Centrul Naţional Anticorupţie

Consideraţiuni conceptuale
privind integritatea

Direcţia Generală Prevenirea Corupţiei

 Noţiuni

 Corupţie
• ce este
• aspecte
• consecinţe

 Anticorupţie
• instrumente
• metode

 Integritate
• ce este
• cum se exteriorizează
 Scurt istoric al
fenomenului corupţiei
Noţiunea “corupţiei”
Termenul latin „corruptio” provine de la
două rădăcini: cor (inimă,suflet,duh,raţiune)
şi ruptum (a strica, a distruge, a perverti)
CORUPE- a strica, a desfrâna, a destrăbăla, a
perverti,
 Corupt - depravat, desfrânat, destrăbălat,
dezmățat, imoral, nerușinat, pervertit,
stricat, demoralizat, spurcat, putred.
 CORUPE - a (se) abate de la moralitate,
corectitudine sau datorie. a-și pierde
integritatea, puritatea
 CORUPŢIA?
 Corruption  Kорупція
(stricat)  A korrupció
 Kоррупция
 Corruzione
 Карупцыя
 Corrupsioni  Kорупциjata
 Сorupţie  Corrupcao
 Corrupsie
 Korupce
 Korupcja
 Mită- Şpagă. Bacşiş. Ciubuc. Şperţ.
Peşcheş. Poclon. Rusfet. Mâzdă. Pincă.
Sfănţuială – este probabil cuvântul
cu cele mai multe sinonime în limba
română, ceia ce arată cât de adânc au
coborât rădăcinile sale în societate
 Teoria evoluţionistă a corupţiei

Acesta-i crudul adevăr:

Adam a fost corupt c-un măr

Deci, printr-o logică firească

Pretenţia-i normal să crească

Epigramă de Nicolae Petrescu din Urmaşii lui Cincinat

(2004)
 Primul tratat (ARTHASĂSTRA ) - se specifică 40
de tipuri de însuşire a venitului de către
funcţionarii de stat (India, sec V î. Hr.) n India,
Kautilya, ministrul principal al împăratului
Ciandrapurta Mauria, în sec. V î.Hr., a enumerat în
tratatul „Arthasăstra” 40 de tipuri de însuşire a
venitului de către funcţionarii de stat, dar,
făcând, totuşi concluzia: „Este imposibil să nu
încerci gustul mierii sau al otrăvii, dacă ea se află
pe vârful limbii tale, tot aşa şi pentru funcţionarul
de stat este cu neputinţă să nu rupă măcar puţin
din veniturile regale”.
 Primele menţiuni – corupţia funcţionarilor –
arhivele Babilonului Antic şi în Legile lui
Hammurabi (sec. XIX î.e.n.)
 Grecia Antică – deteriorarea bunurilor şi
decăderea morală
 Dreptul roman – mituirea judecătorului şi darea
de depoziţii false în instanţa de judecată contra
plată
 Evul Mediu – noţiunea de corupţie – însemnătate
exclusiv bisericească
 Corupţia în teologia catolică - manifestarea
păcatului
 Sec. VI imperatorul Bizanţului – ANASTASIE –
reforme pentru a lupta cu corupţia, practica darea
de seamă a funcţionarilor, mărirea numărului de
pretexte pentru a fi pedepsiţi, înăsprirea
controlului asupra neîdeplinirii funcţiilor
încredinţate
 Imperatorul IUSTINIAN – recompensa pentru
denunţ
 Rusia – Ivan cel Groaznic – pedeapsa cu moartea
 Petru I – subiecţii corupţi – mijlocitorii, părtaşii
iniţiatorii şi tăinuitorii
 În Moldova medievală Dimitrie Cantemir nota„Dacă
se va dovedi că boierul a luat o hotărâre nedreaptă
influenţat de mită ori părtinire ori neştiind legea, e
 „După cum omul în perfecţiunea sa este cea
mai nobilă dintre iinţe, tot astfel lipsit de lege şi
de dreptate, acesta este cea mai rea fiinţă
dintre toate”, afirma Aristotel.
 Socrate considera că poporul are mari calităţi,
însă conducătorii lui sunt incapabili şi
corupţi. De aceea, este nevoie de o
reformă morală şi culturală a conducătorilor,
care trebuie să dobândească arta de a
conduce nu prin ignoranţă şi împilare, ci prin
lumină, prin câştigarea încrederii celor care au
nevoie de conducere.
 Platon propunea să fie pedepsiţi cu moartea
funcţionarii care primesc daruri pentru a-şi face
datoria: „Nu trebuie să primeşti daruri –
spunea el – nici pentru lucrurile bune, nici
pentru cele rele”
 Definiţia clasică a corupţiei

