UNIVERSITATEA DE STAT

,,BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU” DIN CAHUL

REFERAT
TEMA: Cauze care favorizează dezvoltarea
contrabandei

DISCIPLINA:

A elaborat:

A evaluat

Anul elaborării: 2022

1
 Cuprins
 Introducere...............................................................................................................3
 Noțiunea de contrabandă.........................................................................................3
 Motivele care au favorizat dezvoltarea contrabandei..............................................4
 Consecințele contrabandei.......................................................................................6
 Codul Penal al Republicii Moldova.........................................................................7
 Făptuitorul................................................................................................................8
 Unde există contrabandă? .......................................................................................9
 Cea mai răspândită contrabandă............................................................................10
 Laturile contrabandei ca infracțiune......................................................................10
 Latura obiectivă.....................................................................................................11
 Latura subiectivă....................................................................................................11
 Încă un tip de contrabandă.....................................................................................12
 Concluzie...............................................................................................................12
 Bibliografie............................................................................................................13

2
 Introducere
Deşi legislaţia penală cu referire la diferitefapte considerate infracţiuni diferă de la un stat
la altul, problema fenomenului infracţional rămîne a fi una şi aceeaşi.

În cadrul mulţimii de elemente infracţionale, o pondere aparte şi un statutspecial în cadrul

luptei cu criminalitatea în ansamblu îl are infracţiunea de contrabandă. Din totdeauna,
contrabanda a fost considerată o încălcare gravă alegii, deoarece prin săvîrşirea ei se pun în
pericol şi se lezează valori sociale de maximă importanţă pentru ordinea de drept.

Incriminarea infracţiunii de contrabandă este un imperativ absolut pentru asigurarea ordinii

în domeniul raporturilor juridico-vamale, adică pentru protejarea regimului juridic vamal.

Cercetarea şi combaterea contrabandei într-adevăr constituie o sarcină de o importanţă

deosebită. La etapa actuală starea dezastruoasă a economiei naţionale nu permite nici o eludare a
cetăţenilor de la achitarea diferitor taxe şi impozite, aceasta constituind principalul mijloc de
venituri statale. Achitarea accizelor vamale este o obligaţie constituţională, precum şi un
comportament normal a cetăţenilor în cadrul ţărilor dezvoltate – o conduită ce trebuie să se
obişnuiască şi în Republica Moldova. Însă, din păcate, actualmente nu se poate afirma că
conduita persoanelor ce trec frontiera Republicii Moldova se caracterizează cu o respectare
întrutotul a regulilor vamale. Astfel, din an în an se măreşte numărul de dosare (administrative şi
penale) privind încălcarea regulilor vamale, în special de contrabandă penală.

Apariția și evoluția contrabandei datează încă din antichitate, atunci când pentru prima data
a fost instituită cu putere juridică taxa pentru mărfurile introduse sau scoase din țară.

Noțiunea de contrabandă
Contrabanda este o infracțiune care constă în introducerea sau scoaterea din țară, prin
orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control
vamal. Termenul contrabanda este de origine italiană și provine de la cuvintele contra bando,
care în traducere înseamnă contra ordinului; contra legii de stat, adică este o activitate care este

3
interzisă de a fi desfășurată de lege, iar legiuitorul prevede în mod expres și răspunderea juridică
pentru desfășurarea unor asemenea acțiuni.

Contrabanda a căpătat caracter organizat şi constă în folosirea unor documente false pentru
introducerea sau scoaterea din ţară de bunuri sau valori, înstrînsă corelaţie cu realizarea unor
legături cu criminalitatea economico-financiară internaţională, sau în trecerea peste frontieră a
acestora prin alte locuri decît cele impuse controlului vamal, evitîndu-se taxele şi obţinîndu-se
profituri considerabile1.

În opinia autorului A. Вакуленко, contrabanda poate fi sesizată ca un fenomen juridic atît

la nivel naţional, cât şi internaţional. În primul caz, semenţionează că delictele legate de
contrabandă prezintă pericol doar pentru un stat şi doar legislaţia acestui stat determină care
dintre acestea constituie contrabandă, în cel de-al doilea caz - sunt antrenate în limitele
prejudicierii intereselor a două sau mai multor state2.

Motivele care au favorizat dezvoltarea

contrabandei
La etapa actuală, contrabanda reprezintă o preocupare esențială și bine dezvoltată care are
scopul de a alimenta economia subterană a statului. Această activitate este foarte răspândită pe
întreg teritoriul țării (la toate punctele vamale), care afectează grav valorile naționale ale
tânărului stat de drept.

