Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

Specializarea Administrație publică și Integrare Europeană

Principalele aspecte vamale din România,

analizate în context european
Recenzie

Coordonator științific: Masterand:

Prof. dr. Florin Tudor Mihaela Ene

Master APIE, anul II

Galați, 2019
Articol recenzat: Principalele aspecte vamale din România, analizate în contextul European.

Publicat de KPMG în România.

Iniţialele KPMG reprezintă numele fondatorilor organizaţiei: Piet Klynveld,William Barclay

Peat, James Marwick şi Reinhard Goerdeler. După o serie de expansiuni şi fuziuni, reţeaua
modernă de firme s-a născut în 1987 prin unificarea firmelor de audit PMI (Peat Marwick
Internaţional) şi KMG (Klynveld Main Goerdeler).

KPMG este o retea de firme de consultanță și audit cu o cifră de afaceri de 24,44 miliarde $

în anul fiscal 2015. Reteaua de firme este prezentă în 155 de țări. Compania face parte din grupul
celor mai mari patru firme de audit din lume numit Big Four, alături
de PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young și Deloitte Touche Tohmatsu.

KPMG și-a început activitatea pe piața din România în 1994. În prezent își desfășoară
activitatea prin intermediul unei rețele de cinci birouri situate în București, Cluj-Napoca,
Timișoara, Iași și Constanța. KPMG în România are în prezent peste 850 de angajați, atât
cetățeni români, cât și străini (expatriați). În anul 2007, KPMG în România s-a clasat pe locul
întâi în Top Capital 100 de Companii pentru care să lucrezi.

Articolul recenzat are 32 de pagine , si contine :

Introducere; Sumar – România;

Partea I – Parteneriatul dintre autoritățile vamale și comerț : 1. Scurtă introducere : 2.

Rezultatele studiului realizat de KPMG Tax România cu privire la aplicarea beneficiilor acordate
la nivel comunitar companiilor autorizate AEO ; 3. Numărul de AEO din fiecare stat membru ; 4.
Ponderea statelor membre în totalul importurilor UE ; 5. Ponderea statelor membre în totalul
exporturilor UE ; 6. Rezultatele studiului realizat de KPMG Tax Romania cu privire la
beneficiile acordate la nivel național companiilor autorizate AEO.

2
Partea II – Amânarea de la plata taxelor vamale: 1. Scurtă introducere ; 2. Rezultatele studiului
realizat de KPMG Tax România cu privire la aplicarea procedurii de amânare a plății, precum și
a altor facilități privind plata taxelor vamale

Partea III – Proceduri simplificate de vămuire: 1. Scurtă introducere ; 2. Rezultatele studiului

realizat de KPMG Tax România cu privire la aplicarea procedurilor simplificate de vămuire

Partea IV – e-customs: 1. Geneza e-customs ; 2. Ce aduce nou e-customs?

Anexa I – Aspecte generale: 1. Istoria și viitorul administrației vamale ; 2. Istoria recentă a

reglementărilor vamale comunitare ; 3. Ce este nou pentru mediul de afaceri în contextul noii
legislații vamale?

Anexa II – Planul Strategic Master: 1. Scurt istoric; 2. Ce reprezintă MASP pentru operatorii
economici; 3. Ce se așteaptă de la MASP rev. 11 până în 2020

Abrevieri

3
Abrevieri :
AEO – Operator Economic Autorizat
CVC – Codul Vamal Comunitar
CCIR – Regulamentul de punere în aplicare a CVC
COM – Comunicare din partea Comisiei Europene
EBTI – Electronic Binding Tariff Information (baza de date conținând
informațiile tarifare obligatorii)
CE – Comisia Europeană
ECS – Export Control System (Sistemul de Control al Exporturilor)
EORI – Economic Operator Identification and Registration
(Înregistrare și Identificare a Operatorilor Economici)
PE – Parlamentul European
UE – Uniunea Europeană
ICS – Import Control System (Sistemul de Control al Importurilor)
MASP – Multi-Annual Strategic Plan (Planul Strategic Master)
CVM – Codul Vamal Modernizat
SM – State Membre
NCTS – New Computerised Transit System (Noul sistem computerizat
de tranzit)
SAD – Single Administrative Document (Documentul Administrativ
Unic)
TARIC (derivat din denumirea franceză – Tarif Intégré
Communautaire) – Tariful Integrat al Comunității
CVU – Codul Vamal al Uniunii
TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată

