1.

CONSIDERAII PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIAL INTERNAIONAL I IMPLICAIILE EI ASUPRA REGIMULUI VAMAL AL ROMANIEI
Globalizarea, component definitorie a inceputului noului mileniu s-a repercutat in mod fundamental asupra zonei comertului international, in vederea fructificarii unor oportunitti de natur economic sau unor avantaje rezultate din materializarea unor pozitii dominante pe piata. In acest mod, putem aminti de boom-ul industriilor asiatice generat in deceniile 9 si10 ale secolului XX, de avantajele legate de forta de lucru ieftina, de transferul de tehnologie si de specializarea miinii de lucru in domeniile de inalta tehnologie. Pe aceasta baza s-a reusit integrarea sistemului cercetare-inovare-transfer tehnologic-productie si comercializare, beneficiile fiind transferate catre initiatorii acestui sistem respectiv marile concerne occidentale care si-au expatriat un procent foarte mare al activitatilor specifice catre alte state mai putin dezvoltate. Pe aceasta baza, putem vorbi despre germenii contrabandei, in sensul ca o parte a productiei transferate catre societati din alte state este lipsita de posibilitatea unui control efectiv atit prin pirghii de natura economica, cit si prin mecanisme de natura juridica. Un alt fenomen specific procesului de globalizare il constituie aparitia uniunilor vamale sau asociatiilor de liber-schimb, al caror efect il constituie eliminarea taxelor vamale in comertul intre statele membre, cu repercusiuni directe asupra competitivitatii produselor respective. Aderarea iminenta a Romaniei la Uniunea Europeana a impus abordarea in maniera sistemica a vulnerabilitatilor si factorilor de risc ai activitatii vamale, in masura in care aceasta activitate are inriurire atit asupra economiei Romaniei cit si asupra economiilor statelor membre ale uniunii. In urma acestor analize s-a constatat ca permeabilitatea barierei vamale este unul din elementele care se rasfring negativ asupra economiei romanesti, din urmatoarele considerente: ilegalitatile la regimul vamal priveaza bugetul statului de resurse financiare importante, in sensul ca diferentelele rezultate in urma diminuarii taxelor vamale intra in patrimoniul privat. In al doilea rand, neregulile vamale creaza premisele practicarii unor preturi de piata care nu sunt rezultatul liberei concurente intre actorii sferei comerciale. In cele din urma, sumele de bani sau produsele rezultate in urma comiterii infractiunilor vamale alimenteaza alte forme de criminalitate cum ar fi coruptia sau spalarea de bani. In acest context trebuie mentionat faptul ca perioada de tranzitie in Romania a fost marcata de numeroase ilegalitati la regimul vamal, ca urmare a gradului mare de profitabilitate al acestui tip de activitati care au generat in contul unor agenti economici beneficii fabuloase, concomitent cu acapararea unor pozitii dominante de piata. Integrarea lantului infractional s-a bazat pe binomul traficanti-valorificatori ai produselor de contrabanda, facilitarea intrarii in tara a acestor marfuri fiind asigurata cu complicitatea unor functionari vamali. In mod similar, s-a procedat in zona de valorificare a marfurilor, unde s-au creat adevarate retele de desfacere a produselor de contrabanda prin intermediul firmelor fantoma, societatilor en-gross, etc. Astfel, s-au constituit adevarate retele de contrabanda cu alcool, tigari, cafea, produse industriale si agroindustriale, centrele retelelor stabilindu-se in principalele orase ale tarii, unde siau dimensionat necesarul logistic pentru preluarea si valorificarea rapida a marfurilor.