Activitatea transfrontalieră de contrabandă a atins dimensiuni înalte în societate, care are

efectul negativ de a amenință în mod direct securitatea economică a statului. Obiectele de
contrabandă pot fi de diverse mărimi, cantități și numeroase după tipul de marfă. O treaptă
periculoasă a acestei activități o reprezintă contrabanda săvârșită în proporții deosebit de mari cu
droguri, arme, substanțe toxice și etnobotanice. Instituțiile de forță ale Republici Moldova,

1
Gioga C., Controlul economico-financiar; Paradisurile fiscal Walter Ingo, Secret money, Lexington,Massachussets,
D.C. Heath, 1985, p. 177
2
Вакуленко A. О понятии „контрабанда” в законодательстве РФ и международном праве. În: Закон и
право,2004, №9, р. 48

4
specializate în domeniul relevării atentatelor criminale, prevenirii, descoperirii și cercetării
faptelor transnaționale, desfășoară în permanență o conlucrare reciprocă în vederea curmării
faptelor ilicite inclusiv de identificarea persoanelor care le săvârșesc.

Cauzele principale ale apariţiei şi extinderii criminalităţii organizate sunt de natură

economică, menţionează Gh. Rusu, deoarece forţa motrică este posibilitatea căpătării veniturilor
mari în termene restrânse3.

Operând cu opţiunea autorului F.Sandu, susţinem că lista factorilor care au determinat,

favorizat sau înlesnit săvârşirea infracţiunii de contrabandă, poate fi aproximativ următoare:

 corupția în organele de control și supraveghere;

 discrepanța dintre nivelul impozitelor și cel al tarifelor vamale, precum și situația
economică, nivelul scăzut de bunăstare a cetățenilor.
 ratele nejustificat de mari de impozite și taxe;
 necorespunderea cadrului normativ-legislativ existent la moment în Republica
Moldova la capitolul vizat;
 incapacitatea economiei naţionale de a produce suficiente produse delarg consum
care să fie competitive şi pe plan mondial;
 conformaţia geopolitică existentă în această parte a Europei;
 existenţa diferitelor interdicţii sau limitări cu privire la importul sau exportul unor
categorii de mărfuri;
 existenţa unor măsuri de protecţie a economiei naţionale prin instituirea taxelor
vamale, a accizelor, la toate acestea adăugîndu-se necesitatea obţinerii unor
categorii diferite de bunuri provenite din alte state;
 intensificarea traficului de mărfuri şi de călători;
 existenţa unor preţuri sau a unor calităţi diferite la aceleaşi produse;
 corupţia şi traficul de influenţă;
 inflaţia;
 lipsa de control sau controlul superficial efectuat la punctele de control vamal,
condiţionat, iarăşi, de insuficienţa reglementărilor normative;

3
Rusu Gh. Criminalitatea organizată şi economica tenebră în Republica Moldova, p. 81-89. În:
MaterialeleConferinţei ştiinţifico-practice republicane Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în
Republica Moldova(26 februarie 1999). Chişinău: ARC, 1999, p. 86

5
  înţelegerea eronată a democraţiei şi tendinţa unor persoane de a se îmbogăţi în scurt
timp şi pe orice cale;
 posibilitatea relativ uşoară de a falsifica unele documente şi chiar a unor ştampile,
aparţinînd diferitelor instituţii ale statului, datorită simplităţii lor4;
 statutul incert al zonei transnistrene, având în vedere autoproclamata republic
moldovenească nistreană;
 informarea insuficientă a populaţiei din partea organelor de resort la capitolul
impactului negativ al contrabandei şi consecinţelor de manifestare a acesteia în
societate şi stat;
 lipsa de transparenţă în cauzele cu rezonanţă socială, cercetate de organele de drept
şi numărul sporit al cauzelor penale clasate, fapt care stimulează contrabandiştii
potenţiali să comită şi să instige alte persoane la comiterea contrabandei şi altor
fraude vamale etc.

Contrabanda a apărut ca urmare a inventării vămilor şi taxelor vamale5, dar şi a interzicerii

comercializării unor produse, tehnici sau filozofii. În aceste condiții, oamenii săraci, determinați
de disperare, se împlică cu bună știință în afaceri ilegale.