4
 Partea introductivă:

Acest articol reprezintă un ghid care cuprinde o scurtă prezentare a principalelor schimbări
în legislația vamală europeană, care se află în plin proces de modernizare, a principalelor
programe ce au fost sau vor fi dezvoltate în conformitate cu strategia vamală a UE (MASP),
precum și modalitatea în care statele membre au pus în aplicare anumite prevederi vamale
specifice. Materialul oferă mediului de afaceri câteva idei referitoare la progresul realizat de
autoritățile vamale din România în ultimii 14 ani și, de asemenea, cu privire la evoluțiile
așteptate în următorul an, adică, până în 2020. Scopul materialului este să ajute companiile să
înțeleagă tendințele și provocările cărora vor trebui să le facă față în viitorul apropiat, incluzând
pașii care trebuie urmați pentru a fi în concordanță cu legislația vamală, dar și pentru a beneficia
de facilitățile și procedurile de simplificare. Acest ghid conține rezultatele unui studiu realizat de
KPMG Tax România, pe un eșantion de 15 state membre ale UE, care a avut drept scop să
stabilească anumite prevederi ale UE în materie de legislație vamală cum ar fi proceduri
simplificate de vămuire, beneficii acordate AEO și amânarea plății taxelor vamale, sunt aplicate
sau nu și, de asemenea, să stabilească modul în care acestea sunt aplicabile în diferite state
membre. Articolul este prima ediție a Ghidului KPMG Tax România cu privire la principalele
aspecte vamale din România în contextul european. Noua legislație vamală aduce modificări
semnificative la nivelul legislației vamale europene, de exemplu, statutul AEO va deveni practic
obligatoriu pentru operatorii economici, sau abandonarea regimului vamal de perfecționare
activă cu rambursarea taxelor vamale. Datorită acestui material și din sondajul realizat de KPMG
Tax România pe un eșantion de 15 state membre ale UE rezultă că autoritățile vamale române au
încă pași importanți de făcut în vederea aplicării procedurii de amânare a plății taxelor vamale,
sau în simplificarea în continuare a procedurii de vămuire la domiciliu.

5
 PARTEA I – Parteneriatul dintre autoritățile vamale și operatorii economici.

Din PARTEA I aflăm că noua filosofie a controlului vamal va pune accentul pe auditul
efectuat de vamă în prealabil, cu scopul identificării și evaluării potențialelor riscuri. România
are 49 AEO, clasându-se pe locul 19 în Uniunea Europeană în acest sens. Legislația vamală
modernizată creează premisele atingerii scopurilor și obiectivelor pe care autoritățile vamale din
UE și le-a stabilit și anume facilitarea comerțului legitim, o protecție mai bună a intereselor UE,
precum și a cetățenilor săi și a mediului, sporirea eficienței controalelor etc., în paralel cu
simplificarea procedurilor și a legislației, crearea unui mediu informatizat, creșterea selectivității
controalelor, etc. Pe lângă modernizarea legislației, atingerea acestor obiective va implica, de
asemenea, o schimbare majoră în filosofia administrațiilor vamale în ceea ce privește modul în
care sunt desfășurate controalele vamale, mai exact trecerea de la actualul control, care vizează
fiecare transport, către un control selectiv și automatizat bazat pe o analiză a riscurilor și
gestionarea lor.

Statutul AEO devine din ce în ce mai important pentru companii și este așteptat să devină în
următorii ani un standard pentru toate companiile implicate în comerțul internațional. În
conformitate cu noua filosofie de control, autoritatile vamale vor fi nevoite să facă diferența între
companiile de încredere și companiile cu risc ridicat, pentru a le permite să introducă anumite
criterii de selecție în materie de controale vamale, în vederea unei alocări mai bune a resurselor
direcționând controalele către companiile cu un profil ridicat de risc și obținerii unei eficiențe
sporite. Acest lucru poate fi realizat prin certificarea AEO a companiilor. România ar trebui să ia
în considerare implementarea unor măsuri care să stimuleze companiile UE astfel încât să devină
o adevărată poartă de acces pentru bunurile comercializate între Asia și UE. România ar trebui să
ia în calcul modificarea legislației sale în materie de TVA, respectiv să introducă măsuri de
simplificare la import, mai exact, renunțarea la obligația de înregistrare în scopuri de TVA în
România, pentru companiile stabilite în alte state membre ale UE, care după ce efectuează în
România importul bunurilor provenind din Asia, le expediază într-un alt stat membru al UE. O
altă măsură care ar putea crește gradul de atractivitate al Constanței, care să fie considerata o
adevărată poartă de acces europeană pentru comerțul de bunuri dintre Asia și UE, ar fi
continuarea simplificării formalităților vamale desfășurate în Portul Constanța și dezvoltarea
transportului inter-modal, astfel încât să se reducă durata și costurile legate de transportul și

6
vămuirea bunurilor prin Constanța.. Puține state membre ale UE oferă beneficii reale
companiilor autorizate AEO pe lângă cele prevăzute de legislația vamală europeană. Statele
membre UE au implementat diferit regulile AEO.

PARTEA II - Amânarea de la plata taxelor vamale.

