Vol - II Memoriu General or - Ialoveni

INSTITUTUL NA
"URBANPROIECT"
Obiect Nr. 15852

PUG cu PUZ CENTRUL
or. IALOVENI
Volumul II
MEMORIU GENERAL
Chi
INSTITUTUL NA
"URBANPROIECT"
Obiect Nr. 15852

PUG cu PUZ CENTRUL
or. IALOVENI
Volumul II
MEMORIU GENERAL
Director general Iu.Povar
Director DU L.M
Arhitect f proiect L.M
Chi
Borderou materiale:
I. Piese scrise
Volumul I. Memoriu de sinteză.

Volumul II. Memoriu general.
Volumul III. Regulament local de urbanism.
II. Piese desenate
1. Încadrarea în teritoriu. Plan de situaţie. Sc. 1:25 000

2. Zonificarea funcţională. Situaţia existentă. Sc. 1:5 000
3. Situaţia hidrogeotehnică. Restricţii hidrogeotehnice. Sc. 1:10 000
4. Protecţia mediului. Restricţii ecologice. Situaţia existentă. Sc. 1:10 000
5. Disfuncţionalităţi şi priorităţi. Protecţia civilă. Situaţia Sc. 1:10 000
existentă.
6. Zonificarea funcţională. Reglementări. Sc. 1:5 000
7. Schiţă de reconstrucţie şi amenajare a zonei centrale. Sc. 1:2 000
8. Căi de comunicaţii şi transport. Cartograma intensităţii Sc. 1:10 000
circulaţiei de transport. Situaţia existentă.
9. Căi de comunicaţii şi transport. Reţeaua de străzi şi drumuri. Sc. 1:10 000
Reglementări.
10. Căi de comunicaţii şi transport. Schema de circulaţie Sc. 1:10 000
transportului public. Reglementări.
11. Alimentarea cu apă potabilă. Reglementări. Sc. 1:10 000
12. Canalizare menageră. Reglementări. Sc. 1:10 000
13. Alimentarea cu gaze naturale şi energie termică. Sc. 1:10 000
Reglementări.
14. Alimentarea cu energie electrică. Telecomunicaţii. Sc. 1:10 000
Reglementări.
15. Unităţi teritoriale de referinţă. Reglementări. Sc. 1:10 000
16. Obiecte de utilitate publică. Reglementări. Sc. 1:10 000
17. Circulaţia terenurilor. Reglementări. Sc. 1:15 000
III. Versiunea electronică
-2-
Cuprinsul
1. Întroducere..........................................................................................................pag. 6
1.1 Obiectul lucrării
1.2 Colectivul de elaborare
1.3 Surse documentare
1.4 Scurt istoric
2. Situaţia hidrogeologică.....................................................................................pag. 10
2.1 Condiţiile geomorfologice şi procesele geologice exogene
2.2 Structura geologică
2.3 Condiţiile hidrogeologice
2.4 Condiţiile hidrologice
3. Potenţialul economic.........................................................................................pag. 14
3.1 Caracterizarea situaţiei existente
3.2 Prognoza potenţialului economic
4. Populaţia............................................................................................................pag. 19
4.1 Situaţia existentă
4.2 Calculul numărului populaţiei pentru perspectivă
5. Fondul locativ....................................................................................................pag. 24
5.2 Prognoza fondului locativ
6. Dezvoltarea infrastructurii sociale..................................................................pag. 30

6.1 Autorităţile Administraţiei publice locale de nivelul I şi II şi serviciile
descentralizate şi desconcentrate de stat
6.2 Instituţii de educaţie
6.3 Obiective ocrotirii sănătăţii
6.4 Obiective de cultură, sport şi agrement
6.5 Obiective de comerţ, alimentaţie publică şi deservire comunală
7. Zonificarea teritoriului …................................................................................pag. 36

8.2 Propuneri de proiect
8.3 Ocrotirea monumentelor de istorie, arhitectură şi cultură
8. Organizarea zonei industriale........................................................................pag. 44

8.2 Soluţii urbanistice
8.3 Concluzii
-3-
9. Căi de comunicaţii şi transport........................................................................pag. 59
9.2 Soluţii urbanistice
10. Alimentarea cu apă potabilă..........................................................................pag. 67

10.3 Indicii tehnico-economici
11. Canalizare.......................................................................................................pag. 71
12. Salubrizarea teritoriului................................................................................pag. 78

13. Alimentarea cu gaze naturale........................................................................pag. 82

14. Alimentarea cu energie electrică...................................................................pag. 86

14.1 Sarcina electrică
14.2 Schema de alimentare cu energie electrică
14.3 Determinarea valorii edeficiilor reţelilor de electricitate
15. Alimentarea cu energie termică....................................................................pag. 98

16. Sistemul de telecomunicaţii...........................................................................pag. 99

17. Protecţia mediului. Restricţii ecologice........................................................pag. 100

17.1 Caracteristica generală natural-climatică şi ecologică
a amplasării or. Ialoveni
17.2 Caracteristica principalelor tipuri şi surse de impact asupra mediului
17.3 Măsuri pentru ameliorarea stării mediului
17.4 Evaluarea complexă a situaţiei existente a mediului
17.5 Prognoza situaţiei mediului ambiant
-4-
18. Protecţia civilă................................................................................................pag. 122
18.1 Pericole cu caracter natural şi tehnogen, apariţia cărora este posibilă
pe teritoriul or.Ialoveni
18.2 Probleme în domeniul apărării împotriva incendiilor şi căile de
soluţionare a acestor
18.3 Măsuri de contracarare a calamităţilor naturale, avariilor, catastrofelor (CNAC)
19. Concluzii. Direcţii prioritare de dezvoltare.................................................pag. 128
20. Indicatorii tehnico-economici......................................................................pag. 130
-5-
1. INTRODUCERE
1.1 Obiectul lucrării

Prezenta lucrare este elaborată la comanda Primăriei or.Ialoveni prin Caiet de sarcini
pentru actualizarea documentaţiei de urbanism, Sarcină sanitară nr.76 din 15.02.2018,
Contractul nr.40/15852 din 11.04.2017.
Totodată ca bază legitimă pentru elaborare este valabilă Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova din 07.12.2001 nr.1362 ''Cu privire la asigurarea localităţilor
Republicii Moldova cu documentaţie de Urbanism şi amenajarea teritoriului''.
Ca necesitate de elaborare sunt:
- Neconformarea documentaţiei urbanistice aprobate anterior (obiect nr.15023
―Schema PUG cu PUZ al centrului or.Ialoveni‖ elaborat de INCP ―Urbanproiect‖ în
anul 2006) condiţiilor contemporane social-economice şi politice, ce s-au creat şi se
formează actualmente în Republica Moldova în general şi în or.Ialoveni în
particularitate;
- Soluţionarea problemelor de dezvoltare a teritoriului în legătură cu schimbările
structurii în domeniul construcţiilor locative şi a infrastructurii sociale, aplicarea
soluţiilor moderne privind dezvoltarea sistemului de dotări tehnice, perfecţionarea
reţelei de drumuri şi străzi, dezvoltarea transportului public;
- Optimizarea ulterioară a zonării teritoriului ţinînd cont de factorii ecologici, sanitari
pentru dezvoltarea mediului urban.
Aşadar acest memoriu în volum de elaborare a proiectului sus numit reflectă
următoarele categorii de probleme şi într-o măsură mai mică sau mai mare determină
soluţiile de realizare a propunerilor de proiect:
- Probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi
priorităţi;
- Volumul şi structura potenţialului uman, resurse ale muncii;
- Potenţialul economic al oraşului;
- Situaţia fondului locativ;
- Organizarea circulaţiei şi transporturilor;
- Echipa tehnico-edilitară;
- Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului.
Proiectul urmăreşte scopul de a examina situaţia existentă a teritoriului şi de a compara
cu deciziile de proiect acceptate şi adaptate în lucrarea anterioară şi cu condiţiile
contemporane de existenţă. Mai detaliat este studiată zona centrală a oraşului, unde la
examinare s-a atras atenţia cuvenită în ceea ce priveşte nivelul necesar de amenajare şi
ameliorare a lui, complexitatea obiectivelor de utilitate publică, reconstrucţia spaţiului
locativ şi organizarea zonelor de odihnă, recreere, sportive şi a spaţiilor verzi.
S-a examinat starea spaţiului locativ a zonelor locuibile ocupate cu locuinţe în regim
mic de înălţime şi blocuri locative multietajate cu apartamente colective cît şi posibilitatea
de păstrare, reanimare şi destinaţie a acestor spaţii locative, nivelul lor de amenajare
urbanistică, complexitatea de utilitate publică, asigurarea acestora cu spaţii verzi, parcuri,
scuaruri, terenuri sportive etc. precum şi cu structura edilitară.
S-a examinat situaţia existentă a reţelei de străzi şi drumuri principale de sens urban,
secundare de sens raional şi local, căilor de ocolire ale oraşului, posibilitatea sistemului de
străzi şi drumuri de a asigura circulaţia optimală a transportului public urban şi de marfă
-6-
precum şi a pietonilor. S-au propus şi unele străzi noi, sau reconstruite după cerinţele
contemporane.
La etapa culegerii datelor iniţiale pentru proiectare s-a examinat favorabilitatea
terenurilor pentru construcţii în hotarele oraşului şi a terenurilor imediat adiacente, s-au
propus măsuri şi acţiuni contra proceselor geologice periculoase cît şi pentru păstrarea
spaţiului ambian.
În urma studiului şi a propunerilor de proiect destinate soluţionării problemelor
menţionate mai sus proiectul oferă metode şi instrumente de acţiuni necesare atît
elaborării, aprobării cît şi urmării aplicării PUG-lui şi PUZ-lui în următoarele domenii:
proiectare, administrare centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane
beneficiare.
În lucrarea în cauză s-a ţinut cont de amplasările ce s-au efectuat anterior, mai ales în
zona de centru, cît şi solicitările Beneficiarului pentru perspectivă.
În documentaţia de urbanism pentru or.Ialoveni sunt stimulate metode contemporane de
sistematizare, care evidenţiază problema reformării consecutive a teritoriului şi crearea
condiţiilor optime vitale a populaţiei.
-7-
1.2 Colectivul de elaborare
La elaborarea Planului Urbanistic General cu Planul Urbanistic Zonal al centrului
or.Ialoveni au participat ca autori ai proiectului specialişti a INCP „Urbanproiect‖:
Director general INCP ―Urbanproiect‖ Iu. Povar

Certificat: Seria 2014-P nr. 1266
Director DATU L. Mămăligă
Manager proiect N. Luchianova
Arhitect şef proiect L. Mămăligă

Concomitent la elaborare au participat:
Specialist principal. Şef dir.economie. S. Vorobiova

Specialist principal. Şef dir.industrie. A.Chicu
Specialist principal. Hidrogeotehnic. V. Davidenco
Specialist principal. Căi de comunicaţii şi transport. T. Mironova

Specialist principal. Alimentarea cu apă potabilă. V. Covalenco
Specialist principal. Alimentarea cu gaze. A. Lîcova

Specialist principal. Alimentarea cu energie electrică. E. Galikovskaia

Specialist principal. Canalizare şi salubrizarea S. Pînzaru

teritoriului salubrizarea teritoriului. Certificat: Seria 2014-P nr. 1041
Şef DPIAE. Alimentarea cu energie termică. V. Grinico

Telecomunicaţii. Certificat: Seria 2018-VP nr. 013
Specialist principal. Şef CPCE. Protecţia mediului. F. Munteanu
Specialist principal. Protecţia civilă. V. Mutaf
-8-
1.3 Surse documentare
Ca bază pentru elaborarea '' PUG cu PUZ al centrului or.Ialoveni'' s-au utilizat
următoarele lucrări şi proiecte elaborate anterior:
- Planuri topografice Sc. 1:10000, executate în anul 1977, actualizate în anul 1985
(стереотопографическая съемка выполнена Главным управлением геодезии и
картографии при СМ СССР. Балтийская система высот. Сплошные
горизонтали через 2,5 м.);
- Planul cadastral;
- Planul ortofoto;
- Chestionarele de studiu a activităţii economice, fondului locativ, infrastructurii
sociale;
- Datele statistice despre populaţie;
- Examenarea vizuală a teritoriului, obiectelor de menire socială;
- Plan Urbanistic Zonal al centrului or.Cutuzov (Ialoveni), elaborat de Institutul de
Proiectare „Молдгипрострой‖ în anul 1977;
- Plan Urbanistic General al centrului or.Cutuzov (Ialoveni), elaborat de Institutul de
Proiectare „Молдгипрострой‖ în anul 1978;
- „Schema PUG cu PUZ al centrului or. Ialoveni‖ (obiect №.15023, elaborat de INCP
„Urbanproiect‖ în anul 2006).
1.4 Scurt istoric

