CUPRINS

1.REZUMAT.....................................................................................................................................................3
2.DESCRIEREA PROBLEMEI DE POLITICĂ PUBLICĂ..............................................................................3
2.1 Amploarea problemei...............................................................................................................................3
3.ANALIZA PROBLEMEI................................................................................................................................4
3.1 Analiza actorilor implicați în rezolvarea problemei de politică publică....................................................4
3.2 Actorul responsabil de rezolvarea problemei............................................................................................4
3.3 Alți actori implicați în rezolvarea problemei analizate.............................................................................4
3.4 Identificarea alternativelor pentru rezolvarea problemei de politică publică............................................4
3.5 Instrumentele de politică publică.............................................................................................................5
3.6 Criteriile în funcție de care decidentul va lua decizia...............................................................................5
3.7 Alegerea alternativei de politică publică...................................................................................................5
3.8 Comunicarea rezultatelor către client.......................................................................................................7
5. CONCLUZII..................................................................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................9

2
 1.REZUMAT

Cazinoul Vatra Dornei este un imobil construit între anii 1896 – 1898, proprietate a
Consiliului Local Vatra Dornei.
Acest imobil, de o valoare arhitectonică deosebită, este considerat la ora actuală monument
arhitectonic, figurând pe lista Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor istorice.
Construcția Cazinoului se impune ca reprezentativă în ansamblul edificiilor stațiunii balneo-
climaterice Vatra Dornei, cu evident potențial economic, inclusiv în contextul turismului național și
internațional.
Clădirea cazinoului Vatra Dornei a rămas neutilizabilă după întreruperea lucrărilor de
consolidare și restaurare în anul 1990, lucrări ce au fost începute pe baza unui proiect în anul 1988.

2.DESCRIEREA PROBLEMEI DE POLITICĂ PUBLICĂ

Este greu de precizat numărul de persoane afectate de această problemă, dar probabil toţi
locuitorii orașului Vatra Dornei, precum și turiștii care vizitează orașul, care au un sentimet de
nostalgie în momentul în care descoperă starea avansată de degradare în care se află, în raport cu
importanța, acest obiectiv turistic.

2.1 Amploarea problemei

În oraşul Vatra Dornei a fost construit în anii 1896-1898 „Cazinoul Balnear” proiectat de
către arhitectul austriac Peter Paul Bran şi finanțat de către Guvernul Cezaro-Crăiesc. Acest imobil a
constituit în anii 1900-1980 mândria orașului şi a întregii ţări, fiind considerat monument istoric şi
arhitectonic, figurând pe lista Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor istorice.
Construcţia Cazinoului se impune ca reprezentativă în ansamblul edificiilor staţiunii balneo-
climaterice Vatra Dornei, cu evident potenţial economic inclusiv în contextul turismului national şi
internaţional.
Urmare a H.G. nr. 622/14.08.1995, s-a hotărât trecerea Cazinoului Balnear Vatra Dornei în
proprietatea publică a statului şi în administrarea Consiliului Local al oraşului Vatra Dornei, judeţul
Suceava.
Clădirea se compunea din două tronsoane, primul fiind cel original din 1898, iar al doilea
rezultatul extinderii acestuia în partea de sud în anul 1936, cu continuare în perioada 1960. În anul
1988 la clădirea Cazinoului au început lucrările de modernizare şi amenajare, sub administraţia
Intreprinderii Balneo Climaterice Vatra Dornei - IBC. În cadrul acestor lucrări tronsonul II al clădirii,
fiind străin stilului iniţial al Cazinoului, a fost demolat. În acest sens s-au turnat doar fundaţiile, iar
la primul tronson au fost executate anumite lucrări la nivel structural. Atât lucrările interioare cât şi
cele exterioare au fost sistate ulterior.
Lucrările de consolidare şi restaurare începute în anul 1988, au fost sistate în anul 1990, din
cauza lipsei de fonduri şi nu au mai fost reluate nici la ora actuală, construcția rămânând neutilizabilă
după abandonarea lucrărilor.
Fără o intervenţie urgentă clădirea riscă să se autodemoleze, pierzându-se astfel din
patrimoniul național un obiectiv de maximă importanţă istorică, arhitecturală, culturală şi turistică.

3
 Şi la ora actuală oraşul Vatra Dornei este vizitat de numeroşi turişti din ţară şi străinătate, care
sunt indignaţi şi consternaţi de indiferenţa cu care este lăsat în ruină acest monument arhitectonic şi
istoric de importanţă naţională „Cazinoul Balnear” şi care este în prezent o pată pentru oraşul Vatra
Dornei şi pentru întreaga ţară.

3.ANALIZA PROBLEMEI
3.1 Analiza actorilor implicați în rezolvarea problemei de politică publică

Legislația care precizează modul de rezolvare a problemei:

Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
Legea 259/2006 pentru modificarea și completarea legii 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice;
Legea 41/1995 privind protejarea patrimoniului cultural național;
Ordin nr. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a obligației privind folosința
monumentului istoric și a conținutului acesteia.

3.2 Actorul responsabil de rezolvarea problemei

Actorul responsabil de rezolvarea problemei este Consiliul Local Vatra Dornei în
proprietatea căruia se află acest edificiu.
În calitate de proprietar al acestei construcţii, are obligaţia de a salva acest obiectiv de
maximă importanţă istorică, arhitecturală, culturală şi turistică, obiectiv care face parte din
patrimoniul naţional, clădire simbol pentru municipiul Vatra Dornei.

3.3 Alți actori implicați în rezolvarea problemei analizate

Alți actori implicați pot fi: Uniunea Europeana, Guvernul României, Consiliul Judeţean Suceava
prin implicare de susţinere financiară.