Consecințele contrabandei
Consecinţele contrabandei cele mai importante sunt următoarele:

1. Contrabanda dăunează intereselor economice ale statului,deoarece pentru mărfurile

respective nu se achită taxele şi impozitele vamale necesare;
2. Contrabanda prejudiciază monopolia comerţului extern (în domeniile unde aceasta
mai există);
3. Se crează pericolul securităţii obşteşti (în cazurile contrabandei de armament,
droguri ş.a.);
4
Sandu F. Contrabanda - componentă a crimei organizate. Bucureşti: Editura Naţional, 1997, p. 12
5
Edvin Shur Societatea noastră criminală. Cauzele sociale şi juridice ale criminalităţii în America, Cluj-
Napoca,Progress, 1997

6
 4. Prin contrabanda cumulată cu evaziunea fiscală seîntreţine şi se dezvoltă economia
tenebră;
5. Incriminarea contrabandei mai este necesară reieşind din obligaţia statului de a nu
leza drepturile şi interesele cetăţenilor săi (în special cele din domeniul vamal);
6. De asemenea, în şirul argumentelor poate fi inclus şi faptul existenţei unui şir de
convenţii şi tratate internaţionale carestopează circulaţia internaţională a diferitor
substanţe (cum sunt, de exemplu, cele narcotizante, explozibile ş.a.).

Codul Penal al Republicii Moldova

Articolul 248. Contrabanda
(1) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora
depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern
în vigoare la momentul săvârşirii faptei, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 1500 la 2000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 2 ani, iar persoana
juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale cu privarea
de dreptul de a exercita o anumită activitate.
(2) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor stupefiante,
etnobotanicelor, substanțelor cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive,
precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă, eludându-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 950 unităţi convenţionale sau cu
închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000

7
la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu
lichidarea persoanei juridice.
(3) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor
explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în
locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în
documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 6 ani, iar persoana
juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 11000 unităţi convenţionale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
(4) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându-se
controlul vamal ori tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, se pedepsesc cu închisoare de la
3 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 11000 unităţi
convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea
persoanei juridice.

Făptuitorul
Făptuitorul este dominat de dorința survenirii unor anumitor profituri de pe urma faptei
date. Previziunea consecințelor prejudiciabile la săvârșirea contrabandei se exprimă prin faptul
că subiectul conștientizează caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevede consecințele lor
dăunătoare. Recurgând la diverse mijloace și metode de mascare a activității sale infracționale,
subiectul faptei își manifestă liber dorința de a ignora cerințele legii.
Înainte de a purcede nemijlocit la comiterea faptei, făptuitorul își pregătește din timp planul
acțiunilor sale, precum ar fi: procurarea mărfurilor, obiectelor și altor valori pentru a fi expediate
în mod nelegitim peste frontiera de stat; confecționarea, amenajarea sau instalarea locurilor
speciale de tăinuire a obiectelor de contrabandă etc. Un aspect important la săvârșirea faptei de
contrabandă prin introducerea în țară a oricăror obiecte sau mărfuri îl constituie faptul că
totalitatea acțiunilor premergătoare de comitere a acesteia se petrec pe teritoriul statului vecin

8
sau al unui alt stat străin. În practica judiciară se constată că odată ce făptuitorul a ajuns în
punctul de trecere a frontierei de stat, tăinuite de controlul vamal sunt considerate următoarele:
 obiectele și mărfurile care sunt indicate în declarația vamală sau documentele de
însoțire a mărfurilor, nefiind însă prezentate controlului vamal de către persoana
care este obligată să le prezinte, chiar dacă aceste obiecte n-au fost mascate;
 obiectele și marfa trecute peste frontieră prin aplicarea diferitor metode de mascare
sau tăinuire, inclusiv în unitățile de transport ori prin alte metode;
 obiectele și mărfurile prezentate controlului vamal ca bunuri ce aparțin persoanei
care trece frontiera, însă în realitate aparțin altor persoane, fiind transportate peste
frontieră la rugămintea acestora;
 obiectele și mărfurile interzise pentru expedierea în coletele poștale și indicate sub o
altă denumire.
Așadar, analizând acțiunile date, la delimitarea contrabandei de alte fapte ilicite este
necesară cunoașterea analizei juridice a semnelor componente care formează această componență
de infracțiune. Ceea ce presupune o promptă intervenție a organelor de drept și o metodică de
cercetare eficientă și efectivă la zădărnicirea planurilor făptuitorilor și descoperirea acestor
ilegalități.

Unde există contrabandă?

