REFERAT

Etica si coruptie in administratia publica

Student: Tinta Robert

Adminitratie Publica, anul I
Grupa 313
DEFINIREA CORUPTIEI

Prezenta in toate timpurile si spatiile, coruptia a fost, este si va fi o boala a omenirii care
macina, incet dar sigur, orice organizare statala. Conceptual fiind deosebit de complexa este
aproape imposibil de studiat in deplinatatea manifestarilor si valentelor sale astfel incat, vom
aborda, din totalitatea domeniilor unde se manifesta coruptia, incidenta acesteia in cadrul
administratiei publice, iar in cadrul acesteia sa subliniem manifestarea fenomenului,
indeosebi asupra functionarilor publici.

Sa incercam mai intai sa definim acest fenomen care la noi in tara este obiectul a numeroase
dezbateri publice si controverse politice. In primul rand trebuie sa remarcam existenta unei
mari varietati de definitii. Cea mai simpla si generala este urmatoarea: coruptia este utilizarea
unei pozitii oficiale pentru a obtine foloase in interes personal, o alta denumire fiind:
“utilizarea incorecta a unor competente incredintate oficial pentru obtinerea de foloase
private”. In acest punct trebuie sa remarcam ca acest fenomen nu este limitat doar la sectorul
public. Un exemplu ar fii cazul unui avocat care nu isi apara corect clientul deoarece a fost
cointeresat de partea adverse, sau un angajat al unei firme private care vinde secretele
companiei catre o firma concurenta.

Forme ale coruptiei

Coruptia in acord cu legea. Aceasta forma de coruptie nu presupune in mod necesar

incalcarea legii, ci doar utilizarea incorecta a acesteia. Un functionar care acorda o locuinta
sociala, “peste rand”,unor persoane indreptatite probabil nu incalca legea, dar o aplica
necorespunzator.

Coruptia impotriva legii (care incalca legea). Aceasta forma este reprezentata de fapta
functionarului public prin care favorizeaza unele persoane in procesul de alocare a
locuintelor sociale devine ilegala daca functionarul pretinde bani sau alte foloase in schimb
sau daca acorda acest drept unor persoane neindreptatite.

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 2
Coruptia individuala. Acesta forma presupune existenta unor cazuri izolate de incalcare sau
utilizare incorecta a legii. Cel mai adesea se manifesta mita, care se solicita sau se ofera
pentru un anume serviciu, prin trafic de influenta sau abuz de putere.

Coruptia organizata. Aceasta apare in organizatii care au fost create pentru alte scopuri, dar
care ajung sa dezvolte practici corupte.

Marea coruptie. Este o forma de coruptie extinsa. Aceasta se manifesta in principal in tari cu
conducere nedemocratica, fiind practicata chiar de catre liderii politici. Gradul de extindere
al fenomenului este dat de faptul ca persoanele corupte sunt plasate chiar in varful ierarhiei
politice si actiunile lor afecteaza intregul sistem administrativ al statului.

Coruptia sistemica. Aceasta forma este definita de organizatiile care au un set de norme
formale (legi si regulamente) corecte, dar care sunt contrazise de practicile corupte.

Conceptul de captura a statului. Vorbim de captura a statului atunci cand anumite grupuri
de interes reusesc sa influenteze semnificativ procesul decizional (in principal cel legislativ)
dintr-o tara spre propriul beneficiu. In acest caz nu ne aflam in situatia in care legile sunt
incalcate, ci ele sunt create astfel incat sa rezulte favorizarea unor anumite grupuri.

Cauzele coruptiei si conditiile favorizante

Coruptia este un fenomen prezent in toate tarile lumii, in toate tipurile de regim politic.
Gradul de raspandire a practicilor care pot fi considerate corupte difera de la tara la tara, ceea
ce inseamna ca exista cateva cauze care genereaza coruptia sau influenteaza gradul de
raspandire a acesteia, dupa cum urmeaza:

