Coruptia o abatere de la moralitate

Conform Dicionarului de gndire politica Larousse, coruptia este definita ca fiind un abuz,
activ sau pasiv, al functionarilor publici, efectuat cu scopul obtinerii unor avantaje private sau alte
beneficii.
1
Dan Banciu i !"dulescu #orin adopt" o tratare cuprinz"toare a fenomenului, observ$nd c",
de fapt, %corup&ia nu $nseamn" numai luarea i darea de mit", traficul de influen&" sau abuzul de
putere i func&ie, ci i acte de imi'tiune ale politicului $n sfera privat", utilizarea func&iei publice $n
interes personal, realizarea unui volum de afaceri i tranzac&ii $ntre indivizi, grupuri i organiza&ii
prin eludarea normelor de legalitate i moralitate e'istente $n societate(
)
.

Ca si act antisocial, coruptia poate fi definita ca fiind abuzul de putere in urma caruia se
obtin beneficii sau avantaje personale, respectiv tratament preferential, promovari, avantaje
financiare si multe altele. *nfractiunea de coruptie este pedepsita prin lege, Legea nr. +,-)...
pentru prevenirea, descoperirea /i sancionarea faptelor de corupie se aplica persoanelor0
a) care exercit o funcie public, indiferent de modul n care au fost nvestite, n cadrul
autoritilor publice sau instituiilor publice;
b) care ndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcie sau o nsrcinare, n msura
n care particip la luarea deciziilor sau le pot influena, n cadrul serviciilor publice, regiilor
autonome, societilor comerciale, companiilor naionale, societilor naionale, unitilor
cooperatiste sau al altor ageni economici;
c) care exercit atribuii de control, potrivit legii;
d) care acord asisten specializat unitilor prevzute la lit. a) i b), n msura n care particip
la luarea deciziilor sau le pot influena;
e) care, indiferent de calitatea lor, realizeaz, controleaz sau acord asisten specializat, n
msura n care particip la luarea deciziilor sau le pot influena, cu privire la operaiuni care
antreneaz circulaia de capital, operaiuni de banc, de schimb valutar sau de credit, operaiuni
de plasament, n burse, n asigurri, n plasament mutual ori privitor la conturile bancare i cele
asimilate acestora, tranzacii comerciale interne i internaionale;
f) care dein o funcie de conducere ntrun partid sau ntro formaiune politic, ntrun sindicat,
ntro organizaie patronal ori ntro asociaie fr scop lucrativ sau fundaie;
1. Larousse 1 Domini2ue Colas0 !icionar de g"ndire politic. 3nivers enciclopedic )..4, p. +1
) #orin !"dulescu i Dan Banciu, #ociologia crimei $i criminalit%ii, Bucureti, 1556, p.)...
g) alte persoane fizice dec"t cele prevzute la lit. a) f), n condiiile prevzute de lege.
&
Codului penal prevede patru tipuri de infractiuni respectiv art.)781luarea de mit", art.)771
darea de mit", art.)761primirea de foloase necuvenite i art.)7+1traficul de infulen&". Conform
art.18+ Codului penal, datorit" gravit"&ii i impactului social, un loc important $l ocup" luarea de
mit" sau corup&ia pasiv", infrac&iune al c"rei subiect activ este circumstan&iat de lege, acesta putnd
fi doar un func&ionar $n sensul legii penale. 9stfel, in 9rt. 6: pedeapsa pentru oferirea, promisiunea
si darea de bani, foloase si cadouri, direct sau indirect se pedepseste cu inc;isoare intre ) si 1. ani,
in functie de gravitatea faptei si statutul persoanelor implicate.
Corup&ia reprezint" ansambul activit"&ilor care se desf"oar" $ntre dou" p"r&i, $n care una
dintre ele, f"cnd apel la func&ia sau calitatea celei de1a doua, ofer" acesteia un folos ilegal $n
sc;imbul unui avantaj reciproc. < =osep; #. >?e@. *n functie de circumstante, se poate vorbi de mica
coruptie, care se face la niveluri mai mici, de e'emplu micile atentii primite in cadrul medical, a
unui functionarA si marea coruptie, respectiv coruptia la nivel inalt a unui functionar public sau