-1-

Aparenta conspirare a activitatilor ilegale a fost asigurata de nucleele de protectie create prin coruperea unor functionari vamali sau ai altor autoritati de control ( Garda Financiara, Politie, etc). De asemenea, trebuie remarcat ca activitatea retelelor de contrabanda a valorificat anumite avantaje si oportunitati zonale, cum ar fi somajul ridicat in localitatile din zona de frontiera, necesarul temporar de marfuri si produse atit la nivel national cit si la nivel zonal, existenta unor zone aflate sub embargou in imediata apropiere a Romaniei. Din practica a rezultat, spre exemplu, ca tigarile a caror comercializare incalca regimul vamal sunt achizitionate fie direct de la producatori, fie din zonele libere din Cipru, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria fiind introduse in tara in special prin punctele Giurgiu si Albita ( pentru transporturile rutiere), Constanta ( pentru transporturile maritime), Galati, Braila si Calafat (pentru transporturile fluviale), Bucuresti Otopeni, Bucuresti Baneasa si Timisoara (pentru transporturile aeriene in regim cargo) si Ungheni, Curtici, Giurgiu si Stamora Moravita (pentru transporturile feroviare). Dealtfel, zona produselor industriale sau agroindustriale nu este singura care-si desfasoara activitatea ilicita prin fraudarea regimului vamal, o alta arie predilecta de manifestare fiind traficul de obiecte de patrimoniu care a luat o amploare deosebita si ca urmare a inexistentei sau insuficientei masurilor de protectie fizica a acestor bunuri. Acest fapt a fost constatat de prezenta obiectelor din patrimoniul cultural national pe pietele occidentale de profil. Este de actualitate problematica kosonilor dacici care se gasesc pe pietele numismatice occidentale. Piata autoturismelor de lux furate este o alta zona a criminalitatii care interfereaza profund cu sfera infractionalitatii vamale. In acest punct se produce confluenta filierelor infractionale de crima organizata cu coruptia vamala. Valorificarea prin vanzare a autoturismelor furate se realizeaza prin contrafacerea sau falsificarea documentelor specifice, concomitent cu vinzarea ancestora catre alte persoane, apartenente sau nu la retelele criminale. Caracteristicile criminalitatii vamale, spre deosebire de alte forme de criminalitate sunt: existenta unor elemente de extraneitate si conexiunea criminalitatii vamale cu mediul economic. Specializarea componentelor retelelor de crima organizata in anumite sectoare de activitate economica. Coruperea unor autoritati sau functionari publici implicati in activitati de control vamal sau financiar. Existenta premiselor necesare crearii infrastructurii logistice in vederea valorificarii bunurilor rezultate in urma comiterii ilegalitatilor vamale. Posibilitatea utilizarii circuitelor financiare legale in scopul spalarii banilor proveniti din acest gen de ilegalitati. Apetenta retelelor de contrabanda pentru produsele tehnologiilor de virf (informatica, electronica, energetica, etc), zone insuficient reglementate din punct de vedere vamal in sensul incadrarii unitare si stricte in tarifele vamale.

-2-

2. CAUZE SI IMPREJURARI FAVORIZATOARE COMITERACTIUNII DE CONTRABANDA

2.1 Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit savarsirea infractiunii de contrabanda
Eradicarea infractiunii de contrabanda nu este posibila fara cunoasterea in concret a cauzelor generatoare, a conditiilor si imprejurarilor care au favorizat sau au inlesnit savarsirea infractiunii. Pe baza analizelor acestor elemente, la nivelul intregii tari pot fi luate ori propuse unele masuri corespunzatoare de prevenire. Totusi, pn n prezent, nu exist o explicate unitar asupra factorilor care determin sau condiiilor care favorizeaz svrirea de infraciuni. n literatura de specialitate opinia dominant este aceea n conformitate cu care infraciunea ca act n sine, i are cauza n individ, n modul n care acesta concepe valorile sociale i morale, nelege semnificaia acestora, dorete s aib o comportare conform cerinelor societii1. ntruct toate aceste procese: voina, afectivitate, cunoatere, formeaz n ansamblul lor personalitatea individului, infraciunea apare ca o manifestare exterioar a personalitii imperfecte. Incontestabil mediul social, economic, politic influeneaz fiina uman, nu numai n procesul formrii personalitii sale, dar i determin, totodat coordonatele materiale i spirituale n care se desfoar. Cauzele infraciunii de contraband nu fac excepie de la regula general, ce in de structura personalitii individului, manifestarea unei personaliti imperfecte, dar care nu ar putea fi comis dac nu ar exista condiii i mprejurri propice care sunt de ordin economic, social i politic. n urma studiului fenomenului infracional pe aceast linie, distinge mai multe cauze2: legislatia necorespunzatoare existenta in momentul de fata in Romania, incapacitatea economiei romanesti de a produce suficiente produse de larg consum care sa fie competitive si pe plan mondial, conformatia geopolitica existenta in aceasta parte a Europei, existenta diferitelor interdictii sau limitari cu privire la importul sau exportul unor diferite categorii de marfuri, existenta unor masuri de protectie a economiei nationale prin instituirea taxelor vamale, a accizelor, la toate acestea adaugandu-se necesitatea obtinerii unor categorii diferite de bunuri provenite din alte tari,
1 2

,,Bazele Criminologiei"- p-78 Dncu Aurel editura Proarcadia Bucuresi Contrabanda-component crimei organizate" p-63 Sandu Florin editura Naional Bucuresti.

