UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

MASTER ADMINISTRATIE PUBLICA

JATAREANU ALINA

MASTER AP, AN I, ID
CAPITOLUL I - CORUPTIA IN ADMINISTRATIA PUBLICA..........................................................1

CAPITOLUL II - FORMELE CORUPTIEI............................................................................................. 3

CAPITOLUL III - CAUZELE SI EFECTELE CORUPTIEI....................................................................3

CAPITOLUL IV - MASURI PENTRU COMBATEREA CORUPTIEI....................................................3

Campania” Coruptia te Condamna!”........................................................................................................................3

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………..14

1
 Capitolul I - Coruptia in Administratia Publica

Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului,

echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente,
submineaza economia de piata si pune in pericol stabilitatea institutiilor statale.
Corupti nu poate fi asimilata, in mod automat, cu faptele de natura penala, chiar daca in
majoritatea cazurilor ea este strans legata de criminalitate. Coruptia in sens larg, ca si coruptia
penala scot in evidenta aceeasi atitudine fata de morala si etica si pentru a mere la esenta
trebuie precizat ca in toate situatiile ea tine de abuzul de putere si de incorectitudine in
adoptarea unei decizii.
Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii, pentru sine
ori pentru altul, a unui castig necuvenit. Ea presupune :
- abuzul de putere in exercitarea atributiilro de serviciu ;
- frauda ( inselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau entitati ) ;
- utilizarea fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor
electorale ;
- favoritismul ;
- instituirea unui mechanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul privatizarii
sau achizitiilor publice ;
- conflictul de interese ( prin angajarea in tranzactii sau dobandirea unei pozitii sau unui
interes comercial care nu este compatibil cu rolul si indatoririle oficiale ).
Investirea intr-o functie oficiala este un act de incredere prin care o persoana capata
autoritatea de a ationa in numele unei institutii private, publice sau non-profit. Coruptia
inseamna impunerea unui prêt illicit pentru un serviciu sau utilizrea puterii conferite de
functie pentru promovarea unor scopuri ilicite. Coruptia se manifesta prin acte de omisiune
sau comitere. Ea poate implica activitati legale ori ilegale si poate aparea in interiorul unei
organizatii (de exemplu, delapidarea ) sau exteriorul acesteia ( de exemplu extorcarea ).
Efectele diferitelor tipuri de coruptie sunt foarte variate. Desi uneori actele de coruptie pot
avea ca rezultat un beneficiu social net, in general coruptia duce la ineficienta, injustitie si
inechitate.
Actele de coruptie difera ca proportii si ca tip. Unele sunt de tipul “liber profesionist”
generate de activitatile anumitor persoane sau grupuri oficiale care incearca sa profite de pe
urma monopolului de putere prin mita. Alte acte de coruptie sunt generate, din pacate, de
coruptia sistematica. Recent doi autori au distins un tip de coruptie analog faultului din sport
si un alt tip care reprezinta insasi incalcarea regulilor prin care se defineste si se pedepseste
2
faultarea. In cel de-al doilea caz, competitia sportive isi pierde practic sensul. Luis Moreno
Ocampo numeste acest fenomen “ hiper-coruptia”. Etica pe care i-o pune Herbert Werlin este
aceea de “ coruptie secundara “, pe care o compara cu alcoolismul.
Indiferent de terminologie, atunci cand coruptia ajunge intr-o astfel de faza, ea devine
mortala. Din pacate , aceasta este situatia existenta in mai multe orase din intreaga lume.
Coruptia sistematica genereaza costuri economice, prin distorsionare masurilor stimulative,
costuri politice, prin subminarea institutiilor, si costuri sociale prin redistribuirea avutiei si
puterii catre cei care nu le merita. Atunci cand coruptia submineaza dreptul la proprietate ,
statul de drept si stimularea investitiilor, dezvoltarea economica si politica sunt compromise.
Coruptia exista in toate tarile. Insa ea tinde sa afecteze mai mult tarile sarace, in care poate
determina sunbminarea dreptului la proprietate, statul de drept si stimulentele oferite pentru
investitii.
Grupul Multidisciplinar privind Coruptia ( GMC ), infiintat de catre
ComitetuluiMinistrilor al Consiliului Europei in anul 1994, a adoptat urmatoarea definitie: “
coruptia cuprinde comisioanele oculte si toate celelalte demersuri care implica persoane
investite cu functii publice sau private, care si-au incalcat obligatiile care degurg din
calitatea lor de functionari public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o
alta relatiie de acest gen, in vederea obtineriide avantaje ilicite, indifferent de ce natura,
pentru ele insele sau pentru altii “.
Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia semnata de Romania la data
de 27 ianuarie 1999 defineste coruptia, in cele doua modaliatati de savarsire, active si
pasiva :
- Coruptia activa : “ promisiunea , oferirea sau darea cu intentie, de catre orice
persoana, direct sau indirect a oricarui folos necuvenit, catre un functionar public,
pentru sine ori pentru altul, in vederea indeplinirii abtinerii de la a indeplini un act in
exercitiul functiilor sale”.
- Coruptia pasiva : “ solicitarea ori primirea cu intentie de catre un functionar public,
direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea
unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, in vederea indeplinirii sau abtinerii
de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale”.
Potrivit conventiei, aceste fapte constituie coruptie daca sunt savarsite de functionaroi
publici nationali, functionari publici straini, parlamentarii nationali, straini si ai adunarilor
parlamentare internatioanle, functionarii internationali, precum si de persoane care
reprezinta organizatii internationale. De asemenea, coruptia priveste atat sectorul public,
cat si cel privat.
3
 Capitolul II - Formele coruptiei

