UNIVRSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

Îmbogățirea ilicită

AUTORUL:
Zaporojan Daniel ,grupa 2109 ,
Coordonator stiintific,

Chisinau, 2023
 Introducere

Corupția - corupția este termenul generic stabilit pentru infracțiuni precum darea de
mită, acceptarea de mită, traficul de influență și așa mai departe. corupția poate fi
definită ca un proces în care cel puțin două persoane, printr-un schimb ilegal efectuat
cu scopul de a obține anumite beneficii personale, fac ceva contrar interesului public
și, prin încălcarea normelor morale și legale, amenință fundamentele societății
democratice și regula legii. Nu există niciun domeniu al vieții sociale imun la acest
fenomen global. Folosind terminologia criminologică, zona de risc de corupție este
foarte largă; cu alte cuvinte, este mult mai probabil să devină victimă a corupției decât
a oricărei alte infracțiuni.

Scopul lucrării este de a înțelege definiția îmbogățirii ilicite , cum se aplică în practică
, subiectul și obiectul,latura subiectivă și obiectivă acestei infracțiuni și care sunt
temeiurile acestei infracțiuni.
Importanța temei – pentrucă până în ziua de astăzi apar multe contradicții despre
legalitatea acestui subiect și ce norme trebuie de încălcat pentru a săvîrși această
infracțiune.
Actualitatea temei – tema abordată este este destul de actuală , deoarece corupția
este un fenomen des întălnit și auzit , în orice sferă profesională și ne-profesională și
desiguri intre funcționarii publici.

Definirea și argumentarea

Conform art.330(2) din codul penal al R.M.” Deținerea de către o persoană cu funcție
de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor
terți, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depășește substanțial mijloacele
dobîndite și s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute
licit .”1 Și la fel în art. 20 din Convenția Națiunilor Unite împotriva
corupției (UNCAC) cu caracter international se menționează următoarea ” Sub
rezerva constituției sale și a principiilor fundamentale ale sistemului său juridic,
1
Codul Penal al Republicii Moldova
fiecare stat parte va lua în considerare adoptarea măsurilor legislative și de altă natură
necesare pentru a stabili drept infracțiune, atunci când este săvârșită în mod
intenționat, îmbogățirea ilicită, adică o creștere semnificativă a bunurile unui
funcționar public pe care acesta nu le poate explica în mod rezonabil în raport cu
veniturile sale legale.”2
În difinițiile date înțelegem că veniturile ”nedeclarate„ de agenții publici pot trage
subiecții la răspundere penală . Plus la asta noi putem face o altă concluzie că nu
conteză prin ce mod sa dobândit surplusul de bani sau de bunuri , contează ca există
acest surplus , cee ce semnifică că nu se cere prezumția de nevinovăție , asta încalcă
art. 21 din Constituția R.M. în articol se menționează următoarea ” Orice persoană
acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în
mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate
garanţiile necesare apărării sale.”3 Asemenea încalcă și art.6 alin.2 din Convenția
Europeană a Drepturile Omului , în articol se prezumă ” Orice persoana acuzata de o
infractiune este prezumata nevinovata pâna ce vinovatia sa va fi legal stabilita „____.
4
La fel și fraza ”substantial/semnificativă„ îi pune pe legiuitori sub semn de întrebare
”cât semnifică asta? Sua cum putem să înțelegem?„ Răspuns la această definiție ne
poate oferi legea nr.133/2016 , art.2 care se evidențiază următoarea ” diferență
substanțială – diferență care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie dintre
averea subiectului declarării deținută la începutul perioadei în care acesta a devenit
subiect al declarării, cumulată cu veniturile obținute în această perioadă, inclusiv
veniturile membrilor de familie sau al concubinului/concubinei, pe de o parte, și
averea deținută la începutul verificării, inclusiv cheltuielile realizate în această
perioadă, pe de altă parte. „5 Acest articol ne oferă luminozitate la această noțiune ,
dar apare în acest moment o dilemă , că sunt sigur că mulți juriști vor considera că
depășirea a 20 de salarii medii este un număr cam prea mic . La acest subiect so expus
și domnul profesor Vîrlan Petru , care menționează în articolul său următorea idee
pentru a perefecționa articolul 330 și anume ” (1) Deţinerea de către o persoană
publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea
acestora depăşeşte cu 1 mil. de lei sau mai mult mijloacele dobândite şi s-a constatat,
în baza probelor, că acestea au fost obţinute ilicit de către o altă persoană… (2)
Deţinerea de către o persoană cu funcție de demnitate publică, personal sau prin
intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte cu 1
mil. de lei sau mai mult mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că
acestea au fost obţinute ilicit de către o altă persoană… (3) Subiectului infracțiunilor
2
Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC)
3
Constituția Republicii Moldova , Chișinău 1994
4
Convenția Drepturilor Omului , Strasbourg , 1998
5
Legea 133/2016 ”Legea privin declararea averii și intereselor personale„
prevăzute de prezentul articol nu i se aplică răspunderea în baza unui alt articol pentru
primirea bunurilor de la persoana care le-a obținut ilicit.„6 . Dar chiar și dacă
modificăm articolul în așa mod oricum rămân unele lacune , despre care vom
menționa pe parcurs.

Componența Infracțiunii

Transparența

Transparența este o obligație a funcționarilor publici /demnitarilor publici care joacă

un rol foarte important în această infracțiune , deoarece funcționarii și demnitarii
publici sunt obligați de a dupe informare despre toate veniturile lor , această obligație
ajută pentru a duce evidență cum lucrează bugetul și desigur prin budget să ducem
cont de ordinea publică ---,
Acesul la informație este o componență fundamental a unora dintre convențiile și
standartele împotriva corupției menționate , precum art.9 alin.2 din ”Convenția
Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC)„ care menționează ” Fiecare stat parte
va lua, în conformitate cu principiile fundamentale ale sistemului său juridic, măsurile
adecvate pentru a promova transparența și responsabilitatea în gestionarea finanțelor
publice. Aceste măsuri cuprind, printre altele: a)Proceduri de adoptare a bugetului
național; b)Raportarea la timp a veniturilor și cheltuielilor; c)Un sistem de standarde
de contabilitate și audit și supraveghere aferentă; d)Sisteme eficiente și eficiente de
management al riscului și control intern; și e)După caz, măsuri corective în cazul
nerespectării cerințelor stabilite în prezentul alineat.„7

6
https://juridicemoldova.md/7044/imbogatirea-ilicita-aspecte-teoretico-practice.html
7
Convenția Națiunilor Unite împoyriva corupției (UNCAC)