prestațiilor ce nu sunt sub influența
dispozițiilor referitoare la libera circulație a mărfurilor, capitalurilor sau persoanelor și
este clarificată în baza a trei criterii stabilite prin jurisprudența CJCE de la Luxemburg:
a) Prestatorul serviciilor trebuie să fie stabilit într-un stat membru al UE, altul decât
acela al destinatarului prestației;
b) Prestatorul trebuie să fie stabilit in spațiul pieței unice europene;
c) Prestația trebuie să fie furnizată contra unei remunerații.
Libertatea exercitării unei profesii trebuie să fie solicitată de furnizarea serviciilor, astfel
încât să permită exercitarea activităților productive și comerciale în medii favorabile
sociale, economice și comerciale. Libertatea de stabilire include dreptul de activități ca
persoane nesalariate (independente), ceea ce înseamnă dreptul la activități profesionale și
dreptul de a înființa și administra întreprinderi, în special companii și firme.
Libertatea de stabilire presupune interzicerea discriminării.
În cele mai multe profesii și ocupații, accesul este subordonat obținerii de diplome sau a
unor condiții specifice, al caror mod de dobândire ar putea contribui la menținerea unor
restricții la libertatea de stabilire.
Sunt considerate servicii acelea care sunt furnizate contra unei remunerări și iclud
activități cu caracte industrial, comercial, artizanal sau activități profesionale liberale.
Libertatea de a furniza servicii poate fi restrânsă numai prin prevederi, care sunt
justificate de interesul public general. Legislația națională a fiecărui stat membru nu
trebuie să pună piedici persoanelor care vor să beneficieze de libera circulație a
serviciilor. Nu pot fi aduse dicriminări directe, indirecte sau deghizate pe baza
naționalității prestatorului sau a sediului acestuia și sunt interese măsuri pe care
prestatorul de servicii ar fi supus unor sarcini pe care le suportă deja în țara de origine.
Accesul la unele profesii este limitat de obținerea unor titluri, diplome sau calificări
profesionale.

4. Libera circulație a capitalurilor.

Aceasta nu este doar cea mai recentă libertate ci și cea mai largă aceasta incluzând și țări terțe.
Aplicarea de restricții pentru țări terțe fiind interzisă în tratatul de la Maastricht din 2004, dar
mai există unele excepții, excepțiile se limitează la circulația capitalurilor care implică țările
terțe.

5
Libera circulație a capitalurilor contribuie la creșterea economică, promovează moneda Euro
ca monedă de circulație și stă la baza pieței unice.
Pe baza planului de investiții in Europa în anul 2015 s-a lansat Unirea Piețelor de Capital
cuprinzând o serie de măsuri menite sa creeze o Piață Unică a Capitalurilor pană în anul 2019.
În martie 2019 Comisia europeană a publicat Unirea Piețelor de Capital, urmată în Septembrie
2020 de al doilea plan de acțiune privind Unirea Piețelor de Capital cu 16 priorități.
Economiile din UE alimentează cu prioritate investițiile din cadrul Uniunii Europene.
Parlamentul European susține eforturile de încurajare a liberalizării circulației de capitaluri și
lansarea uniunii piețelor de capital.
Concluzii:

1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene stabilește drepturile civice,

politice, economice, sociale și personale ale cetățenilor Uniunii, Carta completează
sistemele naționale și nu le înlocuiește. Curtea Europeană a Drepturilor Omului fiind
instanța ce se poate pronunța în cazul unde instanțele naționale nu respectă drepturile
fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene.
2. În Parlamentul European se dezbat și se aprobă rezoluții referitoare la drepturile
fundamentale in cadrul UE. Statele membre respectă și aplică aceste norme.
3. Pentru a fi un mediu corespunzător pentru libera circulație este nevoie de un nivel
corespunzător de securitate si justiție.

6
Bibliografie:
1) Emilian Dobrescu, Integrarea economică în Uniunea Europeană, editura Oscar Print,
București, 1995.
2) Octavian Manolache, Dreptul comunitar, editura All, București, 1996.
3) www.uniuneaeuropeana.ro .
4) Spațiul Schengen, www.infotravelRomania.ro.

7
8