Ialoveni este un oraş în partea centrală a Republicii Moldova, situat în suburbia
Chişinăului, la 10 km distanţă de capitală. Se învecinează cu localităţile Costeşti, Mileştii
Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durleşti şi oraşul Codru.
Originea oraşului îşi face obârşia din secole străvechi. Descoperirile arheologice
demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul actualei localităţi existau aşezări omeneşti
datând din epoca antică târzie, făcând parte din cultura Sântana de Mureş-Cerneahov. Se
presupune, că sub presiunea barbarilor, aşezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai
târziu oamenii să se reîntoarcă. Prima atestare documentară a localităţii, cu numele Cheile
Işnovăţului, datează din anul 1436. De asemenea localitatea a fost menţionată în Gramota
domnitorului Ştefan cel Mare din 11 martie 1502, în care el ia dat slujitorului Duma
Hurdescu teren pentru întemeierea satului.
Denumirea de „Ialoveni‖ a localităţii apare mult mai tîrziu, prima pomenire fiind găsită
într-un document de vânzare datat cu 16 aprilie 1639. Primii moştenitori ai acestor locuri
au primit pământ pustiu, de ţelină. Posibil că numele localităţii să se tragă de aici, deoarece
cuvântul „ialoviţa‖, de provenienţă sârbo-croată, are şi sens de pământ înţelenit. Evoluţia
administrativ-teritorială începe în 1566, cînd Moldova feudală a fost pentru prima dată
împărţită în ţinuturi. Recesământul din anul 1774 a înregistrat 20 de ţinuturi, localitatea
Ialoveni făcând parte din ţinutul Orhei-Lăpuşna. În anul 1817 localitatea Ialoveni avea 125
de gospodării. La sfîrşitul secolului al XIX-lea satul Ialoveni număra 424 de familii care se
ocupau cu agricultura şi creşterea vitelor. În anul 1930 în sat trăiau 3650 de locuitori,
ocupaţiile cărora rămîn a fi cele tradiţionale.
În anii 1920-1970 teritoriul Moldovei deseori era supus împărţirii în diferite subunităţi
teritoriale în legătură cu ce se schimba apartenenţa satului la diferite raioane. În acel timp,
Ialoveni a aparţinut judeţului Lăpuşna, raionului Chişinău, raionului Kotovsk, raionului
-9-
Anenii Noi şi pe urmă raionului Străşeni. La 25 martie 1977 denumirea localităţii se
schimbă în Kutuzov, concomitent localitatea fiind reorganizată în aşezare de tip orăşenesc
şi ridicată la rangul de centru raional (al raionului Kutuzov). În anul 1989 localităţii i-a
fost restabilită vechea denumire Ialoveni. Începând cu 7 decembrie 1994 Ialoveni are
statut de oraş, iar la 27 decembrie 2001 este reorganizat în centrul raional al raionului
Ialoveni.
În prezent or.Ialoveni ocupă teritoriul de 3.165 ha şi numără 17500 de locuitori.
Potenţialul economic al oraşului este reprezentat de 1300 de agenţi economici din industria
alimentară, uşoară materialelor de construcţe şi gospodării ţărăneşti. Principalele
întreprinderi sunt:
- fabrica de pâine Î.I. „Nataliţa Caracuian‖, produce şi realizează în magazinul
specializat produse de panificaţie în asortiment;
- fabrica de îngheţată „Sandriliona‖ S.R.L. Întreprinderea produce 38 tipuri de
îngheţată şi 5 tipuri de torturi, care sunt realizate pe întreg teritoriul Moldovei şi
peste hotare;
- S.A.„Vinuri-Ialoveni‖, unica fabrică de vin din Republica Moldova care produce
vinuri peliculare de tip Heres. Mulţi ani fabrica a fost condusă de
academicianul Gheorghe Cozub, vinificator emerit al republicii, unicul cetăţean al
Moldovei care este vinificator emerit al Franţei.
Sistemul educaţional al oraşului Ialoveni cuprinde 3 instituţii preşcolare, o şcoală
primară "Ion Creangă", gimnaziul "Grigore Vieru", liceul teoretic "Andrei Vartic" şi liceul
teoretic „Petre Ştefănucă‖. Activitatea culturală se desfăşoară în cele 3 biblioteci
orăşeneşti, şcoala de arte, Casa raională de cultură.
Cele mai importante evenimente culturale sînt: „Hramul Oraşului‖ la 27 octombrie, în
cadrul căruia se desfăşoară diferite festivaluri ale cîntecului şi dansului polular, expoziţii.
La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur‖. În luna mai se desfăşoară
Concursul orăşenesc al perechilor de dans sportive.
2. SITUAŢIA HIDROGEOLOGICĂ
2.1 Condiţiile geomorfologice şi procesele geologice exogene

În mod geomorfologic teritoriul descris este inclus în regiunea şesului dezmembrat
Sudo-Moldav. În limitele acestuia sunt evidenţiate următoarele elemente geomorfologice:
a) Lunca inundabilă a rîului Işnovăţ;
b) Coasta din dreapta a văii r. Işnovăţ cu văgăunile lui ce-l dezmembrează;
c) Coasta din stînga a văii r. Işnovăţ cu văgăunele sale dezmembrate.
a) Lunca rîului Işnovăţ

În limitele teritoriului oraşului extinderea în lat a luncii inundabile a r.Işnovăţ variază de
la 700-800 m la periferia de Nord-Vest a oraşului pînă la 50-80 m spre Sud-est a periferiei.
Albia r.Işnovăţ este îndreptată şi adîncită, lăţimea ei atinge 8-15 m, adîncimea pînă la
1,5 m. Spre Sud-est de la centru oraşului partea considerabilă a luncii inundabile e
înmlăştinată, în părţile joase ale reliefului sunt constatate stabilităţi ale apelor de suprafaţă.
În partea de Nord-Vest a oraşului lunca inundabilă este ameliorată, peste 200-400 m, în
mod perpendicular la albia rîuleţului Işnovăţ sunt săpate canale cu lăţime 2-4 m şi
- 10 -
adîncimea de 1,5 m pentru a capta şuvoiul de suprafaţa şi, parţial, pentru uscarea luncii.
b) Coasta de dreapta a văii r. Işnovăţ

Coasta de dreapta a văii râului Işnovăţ prezintă expoziţia de Nord-Est, de profil convex-
concav, panta abruptă variabilă de la 3-4 în partea superioară, pînă la 7-10 în partea
inferioară a coastei. La poalele acestei coaste relieful se netezeşte la 1-2. În partea cea
mai abruptă a ei, suprafaţa este dezmembrată de vîlcelele de coastă cu adîncimea de 3-5 m.
Rîpele stopate în creştere, cu fundurile uscate, care multe din ele sunt utilate ca gropi de
gunoi, ce poate aduce la împotmolirea rigolelor de evacuare a apelor în timpul ploilor
torenţiale.
Prin aprecierea vizuală pe unele terenuri separate a coastei cu panta abruptă majoră sunt
evidenţiate focare de alunecări de teren străvechi. Suprafaţa lor este nivelată. Deformaţii la
clădiri şi edificii nu s-au evidenţiat.
În partea inferioară, nitezita a coastei s-a însemnat nivelul sporit al apelor freatice (1-4
m de la suprafaţă solului). În partea centrală a oraşului coasta este dezmembrată de o
vîlcea de direcţie sublatitudională întretăeată în partea superioară cu un baraj. Coasta
dreaptă a văii prezintă o pantă foarte abruptă (pînă la 15-20), coasta stîngă e mai lină (2-
3), este ocupată cu construcţii existente.
Bazinul superior a vîlcelei, care dezmembrează coasta dreapta a văii rîuleţului Işnovăţ,
la periferia de Sud a oraşului sunt prezentate prin circuri (hîrtoape) de alunecări şi
eroziuni.
Coasta din dreaptă a vîlcelei de la gură pînă la bazinul superior al său prezintă alunecări
vechi, cu o mulţime de focare de alunecări care îşi sporează activitatea sa în prezent.
Coasta de stîngă a vălcelei în partea sa inferioară e mult mai lină (2-3) şi este ocupată de
construcţii existente.
c) Coasta de stîngă a văii r. Işnovăţ

Coasta de stîngă a văii r.Işnovăţ în limitele oraşului este dezmembrată de 3 văi de
direcţie submeridională.
Vîlceaua de Nord-vest
Coasta de dreapta a vîlcelei pînă la cumpăna locală de ape este comparativ cu înclinare
mică (2-4) şi-i ocupată de construcţii existente, în majoritatea sa nouă. La poalele coastei
se semnălează nivelul sporit al apelor freatice (pînă la 4 m) de suprafaţa solului. Lunca
inundabilă a văii dispune de o extindere comparativ mare, în unele locuri atinje 100 m,
fără a nu fi prezentată bine albia sa.
Coasta de stîngă a văii pe toată lungimea conţine alunecări vechi şi n-a atins condiţia de
echilibru durabil. În partea superioară aproape de cumpăna apelor a văii sunt obiectivate
deformaţii la construcţiile existente. La momentul examinării cale, coasta este ocupată de
o zonă silvică de parc.
Vîlceaua centrală
Coasta dreaptă a vîlcelei centrale dispune de o înclinare comparativ lină (2-5%) şi o
lungime de (aproape 500 m) pe toată lungimea sa, în limitele oraşului este ocupată de
construcţii existente, mai cu seamă 1-2 etaje. Partea cumpenei de ape este ocupată cu
blocuri multietajate. La poalele coastei apele freatice sunt stratificate la o adîncime de 4 m
de la suprafaţa solului.
- 11 -
Lunca inundabilă a rîuleţului nu dispune de lăţime mare (50-100 m), mai aproape de
gură lăţimea se reduce pînă la 20-30 m. Albia rîuleţului este adîncită.
La intersecţia cu străzile sunt instalate ţăvi pentru evacuarea apei cu diametrul 800-
1200 mm, pe jumătate înnămolite. În timpul depunerilor atmosferice ambundente de o
mare intensitate nu se exclude inundarea construcţiilor existente amplasate la poalele
coastei.
Coasta de stîngă a văii dispune de o pantă abruptă mai înclinată (pînă la 8-10), pe tot
de-a lungul în partea interioară prezintă alunecări de teren vechi. În limitele părţii
neconstruite ea este terasată. Construcţiile existente de înălţime redusă (1-1,5 etaje) de pe
coasta de stîngă a văii în partea centrală a oraşului suferă deformaţii din partea alunecărilor
şi se inundează de apele freatice.
Vîlceaua de Sud-est
Coastele văii comparativ uşor înclinate (3-5), procese geologice periculoase nu s-au
evidenţiat. Partea superioară a văii este traversată de un baraj de sol.
Pe terenurile dintre văi, coasta stîngă a văii r. Işnovăţ se află în expoziţia Sud-vest,
profilul ei uşor concav, cu panta abruptă 3-4. În partea cea mai înclinată coasta este
întretăeată de vîlcele nu adînci de coastă. La poalele coastei apele freatice sunt stratificate
la adîncimea de pînă la 4 m la suprafaţa solului.
2.2 Structura geologică

În structura geologică a teritoriului examinat participă sedimentele cuaternare şi de
vîrsta neogenă, prezentate litologic prin argile nisipoase, soluri nisipoase, nisipuri şi argile,
care pot fi eliminate în trei grupe:
- sedimentele contemporane a văii inundabile a r. Işnovăţ şi a afluenţilor lui;
- sedimentele cuaternare superioare nedezmembrate;
- sedimentele neogenice.
Sedimentele contemporane sunt prezentate prin argile nisipoase aluviale cu rămăşiţi
vegetale de o grosime de circa 3 m şi argile de o grosime de 1,2-2,8 m. Aceste soluri sunt
răspîndite în lunca inundabilă a r.Işnovăţ cît şi a afluenţilor lui laterali.
Sedimentele cuaternare superioare, răspîndite pe coastele şi cumpenile de ape a
r.Işnovăţ şi a afluenţilor lui laterali. Sunt prezentate prin argile nisipoase aluvial-deluviale
cu capacitatea stratului de 3,0-14,0 m, soluri nisipoase de extindere sporadică de
capacităţii neînsemnate, prin nisipuri cu praf cu capacitatea de 0,2-6,0 m şi prin argile.
Sedimentele neogenice, prezentate prin gresie de culoare sură, pietriş, care dispune de o
răspîndire sporadică, precum şi prin soluri nisipoase sure cu pături din nisipuri şi argile, cît
şi cu prundiş de rîu, pietriş şi gresii incluse parţial.
2.3 Condiţiile hidrogeologice

Pentru condiţiile hidrogeologice a teritoriului Ialoveni e caracteritstic existenţa a două
complexe acvifere: apele freatice a luncii inundabile a r.Işnovăţ şi ai afluenţilor lui şi apele
freatice a coastelor văii rîului Işnovăţ şi ai afluenţilor lui.
Apele freatice a luncii inundabile a r.Işnovăţ şi a luncilor inundabile a afluenţilor lui
sunt stratificate la adîncimi 0,3-1,5 m de la suprafaţa solului. Nivelului acestor ape, cu
evidenţa sporirii la sezon pe unele terenuri separate poate atinge suprafaţa solului. După
materialele anterioare de examinare s-a stabilit, că apele freatice a luncii inundabile posedă
- 12 -
de agresiune sulfatică asupra betonului. Ca roci care conţin apa pot fi nisipuri prăfuite şi
păturile de nisipuri în argile. Solurile de filtrate medie. Ca strat impermeabil se prezintă
argilele.
Apele freatice a coastelor văii r.Işnovăţ şi a afluenţilor lui laterali se prezintă în temei
prin orizontul acvaferic, aşternut la o adîncime de la 1,8 m pînă la 13,2 m de la suprafaţa
solului cum şi prin apele freatice ridicate aproape de suprafaţă pe unele terenuri separate.
Rocile acvifere sunt mai cu seamă argilele nisipoase şi solurile nisipoase, mai rar păturile
subţiri din nisipuri în argile şi în argilele nisipoase.
2.4 Condiţiile hidrologice