Prin caracterul său transnațional, contrabanda există în fiecare țară, aceasta având o
abordare și încadrare juridică esențială în textul normelor legislative al statului respectiv. Spre
exemplu, în România, aceasta ,,apare tot mai des și în ipoteza de variantă a crimei organizate, cu
o notă specifică a pericolului social, întrucât se poate săvârși de participanți constituiți în grupuri
infracționale organizate, care pot avea relații de cooperare ilicită transnațională, planificată pe
termen lung, motivată de dorința de profit, sau chiar de putere, care include, de multe ori, și un
potential substanțial de violență, de fraudă, de corupție etc., adică o cascadă de consecințe pe cât
de nedorite, pe atât de periculoase”.
Procesul acțiunilor de contrabandă este în permanentă creștere, în special ceea ce ține de
contrabanda cu țigări. În acest moment pe teritoriul Republicii Moldova trece una din rutele
neoficiale ale contrabandei de tranzit Ucraina-MoldovaRomânia, pachetele de țigări sunt ascunse

9
în diverse ascunzișuri și porțiuni retrase ale mijloacelor de transport care sunt puțin vizibile cu
ochiul liber. Destinația acestor pachete sunt orașele din România unde costul unui pachet de
țigări este de 3-4 ori mai mare decât în Republica Moldova.

Cea mai răspândită contrabandă

Contrabanda cu țigări, pentru moment, este cea mai răspândită faptă transnațională. De
obicei aceasta este săvârșită de cel puțin două sau mai multe persoane, care ,,în comparație cu
aceeași faptă comisă de o singură persoană, se caracterizează printr-un grad de pericol social mai
înalt, exprimat prin faptul că persoanele care pentru comiterea contrabandei își unesc eforturile,
în unele situații creând chiar și grupuri organizate, urmăresc un scop infracțional: trecerea ilegală
peste frontiera vamală a statului a mărfurilor, încărcăturilor, valorilor, a mijloacelor de transport,
și această unire nu numai că înlesnește comiterea infracțiunii, ci contribuie și la ștergerea
calificată a urmelor, a dovezilor de comitere a ei. Totodată, contrabanda comisă de două sau mai
multe persoane, de regulă, este comisă și în proporții deosebit de mari, provocând daune
materiale esențiale nu numai bugetului statului, ci și intereselor legale ale subiecților activității
economice externe a Republicii Moldova”.
Astăzi, contrabanda cu țigări este una dintre cele mai dezvoltate laturi ale criminalități
transnaționale, care afectează în mod direct economia națională a țării. Aceasta nu poate fi
concepută și realizată fără participarea afaceriștilor – cetățeni a cel puțin două state. Autorul
Rostislav Sobiețki menționează că ,,problematica contrabandei are tangență direct cu
problematica securității statului, iar tendințele negative se manifestă astfel încât nefiind curmate
la faza inițială, pot provoca consecințe neprevăzute pentru întreaga societate, …iar însemnătatea
eficienței luptei cu contrabanda, eschivarea de la achitarea plăților vamale, scoaterea ilegală a
capitatului din Republica Moldova sub masca desfășurării operațiunilor de import-export și
financiare, cu spălare de bani – actualmente este greu de supra apreciat”.

Laturile contrabandei ca infracțiune

Faptul că infracţiunea, ca orice act de conduită, reprezintă un aliaj a două laturi
inseparabile:

10
 1. Obiectivă- care cuprinde manifestarea exterioară de pericol asubiectului.
2. Subiectivă- care include procesele psihice ce preced şi însoţesc săvârşirea faptei.

Latura obiectivă
Latura obiectivă a componenţei de infracţiune reprezintă ansamblul de trăsături, prevăzute
de legea penală, care caracterizează procesul exterior al conduitei infracţionale.
Conform opiniei autorului A.Borodac6„latura obiectivă a infracţiunii constituie aspectul
exterior al comportării social periculoase, care se exprimă prin cauzarea, provocarea unui pericol
sau a daunelor pricinuite relaţiilor sociale".
La fel, fiecare infracţiune, prin aspectul său exterior este caracterizată şi de o urmare
imediată. Urmarea imediată este rezultatul faptei şi constă în schimbarea pe care săvârşirea
acţiunii sau inacţiunii interzise o produce în lumea obiectivă7. Denumirea de urmare imediată
dată rezultatului faptei are drept scop să-1deosebească pe acesta de consecinţele subsecvente ale
infracţiunii. Urmarea imediată este un element al infracţiunii de care depinde existenţa acesteia,
pe când consecinţele subsecvente constituie un element circumstanţial, deci o condiţie
circumstanţială în conţinutul agravant al unor infracţiuni.