-3-

 intensificarea traficului de marfuri si de calatori, existenta unor preturi sau a unor calitati diferite la aceleasi produse, coruptia, inflatia, lipsa de control sau controlul superficial efectuat la punctele de control vamal, intelegerea gresita a democratiei si tendinta unor persoane de a se imbogati in scurt timp si pe orice cale, tendinta de organizare a unor grupuri de infractori, cea ce atrage dotarea cu arme, munitii, explozivi si chiar ajutoare ca stupefiantele, posibilitatea relativ usoara de a falsifica unele documente si chiar a unor stampile apartinand diferitelor institutii ale statului, datorita simplitatii lor. corupia manifestat la toate nivelurile; incapacitatea economiei de a introduce suficiente bunuri de larg consum competitive la nivel mondial pe pia i necesitatea importului de mrfuri pentru saturarea pieei; maifestarea imperfect a personalitii indivizilor, care apreciaz c pe ci ilegale pot realiza ctiguri deosebit de mari; existena interdiciilor sau a limitrilor cu privire la import-export a unor mrfuri, a taxelor vamale i a altor impozite; existena conflictelor militare i a strii permanente de pericol din partea tot mai prezentelor atacuri i ameninri teroriste-dac avem n vedere traficul de armament, muniii, materiale explozive; consumul de stupefiante i existena structurilor mafiote fac ca, din traficul de aceste substane s se obin cele mai mari profituri; puterea de cumprare sczut a populatiei, dublat de inflaie duce la o cretere alarmant a numrului de infraciuni de contraband ; existena economiei de pia face c unii indivizi s fie preocupai s aduc mrfuri ieftine, nu obinute prin procedee legale, ci ilicit, prin eludarea pltii taxelor, impozitelor, accizelor3.

Cocieru A, Aspecte toretice si probleme practica privind infractiunea de contrabanda, Revista Juridica nr. 4

-4-

2.2 Vulnerabiliti favorizatoare ale svririi infraciunilor de contraband

Ca orice fenomen abordat din punct de vedere criminologic, si contrabanda si celelalte infractiuni la regimul vamal trebuie analizate si prin prisma vulnerabilitatilor si factorilor de risc care genereaza comiterea acestui gen de ilegalitati. Vulnerabilitatile care pot genera infractiuni la regimul vamal sunt atit de natura subiectiva cit si de natura obiectiva, concurenta acestora repercutindu-se in mod negativ asupra aplicarii legislatiei vamale in mod general si asupra anumitor fluxuri vomerciale in special. In categoria vulnerabilitatilor care pot genera ilegalitati la regimul vamal enumeram, fara a avea pretentia exhaustivitatii: legislatia vamala insuficienta sau neadaptata realitatilor comerciale ale momentului; inexistenta sau neaplicarea unor metodologii unitare de control vamal sau fiscal; permeabilitatea sau ineficienta sistemelor de control vamal; complicitatile existente intre persoanele predispuse la comiterea acestui tip de ilegalitati si functionarii vamali, bazate pe coruperea functionarilor publici; sistemul de taxare si accizare excesiv sau dificil de aplicat; agregarea unor retele internationale de contrabanda, ca urmare a permanentizarii unor contacte care vizeaza savirsirea de infractiuni; In categoria factorilor de risc care contribuie la crearea premiselor necesare savirsirii acestui gen de ilegalitati vom aminti: salarizarea insuficienta a personalului vamal sau a altor categorii de functionari publici cu atributii de decizie sau control; lipsa de profesionalism a functionarilor vamali; managementul ineficient al organismelor vamale; lipsa controalelor ierarhice periodice sau a sistemului general de control ulterior trecerii frontierei; tolerarea unor comportamente ilicite sau abuzive in cadrul organizatiei vamale;