În limitele localităţii principalul şuvoi de scurgere a apelor de tranzit prezintă r. Işnovăţ
şi un şuvoi de scurgeri locale (vîlceaua centrală pe coasta de stîngă a văii r.Işnovăţ), care
provoacă pericol de inundare a ei.
În zona pericolă poate fi inundată din cauzele următoare: din contul formării a debitor
majore şi a volumelor de depuneri torenţiale, a condiţiilor topografice a luncii inundabile,
a construcţiilor deja create în aspectele de înălţime şi de plan, împotmolirea albiei, a
capacităţii insuficiente de trecere a apelor prin edificiile de trecere ale majistralelor auto
cum a şuvoiului de apă principal aşa şi a afluenţilor laterali şi a digurilor construite de-a
lungul şuvoiului de ape.
Debitul posibil cu probabilitatea de asigurare de 1% pe şuvoiul de ape principal
constituie 48,7 m3/sec., pe şuvoiul lateral – 20,1 m3/sec.
Totodată zona posibilă de inundare pe şuvoiul principal de trecere a apelor constituie
131,8 ha, pe lateral – 1,2 ha. În zona de inundare de şuvoiul principal se pot afla 46
locuinţe, şi de şuvoiul local – 19 locuinţe.
Conform hărţii de raionarea seismică teritoriul or.Ialoveni se află în zona de seismicitate
de gradul 7.
După gradul de complicare a condiţiilor inginero-geologice teritoriul or. Ialoveni se
referă la categoria III, adică cu influenţa negativă slabă periculoasă a proceselor geologice.
Reeşind din condiţiile inginero-geologice, după gradul de favorabilitate pentru

construcţii în limitele teritoriului or.Ialoveni sunt eliminate 6 zone:
Zona A - favorabilă pentru construcţii. În mod geomorfologic coincide cu coastele din
dreapta a vîlcelelor (Nord-Vest, centru şi Sud-Vest), care dezmembrează coasta de stînga a
văii r.Işnovăţ, cu terenurile netezite a coastei din dreapta a văii r.Işnovăţ. Se caracterizează
pe o mai mare parte a teritoriului prin pante abrupte de 5-6, stratificarea adînca a nivelului
de ape freatice (maimult de 4-5 m), prin prezenţa a solurilor sensibilela umezire, care se
referăla categoria I după condiţiile de tasare. Procesele geologice periculoase pe teritoriul
eliminat nu s-au observat.
Amplasarea obiectelor pe terenul nominalizat – fără restricţii.
Zona B - condiţional favorabilă pentru construcţii din cauza nivelului sporit al apelor
freatice (mai puţin de 4 m de la suprafaţa solului). În mod geomorfologic coincide cu
părţile inferioare a coastelor r. Işnovăţ şi ai afluenţilor lui laterali.
La amplasarea construcţiilor noi este necesar de evidenţiat posibilul de oscilaţii a
nivelului de ape freatice în sezon (pînă la 1,5 m), seismicitatea sporită, posibilitatea
inundărilor cu apele freatice a părţilor adîncite ale clădirilor şi edificiilor.
- 13 -
Zona C - condiţional favorabilă pentru construcţii din cauza pantei abrupte sporite a
coastelor (pînă la 7-10), dezmembrarea acestor povîrnişuri prin rîpile de coasta cum şi din
cauza pericolului potenţial de alunecări de teren. În mod geomorfologic coincide cu cele
mai înclinate părţi a coastelor văii r.Işnovăţ. Pentru amplasarea noilor construcţii se
recomandă de a examina stabilitatea maselor de sol de pe coaste.
Zona D - condiţional favorabilă pentru construcţii din cauza potenţialului pericol de
alunecări de teren, dezvoltării procesului de alunecări în teritoriile adiacente.
În mod geomorfologic coincide cu partea de lîngă cumpăna apelor a coastei de stîngă a
vîlcelei de Nord-vest şi cu partea adiacente a cumpănii de ape a coastei din stînga, vîlcelei
centrale, dezmembrînd coasta de stîngă a văii r.Işnovăţ. Noile construcţii se pot amplasa
numai după examinarea şi verificarea de stabilitate a coastei şi efectuarea unor acţiuni
contra alunecărilor pe teritoriile adiacente.
Zona E - nefavorabilă pentru construcţii din cauza derogării coastelor de alunecări de
teren străvechi anterioare şi contemporane. Construcţiile existente după măsura de
amortizare uzură se recomandă de mutat pe terenuri mult mai stabile, i-ar teritoriul eliberat
de utilizat pe calea creării zonelor de parcuri silvice.
Zona F - nefavorabilă pentru construcţii din cauza stratificării sporite a nivelului de ape
freatice (mai puţin de 2 m de la suprafaţa solului), posibilităţii de inundare cu scurgerile de
coastă şi tranzit. În mod geomorfologic coincide cu lunca inundabilă a văii r. Işnovăţ şi cu
părţile afluenţilor lui laterali. Pentru a preîntîmpina posibilitatea de inundare este necesar
de curăţirea edificiilor de trecere existente a apelor, de reanimat aceste edificii pentru
asigurarea de trecere a debitului calculat de apă. În caz de necesitate construcţiile noi pot fi
amplasate numai pe terenuri pregătite prin turnare de sol cu cota mai sporită de nivelul
apelor revărsate cu probabilitatea de asigurare de 1%.
Hotarele zonelor enumerate mai sus pot fi precizate în cazul de efectuare a
prospecţiunilor inginereşti detailate sub fiecare obiect separat.
La întocmirea concluziilor sau utilizat materialele prospecţiunilor inginereşti din anii
precedenţi (obiectele nr.10492, nr.11370, nr.12912 din arhiva INCP ―Urbanproiect‖, cît şi
obiectul nr.5394 institutul ―Acvaproiect‖) şi rezultatele cercetărilor vizuale efectuate în
luna aprilie anul 2005 de INCP ―Urbanproiect‖.
3. POTENŢIALUL ECONOMIC
3.1 Caracterizarea situaţiei existente

Ţinând cont de potenţialul socio-economic şi poziţia fizico-geografică favorabilă or.
Ialoveni este examinat ca centru raional. Acest fapt este condiţionat de un şir de factori
printre care se evidenţiază:
- diversitatea bazei de materii prime amplasate pe teritoriile adiacente care contribuie
la dezvoltarea ramurilor prelucrătoare a producţiei agricole;
- infrastructura dezvoltată a transportului auto care asigură legături auto cu capitala
ţării şi celelalte regiuni ale republicii;
- infrastructura socială dezvoltată prezentată prin instituţii de învăţământ, cultură,
sport, domeniul prestări servicii;
- dotarea tehnico - edilitară.
- 14 -
Actualmente baza urbană a oraşului este prezentată de întreprinderi din diverse ramuri
ale economiei. Principala ramură a economiei oraşului este industria prelucrătoare,
prezentată în deosebi de obiectivele industriei alimentare.
În rezultatul declinului economic din ultimii ani şi restructurărilor în ramurile economiei
cele mai mari întreprinderi care formează baza de producere a oraşului sunt: Fabrica de
îngheţată „Sandriliona‖ S.R.L., S.A.„Vinuri-Ialoveni‖, SRL "Cascad Vin", SRL
"Euroaccent", ICS "SRL "Manufacturing Grup" SRL, SRL "Vlasa Lux" SC - numărul
angajaţilor constituind – 550 oam.
Domeniul construcţiei este reprezentat de SA "Servicomaş" şi SRL "Meozi" – numărul
angajaţilor – 46 oam.
Tabelul 3.1.1
Lista principalilor agenţi economici din or.Ialoveni la 01.01.2018
Genul de activitate. Producţia Angajaţi,

Denumirea
fabricată oam.
1 2 3
Întreprinderi din agricultură
"Agro Ialoveni" SRL agricultură 57
Întreprinderi de construcţii
SA "Servicomaş" diverse construcţii 35
SRL "Meozi" diverse construcţii 11
Întreprinderi de transport
SA "Drumuri Ialoveni" deservirea şi întreţinerea drumurilor 220
Baza auto-16" deservirea pasagerilor
SA "Baza auto" deservirea pasagerilor 20
SRL "Dorutrans" servicii de transportare a mărfurilor 22
Întreprinderi de producere
SRL "Euroaccent" producerea betonului 50
producerea şi comercializarea ţiglei
SRL "Vlasa Lux" SC 12
metalice
SRL "Meboligdi" producerea mobilei 7
ICS "Industrial Manifacturing Grup" producerea construcţiilor metalice şi
20
SRL depozitare
Întreprinderi din industria alimentară
SA "Vinuri Ialoveni" producerea vinului 44
SRL "Cascad Vin" îmbutelierea băuturilor alcoolice 35
SRL "Sandriliona" producere îngheţată şi torturi 350
Oloiniţă a SRL "Işnovăţ" producerea uleiului de floarea soarelui 15
Întreprinderea de producere a miezului prelucrarea nucilor
10
de nucă
Întreprinderi de depozitare şi comunale
Depozitarea materialelor şi servicii de
SA "Agregat" 100
construcţii
SRL "Sandriliona" Depozitarea utilajului frigorific 10
1 2 3
Ramura prestări servicii
servicii de reparaţie şi exploatare a
Regia Comunal Locativă 20
spaţiilor locative
SRL "Ialoveni Gaz" prestări servicii 20
SA "Apă-Canal Chişinău" prestări servicii 16
servicii tehnice şi comercializarea
SACG SRL "Likoyl" 9
produselor petroliere şi gaze
Staţie de deservire tehnică servicii de reparaţie auto 11
Staţie de deservire tehnică SRL "Orion" servicii de reparaţie auto 12
SRL Tehnoservicii" servicii de reparaţie auto 10
SACG "Tirex-Petrol" comercializarea produselor petroliere 5
SRL "Companado" servicii tehnice de reparaţii auto 10
alimentarea transportului auto cu
SACG SRL "Afigen" 6
produse petroliere
servicii de reparaţie a aparatelor
SRL Electrotehnic" 5
electrice
SRL "Corturn Impex" servicii de reparaţie a macaralelor 5
SRL "Metiolis" servicii de proiectare 10
Conform datelor prezentate de autorităţile publice locale numărul total al angajaţilor în

sfera de producere şi cea neproductivă constituie 3351 oam., inclusiv în sfera de producere
– 1225 oam., iar în cea neproductivă – 2126 oam. Din numărul total al populaţiei apte de
muncă, doar 26 % al populaţiei este ocupată în câmpul muncii, ceea ce denotă rezerve
importante ale resurselor forţei de muncă.
Tabelul 3.1.2
Repartizarea populaţiei ocupate pe tipuri de activităţi în or.Ialoveni, 2015
Denumirea tipurilor de activitate Numărul angajaţilor, oam.

1 2
1. Sfera de producere
- agricultura 57
- industria alimentară 460
- construcţii 46
- transport 262
- întreprinderi de producere 90
- întreprinderi de depozitare 110
- alte întreprinderi 200
Total 1225
2. Sfera neproductivă
- învăţămînt 317
- cultură 10
- asistenţă medicală 250
- comerţ şi alimentaţie publică 800
1 2
- instituţii administrative şi publice 350
- asistenţa socială 9
- prestări servicii 140
- alte întreprinderi 250
Total 2126
Total populaţie ocupată în sfera
3351
productivă şi neproductivă
5% 2% agricultura
4%
0% 16% industria alimentara
constructii
11% transport
1%
intreprinderi de producere
intreprinderi de depozitare
8%
alte intreprinderi sfera producere
invatamint
3% cultura
asistenta medicala
3%
comert si alimentatie publica
26% institutii administrative si publice
3%
asistenta sociala
10% prestari servicii
0% alte intreprinderi - sfera neproductiva

8%
Diagrama 3.1.1 Repartizarea populaţiei ocupate pe tipuri de activităţi (%)
În ultimii ani a sporit numărul angajaţilor în sfera prestări servicii şi depozitare, care
este reprezentată în deosebi prin firme mici, care prestează populaţiei servicii reparaţia
electrocasnice, servicii comerciale, de deservire tehnică şi alimentarea cu carburanţi a
autovehiculelor etc.
Un grup semnificativ de organizaţii care participă la activitatea economică a oraşului
sunt obiectivele de depozitare, comerciale şi de achiziţionare. Multe din aceste obiective
îndeplinesc funcţii de intermediari în asigurarea cu materie primă şi comercializarea
producţiei finite.
Rata şomajului se calculează dificil, deoarece numărul şomerilor înregistraţi nu coincide
cu numărul real de persoane neangajate. Astfel, în oraş pe parcursul anului 2017 au fost
înregistraţi 85 şomeri. O parte a populaţiei apte de muncă o alcătuiesc angajaţii în sectorul
neformal, şomerii neînregistraţi şi persoanele cu loc neconstant de muncă. O bună parte a
populaţiei apte de muncă, locuieşte în or. Ialoveni, însă sunt angajaţi în or. Chişinău.
3.2 Prognoza potenţialului economic