Folosirea abuzivă a puterii în

vederea îmbogăţirii
personale

Niccolo Machiavelli
 Corupţie – stare de abatere de la moralitate,
datorie. (DEX)

Corupţia nu este un fenomen care se manifestă

numai prin dare şi luare de MITĂ

Corupţia nu este “imprudentă”, ci “de calcul”

Teoria economică a corupţiei

Principala motivaţie a actului de corupţie este

dorinţa de a se îmbogăţi, a obţine foloase sau
avantaje.
Corupţia - afacere convenabilă care aduce
beneficii considerabile, fără ca riscurile aferente în
cazul depistării lor să fie prea mari.
 Corupţia în legislaţia naţională –
Legea Nr. 90 din 25.04.2008 privind
prevenirea şi combaterea corupţiei
faptă ilegală care afectează exercitarea
normală a funcţiei şi care constă fie în
folosirea de către subiectul actelor de
corupţie sau al faptelor de comportament
corupţional a funcţiei sale pentru
solicitarea, primirea sau acceptarea, direct
sau indirect, pentru sine sau pentru o altă
persoană, a unor foloase materiale sau a
unui avantaj necuvenit, fie în promisiunea,
oferirea sau acordarea ilegală a unor
asemenea foloase sau avantaje necuvenite
subiecţilor actelor de corupţie
Definirea corupţiei în legislaţia
naţională (schematic)

I PARTE II PARTE
O înţelegere ilegală
o persoană sau mai o persoană sau mai
multe persoane multe persoane
Promite Pretinde

Oferă Acceptă

Dă Primeşte
 Corupţia
 Pretinderea (a solicita
într-o formă categorică)
 Primirea
direct
 Acceptarea
 Promisiunea sau
 Oferirea indirect
 Acordare (dare)
 A UNOR

 Foloase materiale
 Avantaj necuvenit (servicii,
privilegii, favoruri, scutiri)

pentru sine
sau pentru altă persoană
 Bani, alte bunuri sau avantaje
materiale, servicii, privilegii pentru:

 a îndeplini îndeplinirea
 a refuza unei acţiuni ce
 a întârzia ţine de
 a grăbi obligaţiile ei de
serviciu

 a îndeplini o acţiune contrar

obligaţiei sale de serviciu
 Cauzele corupţiei
 economice
 instituţionale

 de ordin legal

 politice

 sociale

 morale
 Cauzele economice
 costul ridicat al vieţii, cu o tendinţă de
creştere continuă
 degradarea economiei şi, ca efect,

sărăcirea populaţiei
 salariile joase ale funcţionarilor publici

 bugetul de stat neviabil

 supra-reglementarea sectorului privat.