-5-

3. MODALITI DE COMITERE A INFRACIUNII DE CONTRABAND

Contrabanda const n trecerea peste frontier a mrfurilor n scopul sustragerii de la regimul vamal, controlul vamal, plata taxelor vamale, a taxei pe valoare adugat i a accizelor. Ca urmare a intensificrii traficului de cltori i a multiplicrii operaiunilor comerciale sau diversificat sub aspectul formelor de comitere i al bunurilor ce fac obiectul acestora, practic sau extins asupra tuturor bunurilor susceptibile de a fi introduse sau scoase din ar fr achitarea taxelor i impozitelor prevzute de lege. Analiza delincvenei afacerilor n sfera vamal sugereaz concluzia c modalitatea cea mai pregnant de comitere a contrabandei o constituie trecerea peste frontier a bunurilor prin folosirea de documente vamale false. Manevrele folosite de contrabanditi se materializeaz i n ncheierea de contracte cu diferii patroni strini, care de regul, i au sediile firmelor n ,,zonele libere", pentru importul de mrfuri ( igri, cafea, ness, etc.) la preuri sczute. n baza unor astfel de contracte se solicit i se obine indinegizarea produselor cu aceste preuri, diminund artificial taxele vamale de circa 10-15 ori, avnd n vedere c toate aceste taxe varnale se calculeaz pornind de la preul de indigenizare al produselor. Ca form de eludare a regimului vamal se folosete i ,,contestaia" n care se solicit pentru diverse motive, acceptarea valorii din documentul prezentat i care pentru unii importatori se aprob de directorul general al vmilor. Cercetrile demonstreaz c numeroase firme particulare, cu documente vamale false, au exportat i export mrfuri interzise la export sau contingentate. O alt categorie de fapte penale de contraband au fost cazurile de trecere a mrfurilor peste grani, pe numele firmelor particulare, n alte condiii dect cele prevzute n cadrul regimului vamal. A fost prima form de contrabanda post-revoluionar depistat. Pentru a se eluda plata taxelor vamale reale i a celor stabilite pentru impozitul pe circulaia mrfurilor precum i pentru practicarea unor adaosuri comerciale mai mari dect cele legale de nsoire a mrfurilor importate, s-a procedat la nscrierea unor cantiti mai mici dect cele reale, cu care au fost achiziionate. De regul mrfurile au fost prezentate cu documente fr regim special, simple formulare tipizate, cumprate din librrii pentru a fi folosite pe plan local la ,,precomenzi de produse ori plata unor taxe pentru parcarea vehiculelor, pe care au fost aplicate tampile falsificate. Cercetarea aplicativ i jurisprudena reflect totodat c delincvena afacerilor prin trecerea peste frontier a bunurilor constituie, de asemenea, o modalitate des ntlnit i prin urmare utilizat. Astfel, cel mai frecvent procedeu folosit, const n ncrcarea autotrenului cu mrfuri la care taxele vamale sunt mici. n lumea interlop, un astfel de procedeu, este denumit ,,capac", referindu-se la mrfurile aezate lng ua autoturismului, pentru inducerea n eroare a personalului de control vamal4. Crima organizat n materie de contraband s-a manifestat n situaiile n care contrabanditii abili, care au avut constituit o reea n care participanii au ndeplinit roluri
4

Nicolae Ghinea, Mircea Pascu Macrocriminalitatea economico-financiara, ed. Lvs Crepuscul, Ploiesti 2008

-6-

prestabilite, au introdus bunuri n tranzit vamal, pe care apoi le-au valorificat fr plata taxelor vamale i a accizelor; pentru acoperirea manoperelor frauduloase s-au utilizat tampile vamale false, care confirm aparent operaiunile de vmuire. n multiple situaii delincvena afacerilor din sfera vamal s-a manifestat i n modalitatea folosirii unor firme fantom pentru sustragerea de la plata impozitelor pe circulaia mrfurilor i a accizelor. Analiza delincvenei afacerilor evideniaz un set considerabil de infraciuni de sustragere de la operaiunile de vmuire a mrfurilor, prin specularea perioadelor de mare aglomeraie i a relaiilor oculte n rndul personalului vamal. Mai mult participanii la acest gen de criminalitate pentru nchiderea unor carnete TIR, care au nsoit marfa pe timpul transportului, au folosit i folosesc tampile vamale false. Un segment cu un grad mai ridicat de pericol concret l reprezint sustragerea de la operaiunile de vmuire a bunurilor, svrite de unul sau mai multe persoane narmate sau constituite n band. n acest sens, cu prilejul controlului efectuat n zona vmii Giurgiu asupra unui grup de turiti din Bucureti, au fost gsite n autocar 22000 pachete de igri de contraband( provenien strin) pe care urmau s le comercializeze. Delincvena afacerilor vamale s-a manifestat din plin, n perioad considerat, i prin trecerea peste frontier, fr autorizaie, a armelor, muniiilor, materialelor explozive i radioactive, produselor i substanelor stupefiante i psihotrope, precum i a produselor i substanelor toxice. Aceste aspecte relev n special faptul c delincvena manifestat astfel este favorizat de personalul vamal care efectueaz controale, n special, prin sondaj. Nu de puine ori s-au identificat la trecerile de frontier persoane asupra crora s-au gsit importante cantiti de heroin sau alte substane stupefiante ascunse n bagaje, respectiv n pereii dublii ai acestora. Studiul criminalitii conexe celei a afacerilor din domeniul vamal reflect adevrul axiomatic, c delincvena vamal, n tot aceti ani a fost ntreinut din interior de coruptibilitatea unor lucrtori vamali. Practica a demonstrat, nu de puine ori, faptul c grupuri criminale organizate au reuit cu complicitatea lucrtorilor vamali s introduc sau s scoat din ar mrfuri, fr a respecta regimul legal. Este apodictic ca infractiunile la regimul vamal se savirsesc in numeroase cazuri cu complicitatea interesata a functionarilor vamali sau a auxiliarilor vamali ( declarantii vamali si comisionarii vamali). Adeseori, congruenta intereselor infractionale conduce la structurarea unor filiere criminale care pot avea sau nu si o componenta transnationala. In aceasta categorie intra infractiunile de serviciu sau in legatura cu seviciul savirsite de functionarii vamali( abuz in serviciu, neglijenta in serviciu, etc), infractiuni de coruptie ( luare de mita, primire de foloase necuvenite, trafic de influenta), asociere in vederea savirsirii de infractiuni sau aderarea la un grup criminal organizat. In sfera infractiunilor de crima organizata, functionarii vamali pot fi, de regula complici, iar in cazuri izolate, autori sau instigatori, putindu-ne referi la infractiunile la regimul stupefiantelor, substantelor interzise, tehnologiilor cu dubla utilizare, etc5.
Nicolae Ghinea Managementul investigarii fraudei care afecteaza intersele financiare ale Uniunii Europene, ed. Sitech, Craiova 2008
5