 Comportamentul sau natura umana; in urma cu cateva decenii se considera ca

responsabile pentru raspandirea fenomenului de coruptie sunt natura umana si
respectiv, comportamentul celor aflati in functii oficiale.
 Aspectele culturale; in absenta autoritatii statului sau atunci cand statul nu isi
exercita dintr-un motiv sau altul autoritatea in mod ferm, sau legislatia nu este bine
dezvoltata, societatea isi dezvolta propiile norme si practici care guverneaza relatiile
dintre oameni. ( Un exemplu bun il reprezinta practicile populare care exista in
Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;
Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 3
 Romania – producerea de bauturi alcoolice in gospodarie, care in urma aderarii la
UE, ar trebui interzise sau cel putin strict reglementate).
 Capacitatea institutionala statului de a impune reguli; se poate intampla ca de multe
ori eforturile necesare pentru a tine sub control coruptia sa depaseasca posibilitatile
statului. (este mai ales cazul tarilor care se lupta cu lipsa acuta de resurse, fiind
dificila “lupta” cu cei care incalca legea atunci cand nu reusesti sa asiguri o salarizare
corespunzatoare functionarilor implicate in proces).
 Gradul de implicare a statului in societate; in acest caz coruptia inseamna utilizarea
unor pozitii publice pentru a obtine foloase personale.
 Aranjamentele institutionale necorespunzatoare; legislatia deficitara si organizarea
defectuoasa a unor institutii pulice sau chiar a statului sunt principalele cauze
generatoare de coruptie, care nu permit o functionare corecta a institutiilor.

Principalele cauze generale ale coruptiei sunt:

a) Slabiciunile si incoerenta legislativa – cuprind lacunele legislatiei, inconsecventa

legislativa si “inflatia” legislative.
b) Monopolul si renta – monopolul reprezinta deptul exclusiv al unei persoane
fizice/juridice, publica/privata de a dispune de un bun sau serviciu, iar realizarea de
supraprofit si a altor castiguri duc la denumirea de renta.
c) Politicile restrictive si de interventie ale statului – orice constrangere sau
restrictionare duce la o multitudine de cauze de coruptie (ex: salarizarea scazuta a
functionarilor publici).
d) Tranzitia – reprezinta acea trecere de la un sistem social si politic la un alt sistem
astfel incat se creeaza “rupturi” in continuitatea unui proces.
e) Existenta celorlalte fenomene patologice ale functiei publice – reprezentate de
birocratie, abuzul de putere, politizarea functiei publice.
f) Conflictul de interese – o persoana care detine o functie publica obtine sau poate
obtine foloase personale.
g) Abuzul in functie – se realizeaza atunci cand functionarul public obtine foloase care
nu I se cuvin, invocand functia pe care o are.
h) MITA – este cea mai familiara si raspandita forma de coruptie. Prin intermediul
acesteia efectul legilor este modificat, regulile fiind stabilite nu de catre institutiile
abilitate, ci de catre partile implicate in procesul de dare si luare a mitei.

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 4
Principii si mecanisme ale coruptiei

 Pregatirea terenului si a echipei de “atac”

 Ca in orice “joc” exista 2 categorii de jucatori: corupatori (cei care mituiesc) si corupti
(cei care sunt mituiti). Acest principiu este pus in functiune de doua mecanisme:
participarea convenita a ambelor parti la repartizarea foloaselor si solidaritatea mutuala
in caz de pericol.

 Crearea deliberata a starii de confuzie

 Aceste confuzii se creeaza atat in evidentele contabile cat si in luarea deciziilor ce

privesc bugetul serviciului public respectiv.

 Aruncarea in costurile serviciului public a riscurilor

 Se intampla destul de des intr-o complicitate dubioasa, se trec pe costuri sume care in
mod normal ar fi trebuit imputate.

 Crearea de servicii fantoma

 In contextul aparitiei unor acte normative care reduc numarul de personal “imaginatia”
institutiilor publice intra in actiune. Astfel se externalizeaza din aparatul proriu servicii
publice pentru a nu “deranja” reteaua “protagonistilor” eludandu-se astfel spiritul legii
care doreste reducerea birocratiei.

 Plasarea de “cartite” in sistemul institutiilor statului

 Acest principiu presupune colaborarea infractorilor cu anumite persoane plasate pe post

de “cartite” in sistemul institutional al statului, care accepta sa presteze anumite servicii
numai contra unor sume de bani, acest fenomen fiind folosit mai ales in domeniul marii
coruptii si a crimei organizate, de tip mafiot.

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 5
 Efectele coruptiei

In continuare vom analiza efectele coruptiei.

I. Afectarea demnitatii, a probitatii profesionale si a credibilitatii functionarului public.

Aceasta “eroziune” a elementelor de ordin moral sunt ireversibile afectand concomitent

trei factori si anume:

- Funtionarul public
- Serviciul public
- Cetateanul, respectiv colectivitatea, beneficiari ai serviciilor publice.

II. Fondurile destinate realizarii obiectivelor de interes public sunt deturnate pentru
realizarea unor intrese private

In acest caz serviciul public incheie contracte de antrepriza cu firma castigatoare in

licitatie insa ulterior prin diverse contracte de subantrepriza in care patroni sunt rude
apropiate ale demnitarilor sau functionarilor publici fondurile publice ajung in conturile
celor care gestioneaza banii publici, astfel incat sub aparenta legalitatii mecanismului
coruptiei actioneaza subtil si nestingherit.