Latura subiectivă
O latură subiectivă sau psihică, constă din atitudinea făptuitorului faţă de faptă8. Fără
considerarea laturii subiective, actul de conduită în materialitatea sa ar fi lipsit de semnificaţia
umană şi moral-politică, după cum atitudinea psihică, nematerializată în conduita exterioară, ar fi
lipsită de aspectele material şi social specifice infracţiunii.
În baza art.52 alin.(2) CP al RM „răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată
de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală". Potrivitart.3 alin.(1) CP al RM „nimeni nu
poate fi declarat vinovat de săvârşirea unei infracţiuni nici supus unei pedepse penale, decât în
baza unei hotărâri a instanţei de judecată şi în strictă conformitate cu legea penală".
6
Borodac A., Drept penal. Partea generală. Chişinău, 1994, p. 97
7
Ungureanu A., Drept penal român. Partea generală. Bucureşti, 1995, p. 75-78
8
Nistoreanu Gh., Boroi A., Drept penal. Partea specială. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura ALL BECK, 2002, pag.58;
Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V., Molnar I., Pascu I., Boroi A., Lazăr V., Drept penal. Partea specială.
Bucureşti,Editura „CONTINENT XXI", 1995, p. 91

11
 Majoritatea autorilor definesc vinovăţia ca atitudine psihică subiectivă a persoanei care
comite o faptă ilicită faţă de această faptă şi consecinţele ei9. Aşa, de exemplu, Gh.Mihai o
defineşte, din punctul de vedere al naturii sale, ca stare subiectivă, concretizată în atitudinea
psihică pe care o are autorul faţă de fapta pe care a săvîrşit-o şi faţă de consecinţele acesteia10.
Vinovăţia este deci o stare subiectivă care îl caracterizează pe autorul faptei ilicite în
momentul încălcării normei juridice.

Încă un tip de contrabandă

Contrabanda trebuie delimitată şi de trecerea ilegală a frontierei de stat.Trecerea frontierei
de stat este strict stabilită prin punctele de trecere şi control. Ea poate fi făcută şi în afara
punctelor de trecere numai în conformitate cu condiţiile şiacordurile încheiate între Republica
Moldova şi statele vecine.

Concluzie
După cum am observat, în urma analizei tezelor enunțate mai sus, contrabanda reprezintă o
faptă transnațională, care atentează în mod direct la securitatea economică a statului și la un grup
comun de relații sociale inerente activității din sfera vamală. Așadar, pentru neadmiterea
încălcării legislației vamale, și în special latura care se referă nemijlocit la traversarea frontierei
Republici Moldova și contracararea faptelor de contrabandă, este necesar de a fi întreprins un
control vamal riguros și detaliat, în special asupra mijloacelor de transport. În asemenea
circumstanțe, va avea loc preîntâmpinarea prin deconspirare a faptei date și sancționării
persoanelor care se fac vinovate de acțiunile respective.
Contrabanda este una din cele mai grave încălcări săvârşite în sfera raporturilor juridice
vamale, fiindcă prin comiterea ei se tentează sau se lezează efectiv valorile sociale de maximă
importanţă pentru ordinea publică şi pentru interesele legitime ale cetăţenilor Republicii
Moldova, precum şi ale celor străini, aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova11.

9
Craiovan I., Tratat elementar de teoria generală a dreptului. Bucureşti:Ed. ALL Beck, 2001, p. 317
10
Mihai Gh., Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Lumina Lex, 2001, p. 239
11
Maimescu S., Traficul de fiinţe umane şi contrabanda: aspecte comune şi delimitări // Revista Naţională de
Drept,2004, nr.5, p. 19

12
 În final, putem reitera că dacă făptuitorul încearcă să treacă peste frontiera vamală a
Republici Moldova unele mărfuri, obiecte sau alte valori prin nedeclararea acestora; ori dacă
subiectul prezintă documente neautentice și se eschivează de la plata plăților vamale
corespunzătoare, fapta respectivă trebuie calificată doar potrivit unei norme juridice prevăzute în
conținutul art. 248 CPRM.
În prezent contrabanda nu mai este o simplă infracţiune de fraudă, aceasta înfăţişându-se ca
o variantă a crimei organizate, fiind savârşită de participanţi constituiţi în bandă în relaţii de
cooperare internaţională, programată pe termene lungi, motivate de dorinţa de profit sau chiar de
putere, care include un potenţial de violenţă, de fraudă şi de corupţie. Prin săvârşirea actelor de
contrabandă se creează premisele de întreţinere a economiei subterane şi pot fi alimentate, în
ultimă instanţă, sursele care ameninţă chiar siguranţa naţională a Republicii Moldova, deoarece
participanţii la comiterea acestora sunt doar instrumentele celor care conduc sau coordonează
crima organizată, ce tind să aibă acces în sfera deciziei, nu numai economice, ci şi politice.

Bibliografie
 http://dspace.academy.police.md/xmlui/bitstream/handle/123456789/74/
conferinta_26_iunie_2018_p_316.pdf?sequence=1&isAllowed=y
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Contraband%C4%83
 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122429&lang=ro
 https://www.academia.edu/40936790/Contrabanda

13