-7-

Gradul de implicare a functionarilor vamali trebuie evaluat individual pentru fiecare caz de savirsire a unor infractiuni, intrucit spre exmplu ei pot fi implicate si in alte genuri de infractiuni. Spre exemplu, infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie prevazute de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea unor fapte de coruptie face referire la utilizarea subventiilor in alte scopuri decit cele pentru care au fost acordate. Sunt cunoscute cazuri, in care griul scos din rezerva de stat pentru acoperirea unor deficite de consum intern a fost exportat cu complicitatea unor vamesi prin utilizarea unor documente false, in vederea obtinerii unor profituri imediate. Acordarea unor cantitati de griu din rezerva de stat opereaza in perioade de criza interna si are natura juridica unui imprumut de consum a unor bunuri generic determinate pe o perioada prestabilita, de regula 6-9 luni. In aceste conditii exportatorul vinde griul subventionat la un pret superior si rascumpara aceeasi cantitate peste 6-9 luni la un pret inferior, realizand astfel un profit imediat fara nici o investitie. Asadar, putem afirma pe buna dreptate ca intre activitatea de contrabanda desfasurata de diverse grupuri infractionale si crima organizata pe de o parte si spalarea banilor si coruptia pe de alta parte exista o stransa legatura si adesea nu putem vorbi separat una de celelalte. Ca urmare, contrabanda a luat o asemenea amploare n Romnia, nct nu mai constituie o simpl infraciune de fraud, ci deja se nfieaz ca o variant a crimei organizate6. Multe din faptele de acest gen cpt dimensiuni impresionante n ceea ce privete pericolul social, prin aceea c sunt svrite de participani constituii n bande, cu activiti programate n timp, bine documentate i susinute din punct de vedere logistic, n care sunt angrenate persoane ce ndeplinesc roluri prestabilite, cu obligaii i responsabiliti exacte. Toate acestea sunt motivate de dorina obinerii unor profituri foarte mari i chiar setea de putere, motivaie care include un potenial foarte mare de violen, corupie i fraud7. In ceea ce priveste fenomenul de spalare a banilor, acesta se datoreaza in mare parte lacunelor legislative, absenei oricrei reglementri legislative n aceast materie, att n planul legii penale, ct i al celorlalte domenii: financiar, bancar, vamal, etc8. Coruptia, ca ultima, dar nu mai putin importanta, veriga a jocului infractional se manifesta in special prin implicarea uneori evident a vameilor i a poliitilor de frontier n activitile ilicite desfurate n mediile n care acetia lucreaz. n domeniul vamal, au acionat fore oculte, organizate n mod exemplar, reeaua pornind de la simplii vamei, aflai n punctele de frontier, i terminndu-se la conducerea Autoritii Naionale a Vmilor din Romnia, care avea spatele asigurat de persoane importante din Guvern. Aceast organizare criminal a reuit s eludeze ntrun mod barbar sistemul vamal de ncasare a taxelor i accizelor pentru produsele trecute peste frontier. Contrabanda nu poate fi, asadar, conceput fr corupie, si de aceea trebuie elaborat un plan naional de combatere a acestui flagel care ia n primul rnd n calcul limitarea corupiei.

6 7

,,Contrabanda-componenta crimei organizate" p-65 Sandu Florin editura Naional Bucuresti. ,,Ciminalitatea Afacerilor" Voicu Costic, editur M.I. Bucuresti. 8 ,,Splarea Banilor"- Palour Richard, Chance Clifford directivele CEE p-123, 51 alte reglementri internaionale.