Coruptia contribuie la agravarea saraciei si la slabirea sistemului de servicii catre

cetateni

Ceea ce am relevat anterior este si mai explicit expus la acest effect. Astfel, slabind
administratia publica, cea care este chemata sa relizeze drepturile fundamentale ale
cetatenilor – implicit realizarea drepturilor fundamentale ale acestora – este pusa sub
semnul intrebarii.

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 6
III. Coruptia reprezinta atentat la siguranta nationala a statului

Chiar daca pare exagerata aceasta exprimare este insa foarte reala si actual. Fenomenele
patologice ale functiei publice sunt ca si bolile care insotesc organismul public, statal.
Unele boli sunt incurabile (ex. Coruptia), dar pot fi reduse, pe cand boala netratata duce
chiar la moartea organismului respectiv, in speta noastra ducand la afectarea sigurantei
nationale a statului.

IV. Coruptia afecteaza procesul legislative si altereaza reglementarile conform anumitor

interese private

Coruptia, ca fenomen pathologic, atinge toate cele trei puteri si, asa cum am vazut,
intalnim functii publice in toate aceste autoritati pulice. In procesul legislative actioneaza
“grupurile de ineterse” care includ, bineinteles, si functionarii publice. Astfel, factorii
decizionali ai grupurilor de interese dau directia, sensul sau azimutul, iar acesta conduce
clar catre realizarea intereselor economice-financiare si politice ale acestora.

V. Coruptia poate constitui un factor major de provocare a unei crize economice

Prin erodarea credibilitatii institutiilor statului, prin alungarea investitiilor, prin

accentuarea saraciei populatiei, prin atentarea la siguranta nationala prin toate celelalte
consecinte la care se adauga inflatia galopanta, coruptia poate conduce, oriunde in lume,
la disolutia institutiilor statului, crize economice, etc.

Prevenirea si combaterea fenomenului de coruptie

Cateva propuneri pentru lupa impotriva coruptiei ce vizeaza coruptia ca fenomen

pathologic al exercitiului functiei publice:

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 7
 A. Adoptarea unor acte normative avand in vedere necesitatea elaborarii
urmatoarelor acte normative:
- Codul administrativ, legiferarea principiilor generale si indepartarea de maniera
de a crea un “codex de legi”.
- Codul de proceduri administrative, necesar pentru a fi elaborat in vederea
omogenizarii procedurilor.
- Legea salarizarii functionarilor publici, rezolva foarte multe aspect ce constituie
astazi cauze (economice mai ales) ale coruptiei.

B. Simplificarea normativa prevazuta cu obiective in strategiile nationale sus

mentionate trebuie concretizate de indata. Aceasta propunere vizeaza constituirea
unui “serviciu de legiferare” care sa aiba ca obiect de activitate inlaturarea
“balastului” legislativ care conduce la ineficienta si care blocheaza manifestarea
exercitiului onest al functiei publice.

C. Inlaturarea “monopolului” unor servicii publice, acest monopol, ca oricare

altul, fiind o cauza a coruptiei functionarilor publici. In acest context propunem
schimbarea strategiei guvernamentale in domeniul nasterii, a constituirii
organelor central ale administratiei publice.

D. Distrugerea principiilor si mecanismelor coruptiei, care presupune includerea

ca obiectiv al Strategiei guvernamentale din acest domeniu, distrugerea acestor
principii si mecanisme coruptive.

E. Desavarsirea reglementarilor adiacente aparitiei Codului de conduita al

functionarului public, care ar presupune elaborarea de standarde privind
cuantificarea normelor de conduita si constituirea unor servicii specializate de
consultanta profesionala.

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 8
Cateva din obiectivele Guvernului pentru prevenirea si combaterea coruptiei:

 Cresterea transparentei si integritatii in administratia publica

 Prevenirea coruptiei in mediul de afaceri
 Campanii de informare si massuri educative
 Cresterea integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar
 Reducerea numarului de structuri cu atributii in lupta impotriva coruptiei
 Intarirea capacitatii functionale a D.N.A
 Combaterea coruptiei prin mijloace administrative

In concluzie, aceste propuneri pot fi avute in vedere atat ca masuri care ar putea fi incluse
intr-o strategie guvernamentala de lupta impotriva coruptiei dar si ca masuri concrete de
prevenire si combatere a fenomenului de coruptie, altele decat cele cunoscute déjà in
legislatia si literatura de specialitate.

BIBLIOGRAFIE:

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica.

Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca, pag 166-229;

Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica”, pag 184-213.Page 9