Reieşind din totalitatea condiţiilor şi factorilor or. Ialoveni dispune de premise
favorabile pentru dezvoltarea socio-economică continue şi formarea economiei oraşului.
- 17 -
Prognoza dezvoltării socio-economice a or. Ialoveni este elaborată în temeiul evaluării
şi analizei situaţiei existente a tuturor componentelor vitale ale oraşului: procesele
demografice, structura activităţii de producere, transport şi comunicaţii, construcţii, comerţ
şi servicii, gospodăria comunal - locativă, legăturile de producere, sfera socială, resursele
naturale, monumente de istorie, cultură şi arhitectură precum şi starea mediului.
În temeiul parametrilor demografici, evaluării retrospective, proceselor de migraţie,
factorii socio-economici, numărului populaţiei pentru perioada de calcul poate spori până
la 22 mii oam. Resursele forţei de muncă din oraş pentru aceiaşi perioadă vor constitui 14
mii oam., în cazul sporirii gradului de ocupare a populaţiei până la 50-55 % din contul
formării locurilor de muncă noi atât în sfera de producere cât şi în sfera prestări servicii
care vor constitui corespunzător 40% şi 60% din numărul total al populaţiei ocupate.
În sfera de producere prioritatea revine complexului agroindustrial, care se va dezvolta
în rezultatul modernizării, reutilării tehnice, implementării tehnologiilor noi precum şi
atragerea investiţiilor.
Dezvoltarea potenţialului economic a oraşului se preconizează reieşind din următoarelor
direcţii de dezvoltare:
Industria
Reieşind din potenţialul de producere deja format al oraşului, cerinţele pieţei interne şi
posibilitatea promovării producţiei pe piaţa externă, principalele surse trebuie concentrate
spre dezvoltarea următoarelor ramuri ale industriei:
- elaborarea proiectelor de cooperare internaţională;
- crearea unui parc tehnologic şi ştiinţific;
- ramuri ce activează pe bază de materie primă locală cu păstrarea pieţei de desfacere
(industria alimentară, şi agricultura);
- modernizarea şi dezvoltarea continuă a gospodăriei de depozitare şi a obiectivelor
de păstrare a producţiei agricole în zona industrială;
- întreprinderi ale business-ului mic şi mediu;
- extinderea şi dezvoltarea continuă a gospodăriei de sere pentru cultivarea florilor;
- crearea serviciilor aferente în domeniul turismului (hotel, pensiuni, restaurante,
magazine).
Sarcina primordială în dezvoltarea industriei oraşului constă în restructurarea şi
reprofilarea întreprinderilor de producere, modernizarea tehnologică a lor din contul
realizării politicii financiare şi fiscale, susţinerea activităţii de antreprenoriat în baza
dezvoltării business-ului mic şi mediu, crearea condiţiilor optime pentru atragerea
investiţiilor, participarea în realizarea proiectelor existente şi programelor de cooperare
internaţională.
Comerţul interior
Sarcina principală în dezvoltarea comerţului interior pentru perioada de calcul constă în:
- perfecţionarea mecanismelor economice şi organizatorice, care vor stimula
legalizarea şi controlul sectorului neorganizat al pieţei interne;
- crearea condiţiilor pentru organizarea pieţei angro şi elaborarea mecanismelor
pentru utilizarea eficientă a zonelor de producere existente;
- implicarea administraţiei şi conducerii oraşului în perfecţionarea şi optimizarea
reţelei de comerţ, în scopul evitării disproporţiilor în amplasarea teritorială a
întreprinderilor de comerţ;
- 18 -
- orientarea mecanismelor sanitare, antiincediare şi de supraveghere în scopul
stimulării dezvoltării infrastructurii de comerţ, întreprinderilor de comerţ de tip
contemporan şi cultura deservirii populaţiei.
Pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei în special asigurarea cu obiective de comerţ,

alimentare publică şi alte servicii în oraş este oportun crearea sistemului organizat de
centre publice cu diferenţierea exactă, amplasare optimă a obiectivelor în limitele razei de
deservire în îmbinare cu infrastructura transportului. Aceasta fa permite eliberarea
nucleului centrului oraşului, amplasarea obiectivelor de prestări servicii în apropierea
zonelor rezidenţiale şi de muncă a populaţiei, sistematizarea construcţiilor urbane, precum
şi crearea aspectului arhitectural - estetic al centrelor publice.
4. POPULAŢIA

Conform datelor autorităţile administraţiei publice locale la 01.01.2017 numărul total al
populaţiei stabile în or. Ialoveni constituie 19,0 mii locuitori.
Tabelul 4.1.1
Dinamica numărului populaţiei pentru perioada anilor 2006-2017 (locuitori)
Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Populaţia 15,1 15,1 15,1 15,2 16,0 17,0 17,0 18,0 18,0 18,1 19,0 19,0
19000
18600
18200
17800
17400
17000
16600
16200
15800
15400
15000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Diagrama 4.1.1 Dinamica numărului populaţiei pentru perioada

anilor 2006-2017 (locuitori)
- 19 -
Tabelul 4.1.2
Migraţia naturală a populaţiei (persoane)
Populaţia
Născuţi Decedaţi Numărul Sporul Sporul
Nr.d/o Anii la începutul Migraţia
copii oameni familiilor natural total
anului
1 2006 15100 5207
2 2007 15100 185 145 5207 0 40 40
4 2008 15100 174 145 5207 0 29 29
3 2009 15200 202 118 5241 100 84 184
4 2010 16000 200 129 5517 800 71 871
5 2011 17000 169 125 5862 1000 44 1044
6 2012 17000 175 119 5862 0 56 56
7 2013 18000 177 125 6207 1000 52 1052
8 2014 18000 147 122 6207 0 25 25
9 2015 18128 143 137 6251 128 6 134
10 2016 19000 143 113 6552 872 30 902
11 2017 19000 6552
260
260
240
240
220
220
200
200
180
180 Născuţi
Născuţi
160
160 Decedaţi
Decedaţi
140
140
120
120
100
100
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Diagrama 4.1.2 Natalitatea şi mortalitatea
Indicii de formare a numărului populaţiei în perioada anilor 2007 - 2016 în or. Ialoveni
au tendinţe pozitive, numărul nou-născuţilor în mediu anual constituie 151 copii. Un rol
important îl joacă şi numărul decedaţilor. Numărul mediu anual, conform anului de bază al
decedaţilor este de 128 decedaţi, mai mic decât numărul nou-născuţilor, coeficientul
sporului natural al populaţiei este pozitiv, ceea ce se reflectă asupra planificării sporului
natural al populaţiei pentru perspectivă. Ca urmare, coeficientul natalităţii constituie – 7,5
coeficientul mortalităţii – 5,9, coeficientul sporului natural al populaţiei – 1,6.
În or. Ialoveni la începutul anului 2017 populaţia masculină constituia 48%, iar
populaţia feminină 52%.
- 20 -
Tabelul 4.1.3
Dinamica principalilor parametri demografici pentru perioada de retrospectivă
Unit. de
Indicii 2007 2010 2017
măsură
Numărul populaţiei la începutul anului oam. 15100 16000 19000
Sporul total al numărului populaţiei, începînd cu
oam. - 900 3000
anul de bază
Sporul total al numărului populaţiei, începînd cu
% - 5,96 25,83
anul de bază
Sporul total al numărului populaţiei din anul
oam. - х 3000
2010-2017
Sporul total al numărului populaţiei din anul
% - х 18,75
2010-2017
Durata perioadei analizate ani - 4 8
Ritmul mediu anual de micşorare a numărului
% - 1,47 2,1
populaţiei începînd cu anul de bază
Ritmul mediu anual de micşorare a numărului
% х х 1,6
populaţiei începînd cu anul 2007
Dinamica mişcarea numărului populaţiei în
% - 5,96 18,75
perioada anilor 2007- 2010, 2010-2017
Numărul mediu anual al populaţiei începînd cu
oam. - 15350 17776
anul de bază
Numărul mediu anual al populaţiei începînd cu
oam. - - 17048
anul 2007
Coeficientul mediu anual al micşorării numărului
‰ x 0,0096 0,011
total a populaţiei începînd cu anul de bază
Coeficientul mediu anual al micşorării naturale a
‰ x 0,0093
numărului populaţiei începînd cu anul 2007
Populaţia pînă la vîrsta aptă de muncă (0-15 ani) oam. 2856 2782 3197
Populaţia aptă de muncă 16-56 ani femei şi 16-61
oam. 10666 11231 13086
ani bărbaţi
Populaţia peste vîrsta aptă de muncă oam. 1578 1987 2717
Populaţia pînă la vîrsta aptă de muncă % 18,91 17,39 16,83
Populaţia aptă de muncă % 70,64 70,19 68,87
Populaţia peste vîrsta aptă de muncă % 10,45 12,42 14,30
Indicii sarcinii demografice к 41,57 42,4 45,19
Coeficientul îmbătrînirii populaţiei к 10,45 12,42 14,30
Coeficientul natalităţii к 12,3 12,5 7,5
Coeficientul mortalităţii к 9,6 8,1 5,9
Coeficientul sporului natural к 2,6 4,4 1,6
În perioada anilor 2007-2017 s-au înregistrat schimbări şi în structura pe vârste a

populaţiei. Semnificativ a crescut numărul populaţiei în oraş, ulterior şi populaţia aptă de
muncă a crescut considerabil, pentru perspectivă constituie un indiciu pozitiv pentru oraş.
Populaţia în vîrstă aptă de muncă constituie aproximativ 69% din numărul total al
populaţiei.
- 21 -
Actualmente, structura pe vîrste a populaţiei se caracterizează prin următorii indici:
- populaţia sub vîrsta aptă de muncă (0-15ani) – 3197 loc. sau 16,83 % din populaţia
totală a localităţii;
- populaţia în vîrstă aptă de muncă (16-56 (61)) – 13086 loc. sau 68,87% din
populaţia totală a localităţii;
- populaţia peste vîrsta aptă de muncă < 57 (62) – 2717 loc. sau 14,3 % din populaţia
totală a localităţii.
Coeficientul îmbătrînirii populaţiei (numărul populaţiei peste vîrsta aptă de muncă ce
revin la 100 oam.) – 14,3 %. În or. Ialoveni au fost înregistrate 6,8 mii familii. Coeficientul
mediu al familiei constituie 2,9.
4.2 Calculul numărului populaţiei pentru perspectivă

Calculul numărului populaţiei pentru perspectivă se bazează pe datele dinamicii
numărului populaţie, structurii demografice, indicilor mortalităţii, natalităţii şi migraţiei
populaţiei ce au avut loc în perioada de retrospectivă.
În dependenţă de intensitatea schimbărilor prevăzute în dezvoltarea socio-economică a

oraşului, calculul numărului populaţiei s-a efectuat în 3 variante - maximum, medie şi
minimă. Indicii de bază a calculului numărului populaţiei reflectă prognoza dezvoltării
socio-economice optime şi corespund variantei maxime.
Luând în consideraţie multiplii indici şi acţiunile stipulate în planul urbanistic general al

oraşului, depinde de structura demografică a populaţiei, în baza prognosticului numărul
populaţiei ce este acceptată metoda "permutării vârstelor" cu utilizarea datelor perioadei
de retrospectivă 2006-2017.
Cercetările efectuate relevă dinamica structurii populaţie pe sexe şi vârstă, procesele

naturale de întinerire şi migrare a populaţiei.
Tabelele de calcul al matricelor şi variantele de calcul al numărului populaţiei pentru
perspectivă se anexează.
Tabelul 4.2.1
Dinamica numărului populaţiei pentru perspectivă (locuitori)
Variante pentru
2017 2022 2027 2032
calcul
maximum 19000 19815 20853 22003
mediu 19000 19233 19597 20092
minimum 19000 18846 18629 18287
- 22 -
22600
22050
21500
20950
maxim
20400 mediu
19850 minim
19300
18750
18200
2017 2022 2027 2032
Diagrama 4.2.1 Dinamica numărului populaţiei pentru perspectivă
Tabelul 4.2.2
Structura demografică pe grupe de vîrstă şi sexe pentru perioada anilor 2017 – 2032
Categoria 2017 2022 2027 2032

de vîrste Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete Total băieţi fete
00-04 930 473 457 1236 656 580 1359 722 637 1397 742 655
05-09 1078 529 549 918 468 450 1221 651 570 1342 715 627
10-14 1005 508 497 1088 534 554 927 473 454 1233 657 576
15-19 916 497 419 1014 513 501 1098 539 559 935 477 458
20-24 1332 675 657 924 501 423 1023 517 506 1108 544 564
25-29 1960 969 991 1365 689 676 961 519 442 1089 548 541
30-34 2136 1067 1069 2002 984 1018 1413 709 704 1018 547 471
35-39 1878 942 936 2176 1084 1092 2069 1014 1055 1496 749 747
40-44 1394 686 708 1907 954 953 2242 1114 1128 2182 1067 1115
45-49 1182 542 640 1412 687 725 1958 969 989 2358 1159 1199
50-54 1315 600 715 1178 537 641 1425 690 735 2025 997 1028
55-59 1485 629 856 1271 556 715 1155 505 650 1428 664 764
60-64 1064 464 600 1454 598 856 1261 536 725 1174 498 676
65-69 601 247 354 1019 436 583 1413 569 844 1255 523 732
70-74 317 162 155 542 211 331 930 377 553 1323 504 819
74-79 185 73 112 141 56 85 252 72 180 435 131 304
80-84 109 31 78 117 43 74 88 33 55 160 42 118
85-89 112 37 75 55 12 43 57 16 41 43 12 31
Total 19000 9131 9869 19815 9517 10298 20853 10025 10828 22003 10577 11426
- 23 -
Tabelul 4.2.3
Numărul populaţiei feminine pe grupe de vîrstă şi după numărul de copii născuţi-vii
Categoria de Numărul femeilor - în mediu pe an

vîrstă a femeii 2017-2021 2022-2027 2028-2032
15-19 460 530 508
20-24 540 465 535
25-29 834 559 492
30-34 1043 861 588
35-39 1014 1073 901
40-44 830 1040 1121
45-49 683 857 1094
Copii născuţi
15-19 19 29 30
20-24 91 104 127
25-29 87 78 73
30-34 36 39 28
35-39 11 16 14
40-44 2 3 4
45-49 1 2 3
Tabelul 4.2.4
Structura nou-născuţilor după sexe pentru perspectivă
Total 247 271 279

băieţi 131 144 148
fete 116 127 131
Structura nou-născuţilor după sexe pentru perspectivă va constitui – 51,9% băieţi şi -