În PARTEA II se spune ca legislația vamală a UE stabilește procedura de înscriere în

evidențele contabile și de comunicare către debitor a sumei datorate, precum și limita de timp și
procedura de plată. Ca regulă generală, fiecare valoare a drepturilor de import sau export care
rezultă dintr-o datorie vamală, de exemplu, pentru bunurile puse în liberă circulație, ar trebui
calculată de către autoritățile vamale și înregistrată în evidențele sale contabile. Reglementările
vamale ale UE stipulează că suma ar trebui comunicată debitorului. Cu toate acestea, atunci când
o declarație vamală este depusă de către importator pentru bunurile ce urmează să le importe, și
valoarea taxelor ce trebuie plătite a fost inclusă de către importator în declarația vamală, se
consideră că acordarea liberului de vamă echivalează cu comunicarea către debitor a
cuantumului taxelor ce au fost înscrise în evidențele contabile.

Procedura de amânare a plății, si nici alte facilități de plată nu au fost implementate în

legislația vamală din România. Mai mult, legislația națională prevede obligația plății în avans a
TVA la import și a accizelor, de către titularul autorizației de vămuire la domiciliu, pentru toate
bunurile care urmează să fie importate în perioada aprobată de vamă pentru depunerea declarației
vamale globale, adică, pentru toate importurile ce urmează a fi efectuate într-o perioadă de până
la 30 de zile. Practicile celor 28 de state membre în acest sens diferă foarte mult de la țări în care
amânarea plății este un standard comun sau sunt acordate alte facilități de plată, la țări în care
amânarea nu este posibilă sub nici o formă, iar importatorii trebuie să plătească în avans datoria
vamală, adică înainte de acordarea liberului de vamă bunurilor. Autoritățile vamale din România
ar trebui să ia în calcul implementarea acestor tipuri de facilități de plată la nivel național,
asigurându-se pe de o parte de faptul că societățile românești se bucură de o competiție loială la
nivelul UE, iar pe de altă parte sporind atractivitatea procedurilor simplificate de vămuire prin
introducerea amânării plății datoriei vamale.

7
 PARTEA III – Proceduri simplificate de vămuire

Procedurile simplificate de vămuire în vigoare în acest moment în conformitate cu

legislația vamală a UE sunt de asemenea valabile și în România, inclusiv vămuirea la domiciliu.
Din păcate, modul în care procedura de vămuire la domiciliu a fost implementată în România
face ca procedura să fie destul de complexă și îndelungată. Autoritățile vamale vor utiliza
resursele mai eficient, axându-se pe controlul operațiunilor vamale efectuate de către companiile
ce au un profil de risc ridicat. În conformitate cu procedura de auto-impunere care este
disponibilă operatorilor economici începând cu 1 mai 2016, autoritățile vamale pot autoriza o
companie certificata AEO să efectueze anumite formalități vamale, de exemplu să determine
cuantumul drepturilor de achitat la import sau export, sau chiar să efectueze anumite controale
vamale, însemnând că autoritățile vamale nu vor mai interveni în procesul de vămuire al
companiei. Compania va fi responsabilă și va avea grijă ca toate reglementările vamale, dar și
anumite alte reglementări specifice, aplicabile bunurilor ce fac obiectul operațiunilor de import și
export să fie respectate. Administrația Vamală Română ar trebui să ia în considerare modificarea
procedurii de vămuire la domiciliu pentru a o alinia cu cele mai bune practici la nivel european,
dat fiind faptul că o simplificare suplimentară a procedurii ar fi benefică atât pentru operatorii
economici, cât și pentru Administrația Vamală, pentru că ar conduce la reducerea considerabilă a
poverii administrative. Mai mult, continuarea simplificării ar fi în concordanță cu Codul Vamal
al UE ce a intrat în vigoare în 2016, care prevede simplificări suplimentare ale procedurilor de
vămuire.

PARTEA IV – e – customs

Pentru administrațiile vamale europene, e-customs (sistemul de control al exportului) ar

trebui să conducă la o abordare comună și unitară în privința controlului bunurilor. Din punct de
vedere al mediului de afaceri, e-customs este menit să faciliteze procedurile de import și export,
să reducă costurile administrative și de conformare cu cerințele legale și să conducă la
diminuarea timpului necesar efectuării formalităților vamale. Administrația vamală română a
dezvoltat și a pus la dispoziția operatorilor economici un sistem informatic, numit Sistemul
Român de Procesare a Declaraţiei Vamale – RCDPS, care permite procesarea automată a
declarațiilor vamale de import și export, făcând România una din cele mai avansate țări din UE
în acest sens, de exemplu, procentul de declarații vamale pe suport hârtie, completate și depuse la

8
autoritățile vamale române în 2013 este neglijabil. Conceptele cheie pe care e-customs urmează
să le introducă și care sunt de natură să aducă beneficii pentru mediul de afaceri sunt: Fereastra
unică, Punctul unic de acces, Autoimpunerea și Vămuirea centralizată. România trebuie să ia
măsurile necesare în viitor , în special investiții în infrastructura IT – atât hardware cât și
software, astfel încât Administrația vamală română să fie pregătită să implementeze conceptul de
e-customs până în anul 2020.

