Universitatea Dunrea de Jos Galai

Facultatea de tiine Juridice, Sociale i Politice

Master: APIE

Eseu
Combaterea fraudei i protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

Masterand: Grigora Alberto

2016

Este necesara protejarea intereselor financiare ale UE deoarece este un element-cheie al agendei
politice pentru consolidarea i creterea ncrederii cetenilor i asigurarea faptului lupta in

potriva fraudelor reprezinta o prioritate menita sa consolideze increderea comerciantilor din

Uniune. Tratatul de la Lisabona a consolidat n mod substanial instrumentele de protejare a
intereselor financiare ale Uniunii, oblignd att Uniunea, ct i statele membre s combat toate
formele de activitate ilegal care afecteaz interesele financiare ale Uniunii Europene. De
asemenea, trebuie urmrit i controlat activitatea Oficiului European de Lupt Antifraud
(OLAF), precum i sprijinit atunci cnd este cazul, trebuie combtute fraudele i neregularitile
si, introduse msuri de prevenire a acestora i de urmrire n justiie i consolidat protejarea
strict a intereselor financiare ale Uniunii, sprijinindu-se pe aciunile procurorului european1 n
acest domeniu.
Introducere
La nivelul Uniunii, se impune examinarea fraudelor i a neregulilor n procesul de execu ie a
bugetului Uniunii, adoptarea unor msuri menite s previn i s asigure urmrirea n justiie a
acestor cazuri, precum i protejarea intereselor financiare ale Uniunii n general. n decembrie
1995, Parlamentul i-a exercitat pentru prima dat dreptul conferit prin tratat de a crea o comisie
de anchet i de a investiga acuzaii de fraud i de administrare defectuoas sub regimul de
tranzit comunitar. Recomandrile comisiei de anchet s-au bucurat atunci de un sprijin
considerabil.
Cheltuielile operaionale din cadrul Fondului european de garantare agricol (FEGA), al
Fondului european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR) i al fondurilor structurale sunt, de
asemenea, controlate n prim instan de ctre autoritile din statele membren ultimii ani,
textele legislative i recomandrile n materie de fraud i protejare a intereselor Uniunii au
devenit mai numeroase, ceea ce exprim deopotriv necesitatea de aciuni eficace la nivelul
Uniunii, n contextul unei situaii de urgen, i atenia acordat de ctre legislatorul european
nedumeririlor i ngrijorrilor cetenilor cu privire la cheltuirea banilor publici. Comisia
estimeaz c frauda fiscal, n toate formele sale, se ridic la 1 000 de miliarde EUR n Uniunea
European, respectiv 2 000 EUR 2 pe cetean Prin aceste texte se are n vedere mai ales
mbuntirea funcionrii OLAF i consolidarea garaniilor procedurale n cadrul investigaiilor,
1 http://www.dcnews.ro, accesat la data de 20.10.2016, ora 08.12
2 http://eur-lex.europa.eu accesat la data de 20.10.2016, ora 10.34
2

printr-o abordare treptat menit s nsoeasc crearea unui Parchet European i reformarea
Eurojust.3 o mai bun protecie a intereselor financiare ale Uniunii, dar i asigurarea protec iei
intereselor financiare ale Uniunii Europene prin dreptul penal i anchete administrative, prin
intermediul unei politici integrate de protejare a banilor publici i al strategiei antifraud a
Comisiei4. Patru alte comunicri importante au fost publicate n 2012 i 2013 n ceea ce privete
un plan de aciune n vederea consolidrii luptei mpotriva fraudei i a evaziunii fiscal.
Masuri de combatere a fraudei luate de catre OLAF
Oficiul European de Lupt Antifraud (OLAF) este responsabil cu desfurarea de investiga ii n
mod independent de Comisie. Rolul su este de a proteja interesele financiare ale Uniunii, avnd
responsabilitatea de a combate fraudele comise n detrimentul fondurilor europene n toate
instituiile i de a coordona organele responsabile din statele membre. n temeiul regulamentelor
privind investigaiile efectuate de OLAF, la 25 mai 1999, Parlamentul, Consiliul i Comisia au
semnat un acord interinstituional privind investigaiile interne. Acordul stipuleaz faptul c
fiecare instituie trebuie s stabileasc norme interne comune menite s asigure o bun
desfurare a investigaiilor OLAF.
O parte dintre aceste norme, acum incluse n Statutul funcionarilor Uniunii Europene, oblig
personalul s coopereze cu OLAF i prevd o anumit protecie a membrilor personalului care
divulg informaii cu privire la posibile cazuri de fraud sau corupie. O reform a OLAF a fost
avut n vedere nc din 2003.
Dup aproape zece ani de dezbateri i negocieri, diferitele pri care particip la trilog
(Parlamentul, Consiliul i Comisia) au ajuns la un compromis ce reprezint un progres
remarcabil i susceptibil de a garanta eficacitatea, eficiena i rspunderea OLAF, conservndu-i
totodat independena n materie de anchete.
3http://www.europarl.europa.eu/ Communication de la Commission au Parlement europen, au Conseil,
au Comit conomique et social europen et au Comit des rgions Mieux protger les intrts financiers
de l'Union: instituer le Parquet europen et rformer Eurojust, acesat la data de 20.10.2016 ora 10.39
4http://www.europarl.europa.eu/ Communication from the Commission to the European Parliament, the
Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the
protection of the financial interests of the European Union by criminal law and by administrative
investigations An integrated policy to safeguard taxpayers' money, acesat la data de 20.10.2016, ora 10.40
3