A. Coruptia administrative
 Administratia publica locala. Factori de risc :
 Repartizare locuintelor ;
 Aplicarea legilor fondului funciar si a retrocedarii imobilelor ;
 Eliberarea de autorizatii si certificate ;
 Contracte de concesionare, asociere si inchiriere ;
 Contracte de achizitii publice de lucrari, bunuri si service ;
 Gestionarea patrimoniului public ;
 Transferul de patrimoniu intre institutii publice ;
 Valorificare bunurilor patrimoniale ale institutiilor publice aflate in exces ;
 Acordarea de ajutoare in caz de dezastre si acordarea de facilitate populatiei in
diverse domenii (incalzirea, agricultura, ajutoare sociale sau de urgent) ;
 Inmatriculari de autoturisme ;
 Eliberarea permiselor de conducere auto ;
 Selectarea / promovarea personalului .
 Autoritatile centrale ale administratiei publice. Factori de risc :
 Privatizarii ;
 Achizitii publice ;
 Acordarea de licente ;
 Contingentari ;
 Autorizatii ;
 Scutiri si esalonari de taxe si impozite.
 Autoritati vamale. Factori de risc :
 Control vamal ;
 Evaziune fiscal ;
 Contrabanda ;
 Aparare, ordine si siguranta nationala. Factori de risc :
 Trafic de influenta ;
 Avansari in grad si in functii in mod preferential sau pe alte criterii, altele
decat cel al competentei ;
 Activitatea de cercetare penala ;
 Cultura si invatamant. Factori de risc :
 Preluare de spatii ;

4
  Proliferarea institutiilor de invatamant superior particulare grefate pe societati
comerciale ;
 Neplata taxelor si impozitelor ;
 Promovarea exmenelor de bacalaureat si de licenta in mod fraudulos ;
 Repartizarea burselor in mod preferential ;
 Primirea unor foloase necuvenite .
 Sanatate si asistenta sociala. Factori de risc :
 Neplata contributiei de asigurari sociale ;
 Folosirea acestor fonduri in alte scopuri ;
 Achizitionarea ( importul ) de tehnica si aparatura medicala si neutilizarea
acestora :
 Lipsa de medicamente si asistentei medicale :
 Proliferarea bolilor si accidentelor de munca .

B. Coruptia in justitie
 Autoritati judecatoresti. Factori de risc :
 Trafic de influenta :
 Influentarea cercetarilor penale :
 Influentarea deciziilor judiciare :
 Executarea hotararilor judecatoresti .

C. Coruptia politica
 Parlament. Factori de risc :
 Efectele imnunitatii parlamentare ;
 Activitatile de lobby ;
 Interese de grup sau clientelare care pot influenta initiativele legislative.
 Partidele politice.Factori de risc :
 Finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale ;
 Formele de control asupra surselor de finantare a partidelor politice si a
modului de cheltuire a resurselor.