48,1% fete.
Sporul numărului populaţiei depinde de realizarea programelor de restructurare,
modernizare şi ameliorare a condiţiilor de abitaţie.
5. FONDUL LOCATIV

Conform datelor autorităţilor administraţiei publice locale la data 01.01.2017 suprafaţa
totală a fondului locativ în oraşul Ialoveni constituie 395,4 mii m2, din care suprafaţa
locuibilă 269,8 mii m2 fiind, reprezentat de case cu 1-2 nivele cu lot pe lîngă casă, clădiri-
bloc 2-3 nivele, clădiri-bloc 4-5 nivele, clădiri - bloc 7-9-12 nivele. Fondul de locuinţe al
oraşului Ialoveni constituie 6430 case din care: 4000 case individuale cu lot pe lîngă casă
şi 2430 apartamente.
Fondul locativ al oraşului Ialoveni în perioada anilor 2006-2017 a sporit, cu aproximativ
16%.
- 24 -
Tabelul 5.1.1
Dinamica fondului locativ
Anii
Denumirea
2006
2007
2008
2009
2010
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2011
Suprafaţa
totală a
fondului 333,1 350,2 354,1 358,3 360,4 355,7 360,8 363,7 366,6 371,7 381,5 395,4
locativ,
mii m2
Suprafaţa
locuibilă, 203,3 213,1 216,4 219,7 221,4 242,8 247,7 248,3 251,8 261,7 268,3 269,8
mii m²
Asigurarea
medie cu
22,1 23,2 23,5 23,6 22,5 20,9 21,2 20,2 20,4 20,5 20,1 20,8
locuinţe,
2
m /om
Apartamente,
4,9 5,1 5,2 5,2 5,3 5,7 5,7 5,7 5,8 5,9 6,2 6,43
mii unităţi
Suprafaţa
medie a unui 68,0 68,7 68,1 68,9 68,0 62,4 63,3 63,8 63,2 63,0 61,5 61,5
apartament
400
375
mii m.p.
350
325
300
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
anii
Diagrama 5.1.1 Dinamica fondului locativ

Tabelul 5.1.2
Caracteristica generală a fondului locativ conform numărul de nivele şi
dotarea tehnico-edilitară
suprafaţa totală,
Nr.o/d Denumirea indicilor %
mii m2
1 2 3 4
1 Fondul locativ total, inclusiv 395,4 100
2 Conform numărului de nivele:
2.1 - case individuale cu lot pe lîngă casă 262,7 66,4
2.2 - 2-3 nivele 5,93 1,5
2.3 - 4-5 nivele 80,83 20,5
2.4 -7-9-12 nivele 46,01 11,6
1 2 3 4
3 Conform dotării tehnico-edilitare:
3.1 - apeduct 83 21
3.2 - canalizare 47 11,9
3.3 - încălzire centrală 0 0
3.4 - alimentarea cu gaze 125,9 31,8
Suprafaţa medie a unei locuinţe constituie 61,5 m2.
Tabelul 5.1.3
Indicii de bază a fondului de locuinţe în oraşul Ialoveni la 01.01 2017
Total, fond locativ

Unităţi Suprafaţa Asigurarea medie Numărul
Mii m2
locative medie a unei cu locuinţe, locuitorilor,
suprafaţa totală
(case-apart.) locuinţe, m2 m2/om mii oameni
395,4 6430 61,5 20,8 19,0
Fondul locativ al oraşului Iaoveni se extinde pe o suprafaţa de 397 ha, densitatea

populaţiei constituie 48 loc/ha. Zona locativă a oraşului este divizată în 9 microraioane
(sectoare), care sunt caracterizate prin următoarele aspecte:
Sectorul „Livada” - este situat în zona de nord a oraşului. Suprafaţa fondului locativ a
sectorului dat constituie 86,4 mii m2, din care 29,6 mii m2 case individuale cu lot pe lîngă
casă, restul sunt clădiri-bloc multietajate.
Sectorul „Albeni” – amplasat în partea de nord-est al oraşului. Suprafaţa totală a
fondului locativ constituie 63,85 mii m2, din care 9,72 mii m2 este prezentat cu case
clădiri-bloc.
Sectorul ”Chersacel” – suprafaţă totală – 22,68 mii m2, este prezentat de case cu 1-2
nivele cu lot pe lîngă casă
Sectorul”Petri” – suprafaţă totală – 42,8 mii m2, din care 40,86 mii m2 este prezentat
de case cu 1-2 nivele cu lot pe lîngă casă şi 1,96 mii m2 clădiri multietajate.
Sectorul”Hutuleuca” – amplasat în partea de sud al oraşului. Suprafaţa totală a
fondului locativ constituie 30,65 mii m2, este prezentat de case cu 1-2 nivele cu lot pe
lîngă casă.
Sectorul”Fanari” - amplasat în partea de sud-vest al oraşului. Suprafaţa totală a
fondului locativ constituie 22,45 mii m2, este prezentat de case cu 1-2 nivele cu lot pe
lîngă casă.
Sectorul”Bozu” - amplasat în partea de vest al oraşului. Suprafaţa totală a fondului
locativ constituie 19,27 mii m2, este prezentat de case cu 1-2 nivele cu lot pe lîngă casă.
Sectorul”Frumuşica” - Suprafaţa fondului locativ a sectorului constituie 70,05 mii m2,
din care 46,05 mii m2 clădiri-bloc multietajate, restul sunt case individuale cu lot pe lîngă
casă.
Sectorul”Moldova” - Suprafaţa fondului locativ constituie 37,27 mii m2 şi este
planificat aproximativ 16 mii m2 pentru construcţii noi.
- 26 -
5.2 Prognoza fondului locativ
Structura deja formată a fondului locativ în or. Ialoveni este prezentată printr-un spectru
înalt a genului şi tipului de clădiri - bloc. Aceasta duce la pierderi din rezervele teritoriului
oraşului, la comprimarea reţelei de stradă-drum, reţelei tehnico-edilitare, creează
disfuncţionalităţi în asigurarea populaţiei cu transport public.
Se recomandă de a dezvolta două sisteme de construcţie de bază:
- construcţia individuală a caselor cu 1-2 nivele cu loturi pe lângă casă, pentru
construcţia compactă a formaţiunilor locative 35-40 oam/ha;
- construcţia blocurilor locative cu 5-9 nivele, pentru construcţia compactă 200 - 250
oam./ha.
Volumul construcţiilor noi pentru perioada de perspectivă se va extinde cu – 88,6 mii m2
suprafaţă totală. De asemenea conform proiectului se preconizează următoarea structură a
construcţiilor noi: 1-2 nivele cu lot pe lîngă casă – 40% şi blocuri cu clădiri multietajate –
60%.
Volumul construcţiilor noi se stabileşte reieşind din evaluarea dinamicii dezvoltării
fondului locativ pentru perioada de retrospectivă, resursele teritoriale a oraşului şi numărul
populaţiei pentru perspectivă.
Volumul total al fondului locativ pentru perioada de proiect va constitui 484 mii m2
suprafaţă totală, inclusiv: case cu 1-2 nivele cu lot pe lîngă casă cu suprafaţa 298,2 mii m2
şi blocuri locative multietajate cu 5-9 nivele cu suprafaţa 185,9 mii m2, ca urmare se
preconizează sporirea asigurării medii cu locuinţe pînă la 22 m2/loc.
În corespundere cu planul general, pentru perspectivă sunt preconizate terenuri pentru
construcţii în sectorul „Livada‖ pentru blocuri locative multietajate 4-5 nivele, cu
suprafaţa de 24,2 mii m2, în sectorul „Albeni‖ se preconizează de 9,6 mii m2 pentru case
cu 1-2 nivele cu lot de pe lîngă casă, în sectorul „Huţuleuca‖ – 3,8 mii m2 case cu 1-2
nivele cu lot de pe lîngă casă, sectorul „Frumuşica‖ 13 mii m2 blocuri locative
multietajate cu 5-9 nivele, în sectorul „Moldova‖- 15,9 mii m2 în case cu 4-5 nivele.
Calculul fondului locativ pe formaţiuni locuibile a sectoarelor şi repartizarea populaţiei
pentru perspectivă – a. 2032, este reflectat în tab. 5.2.1, 5.2.2.
- 27 -
Tabelul 5.2.1
Structura fondului locativ pentru perioada de perspectivă – anul 2017-2032
Situaţia existentă a fondului locativ, mii m.p. Construcţii noi, mii m.p. Fondul locativ proiectat, mii m.p.
Inclusiv după nivele Inclusiv după nivele Inclusiv după nivele
Denumirea Clădiri multeetajate Clădiri multeetajate
№ 1-2 et. Inclusiv numărul de 1-2 et. Total 1-2et. Inclusiv numărul de
sectorului Total Total 4-5 7-9-12
indivi- etaje indivi- indivi- etaje
Total etaje etaje Total
duale 2-3 4-5 7-9-12 duale duale 2-3 4-5 7-9-12
etaje etaje etaje etaje etaje etaje
Sectorul 1
1 86,38 29,65 56,73 0,69 31,42 24,62 36,6 12,4 24,2 0 122,98 42,05 80,93 0,69 55,62 24,62
"Livada"
Sectorul 2
2 22,68 22,68 0 0 0 0 0 0 0 0 22,68 22,68 0 0 0 0
"Chersacel"
Sectorul 3
3 63,85 54,13 9,72 0 9,72 0 9,6 9,6 0 0 73,45 63,73 9,72 0 9,72 0
"Albeni"
Sectorul 4
4 42,82 40,86 1,96 0,34 1,62 0 9,7 9,7 0 0 52,52 50,56 1,96 0,34 1,62 0
"Petri"
Sectorul 5
5 30,65 30,65 0 0 0 0 3,8 3,8 0 0 34,45 34,45 0 0 0 0
"Huţuleuca"
Sectorul 6
6 22,45 22,45 0 0 0 0 0 0 0 0 22,45 22,45 0 0 0 0
"Fanari"
Sectorul 7
7 19,27 19,27 0 0 0 0 0 0 0 0 19,27 19,27 0 0 0 0
"Bozu"
Sectorul 8
8 70,05 24,00 46,05 4,9 27,54 13,61 13 0 6,1 6,9 83,05 24 59,05 4,9 33,64 20,51
"Frumuşica"
Sectorul 9
9 37,27 18,96 18,31 0 10,53 7,78 15,9 0 15,9 0 53,17 18,96 34,21 0 26,43 7,78
"Moldova"
Total 395,42 262,65 132,77 5,93 80,83 46,01 88,6 35,5 46,2 6,9 484,02 298,15 185,87 5,93 127,03 52,91
- 28 -
Tabelul 5.2.2
Repartizarea populaţiei (prognoza pentru anii 2017-2032)
Pentru nou fond locativ, mii