ANEXA I - Aspecte generale

In ANEXA I vorbim despre faptul ca Autoritățile vamale vor fi responsabile, în primul rând,
de supravegherea comerțului internațional al Uniunii. Luând în considerare atât noile provocări
aduse de secolul al XXI-lea cât și creșterea impresionantă a comerțului internațional, unde UE
ocupă primul loc, cu un volum de aproximativ 22% din comerțul mondial, modernizarea
legislației și a administrației vamale a UE, în paralel cu sporirea eficienței și eficacității
administrative reprezintă o necesitate evidentă. Prin urmare, actuala misiune a autorităților
vamale ale UE este definită după cum urmează: “Autoritățile vamale vor fi responsabile, în
primul rând, de supravegherea comerțului internațional al UE, astfel contribuind la un comerț
corect și liber, la implementarea unor aspecte externe ale pieței interne, a unei politici comerciale
comune și a altor politici comune ale Uniunii care au impact asupra comerțului și contribuind, în
general, la securizarea lanțului de aprovizionare. Autoritățile vamale vor institui măsuri menite
să conducă, în special, la:

• protejarea intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor sale membre;

• protejarea Uniunii de comerțul incorect și ilegal, încurajând activitățile economice legitime;

• asigurarea securității și siguranței Uniunii și a rezidenților săi, și protecția mediului

înconjurător, acolo unde este cazul în strânsă cooperare cu alte autorități;

• menținerea unui echilibru adecvat între controalele vamale și facilitarea comerțului legitim.”

Administrația vamală a UE, văzută ca un întreg unitar, atât din punct de vedere legislativ,
cât și administrativ, și-a propus în urmă cu zece ani un plan ambițios ce viza realizarea unui
mediu informatic, în care automatizarea formalităților vamale și comunicarea pe cale electronică
dintre mediul de afaceri și autorități să reprezinte un standard comun. În conformitate cu această

9
nouă filozofie de control, autoritățile vamale vor reduce semnificativ controalele aferente
companiilor identificate ca având un profil de risc scăzut.

ANEXA II - Planul Strategic Master (MASP)

În ciuda crizei economice și financiare, multe din programele inițiale incluse în MASP au
fost dezvoltate și sunt în prezent operaționale în toată Uniunea. În urmă cu zece ani foarte puține
persoane auziseră de Planul Strategic Master. Astăzi, s-ar putea ca situația să nu fie foarte
diferită, dar puțini sunt operatorii economici ce activează în comerțul internațional care nu au
auzit despre NCTS, EORI, EBTI, TARIC, ICS, ECS sau programul AEO, care au fost dezvoltate
în cadrul acestui proiect. Noua versiune a MASP stabilește un nou termen limită, decembrie
2020, pentru finalizarea a aproape tuturor, programelor . Până la această data e-customs ar trebui
în mod normal să fie implementat în întregime și să fie pe deplin operațional. Companiile au
utilizat deja programele dezvoltate până în prezent în cadrul proiectului MASP – de exemplu
NCTS, ECS, ICS, EORI, TARIC sau AEO. Acum în 2016, odată cu intrarea în vigoare a CVU,
obținerea statutului de AEO este obligatorie pentru companiile implicate în comerțul
internațional și care doresc autorizarea pentru utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu sau
de auto-impunere. Statutul AEO devenit în practică un standard pentru toate companiile care
realizează operațiuni vamale. Noul plan strategic este conceput în jurul conceptului de AEO și al
filozofiei de control bazate pe analiza și gestionarea riscurilor, ceea ce face posibil ca, în
următorii ani, vama să-și îndeplinească cu adevărat misiunea și să-și exercite rolul într-un mod
eficient.

Concluzii:

Acest ghid este bine structurat, este foarte explicit, contine date fixe obtinute din studii si
sondaje realizate de KPMG. Ne oferă o informare eficientă despre principalele aspecte vamale
din România în conformitate cu legislația europeană în acest domeniu. Ghidul ne ajută să
înțelegem principalele probleme și soluționarea lor în contextul european. Cu ajutorul acestui
articol vedem clar pașii pe care trebuie să-i realizeze administrația vamală română pentru a
corespunde normelor europene și pentru ca vama românească să funcționeze bine. Materialul dat
ne pune la curent cu principalele probleme ale legislatiei vamale europene actuale si cele
viitoare, este ușor și practic și poate fi util atât persoanelor care vor să fie informate în acest

10
domeniu, dar și persoanelor de specialitate. Este ușor de citit, clar și conține informații strict
necesare.

11