In conformitate cu Legea nr. 78/8.05.2000 pentru prevenirea, descoperirea si

sanctionarea faptelor de coruptie, infractiunile de coruptie sunt :
- Luare de mita ( art.254 din Codul penal );

5
 - Darea de mita (art.255 din Codul penal );
- Primirea de foloase necuvenite ( art.256 din Codul penal );
- Traficul de influenta ( art.257 din Codul penal ).
Sunt considerate infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie :
- Stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala , a
bunurilor apartinand agentilor economici la care satatul sau o autoritate a
administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiuni de privatizare sau
cu ocazia unei tranzactii comerciale, or a bunurilor apartinand autoritatilor publice
sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsite de cei
care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare ;
- Acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare,
neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale
creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante ;
- Utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care a fost
acordate.

Capitolul III - Cauzele si efectele coruptiei

Coruptia are cauze majore care pot eradicate intr-un timp indelungat.
Una dintre ele este mentalitatea. Pretentiile populatiei de la administratie sunt mici, la fel
si performantele acesteia. Ceea ce lipseste in cea mai mare masura cetatenilor din Romania
este simtul raspunderii, incepand chiar de la politicieni care conduc tara, exemplu care se
propaga pana in paturile cele mai de jos.
Un alt aspect generator de coruptie este gradul foarte mare de implicarea statului in
economie. Procesul de reducere a rolului statului este unul extreme de indelungat si de
intortocheat, care uneori genereaza mai multa coruptie decat elimina.
In cele din urma, coruptia este asociata cu saracia – societatile sarace sunt mai corupte iar
la randul ei, coruptia este un mechanism prin care avutia se concentreaza in partea superioara
a piramidei. Este cazul Romaniei, care se inspira tot mai mult din modelul tarilor latino-
americane.
Cele mai important efecte ale coruptiei sunt :
- Cinismul, lipsa increderii si ignorarea legii. Acestea pot duce la randul lor, la
cresterea instabilitatii politice ;

6
 - Costuri economice directe.Unele dintre acestea sunt evidente si dramatice – cazul
dictatorilor care sustrag, pentru ei si familiile lor, miliarde de dolari din economiile
statelo respective. Dar, in general, costul serviciilor publice care nu sunt furnizate in
mod corespunzator si costurile mari ale programelor guvernamentale ,datorita
coruptiei, reduc atat cresterea economica, cat si satisfactia oferita de srviciile
publice.
Coruptia nu inseamna intotdeauna mita. Castigul personal poate fi rezultatul relatiilor
stranse dintre furnizori si agentii de aporvizionare a institutiilor publice, care determina
oportunitatea unor locuri de munca pentru functionari atunci cand acestea parasesc sectorul
public. Sau poate rezulta din relatiile dintre marii industriasi si candidatii care primesc mari
donatii din partea primilor.
Prezenta companiilor straine reprezinta un catalizator pentru coruptie, pentru ca acestea
par prazi usoare si sunt adesea mai bogate decat functionarii locali. Ceea ce poate parea o
mita enorma pentru functionar ar fi de fapt o cheltuiala obisnuita pentru compania stra

Capitolul IV - Masuri pentru combaterea coruptiei

Robert Klitgaard ofera cateva sugestii practice pentru combaterea coruptiei. Pe baza mai
multor studii de caz, recomandarile sale include :
 Programe de educare publica ( daca stabilitatea normelor de comportament este o
parte a problemei, acestea trebuie accentuate) ;
 Supravegherea functionarilor ;
 Folosirea anumitor oficialitati corupte ca exemple ;
 Schimbarea programelor de motivare ( a recompenselor );
 Profesionalizarea birocratiei ( acestea pare a fi explicatia performantelor mai bune ale
statelor industrializate );
 Presiunea international. Recent, a fost fondata o noua organizatie international,
Transparency International , pentru a ajuta statele lumii sa reduca gradul coruptiei
din administratie.
Solutia lui Robert Klitgaard se pot particulariza la nivelul functionarilor publici din
Romania. Diminiuarea coruptiei se poate realiza prin :
- Salarii mai mari pentru functionari ;
- O mai buna instruire a acestora;
- Proceduri de sesizare/reclamatii mai bune ;