Situaţia existentă, mii oam. Pentru fondul locativ proiectat, mii oam.
oam.
Inclusiv după nivele Inclusiv după nivele Inclusiv după nivele
Clădiri multeetajate Clădiri multeetajate
№ Denumirea
1-2 et. Inclusiv numărul de 1-2 et. 1-2 et. Inclusiv numărul de
sectorului Total Total 4-5 7-9-12 Total
indivi- etaje indivi- indivi- etaje
Total etaje etaje Total
duale 2-3 4-5 7-9-12 duale duale 2-3 4-5 7-9-12
etaje etaje etaje etaje etaje etaje
Sectorul 1
1 4,23 1,39 2,84 0,04 1,57 1,23 1,55 0,50 1,05 0,00 5,75 1,86 3,89 0,03 2,62 1,23
"Livada"
Sectorul 2
2 1,07 1,07 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,00 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00
"Chersacel"
Sectorul 3
3 3,03 2,54 0,49 0,00 0,49 0,00 0,38 0,38 0,00 0,00 3,31 2,85 0,46 0,00 0,46 0,00
"Albeni"
Sectorul 4
4 2,02 1,92 0,10 0,02 0,08 0,00 0,32 0,32 0,00 0,00 2,33 2,24 0,09 0,02 0,08 0,00
"Petri"
Sectorul 5
5 1,44 1,44 0,00 0,00 0,00 0,00 0,13 0,13 0,00 0,00 1,53 1,53 0,00 0,00 0,00 0,00
"Huţuleuca"
Sectorul 6
6 1,06 1,06 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,00 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00
"Fanari"
Sectorul 7
7 0,91 0,91 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,86 0,86 0,00 0,00 0,00 0,00
"Bozu"
Sectorul 8
8 "Frumuşica 3,44 1,13 2,32 0,26 1,38 0,68 0,49 0,00 0,22 0,28 3,87 1,08 2,79 0,25 1,60 0,95
"
Sectorul 9
9 1,81 0,89 0,92 0,00 0,53 0,39 0,59 0,00 0,59 0,00 2,35 0,84 1,51 0,00 1,12 0,39
"Moldova"
Total 19,00 12,35 6,65 0,31 4,04 2,30 3,46 1,33 1,86 0,28 22,00 13,25 8,75 0,30 5,89 2,56
- 29 -
Dotarea şi întreţinerea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, încălzire individuală
este o condiţie obligatorie atît pentru construcţii noi cît şi pentru fondul locativ existent,
reconstruit şi modernizat conform normativelor în vigoare. Pentru perspectivă se
preconizează sporirea nivelului de dotare a fondului locativ cu apeduct, canalizare şi
alimentare cu căldură, implementarea sistemului individual de încălzire a locuinţelor, ceea
ce va contribui la sporirea confortului de abitaţie a populaţiei oraşului.
Tabelul 5.2.3
Indicii principali a dezvoltării fondului locativ
Unitatea de Situaţia Propuneri de

Nr. Denumirea indicilor
măsură existentă proiect
1 Populaţia mii oam. 19 22
2 Suprafaţă fondului locativ mii m2 395,4 484,0
3 Asigurarea medie cu spaţiu locativ m2 / locuitor 20,8 22
4 Teritoriul zonelor locuibile ha 397 457
5 Construcţii noi, total mii m2 - 88,6
inclusiv: - -
- locuinţe cu 1-2 nivele cu lot pe lîngă casă mii m2 - 35,5
- blocuri locative multietajate (4-12 nivele) mii m2 - 53,1
6 Teritoriul pentru construcţii noi, total ha - 55
inclusiv: - -
- locuinţe cu 1-2 nivele cu lot pe lîngă casă ha - 45
- blocuri locative multietajate (4-12 nivele) ha - 10
7 Densitatea populaţiei în formaţiunile locative loc. / ha 48 48
6. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SOCIALE
Reţeaua obiectelor de deservire socială include instituţiile de educaţie, medicale,

cultură, construcţii sportive, centre comerciale şi alimentaţie publică.
Infrastructura socială are ca scop crearea condiţiilor optime pentru abitaţie şi
satisfacerea necesităţii în obiectele de educaţie preşcolară, învăţământ, ocrotire a sănătăţii,
comerţ şi alimentaţie publică, cultură, sport şi agrement.
Actualmente, obiectele prestări servicii sunt amplasate neuniform pe teritoriul urbei, iar
numărul şi calitatea serviciilor prestate nu corespund exigenţelor contemporane. Un şir de
obiecte sunt amplasate în încăperi adaptate fără dotare edilitară corespunzătoare.
Însă în condiţiile moderne au apărut şi un şir de factori pozitivi care influenţează
dezvoltarea reţelei obiectelor prestări servicii. Acestea fiind reprezentate prin: diverselor
forme de proprietate care stimulează calitatea şi diversitatea tipurilor de servicii,
construcţia obiectivelor după proiecte individuale ce permite crearea unei individualităţi
arhitecturale şi estetice a localităţii.
Calculul capacităţilor reglementate pentru obiectele prestări servicii este efectuat ţinând
cont de numărul calculat al populaţiei, analiza indicilor specifici obţinuţi la 1000 locuitori
şi majorarea lor până la normele minim necesare pentru perioada proiectată, repartizarea
- 30 -
uniformă a obiectelor de deservire în formaţiunile locative şi asigurarea populaţiei cu
servicii cotidiene necesare.
6.1 Autorităţile Administraţiei publice locale de nivelul I şi II

şi serviciile descentralizate şi desconcentrate de stat
Oraşul Ialoveni este centrul administrativ raional, în care activează autorităţi
administrative de nivelul I şi nivelul II – consiliul orăşenesc, primarul, consiliul raional,
preşedintele raionului, organizaţii, întreprinderi, asociaţii, etc.
Tabelul 6.1.1
Activitatea politică, administrativă, juridică de importanţă raională şi locală
Nr. Denumirea autorităţilor administraţiei

Adresa Angajaţi
o/d publice locale de nivelul I şi II
1 Consiliul Raional Ialoveni str. Alexandru cel Bun, 33 59
2 Primăria oraşului Ialoveni str. Alexandru cel Bun, 45 17
3 Procuratura str. Alexandru cel Bun, 39 15
4 Notar - str. Alexandru cel Bun, 31
5 Notar - str. Alexandru cel Bun, 90
6 Inspectoratul de Poliţie Ialoveni str. Gr. Vieru, 24 110
7 Filiala Agroindbank str. Alexandru cel Bun, 49 32
8 Filiala Finconbank str. Alexandru cel Bun, 43 17
9 Filiala Victoriabank str. Alexandru cel Bun, 90 20
10 ASITO – Companie Internaţională de Asigurări str. Alexandru cel Bun, 90 14
11 Poşta Moldovei Î.S. Centrul de Poştă Ialoveni str. Alexandru cel Bun, 17 65
12 Biserica "Sfânta Cuvioasa Parascheva" str. Ştefan cel Mare
13 Biserica "Acoperământul Maicii Domnului" str. Viilor
14 Biserica "Sfinţii Martiri Brâncovenii" str. G. Vieru 1
6.2 Instituţii de educaţie
Instituţii preşcolare
Actualmente pe teritoriul or. Ialoveni activează 3 grădiniţe de copii cu capacitatea totală
760 locuri, de facto frecventează 1103 copii, ceea ce constituie 145% din capacitatea totală
a instituţiilor preşcolare. La 1000 locuitori revin 40 locuri în grădiniţe. Numărul
personalului angajat constituie 146 persoane, inclusiv 72 cadre didactice. La un educator
revin – 15 copii.
Tabelul 6.2.1
Instituţii preşcolare în or.Ialoveni
Capacitatea
Nr. Angajaţi Inclusiv, cadre
Denumirea Adresa proiect
d/o de facto (oam.) didactice
(locuri)
1 Grădiniţa nr.1 „Andrieş‖ str. Prieteniei, 4 320 406 57 28
2 Grădiniţa nr.3 „Lăstărel‖ str. Florilor, 7 120 150 29 15
3 Grădiniţă nr.5 „Licurici‖ str. Basarabia 1 320 547 60 29
Total 760 1103 146 72
- 31 -
OBIECTE de UTILITATE PUBLICA
N
IN COLARE
W E
sec.1 "LIVADA"
500 m
NCM B.01.00.2016
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
N IN COLARE
W E
500 m
sec.1 "LIVADA" NCM B.01.00.2016
sec.2 "CHERSACEL"
sec.9 "MOLDOVA"
sec.3 "ALBENI "
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
Pentru normarea optimală, capacitatea instituţiilor preşcolare se determină prin suportul
structurii demografice a populaţiei, din calcul 85% din copiii grupei de vârstă
corespunzătoare, de la 2 până la 6 ani inclusiv.
Conform calculelor şi în corespundere cu normativele în vigoare, proiectul Planului
urbanistic general prevede modernizarea grădiniţelor existente iar în sectoarele
rezidenţiale noi se propune construcţia grădiniţelor cu capacitatea totală 450 locuri, cea ce
va constitui 55 locuri la 1000 locuitori.
Instituţiile de învăţământ primar şi secundar general

Pe teritoriul or. Ialoveni îşi desfăşoară activitatea patru instituţii de învăţământ primar şi
secundar general cu capacitatea totală 2830 elevi inclusiv, şcoala primară cu capacitatea de
275 elevi, gimnaziul - 350 elevi, două licee teoretice: "P. Ştefănucă" - 1275 elevi şi
"A. Vartic" – 990 elevi.
De facto, aceste instituţii sunt frecventate de 2055 elevi inclusiv, şcoala primară - 212
elevi, gimnaziul - 198 elevi, liceul "P. Ştefănucă" - 877 elevi şi liceul "A. Vartic" – 768
elevi, ceea ce constituie 78 % din capacitatea totală a instituţiilor de învăţământ.
Numărul scriptic al angajaţilor constituie 216 persoane.
Tabelul 6.2.2
Instituţii de învăţămînt în or.Ialoveni
Capacitatea Angajaţi
Nr. Denumirea Adresa
proiect (elevi) de facto (elevi) (oam.)
1 Şcoala primară str. Alexandru cel Bun 275 212 28
2 Gimnaziul str. Chilia, 2 350 198 33
3 LT "P. Ştefănucă" str. Basarabia, 2 1275 877 88
4 LT "A. Vartic" str. Alexandru cel Bun, 79 990 768 67
Total 2830 2055 216
În corespundere cu normele urbanistice pentru calcularea capacităţii instituţiilor de

învăţământ primar şi secundar general se evidenţiază 100 % din copiii cu vârsta 6 – 15 ani
şi 75% cu vârsta 16 – 18 ani. Conform calculelor şi în corespundere cu normativele în
vigoare, capacitatea existentă a instituţiilor de învăţământ existente corespunde atât
situaţiei actuale cât şi pentru perspectivă cu condiţia reconstrucţiei şi modernizării
instituţiilor existente în conformitate cu normativele în vigoare.
Instituţiile extraşcolare contribuie la dezvoltarea multilaterală a copiilor, actualmente pe
teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea şcoala sportivă cu capacitatea 200 locuri unde
sunt antrenaţi 300 elevi, numărul angajaţilor 22 persoane şi Şcoala de Arte cu capacitatea
450 locuri unde sunt antrenaţi 310 copii şi 29 cadre didactice.
În corespundere cu normele urbanistice în vigoare numărul de locuri în instituţiile
extraşcolare trebuie să constituie 10% din capacitatea totală pentru perspectivă a
instituţiilor şcolare.
- 32 -
N OBIECTE de UTILITATE PUBLICA
W E IN COLARE
S
sec.1 "LIVADA"
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
750 - 500 m
NCM B.01.00.2016
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
N
IN COLARE
W E
sec.1 "LIVADA"
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
750 - 500 m
NCM B.01.00.2016
sec.4 "PETRI"
sec.7 "BOZU"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
6.3 Obiective ocrotirii sănătăţii
Obiectele de ocrotire a sănătăţii ocupă o poziţie prioritară în infrastructura socială. De
starea sănătăţii depinde în mod direct nivelul bunăstării individuale şi gradul de dezvoltare
umană a oraşului.
Conform datelor prezentate de instituţiile ocrotirii sănătăţii în oraş funcţionează IMSP
Spitalul Raional Ialoveni cu capacitatea 300 paturi, la 1000 locuitori, ceea ce constituie 11
paturi la 1000 locuitori, numărul total al angajaţilor – 110 persoane.
Concomitent, activează Centrul medicilor de familie cu capacitatea 1350 vizite /
schimb, ceea ce constituie 44 vizite la 1000 locuitori, numărul scriptic al angajaţilor 140
persoane. Instituţiile de ocrotirea sănătăţii, amplasate în oraş, deservesc atât populaţia
urbei cât şi populaţia întregului raion.
Tabelul 6.3.1
Obiective ocrotirii sănătăţii
Unităţi de Capacitatea Angajaţi

Denumirea Adresa
măsura (locuri) (oam.)
IMSP "Spitalul Raional
str. Alexandru cel Bun, 7 paturi 300 110
Ialoveni "
Centru Medicilor de Familie vizite /
str. Alexandru cel Bun, 7 1350 140
Ialoveni schimb
Farmacii 9 obiecte
Clinică veterinară str. Ialoveni, 3A 9
Asistenţa socială
Asistenţa socială este parte componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în
cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture
efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale,
care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în
dificultate.
Actualmente în or.Ialoveni activează Serviciul asistenţă psihopedagogică, numărul
scriptic al angajaţilor -9 persoane, inclusiv 7 cadre didactice.
Pentru perspectivă, în corespundere cu normele în vigoare este necesară:
- crearea unui Centru de zi pentru copii cu dezabilităţi;
- deschiderea unei cantinei sociale pentru asigurarea persoanelor cu hrană gratuită;
- dezvoltarea serviciului de îngrijire la domiciliu;
- construcţia azilului pentru bătrâni cu capacitatea 250 locuri, cea ce va constitui 11
locuri la 1000 locuitori.
6.4 Obiective de cultură, sport şi agrement