-8-

4. CONTRABANDA IN NOUL COD VAMAL AL ROMANIEI SI EVOLUTIA INFRACTIUNII IN NOUL CONTEXT EUROPEAN

n ceea ce privete noul cod vamal al Romniei trebuie metionat faptul c acesta a fost aprobat de Parlamentul Romniei prin Legea nr. 86/2006. Acest nou cod transpune n legislaia vamal romneasc Reglementarea CE nr.2913/1992 privind Codul Vamal European. Printre principalele nouti aduse de noul Cod vamal mentionam9: -definirea noiunii de ,,persoan stabilit n Romnia"- persoana fizic cu domiciliul ori reedina n Romnia sau o persoan care are sediul social, sediul central sau sediul permanent n Romnia-persoan care va fi autorizat s efectueze operaiuni export-import; -datorit faptului c exist posibilitatea reprezentrii directe/indirecte n faa autoritii vamale a oricrei persoane, persoanele nerezidente vor putea s declare mrfurile n vam; -apare noiunea de agent economic autorizat, precum i condiiile n care un agent economic poate primi acest statut; agentul economic autorizat poate beneflcia de anumite faciliti i simplificri privind controlul vamal, obinerea unor autorizaii i efectuarea formalitilor vamale; -se introduc informaiile obligatorii att n ceea ce privete clasificarea tarifara a mrfurilor ct i n materie de origine a acestora, acestea vor avea o valabilitate de 6 ani, respectiv 3 ani de la data emiterii; -se introduce posibilitatea rectificrii declaraiei vamale sau a invalidarii ei dup acordarea liberului de vam, n anumite situaii; -originea nepreferentiala se stabilete n funcie de dou criterii: criteriul mrfurilor produse n ntregime ntr-o ar i criteriul transformrii substantiate; -regimul de import este nlocuit de regimul vamal de punere a mrfurilor n liber circulaie; -pe lng regimurile suspensive existente, se introduc regimuri vamale cu impact economic ( antrepozitare, perfecionare activ i pasiv, admitere temporar i transformare sub control vamal)-aceste regimuri vamale vor avea condiii speciale de autorizare; -apare o nou destinaie vamal- antrepozitul liber; -se modific tremenul limit pentru stabilirea unei destinaii vamale mrfurilor prezentate la vam; fa de termenul de 30 de zile prevzut n vechiul cod, termenul este de 45 de zile n cazul mrfurilor transportate pe cale maritim i de 20 de zile n cazul celor transportate pe alt cale dect maritim; -se introduce un termen maxim de 24 de luni pentru regimul vamal de admitere temporar ( n vechiul cod nu exist un termen limit); -datoria vamal, n conformitate cu prevederile noului Cod vamal, va cuprinde numai taxele vamale de import/export i taxele avnd un efect echivalent taxelor vamale (suprataxe, taxe compensatorii etc.). Celelalte taxe care n vechiul cod erau incluse n datoria vamal (accize, t.v.a.), urmeaz n prezent regimul stabilit prin Codul Fiscal - se introduce noiunea de dobnzi compensatorii; acestea vor fi datorate n cazul
9

Monitorul Oficial nr. 350/2006.