demnitar. Benomenul corup&iei este perceput ca fiind unul dintre cele mai grave probleme sociale
ale &"rii noastre, al"turi de s"r"cie, birocra&ia e'cesiv", lipsa locuin&elor i a locurilor de munc" etc.
Coruptia in cadrul sistemului medical, a devenit o obisnuinta in !omania, majoritatea
pacientilor considerand acest (gest( ca fiind o obligatie sau o recunostinta pentru serviciile de care
acesta beneficiaza.
Coruptia din sitemul sanitar poate face diferenta dintre viata si moarte, deoarece de multe ori
oamenii ajung sa isi lase viata in mainile medicilor. 9cest fenomen nu este intalnit numai in
sistemul public, ci si in cel semi1privat si privat. 9stfel, personalul medical pretinde anumite plati
neoficiale pentru a acorda ingrijirea pacientilor, de care acestia teoretic ar avea dreptul sa
beneficieze gratis. Cica spaga, care poate ajunge la mii de euro, a devenit o traditie in cadrul
internarilor, dar mai ales interventiilor din salile de operatie. *n cazul unei operatii, din pacate cei
bolnavi trebuie sa cotizeze in functie de statutul celui cu care intra in contact. 9ceasta traditie
porneste de la simpli asistenti medicali care au menirea de a te conduce pana in sala de operatie,
continuand apoi cu anestezistul, acolo unde este cazul, medicul care opereaza, ajungandu1se uneori
si la directorul institutiei.
De de alta parte, o mare parte din fondurile destinate sistemului medical nu ajung unde
trebuie, fiind de multe ori descoperite ca fiind c;eltuieli nefondate. Desi procedurile de ac;izitii
publice ar trebui sa fie transparente, de multe ori statul ajunge sa deconteze sume enorme din
bugetul statului pentru c;eltuieli care nu au fost efectuate.
Cu cat sistemul sanitar este mai afectat de coruptie, cu atat eficienta si capacitatea de a
asigura o ingijire medicala eficienta si de calitate va fi mai redusa. Braudele ce au loc la un nivel
4 .Legea nr. +,-)... pentru prevenirea, descoperirea /i sancionarea faptelor de corupie
mai inalt incepand cu cele efectuate asupra bugetului primit de la stat, afecteaza in mod vizibil,
ducand la insuficienta fondurilor destinate salariilor, operatiilor, reparatiilor spitalelor sau
ac;izitionarea aparaturilor necesare. Ca urmare a lucrurilor spuse mai sus, angajatii sunt afectati de
lipsa de motivare, fapt ce afecteaza pacientii ce sunt e'pusi la cresterea cererii de mita si scaderea
calitatii serviciilor medicale.
En viziunea popula&iei, desi acest lucru este o modalitate de obtinere a unor avantaje prin
mijloace ilicite, corup&ia este perceput" ca avnd o intensitate i o amploare deosebite, actual
afectnd att interesele particulare, ct si pe cele generale. En prezent, corup&ia nu mai este privit"
singular, distinct de celelalte fenomene delicvente i deviante care se manifest" $n societatea
noastr".
*n sens criminologic corup&ia nu $nseamn" doar darea i luarea de mit", traficul de influen&"
sau primirea de foloase necuvenite, ci mai mult, respectiv renun&area la respectul fa&" de lege i
moral" care ar trebui s" primeze $n fa&a tuturor celorlalte. Coruptia ingreuneaza si altereaza
dezvoltarea economica, incalca drepturile fundamentale, opreste evolutia normala si transfera
resursele financiare la sectoarele care au nevoie.

B*BL*FG!9B*H0


1. Iasile Dobrinoiu, Corup&ia $n Dreptul Denal !omn, Hd. 9tlas Le',
Bucureti, 1557A
). J;eodor Crejeru, D.9.Detre Blorescu, Carieta #afta, Dan #afta, *nfrac&iunile
de corup&ie19specte teoretice i practice Hd. 9ll BecK, Bucureti, )...A
4. Legea nr.+,-)... pentru prevenirea, descoperirea i sanc&ionarea faptelor
de corup&ieA
8. !evista Dreptul, >r.,-1558A
7. LLL.just.ro
6. ;ttp0--LLL.drept.ugal.ro-documente-L3C!9!*M).H#H3!*M).DDB-IH!F>*C9
M).B9L9>.pdf
;ttp0--LLL.Kas.de-Lf-doc-KasN1,.8.117))1)14..pdfO1..1111)147)
;ttp0--LLL.scoalarosu.ro-rom1files-revista-pdf-5-coruptia.pdf