 Cauzele instituţionale
 politica de cadre defectuoasă;
 promovarea în posturi de răspundere a unor
persoane incompetente şi corupte;
 lipsa de transparenţă în activitatea administraţiei
publice centrale şi locale, în organele de drept;
 libertatea excesivă acordată factorilor de decizie;
 posibilitatea redusă de demascare a persoanelor
corupte;
 lipsa de resurse umane, logistice şi de tactici
eficiente;
 înzestrarea insuficientă a organelor de drept cu
mijloace tehnice.
 Cauzele de ordin legal

 lacunele existente în legislaţie;

 lipsa unor mecanisme eficiente de

executare a legislaţiei.
 Cauzele politice

 lipsa de voinţă şi de responsabilitate politică;

 existenţa unor factori interni şi externi care
impun interesele de grup la luarea unor decizii;
 nesoluţionarea problemei raioanelor de est;
 erorile comise în procesul de realizare a
reformelor economice şi sociale;
 concurenţa politică neloială;
 traficul de influenţă asupra mass-media şi
organelor de drept.
 interesul unor grupuri aparte de a restaura
regimul totalitar.
 Cauzele sociale şi morale

 dezintegrarea şi demoralizarea societăţii;

 erodarea valorilor etice;
 informarea insuficientă a societăţii civile;
 apatia şi pasivitatea civică, toleranţa publică;
 polarizarea socială;
 dependenţa mijloacelor de informare în masă.
 degradarea valorilor morale în rîndurile
funcţionarilor publici, precum şi de lucrul
nesatisfăcător al mijloacelor de informare în
masă în educarea unei intoleranţe faţă de
fenomenul corupţiei.
 Consecinţele corupţiei

 economice;

 sociale;

 politice;

 în activitatea executivului;

 în relaţiile internaţionale.
Impactul economic al corupţiei

 creşterea costului proiectelor publice;

 diminuarea eficienţei economice;

 extinderea evaziunii fiscale;

 reducerea plăţilor la buget;

 dezvoltarea economiei tenebre.

 Efectele social-politice ale corupţiei

 degradarea funcţională, politică şi morală a

autorităţilor publice centrale şi locale
 diminuarea competenţei politice transparente şi
responsabile
 sărăcirea populaţiei şi creşterea tensiunii sociale
 egoismul funcţionarului corupt predomină
asupra problemelor de stat
 se micşorează calitatea serviciilor publice
 corupătorii “împing” proiectele sale cu costuri
mari
 Efectele corupţiei în activitatea
executivului
 calitatea diminuată a administraţiei
publice
 un sistem de decizii neoficiale

 legături strânse între crima organizată,

funcţionarii publici şi politicienii corupţi

 Guvern corupt – slab şi depindent
 Efectele corupţiei în relaţiile
internaţionale

 subminarea iremediabilă a imaginii ţării;

 subminarea credibilităţii ţării în calitatea

sa de partener în relaţii internaţionale.
 Cum măsurăm corupţia?

 Metode directe (incidenţa infracţiunilor)

 Metode indirecte (sondaje de opinie, indicatori)

 Anticorupţie

 Instituţii
o Organele de drept: CNA, MAI, Procuratura
o Comisia Naţională de Integritate
o Curtea de Conturi
o Autorităţile publice centrale şi locale

 Legi
o Codul penal (2002, capitolele XV şi XVI)
o Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei (2008)
o Legea privind declararea veniturilor şi proprietăţilor (2002)
o Legea privind conflictul de interese (2008)
o Codul de conduită a funcţionarului public (2008)
o Legea privind transparenţa în procesul decizional (2008)
o Legea privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice (2008)
 Metode anticorupţie

 Educaţionale

 Preventive

 Represive
 Metodele preventive

 Codurile de conduită
 Declararea averilor şi conflictului de interese

 Transparenţa decizională

 Verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii

publice
 Evaluarea riscurilor de corupţie

 Auditul intern / extern

 Avertizarea de integritate
 Metodele represive
Atragerea la răspundere:
pentru actele de corupţie, celor
conexe actelor de corupţie şi
faptelor de comportament
corupţional