-9-

ncheierii prin punerea n libera circulaie a mrfurilor care au fost plasate anterior n regimurile vamale de admitere temporar i perfecionare activ. Romnia se prezint n aceast perioad ca o ara european n adevratul sens al cuvntului devenind de la 1.01.2007 membr a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere Romnia se confrunt cu o nou siutuatie operativ n ceea ce privete infracionalitatea, dechiderea granielor prezentnd un pericol major att pentru societatea roamaneasca ct i pentru ntreaga Comunitate Europeana. Contrabanda c i fenomen de la 1 lanuarie 2007 a cptat o nou dimensiune datorit, n primul rnd, strii de uoar confuzie n care s-au aflat autoritile, multe din actele normtive n domeniu nemaiavnd competen, iar n al doilea rnd faptului c Romnia a devenit astfel grania Uniunii, fiind asaltat cu mrfuri de diferite feluri ale cror destinaii se afia pe ntreg teritoriul uniunii. De asemenea faptul c trecerea graniei de stat n rile membre U.E. se poate face doar pe baza de act de identitate i fr un control amnunit la vam, ofer posibilitatea multor persoane s tranziteze spaiul european fr prea multe probleme reuind s transporte mari cantiti de produse supuse autorizrii sau interzise, din sau n spaiul european. Romnia se afl deci n mijlocul acestor schimbri avnd sarcina de a stopa fenomenul contrabandist la graniele sale. Din acest punct de vedere Codul vamal va mai suferi modificri generate de schimbarea permanent a situaiei operative n domeniu, legislaia avnd sarcina de a se autoadapta la situaiile nou create. n principal activitile de contraband se vor concentra pe traficul cu produse i substane supuse autorizrii sau interzise i mai puin asupra sensului contrabandei n general, i anume trecere ilegal a frontierei prin locuri nepermise. O importan deosebit va trebui acordat tentativelor de a introduce sau scoate din ar mrfuri fr declararea lor, lucru ce ar prejudicia major bugetul statului. Coroborarea legislaiei europene cu cea intern, n mare parte s-a realizat dar mai sunt multe etape de parcurs pn cnd se va ajunge la o armonizare perfect n acest domeniu. Trebuie s ne amintim rolul Comunitilor Europene care este de a promova interesele economice, sociale i politice ale statelor membre, urmrind o uniune monetar, legislativ i n cele din urm politic10. Pn cnd acest lucru se va realiza Romnia va rmne la marginea Uniunii trebuind s suporte rolul de grani a Uniunii, trebuind s suporte consecinele acestui statut, orice transport ilegal descoperit n vreun stat european vestic fiind urmrit n traseul sau pn n Romnia, autoritile romne fiind responsabile de intrarea acestuia pe teritoriul Uniunii. n ceea ce privete concluziile pe care le putem trage cu privire la contraband n sens larg, i mai precis, cu privire la reglementarea sa juridic, prezena i pe viitor, practicienii susin o anumit inoperabilitate a modului cum sunt incriminate conduitele specifice infraciunilor vamale, solicitnd extinderea ariei de conduite specifice infraciunilor vamale, a ct mai multe noiuni i, chiar, limite n timp i spaiu. Teoreticienii, cei care pot influena n mod hotrtor modificrile legislative, par a fi n faa unei dileme: s promoveze o legislate penal cu incriminri vaste i cu rezultate, probabil, importante n planul incriminarii unui fenomen folosind pedepse dure, specifice sferei penalului, ns cu neajunsul unui efort de anchet, unei ingreunari a ritmului operaiunilor vamale, unor procese judiciare interminabile, sau s adopte soluia unei abordri globale a fenomenului, cu
10

Nicolae Ghinea Managementul investigarii fraudei care afecteaza intersele financiare ale Uniunii Europene, ed. Sitech, Craiova 2008

- 10 -

infraciuni formulate n aa fel nct penalul s intervin doar atuci cnd conduita antisocial este manifestat i este nacesara o reacie pe msur, cldit pe un suport administrativ flexibil, n msur s ofere condiii prielnice pentru o dezvoltare economic durabil i, n acelai timp, riguros, astfel nct s constrng la respectarea legii, n general, i a procedurilor vamale n special. n principal pentru a combate frauda vamal, legiuitorul a conceput un sistem de incriminri de natur penal i administrativ pe care l vrea ct mai eficient. Dincolo de aceasta, frauda vamal exist i, dac evitm s constatm c se dezvolt, putem accepta c persist la valori de natur a jena activitatea economic onest. n prezentarea problemelor practice constatate, cei aflai n prima linie a combaterii fenomenului infracional, au prezentat o serie de propuneri de modificare a legislaiei n domeniu, propuneri care, n majoritatea lor i cu preponderen se axeaz pe instituirea unui regim foarte dur, care s permit sferei penalului s intervin mult mai des i cu o for mult mai mare. Deocamdat acest lucru nu s-a ntmplat, i consider c evidenta abinere a legiuitorului n a promova incriminri penale numeroase, de natur a acoperi ct mai multe posibiliti ce ar putea fi avut n vedere de ctre perssoanele interesate pentru a frauda regimul vamal, este soluia optim, n contextul realitilor sociale, economice i politice ale perioadei pe care o traversm, soluia fiind acceptat i n reglementrile altor ri11. O problema legata intrinsec de fenomenul de contrabanda o reprezinta noile reglementari din Codul Fiscal si anume, plata taxei pe valoare adaugata la nivel international si intracomunitar. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, notiunea de import de bunuri din statele membre ale UE a fost inlocuita cu cea de achizitie intracomunitara, barierele vamale dintre Romania si tarile Uniunii s-au desfiintat si, prin urmare, taxa pe valoarea adaugata (TVA) nu se mai plateste in vama. Codul fiscal reglementeaza noile proceduri, in conformitate cu Directivele europene in materie. Locul taxarii cu TVA este, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, este intotdeauna in statul membru al UE in care se incheie transportul, in cazul nostru in Romania. Exceptie face situatia in care cumparatorul din Romania comunica furnizorului un cod valabil de TVA atribuit de un alt stat membru (SM) decat cel in care se incheie transportul (Romania) si face dovada ca achizitia a fost supusa taxei pe valoarea adaugata in SM care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA. In aceasta situatie, locul taxarii se muta in acel stat membru. De retinut este faptul ca, indiferent daca aceste achizitii intracomunitare sunt finantate din fonduri nerambursabile acordate de guverne straine sau organisme internationale, ori din alte surse, nu se va aplica scutire de TVA. Frauda de tip carusel privind taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor intracomunitare este o prezenta de necontestat, desi nedorita, n spatiul comunitar.Mecanismul n sine se structureaza pe regimul tranzitoriu actual de impozitare a schimburilor intracomunitare, care presupune, ca regula generala, impozitarea schimburilor intracomunitare de bunuri, fectuate ntre persoane impozabile, n statul membru de destinatie. Odata cu integrarea tarii noastre n Uniunea Europeana, o parte din agentii economici din Romnia au cautat sa asimileze din mers practicile infractionale de fraudare a obligatiilor fiscale, experimentate de mai multi ani n spatiul comunitar si, de foarte multe ori, chiar cu succes. Fenomenul n sine fiind de certa actualitate, n cele ce urmeaza ne-am propus tratarea acestuia, desi, datorita
11