Obiectele de cultură, sport şi agrement au scopul de a satisface necesităţile populaţiei
pentru petrecea timpului liber. Acestea sunt reprezentate prin case de cultură, biblioteci,
muzee, teatre, zone amenajate pentru agrement, obiecte de sport etc.
Actualmente, în or. Ialoveni activează Casa de cultură cu capacitatea 400 locuri, ceea ce
constituie 21 locuri la 1000 locuitori, biblioteca publică raională cu capacitatea 86 mii
volume şi muzeul de istorie şi etnografie.
- 33 -
W E OBIECTE OCROTIRE N
S
2000 m
NCM B.01.00.2016
sec.1 "LIVADA"
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
N
W E
OBIECTE OCROTIRE N
S
2000 m
NCM B.01.00.2016
sec.1 "LIVADA"
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.7 "BOZU"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
W E
OBIECTE SPORTIVE
S
sec.1 "LIVADA"
1500 m
NCM B.01.00.2016
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
sec.7 "BOZU"
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
N
W E
S
OBIECTE SPORTIVE
1500 m
NCM B.01.00.2016
sec.1 "LIVADA"
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
Pe teritoriului oraşului sunt amplasate următoare obiecte de istorie şi cultură:
- Biserica " Sfânta Cuvioasa Parascheva " – monumennt arhitectural de valoare
Naţională Sec. II-IV. XVII-XVIII;
- Monument în memoria consătenilor căzuţi în 1941-1945 monumennt istorie de
valoare locală;
- Monument „Glorie eternă eroilor căzuţi pe cîmpul de luptă‖;
- Monument ostaşilor internaţionalişti;
- Monument ostaşilor participanţi în conflictul armat pentru apărarea integrităţi şi
independenţii Republicii Moldova;
- Monument în memoria victimelor represiunilor regimului stalinist;
- Monument ‖Locuitorii or. Ialoveni căzuţi pe cîmpul de luptă, Locuitorii or. Ialoveni
deportaţi în ceţurile sibiriei‖;
- Monumentul lui Sănduţă Petru (27.07.1963-13.07.1983);
- Monumentul lui Alexandru cel Bun;
- Monument în memoria ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea patriei.
Pentru perspectivă, conform calculelor se prevăd un şir de activităţi:

- sporirea capacităţii instituţiilor de cultură până la 1936 locuri, inclusiv construcţia
centrului distractiv – cultural cu capacitatea – 1536 locuri, ceea ce va constitui 80
locuri la 1000 locuitori;
- construcţia cinematografului în zonele noi de dezvoltare a oraşului cu capacitatea
605 locuri, cea ce va constitui 25 locuri la 100 locuitori;
- înnoirea şi modernizarea stocului de carte în biblioteci până la 110 mii volume
(preferenţial digitale);
- restaurarea edificiilor şi monumentelor de importanţă istorică şi culturală.
Obiective de sport - or. Ialoveni dispune de un stadion şi terenuri sportive cu suprafaţa

totală 5 ha, ceea ce constituie 0,26 ha la 1000 locuitori. Terenurile sportive sunt amplasate
pe teritoriul instituţiilor de învăţământ.
Pentru asigurarea locuitorilor cu obiecte sportive pe perioada de calcul se prevede
modernizarea obiectivelor existente cu aducerea până la parametrii în vigoare. Ca urmare,
se preconizează construcţia şi amenajarea terenurilor sportive, a stadionului raional cu
suprafaţa totală 15 ha, a sălii sportive cu suprafaţa podelei 1760 m2, bazinului de înot cu
suprafaţa 605 m2 oglinda apei etc.
Oraşul Ialoveni dispune de potenţial turistic valoros cu landşaft pitoresc şi condiţii
naturale favorabile care contribuie la crearea condiţiilor optime pentru odihnă, atât pentru
turiştii în tranzit, cât şi pentru locuitorii oraşului. Pentru perspectivă se propune
amenajarea scuarurilor în oraş, inclusiv a parcului din partea de nord-vest a urbei.
6.5 Obiective de comerţ, alimentaţie publică şi deservire comunală

Reţeaua obiectelor de comerţ şi alimentaţie publică după diversitatea mărfurilor şi
amplasare optimă pe teritoriul oraşului trebuie să se apropie de solicitările locuitorilor
pentru subiectul dat.
În prezent suprafaţa totală a obiectivelor comerciale din or.Ialoveni constituie 7000 m2,
ceea ce constituie 368 m2 suprafaţă comercială la 1000 locuitori. Cele mai mari centre
comerciale din oraş sunt – Victoria, Cascad, Casa cărnii, La Anton, Real etc.
- 34 -
N OBIECTE COMERCIALE
W E
de ALIMENTA IE PUBLIC
S
sec.1 "LIVADA"
800 m
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
N
OBIECTE COMERCIALE
W E
de ALIMENTA IE PUBLIC
S
sec.1 "LIVADA"
800 m
sec.9 "MOLDOVA"
sec.2 "CHERSACEL"
sec.3 "ALBENI "
sec.7 "BOZU"
sec.4 "PETRI"
sec.6 "FANARI"
Ialoveni
Instituţiile din sfera alimentaţie publică sunt prezentate prin săli de nunţi şi restaurante:
"Family Banquet Hall", "Voyage", "Hanul Vechi"; cafenele- baruri: "Casa Della Pizza",
"Guava Bar", "Praga", "Carul cu bere", "Doi cocoşi". Capacitatea totală a obiectivelor de
alimentaţie publică pe teritoriul urbei constituie 1100 locuri sau 58 locuri la 1000 locuitori.
Conform prevederilor PUG, pentru perspectivă, se prevede construcţia obiectelor
comerciale cu suprafaţa comercială - 1470 m2 cu amplasarea uniformă a obiectivelor în
cartierele periferice ale oraşului şi rezidenţiale noi. Concomitent, se prevede construcţia
obiectivelor din sfera alimentaţie publică cu capacitatea 352 locuri.
De asemenea, conform prevederilor PUG şi calculelor pentru perspectivă se prevede
construcţia următoarelor obiecte din sfera prestări servicii:
- întreprinderi prestări servicii până la 153 angajaţi;
- spălătorie – 220 kg haine/sch.;
- curăţătorie – 276 kg/haine/sch.;
- hotel cu 145 locuri;
- băi publice cu capacitatea totală 110 locuri.
Concomitent, în locurile publice, parcări auto, zone de agrement, partea centrală a
oraşului se prevede construcţia viceelor publice cu 16 locuri.
Tabelul 6.5.1
Calculul obiectelor infrastructurii sociale pentru perspectivă
Nr. Unitate de Situaţia existentă Proiect pentru Construcţii noi

Denumirea obiectelor
ord. măsură anul 2016 anul 2031 şi reconstrucţii
1 2 3 4 5 6
1 Populaţia mii locuit. 19 22
2 Instituţii preşcolare locuri 760 1210 450
la 1000 locuitori 40 55
3 Instituţii şcolare elevi 2830 2530 -300
4 Spital raional paturi 300 325 25
Azil pentru bătrâni şi
5 locuri 0 250 250
invalizi
la 1000 locuitori 11
6 CMF şi OMF vizite / zi 1350 1200 -150
7 Stadion, terenuri sportive ha 5 15 10,4
la 1000 locuitori 0,26 0,7
8 Săli sportive m2 podea 0 1760 1760
м2 oglinda
9 Bazine 0 605 605
de apă
10 Centre distractiv - culturale locuri 400 1936 1536
1 2 3 4 5 6
mii
11 Biblioteci 86 99 13
volume
la 1000 locuitori 5 4,5
12 Cinematograf locuri 0 605 605
m2 supr.
13 Obiecte comerciale 7000 8470 1470
comerc.
Întreprinderi de alimentaţie
14 locuri 1100 1452 352
publică
2
m supr.
15 Pieţe comerciale 900 880 -20
comerc.
Întreprinderi prestări
16 angajaţi 65 218 153
servicii
kg
17 Spălătorie 0 220 220
haine/sch.
kg
18 Curăţătorie 0 276 276
haine/sch.
19 Hotel locuri 0 145 145
la 1000 locuitori 6
20 Băi publice locuri 0 110 110
la 1000 locuitori 5
21 Vicee publice locuri 6 22 16
la 1000 locuitori 1
22 Cimitire ha 2 5
la 1000 locuitori 0,24
7. ZONIFICAREA TERITORIULUI

În aspect urbanistic oraşul Ialoveni s-a format pe baza satului Ialoveni concomitent
valorificînd teritoriile adiacente. Teritoriul oraşului, în limitele existente, ocupă o arie de
837 ha şi întregime cu terenurile subordonate – 3165 ha. Oraşul este divizat în 9 sectoare:
- sectorul 1 „Livada‖;
- sectorul 2 „Chersacel‖;
- sectorul 3 „Albeni‖;
- sectorul 4 „Petri‖;
- sectorul 5 „Huţuleuca‖;
- sectorul 6 „Fanari‖;
- 36 -
- sectorul 7 „Bozu‖;
- sectorul 8 „Frumuşica‖;
- sectorul 9 „Moldova‖.
Tabelul 7.1.1
Indicii principale
Unităţi de
Nr. Denumirea Existent
măsură
I Populaţia oraşului locuitori 19000
II Fondul locativ mii m² 395,4
III Asigurarea în mediu cu fond locativ m²/locuitor 20,8
IV Suprafaţa totală teritoriului aferent ha 3164,44
inclusiv:
1 Terenurile oraşului ha 837,05
Terenurile destinate industriei, transportului,
2 ha 19,66
telecomunicaţiilor şi altor destinaţii speciale
3 Terenurile fondului silvic ha 256,50
4 Terenurile cu destinaţie agricolă ha 1670,93
5 Terenurile fondului apelor ha 50,00
6 Terenurile fondului de rezervă ha 330,30
Terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii
7 ha 53,00
sănătăţii, activităţii recreative şi alte zonele verzi
Teritoriul oraşului se extinde pe coastele rîului Işnovăţ ce curge în lunca inundabilă a lui
cu lăţimea de la 60 m pîna la 180 m.
Pe coasta dreapta cu panta mai abruptă (până la 10 °), terenul construit are un procent
semnificativ de uzură fizică, deoarece o parte a coastei este periculoasă pentru clădiri din
cauza alunecărilor de teren. Aici sunt clădiri existente, ce se află în stare de avarie. O mică
parte a coastei este construită cu o locuinţă nouă.
Pe coasta din stînga, care este ceva mai puţin înclinată (panta 3-4°) predomină
construcţiile noi – locuinţe unifamiliale în regim mic de înălţime. Construcţiile existente
vechi se află în condiţii satisfăcătoare, cu excepţia locuinţelor amplasate pe teritoriu cu
alunecări de teren.
Pe terasa inferioră a coastei din stînga, de-a lungul străzii Alexandru cel Bun, precum şi
în lunca inundabilă sunt amplasate blocuri locative multeetajate cu apartamente colective.
Pentru deservirea populaţiei funcţionează: trei gradiniţe de copii, şase instituţii de

învăţămînt şi educaţie, trei instituţii pentru ocrotirea sănătăţii, patru filiale a băncilor
comerciale, Casa de cultură. În oraş funcţionează Misiunea creştină de binefacere
„Armata Salvării‖, casa de rugăciuni, şase biserici, dintre care una – Biserica „Sf.
Cuvioasă Paraschiva‖ reprezintă un monument de arhitectură a secolului XIX.
- 37 -
Toate obiecte de deservire a populaţiei, în temei sunt concentrate în partea centrală a
oraşului, de-a lungul străzii Alexandru cel Bun. Aici sunt amplasate principalele obiective
publice, administrative şi sociale a oraşului şi raionului ca: Primăria, Consiliul raional
Ialoveni, Oficiu stare civilă, Oficiu poştal, SA Moldtelecom şi alte.
Piaţa agroindustrială este amplasată în partea centrală a oraşului, la intersecţia străzilor
principale într-o zonă separată amenajată. Totodată aici sunt situate rînduri comerciale cu
magazine, gherete şi alte, care practic cu amplasarea lor ating chiar şi partea carosabilă a
străzilor ceia ce creează incomodităţi pentru circulaţia transportului şi pietonilor, cît şi
probleme sanitare şi ecologice.
Economia or. Ialoveni dispune de un aspect multelateral. Aici sunt fabricate produse de
alimentare, produse confecţionate, materiale de construcţie etc. În oraş funcţionează 3
întreprinderi de producere de Stat, 7 sociaţii de acţiuni, 28 sociaţii cu răspunderea limitată,
precum şi gospodării ţărăneşti şi individuale.
Întreprinderea principală a oraşului o reprezintă asociaţia pe acţiuni „Vinuri Ialoveni‖ –
unica întreprindere de vineficare în Republica Moldova pentru producerea vinului de
marca „Heres‖, care corespunde celor mai înalte standarde a pieţelor comerciale.
În anul 1998 a fost deschisă o întreprindere mare pentru producerea îngheţatei SRL
„Sandriliona‖, care-i dispusă cu utilaj modern. În anul 1999 la baza fostului sovhoz s-a
format SRL „Agro-Ialovenenii‖, unde se produce şi se realizează producţia agricolă.
De asemenea în oraş funcţionează întreprinderi pentru servirea drumurilor auto,
conductelor de gaze, apeductelor, a diversilor ramuri de comunicaţii telefonice şi multe
alte întreprinderi mici.
De-a lungul hotarului de la Nord-Vest al or. Ialoveni este trasată magistrala auto
Chişinău-Hînceşti- Cimişlia - Basarabeasca - frontiera cu Ucraina (R3). Partea centrală
este străbătută de două magistrale auto cu transport de tranzit Ialoveni - Băcioi - Sîngera -
R2 (G71) şi Ialoveni-Costeşti (L493).
Străzile principale urbane sunt reprezentate de strada Alexandru cel Bun şi strada Ştefan
cel Mare, care intersectează în centrul oraşului la un nod de transport cu probleme. Acest
nod de transport este foarte complicat – aici au găsit intersecţia 6 străzi: Alexandru cel
Bun, Ştefan cel Mare, N.Testemiţianu, Basarabia şi Petru Ştefănucă, care îşi asumă rolurile
de legătura a centrului cu formaţiunile locative şi cu zonele de producere.
Coasta din dreapta a r. Işnovăţ este acoperită de o reţea de străzi inguste, amplasate în
mod haotic, subliniind relieful terenului, iar în general structura reţelei de drumuri şi străzi
a oraşului dispune de un caracter regulat şi execută funcţiuni de servire cu transport a
populaţiei.
În oraş practic nu există zone de agrement şi recreere a populaţiei. Există doar un parc
bine amenajat, care se află lîngă Consiliul Raional Ialoveni, şi un scuar mic lângă
Primărie. În partea de nord a oraşului aste amplasat un mare parc forestier, dar el nu este
amenajat.
Caracterizînd or. Ialoveni în general, este necesar de a remarca, că concomitent cu