-PENALĂ
-CONTRAVENŢIONALĂ
-DISCIPLINARĂ
-MATERIALĂ
 Integritate
Originea cuvântului “integritate” derivă din
adjectivul Latin “integer” (întreg,
complet), și în acest context se referă la
totalitatea calităților unui individ,
exprimate prin onestitate și consecvență
de caracter.
Însuşire de a fi integru, conform, onest.
Capacitatea de a rezista tentaţiei de a
abuza de drepturi şi puteri, derivate din
anumite posturi sau de a opune
rezistenţă corupţiei la nivel individual şi
organizaţional
 Integritate (DEX)

Însușirea de a fi integru; cinste,

onestitate, probitate; incoruptibilitate;

sentiment al demnităţii şi dreptăţii, care

serveşte drept călăuză în conduita
omului;
Integritate – antonimul corupţiei
 însuşire de a fi integru, conform,
onest
 capacitatea de a rezista tentaţiei de
a abuza de drepturi şi puteri,
derivate din anumite posturi sau de a
opune rezistenţă corupţiei la nivel
individual şi organizaţional
 Integritatea

 Personală (tot ce facem)

 Profesională (limitată de activităţile de

serviciu)

 Instituţiei
 Integritatea instituţiei
 integritatea organizaţională nu este
rezultatul unei acţiuni a unui singur
individ.
 percepţia integrităţii organizaţionale
este influenţată de efectul cumulativ al
integrităţii, prezentat public de indivizi
în cadrul organizaţiei
 se naşte, creşte şi menţine doar intr-un
climat in care se pune preţ pe
profesionalism, responsabilitate şi
conduită etică. Acolo unde adevarul,
dreptatea si constiinciozitatea sunt
valorile morale unanim acceptate
 Integritate

Conceptul de integritate presupune ca în

relaţiile profesionale şi de afaceri:
 - să fii corect, drept şi onest;
 - să acţionezi cinstit şi conform realităţii;
 - să nu utilizezi informaţii care:
- conţin declaraţii false sau greşite (care ar
putea
induce în eroare colegii, conducerea);
- sunt furnizate imprudent;
 - să nu foloseşti de o manieră imprudentă
informaţiile obţinute.
Calificativ de parţial integru nu
există
7 trăsături ale unei conduite integre sunt:

• să fii cinstit, onest şi sincer, inclusiv faţă de tine însuţi;

• să negociezi cinstit (să tratezi oamenii pe aceeaşi bază,
fără prejudecăţi);
• să te conformezi spiritului şi literei legii şi
reglementărilor;
• să iei în considerare interesul public;
• să fii consecvent; 2
• să ai mintea deschisă şi gata să analizeze informaţii şi
idei noi;
• să întreprinzi acţiuni corective.
 Integritatea

 „Nu ce mâncăm ci ceea ce mistuim ne face

puternici; nu ce câştigăm ci ceea ce
economisim ne face bogaţi nu ce pretindem că
suntem ci ceea ce lucrăm ne oferă
integritate”.

filozoful englez Francis Bacon

 Factorii cheie
 1. Reglementarea administrativă minimă
 2. Transparenţa activităţii
 3. Automatizarea proceselor de lucru
 4. Segregarea strategică a funcţiilor, rotaţia
însărcinărilor şi realocarea personalului
 5. Responsabilitatea şi răspunderea
managementului
 6. Auditul intern şi auditul extern
 7. Moralul şi cultura organizaţională
 8. Recrutarea şi selectarea
 9. Codul de Conduită
 10. Dezvoltarea profesională
 11. Remuneraţia adecvată
 12. Relaţiile cu cetăţenii şi comunitatea de
afaceri.
 Când cauţi oameni pe care să-i
angajezi, cauţi trei calităţi:
integritate, inteligenţă şi
energie. Şi dacă nu-l găseşti pe
primul, ultimele două sunt o
combinaţie fatală
Warren Buffet
Integritatea înseamnă să facem ceea
ce este corect, chiar şi atunci când
nu se uită nimeni
Jim Stovall
Vă mulţumesc pentru
atenţie!
Întrebări,

opinii,

sugestii!