In Romania fraudele vamale sunt in stransa legatura cu evaziunea

Infractionalitatea din domeniul evaziunii fiscale inregistreaza cea mai mare pondere in
criminalitatea economico-financiara, iar, fraudele vamale se afla intr-o stransa legatura cu
evaziunea fiscala, constituind in continuare o sursa principala de finantare a economiei
subterane, afirma Politia.
Pe tot parcursul anului 2015 se desfasoara, sub directa coordonare a Directiei de Investigare a
Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, in toate judetele, actiuni
concertate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii economico-financiare.
In primele cinci luni ale anului 2015 5, structurile specializate ale Politiei Romane au constatat
peste 5.900 de infractiuni de evaziune fiscala, inregistrandu-se o crestere de 28,69 la suta fata de
perioada similara a anului 2009. Peste 4.700 de persoane (cu 29,21 la suta mai multe fata de cinci
luni 2009) sunt suspectate de comiterea acestor infractiuni.
Politia Romana a solutionat, in perioada analizata, 1.324 6 de dosare penale prin propunere de
trimitere in judecata, pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala, cu 69,25 la suta mai
multe ca in primele cinci luni 2009.
Frauda vamala a constituit si constituie o activitate extrem de profitabila pentru elementele
infractoare, atentia principala fiind indreptata spre obtinerea de capital negrevat de taxe si
impozite, subliniaza Politia. Activitatile desfasurate de catre structurile Politiei Romane
in primele cinci luni ale anului 2015, au dus la constatarea a 1467 de infractiuni in
domeniul vamal, reprezentand un plus de 5,66 la suta fata de cinci luni 2013. De

asemenea, au fost aplicate 295 de sanctiuni contraventionale, in cuantum de peste 400.000 de lei,
si s-au ridicat in vederea confiscarii bunuri in valoare de peste 300.000 de lei.
Astfel se desprind urmatoarele tendinte ale fenomenului infractional in domeniu: formarea unor
retele infractionale internationale, ca urmare a discrepantei de preturi dintre Romania pe de-o
5https://www.politiaromana.ro/files/pages_files/Activitatea_2015.pdf accesat la data de 21.10.2016, ora
23.09
6https://www.politiaromana.ro/files/pages_files/Activitatea_2015.pdf acesat la data de 21.10.2016 ora
23.10
4

parte si tarile UE si intre Romania si tarile limitrofe nemembre UE (in special traficul de tigari);
accentuarea exporturilor ilegale de tigari catre tarile din comunitatea europeana, tigari care
provin din magazinele duty-free, sau introduse prin contrabanda; importuri de marfuri cu facturi
subevaluate; importuri de marfuri si materii prime, folosindu-se la autoritatea vamala romana
certificate de origine false; importuri rutiere, navale si aeriene de marfuri care folosesc fie
sistemul capac fie cargo, facturile externe care contin date false privind valoarea, felul si
cantitatea marfurilor importate in scopul de a beneficia de un tarif vamal preferential (scutirea
sau diminuarea taxelor vamale, evitarea taxei anti-dumping).
Un domeniu particular privind fraudele vamale il constituie contrabanda si comercializarea
ilegala a tigaretelor, fapt pentru care activitatile de prevenire si combatere, desfasurate de catre
Politia Romana, au avut un caracter continuu, fiind organizate si desfasurate ample actiuni, arata
sursa citata.
Concluzii
Cu toate ca functia fiscala traditionala a tarifelor vamale prin care statul isi sporeste veniturile
bugetare a trecut pe un plan secundar in majoritatea tarilor dezvoltate, in Romania acestei functii
ii revine in continuare un rol deosebit.
Agentii economici care deruleaza in mod frecvent operatiuni de import-export au posibilitatea sa
se conecteze la Sistemul Informatic Integrat, liberul de vama fiind acordat cu mare operativitate.
Legislatia vamala romana, armonizata cu cea aplicabila in Uniunea Europeana, a instituit o serie
de facilitati pentru agentii economici care introduc marfuri in tara pentru prelucrarea si reexportu
acestora.
Cresterea impresionanta a numarului de comercianti, precum si liberalizarea importului si
exportului obliga autoritatile vamale sa ia masuri pentru facilitarea derularii operatiunilor de
import-export legale si sa actioneze pentru a preveni, a descoperi si a combate orice actiune
ilegala care din pacate este simulata si nu aplicata in conformitate cu legislatia in vigoare. Ba
mai mult asa cum am aratat, in datele prezentate mai sus se observa ca datele sunt lipsite de
realitatea fenomenului in sine. Daca politia si celelalte autoritati comunica ca au prins cativa
cetateni cu marfa contrafacuta si vorbesc depre dosare in lucru ca o victorie de neegalat altul

este subtratul. In majoritatea articolelor citite atat mediul politic cat is cel de actiune respectiv de
implementare se rezuma la recomandari, directive si actiuni pe hartie.
Chiar daca in Romania au inceput sa fie utilizate proceduri vamale moderne si sa fie aplicate
regimuri vamale similare cu cele din Uniunea Europeana exista un deficit voit cu privire la
informatizarea sistemului vamal roman care ar contribui in mare masura, la reducerea timpului
afectat indeplinirii formalitatilor vamale. Ba mai mult, din punctul meu de vedere coruptia din
vami este intretinuta si atent monitorizata la nivel inalt.

Bibliografie
Lecturi
Mihaela Belu, Cosmin Joldes, Laura Marinas, Sistemul Vamal, Editura Economica, 2003
Uniunea vamala, Editura CRJ, 2004
Cristian Bisa, Utilizarea paradisurilor fiscal intre evaziune fiscal si frauda fiscal, editura BMT
Publishing House, 2005
Iamandi Luca, Criminalitate economica transfrontaliera, Editura Fundatiei Universitare
,,Dunarea de Jos,, 2006
Pagini internet
www.politiaromana.ro
www.europarl.europa.eu
www.dcnews.ro
www.eur-lex.europa.eu