3.4 Identificarea alternativelor pentru rezolvarea problemei de politică publică

O alternativă ar fi stabilirea funcționalității generale a spațiilor, inclusiv cu refacerea
tronsonului demolat, cu scopul readucerii clădirii la destinația inițială, aceea de cazinou.
O a doua alternativă ar fi restaurarea, consolidarea și amenajarea Cazinoului Vatra Dornei
se va face cu păstrarea aspectului exterior inițial, urmând ca imobilul să aibă funcțiune culturală, prin
crearea de săli de spectacole, expoziții, întruniri, etc.;
Cea de a treia alternativă ar fi concesionarea imobilului cu terenul aferent către un
investitor privat, urmând ca acesta, după renovare, să folosească imobilul pentru spații comerciale, și
restaurante.

4
 3.5 Instrumentele de politică publică
Pentru primele două alternative instrumentele de politică publică sunt legislația în domeniu și
Fondul European de Dezvoltare Regională, iar pentru a treia alternativă instrumentul de politică
publică este legislația în domeniu.

3.6 Criteriile în funcție de care decidentul va lua decizia

Criteriile care vor sta la baza alegerii unei alternative vor fi: creșterea atractivității zonei,
economicitate, creșterea economică a localității, crearea de noi locuri de muncă și atragerea unui
număr mai mare de turiști în zonă.

3.7 Alegerea alternativei de politică publică

Etapele elaborării unui model multiatribut se prezintă astfel: stabilirea scenariilor de viitor
posibile; identificarea alternativelor disponibile; evidențierea criteriilor de evaluare a alternativelor;
construirea tabelelor de decizie; stabilirea ponderilor fiecărui criteriu; efectuarea calculelor;
realizarea analizei de sensibilitate pentru verificarea rezultatului obținut.
Scenarii de viitor posibile:
Scenariul I – Status Quo prin care nu se investește pentru reabilitarea și consolidarea cazinoului,
în acest caz situația rămâne neschimbată, cum este în fotografia de mai jos, existând riscul pierderii
unui monument istoric important pentru localitate, monument ce face parte din patrimoniul național,
precum și degradarea imaginii stațiunii balneo-climaterice Vatra Dornei.

Scenariul II – efectuarea lucrărilor de reabilitare, consolidare și amenajare a cazinoului Vatra

Dornei.
Lucrările de restaurare, consolidare și amenajare a Cazinoului Vatra Dornei ar aduce orașului
Vatra Dornei mai multe beneficii din care enumerăm:
 refacerea imaginii arhitecturale a centrului stațiunii balneo-climaterice Vatra Dornei;
 creșterea atractivității zonei;
 repunerea cazinoului în circuitul turistic;

5
  creșterea calității serviciilor turistice;
 crearea de noi locuri de muncă;
 dezvoltare regională locală.
După lucrările de restaurare, consolidare și amenajare a Cazinoului, acesta ar putea arăta ca în foto
de mai jos:

Scenariul recomandat este scenariul II.

Criterii Pondere Alternative

Destinație Destinație Concesionare
inițială - cazinou culturală investitor privat
Creșterea atractivității .20 80 60 45
zonei 16,00 12,00 9,00
Economicitate .15 25 40 100
3,75 6,00 15,00
Creșterea economică a .25 70 65 35
localității 17,50 16,25 8,75
Crearea de noi locuri de .15 65 55 80
muncă 9,75 8,25 12,00
Atragerea unui număr .25 100 90 45
mai mare de turiști în 25,00 22,50 11,25
zonă
Total 1.00 72,00 65,00 56,00

Comparând rezultatul alternativelor studiate se observă că alternativa optimă este destinația

inițială, cea de cazinou.
Pentru a afla alternativa optimă în ceea ce privește destinația pe care o va avea Cazinoul Vatra
Dornei, în urma lucrărilor de reabilitare, consolidare și amenajare, am ales ca model de analiză,

6
modelul multiatribut, deoarece acest model este util în luarea deciziilor, în care se alege între mai
multe variante distincte pentru rezolvarea unei singure probleme.

3.8 Comunicarea rezultatelor către client

1. Canale de comunicare folosite pentru a comunica clientului alternativa de politică publică
aleasă
E-MAIL
2. Mijloace de comunicare folosite pentru comunicarea către client a rezultatului de analiză
Comunicarea rezultatului analizei către client a fost realizată printr-un raport de analiză prin
INTERNET.

7
 5. CONCLUZII
Valoarea arhitectonică a acestui monument, importanţa deosebită ce o poate juca în
dezvoltarea staţiunii, a turismului în zonă şi chiar a municipiului Vatra Dornei, impun reluarea şi
continuarea de urgenţă a lucrărilor, stabilite prin proiecte şi studii realizate de instituţii specializate
în domeniu.
Neexecutarea, în cel mai scurt timp, a lucrărilor de consolidare a acestei clădiri va conduce la
pierderea unui obiectiv de maximă importanţă istorică, arhitecturală, culturală şi turistică ce face
parte din patrimoniul naţional, precum şi degradarea imaginii Staţiunii balneo-climaterice Vatra
Dornei.

8
 BIBLIOGRAFIE
1. Marton B.,curs Analiza politicilor publice,Cluj Napoca, 2011
2. Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
3. Legea 259/2006 pentru modificarea și completarea legii 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice;
4. www.vatradorneilive.ro;
5. http://ro.wikipedia.org;
6. Articol din Gândul.info – “Cazinoul din Vatra Dornei, fosta bijuterie a protipendadei
vieneze”
7. www.dinuzara.ro