7
 - Mai putine acte si formulare ;
- Introducerea unui “ cod de comportare “ pe care functionarii sa fie obligati sa il
respecte ;
- Afisarea drepturilor cetatenilor in birouri ;
- Mai multa deschidere sau amabilitate in explicarea actiunilor ;
- Incurajarea functinarilor sa semnaleze public aspectele negative ale institutiilor in care
lucreaza ;
- Controale si pedepse mai riguroase pentru functionari ;
- Pedepse mai mari pentru cei care ofera mita .
Tinand cont de aceste aspecte, in 1999, s-a incercat adoptarea unei masuri pentru
diminuarea coruptiei in administratie prin Legea nr. 188/1999 privind Statul functionarilor
publici, Prin acesta lege s-a infiintat Agentia Nationala a Functionarilor Publici cu scopul de
a crea si dezvolta un corp profesionist de functionari publici care se vrea o organizatie care
reprezinta mai muolt decat un sindicat si care ar trebui sa se implice in imbunatatirea
activitatii din domeniul administratiei publice, prin : reducerea gradului de implicare a
politicului in administratie ; instituirea unui mecanism de protejare a celor care refuza sa se
implice in activitati incorecte impotriva sefilor care ii dau astfel de ordine, precum si a celor
care dezvaluie astfel de practice ; instituirea unui cod etic a carui incalcare sa fie aspru
sanctionata.
Pentru perioada imediat urmatoare si in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana
Guvernul Romaniei a stabilit anumite masuri pentru combaterea coruptiei din administratie:
o Completarea si inasprirea legislatiei actuale in scopul eliminarii birocratiei si pentru
asigurarea unor formulari clare si transparente, care sa elimine posibilitatile de
interpretare subiectiva si arbitrara a prevederilor legale in aplicare ;
o Introducerea de reglemenatri precise pentru stabilirea competentelor fiecarei institutii
in scopul prevenirii abuzurilor si actelor de coruptie ;
o Stimularea concurentei loiale si asigurarea transparentei achizitiilor publice, in
vederea eliminarii si prevenirii aparitiei procedurilor si sistemelor clientelare ;
o Obligativitatea infiintarii in fiecare institutie din administratia publica a unui singur
giseu de primire a solicitarilor cetatenilor, indiferent de continutul acestora, pentru a
elimina contactul direct dintre cetateni si functionarii publici care raspund direct de
rezolvarea problemei solicitate ; in mod similar se va proceda pentru investitorii
straini, organizandu-se in serviciul unic in cadrul fiecarei institutii.

8
 Studiu de caz

Campania” Coruptia te Condamna!”

Pe data de 23 septembrie 2009, Direcţia Generală Anticorupţie

din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în
parteneriat cu Ministerul Federal de Interne din Germania a lansat o
campanie finanţată din fondurile proiectului Phare „Dezvoltarea
Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi
Internelor”. Campania “Corupţia te condamnă!”continuă campaniile
anterioare derulate în 2006 şi 2007 de către Direcţia Generală
Anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative.
În contextul procesului de post-aderare la Uniunea Europeană, România prin instituţiile cu
atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei trebuie să continue activităţile de
conştientizare a opiniei publice asupra fenomenului corupţiei.

Direcţia Generală Anticorupţie, structură specializată pentru prevenirea şi combaterea

corupţiei în rândul personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, este
beneficiara proiectului de twinning PHARE RO-2005/017-553.05.01 „Dezvoltarea Direcţiei
Generale Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor”, proiect implementat în
parteneriat cu Ministerul Federal de Interne din Germania

Proiectul este structurat pe patru componente care prevăd măsuri şi activităţi concrete de
creştere a capacităţii instituţionale a Direcţiei Generale Anticorupţie în vederea îndeplinirii
misiunilor care îi revin. Componenta 4 se referă la ameliorarea transparenţei şi cunoaşterii de
către public a Direcţiei Generale Anticorupţie şi crearea unor instrumente de transparenţă
implementate printr-o campanie de informare publică, având un buget special destinat acestei
activităţi.

Mesajul campaniei “Coruptia te condamna”

9
 Campania va avea un mesaj cu caracter preventiv de conştientizare, adresat populaţiei
active. Mesajul vizează conştientizarea cetăţenilor cu privire la faptul că atunci când dau mită
sunt la fel de vinovaţi ca cei care iau mită.