Nicolae Ghinea, Constatin Bolbosanu, Dan Calinoiu Spalarea banilor si finantarea terorismului, ed. Phobos, Bucuresti 2008

- 11 -

complexitatii fenomenului analizat, suntem constienti ca prezenta abordare nu poate fi nici exhaustiva si nici perfecta, ci, dimpotriva, perfectibila. Acest tip de frauda are la baza un mecanism destul de simplu, cel putin n aparenta: operatorul economic din tara de origine factureaza fara TVA (deoarece efectueaza o livrare intracomunitara, care intra n categoria operatiunilor scutite de TVA cu drept de deducere), iar operatorul economic din tara de destinatie va aplica regimul taxarii inverse pentru aceasta operatiune (deoarece efectueaza o achizitie intracomunitara, calculnd si nregistrnd TVA aferenta achizitiilor intracomunitare, la cota de impozitare a tarii sale, att ca TVA colectata, ct si ca TVA deductibila, fara nsa a o plati n mod efectiv). Ulterior efectuarii achizitiei intracomunitare, operatorul economic n cauza dispare fara sa nregistreze, sa declare si sa plateasca TVA-ul colectat afferent livrarilor ulterioare efectuate pe piata sa interna (asa-numitele firme de tip bidon, colectoare a unor obligatii fiscale privind TVA, care nsa nu vor fi niciodata achitate). Acest operator economic (n speta, firma de tip bidon) mai este denumit, datorita comportamentului sau volatil de tip fantoma, n practicile de investigare a fraudei de tip carusel, si veriga lipsa din comertul intracomunitar. Frauda de tip carusel privind TVA-ul aferent tranzactiilor intracomunitare presupune un lant de operatiuni succesive de vnzarecumparare transfrontaliere, efectuate n interiorul pietei comunitare (fara a exclude nsa si posibilitatea interpunerii unor firme-veriga din afara Comunitatii), de un grup de operatori economici, care, uneori, cauta sa exploateze, sub o aparenta tenta de legalitate, si diferentele dintre cotele de impozitare practicate de statele membre UE. n legatura cu dimensiunile alarmante ale acestui fenomen de contrabanda, au fost trase numeroase semnale de alarma si, totusi, efectele masurilor privind limitarea acestuia nu sunt foarte vizibile. n martie 2008 au fost adoptate, la nivelul Comisiei Europene, o serie de propuneri n vederea, daca nu a eliminarii, cel putin a circumscrierii fenomenului n limite controlabile.

- 12 -

BIBLIOGRAFIE

1. Monitorul Oficial nr. 350/2006. 2. Dita Bondarici, Nicolae Ghinea Utilizarea frauduloasa a instrumentelor de plata, ed. Lucman, Bucuresti 2005 3. Nicolae Ghinea, Mihail Marcoci, Bogdan Despescu Societatile comerciale si criminalitatea economico-financiara, ed. Lux Libris, Brasov 2007 4. Nicolae Ghinea, Constatin Bolbosanu, Dan Calinoiu Spalarea banilor si finantarea terorismului, ed. Phobos, Bucuresti 2008 5. Nicolae Ghinea Investigarea fraudelor, ed. Sitech, Craiova 2008 6. Nicolae Ghinea Managementul investigarii fraudei care afecteaza intersele financiare ale Uniunii Europene, ed. Sitech, Craiova 2008 7. Nicolae Ghinea, Mircea Pascu Macrocriminalitatea economico-financiara, ed. Lvs Crepuscul, Ploiesti 2008 8. Constantin Bulai Manual de drept penal, ed. Universul Juridic, Bucuresti 2007

- 13 -