Prin această campanie, dorim ca populaţia să înţeleagă că darea de mită constituie infracţiune
şi se pedepseşte conform legii cu inchisoare de la sase luni la cinci ani. Cetăţenii trebuie să
conştientizeze faptul că atunci când intră în contact cu funcţionarii Ministerului Internelor si
Reformei Administrative sunt obligaţi să respecte legislaţia şi normele, care reglementează
activitatea acestora sau să suporte rigorile legii, dacă au greşit, fără să încerce să aleagă o cale
mai uşoară de a-şi rezolva problemele dând mită. Afirmaţia “Mie nu mi se poate întâmpla aşa
ceva” este contracarată în cadrul campaniei atât de planul vizual (imaginea cătuşelor – simbol
al detenţiei – inevitabil legate de mâna celui care dă mită) cât şi de planul verbal (sloganul
“Corupţia te condamnă!”).

Scopul

Campaniei

• Este de a-i determina pe cetăţeni să nu mai apeleze la mită atunci când intră în contact cu
funcţionarii Ministerului Internelor si Reformei Administrative şi au „derezolvat o
problemă”.
• De asemenea se doreste responsabilizarea cetăţenilor cu privire la obligaţia sesizării faptelor
de corupţie către instituţiile competente.

10
• Pentru realizarea scopului vor fi transmise mesaje de conştientizare, precum şi mesaje de
informare privind canalele de comunicare şi căile de sesizare a faptelor de corupţie.

Obiective
 Reducerea disponibilităţii cetăţenilor de a oferi mită.
 Cunoaşterea competenţelor şi atribuţiilor Direcţiei
Generale Anticorupţie.

Grupul tinta
Campania urmăreşte promovarea unui mesaj cu caracter preventiv de conştientizare,
adresat populaţiei active cu vârsta cuprinsă între 18 - 55 ani.
Mesajul va fi susţinut prin realizarea de afişe, broşuri, obiecte promoţionale (pixuri şi
agende) şi panouri de informare (bannere) cu mesaje anticorupţie, care vor fi amplasate pe
clădiri aparţinând Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Astfel, pentru a
indeplini obiectivul campaniei, au fost realizate 7.000 afişe (5.000 afişe format A3 şi 2.000
afişe format A4), 10.000 fluturaşi format A7, 1.000 broşuri, 100 agende, 100 pixuri şi 120
bannere cu mesaj anticoruptie

Totodată, va fi lansată o pagină de Internet dedicată

campaniei, www.stopcoruptiei.ro, pe
aceasta fiind afişate mesaje anticorupţie, legislaţia din
domeniu, afişul campaniei, spoturile video realizate în
cadrul altor campanii Directiei Generale Anti-coruptie şi un
joc video, prin care va fi testată predispoziţia utilizatorului către comiterea de fapte de
corupţie. Jocul va fi conceput împreună cu specialişti IT, urmând să fie un mod de a trezi
interesul cetăţenilor astfel încât aceştia să fie mai receptivi cu privire la mesajele anticorupţie.
11
 Similar campaniilor anterioare, populaţia este totodată încurajată să sune la linia gratuită
anticorupţie a Directiei Generale Anti-Coruptie, 0800.806.806, pentru a semnala fapte de
acest fel. În anii anteriori, acest îndemn şi-a demonstrat eficacitatea, în baza sesizărilor
telefonice ale cetăţenilor fiind instrumentate mai multe dosare penale, atât în 2006 cât şi în
2007.

Campania “Coruptia te condamna” a avut rezultate imediate atat in randul populatiei cat si
in randul functionarilor publici. Astfel, la mai putin de 2 saptamani de la lansarea campaniei,
mai exact pe 3 octombrie 2009, Tribunalul Bucuresti a dispus arestarea pentru 29 de zile a
doi cetateni care au fost prinsi in flagrant de catre ofiterii Directiei Generale Anticoruptie.
Acestia doreau sa mituiasca doi angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor dupa ce
unul dintre ei a fost prins in trafic, la volanul unui autoturism fara a detine permis de
conducere. Suma oferita de catre ce doi barbati drept mita a fost de 500 de lei.

12
 Alina Proifiroiu si Irina Popescu : “ Bazele administratiei publice”,editia II, Ed.
Economica, Bucuresti 2004.
 Robert Klitgaard, Ronald MacLean-Abaroa, and H. Lindsey, trd. Gratiela
Zotica: “Orase corupte: ghid practic de tratament si prevenire”, Ed. Humanitas,
Bucuresti 2006.
 Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie.
 http://www.transparency.org.ro
 http://www.stopcoruptiei.ro
 http://www.mai-dga.ro
 http://www.astonsoftware.ro (sectiunea stiri)

13
14