structura de sistematizare deja creată, evidenţiind factorii naturale de landşaft, în oraş se
crează premise pentru perfecţionarea ulterioară şi atingerea a unui nivel nou, contemporan.
- 38 -
N
W E
1 sec.1 "LIVADA"
169.1 ha
sec.9 "MOLDOVA"
91.1 ha
9 str. L.Rebreanu
sec.2 "CHERSACEL"
25.2 ha
8
2 sec.3 "ALBENI "
bia
138.3 ha
ara
as
89.3 ha
.B
3
str
st
ugu
27 A
str.
sec.7 "BOZU"
68.8ha .F
ilo
lor
r
4
7
str
sec.4 "PETRI"
110.6 ha
6
ia
or
ict
.V
str
st
r.
Iu
i
ndr
.G
sec.6 "FANARI" csa

ag
le
ar
77.4ha V.A
in
str.
5
3
L49
63.4 ha
sec.1 sec.2 sec.3 sec.4 sec.5 sec.6 sec.7 sec.8 sec.9

TOTAL
" LIVADA " " CERSACEL " " ALBENI " " PETRI " " HU " " FANARI " " BOZU " " FRUMU " " MOLDOVA "
Denumirea zonei, terenuri
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
1 0.8 0.5 0.6 2.4 7.6 5.5 0.8 0.7 0.1 0.2 - - 0.2 0.3 10.7 11.9 7.3 8.0 28.1 3.4
2 41.3 24.3 18.2 72.2 93.0 66.9 49.2 44.2 44.9 70.6 33.2 42.7 41.0 59.0 29.2 32.6 26.3 28.8 376.3 45.0
3 5.0 2.9 - - 1.7 1.2 0.6 0.5 - - - - - - 9.3 10.4 4.0 4.4 20.6 2.5
4 8.2 4.8 1.3 5.2 4.1 2.0 0.6 0.5 0.7 1.1 2.0 2.6 - - 1.6 1.8 8.2 9.0 26.7 3.2
5 E 64.9 38.2 1.5 6.0 - - 1.1 1.0 0.4 0.6 3.4 4.4 6.1 8.8 4.0 4.5 7.1 7.8 88.5 10.6
6 - - - - - - - - - - - - - - 0.5 0.6 - - 0.5 0.1
7 29.7 17.5 2.3 9.1 25.1 18.1 18.55 16.7 8.8 13.8 9.8 12.6 4.0 5.8 24.2 27.0 17.9 19.6 140.35 16.8
8 12.7 7.5 - - 3.9 2.8 25.6 23.0 0.8 1.3 2.0 2.6 3.2 4.6 2.5 2.8 3.3 3.6 54.0 6.5
9 5.2 3.1 1.0 4.0 1.6 1.2 - - 5.5 8.6 20.0 25.7 1.0 1.4 2.5 2.8 11.0 12.1 47.8 5.7
10 1.1 0.6 - - - - 4.6 4.1 - - 4.3 5.5 1.1 1.6 - - 3.2 3.5 14.3 1.7
11 ALTE TERITORII 1.0 0.6 0.3 1.2 2.0 1.4 10.2 9.2 2.4 3.8 3.1 4.0 12.9 18.6 5.1 5.7 2.9 3.2 39.9 4.8
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 169.9 100 25.2 100 139 100 111.25 100 63.6 100 77.8 100 69.5 100 89.6 100 91.2 100 837.05 100
Ialoveni
R3
N
sec.1 "LIVADA"
W E
sec.1
" LIVADA "
ha %
1 0.8 0.5
2 41.3 24.3
str. Alexandru
3 5.0 2.9
4 8.2 4.8
5 E 64.9 38.2
- -
cel Bun
6
7 29.7 17.5
8 12.7 7.5
9 5.2 3.1
10 1.1 0.6
11 ALTE TERITORII 1.0 0.6
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 169.9 100
d e
lia
.E
. M
str
str. Traian
str. Nuca
str. A.I.Cuza
str. Merilo
rilor
str. A.I.Cuza
str.
str. N
str.
str.
r
c
str. A.Varti
str. Traian
t
str. S.Hare
str.
alippa
str. P.H
str.
str.
str. Nuca
str. N
str.
str. Merilo
str.
rilor
r
str.
str. I.
str. Suce
a av
str. L.Rebreanu
str
.
2
str
9
.
str. A
lexan
8
dru c
Ialoveni
el Bu
n
N
str. Suce W E
S sec.2
"CHERSACEL"
ava

ha %
str. M
1 0.6 2.4
2 18.2 72.2
.Fru
3 - -
nze
4 1.3 5.2
5 E 1.5 6.0
e
.F runz
str. M 6 - -
7 2.3 9.1
ru nze
M.F 8 - -
str.
e 9 1.0 4.0
runz
M.F
str. 10 - -
r .P nze
st .Fru
str. M TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 25.2 100
ai
M
e
9
nz
r.
ru
st
.F
M
.
str
ai
M
.1
il
str
ma
str
. Is
. M.
str
Em
i ne
sc
u
st
r.
D
oi
na
st str
r. .
Va
8 st
l ea
Tr
an
da
fir
str
.C
od
r. i lo ru
r
str
.F
ruc
st tel
r. or
str
.
str
. Iz
vo
are
str lor
.
str
bia
.
ara
str.
s
Ba
3
.
str
str
.B
.G
lav
an
str
.
str.
str
Ale
.T
igh
ina
x
and
str
.U
sec.2 "CHERSACEL"
r uc
niv
er
el B
7 su
lui
un
Ialoveni
sec.3
N
sec.3 "ALBENI "
" ALBENI " W E

ha % S
1 7.6 5.5
2 93.0 66.9
3 1.7 1.2 str.
Arb
4 4.1 2.0 uril
or
5 E - - str
.M str
ug .B
6 - - ure uc
uri
l ei
7 25.1 18.1
8 3.9 2.8
str.
rta
1.6
pa
9 1.2
.S
d
str. N
- -
a vi
10
str
str. M
A.D
istru
str.
ugur
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 139 100
or
el
il
sin
str.
ii
str
Fra
ruc
.T
.Vl
ad
aC
str.
im ire
scu
ale
str
2
.M
.
str
V
.E
mi
str.
la
ne
st-
sc
u str
.V
olu
str nta
.D r ilor
st
r. oin
Va a
le str
a .T
Tr rico
a lor
nd ulu
af i
iri
lo
st r str
r. .
str
st .C
r. od
ru
str
.F str
ruc .
tel
or
str
.
ii
Cruc
ia
str
rab
. Iz
vo
sa
alea
are
c
Ba
rta
str lor
str
str. V
pa
.
.
.
str
.S
str
str
.
str.
Ale
str
x
.B
and
str.
.G
lav
an
ru c
avid
str str
. .U
el B
niv str
A.D
er .
un
su
lui
str.
ea
nu str
.T
igh
ina
ina
8
igh
A.
str.
.T
ia
str
b
str.
ara
ust
as
7 Aug
.B
str
or
str. 2
loril
str.
I
A.F
alo
ven
str i
str.
.
G7
e 1
ter
.S
.C
str.
i
en
str
.
str
.
st-
str
lov
la
27
. Ia
Au
.
gu
str
str
st
4
.
str
str
r
.
lorilo
u st
ug
str. 7A
str. F
.2
str
a
str.
bi
ra
L4
sa
93
Ba
r.
st
6
str. Iu.Gagarin
Ialoveni
str.
I alo
v eni
sec.4 "PETRI"
i
en
N
st
lov
ugu
. Ia
W E G7 st-
27 A
1 la
str
3 Ia
lo ve
str.
st-la
S ni
27
Aug
lor
u st
t
lori
us
ni
ug
love
str. F
27A str.
tr.
str. Ia
s
L4 str.
93
hilia
i
str. C
ulu
st
i
r.
ulu
tin
G7
6
str. Iu.Gagarin
tin
Ho
st 1
r.
Ho
la
Chi
st-
.
lia
str
lui str
tinu .P
Ho .Za
str. dn
ipr
u
ilia
str. Ch str
.C
.St
am
l ati
eba
Dec
str. str
str.
. P.
str.
str.
str
.M
str.
.Co
stin
Dec
e
bal
str
.A
.Do
n ici
str.
Gh
str. M.Viteazul .As
ach
i
str.
A.R
u sso
st
r.
ri
Iu
nd
.
sa
G
lec
ag
.A
ar
.V
str
in
5
temir
str.
.Can
sec.4
str. D
" PETRI "

str. Putna
str. D ha %
.Can
temir
1 0.8 0.7
str.
2 49.2 44.2
3 0.6 0.5
4 0.6 0.5
5 E 1.1 1.0
6 - -
7 18.55 16.7
8 25.6 23.0
9 - -
10 4.6 4.1
3
L49
Ialoveni
N
W E
st
ri
nd
r.
sa
Iu
ec
.G
l
V.A
st-
6
ag
.
str
la
ar
III
in
st
-la
r.
II
st
st -
dri
csan
la
.Ale
st
r. ndr
i str. V
V.
Cu le csa
V.A
str
pc str.
.
ea
i
u
ul
et
str
er
.
in
Pu
T
tna str
tie
r.
.
st
ar
M
8
r.
str.
Viil st
o r
str.
str. Putna
str
str. .V
4
Ma iilo
cil or r
str.
i
nie
ati
.L
str.
str
Plu
gar
ilor
lor
n
Vii
ari
str
. I.
la
ag
A.T
st-
.G
eo
do
. Iu
rov
ici
str
str
.
str
.
str
.G
hio
cel
3
L49
str
.
str
. Bu
jor
ilor
str
.
sec.5
"HU ULEUCA"
ha %
1 0.1 0.2
2 44.9 70.6
3 - -
4 0.7 1.1
5 E 0.4 0.6
6 - -
7 8.8 13.8
8 0.8 1.3
9 5.5 8.6
10 - -
Ialoveni
sec.6 "FANARI"
ab ia
N
sar
Ba
3
W E
r
ilo
str.
lor
.F
S
ia
L4
str
ab
93
ar
B as
r.
st
str. Iu.Gagarin
st
r.
Ch
ilia
.
st r
st
r.
str.
str
7 o ria
.M
.Vi
tea
zu
l 4
Vict
.
str
str str.
. V.C
up
cea str. M.Viteazul
nu
vea
ado
M.S
st r
.
str.
B.
str.
ri
nd
sa
.A lec sec.6
st
st r. V
r.
r. st
r.
" FANARI "

st
a
Iu
V
st-
ce
.C
.G
up Denumirea zonei, terenuri
la
up
r.
ag
st ha %
st
ce
III
.C
ar
-la
a
a
ce
st-la
in
.V
andri 1 - -
II
up
cs
str
V.Ale
.C
dri str.
ce
IV
2 33.2 42.7
san
up
str.
c
-la
.Ale str
.C
V 3 - -
st
.
str.
V
II
ri
a
4 2.0 2.6
nd
-l
st
sa
5
r.
ec
5 E 3.4 4.4
st
Al
ri
V.
- -
an
6
a
str
s
-l
ec
.P
st
utn 7 9.8 12.6

Al
V.
a
r.
8 2.0 2.6
st
9 20.0 25.7
str.
Viilo 10 4.3 5.5
r
Ialoveni
N
sec.7 "BOZU"
W E
str
.
8
IV
st-la
str.
M.V
itea
zul
III
-la
st
str. M.Viteazul
II
-la
st

Limbă

Vol - II Memoriu General or - Ialoveni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vol - II Memoriu General or - Ialoveni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NA

Obiect Nr. 15852

Obiect Nr. 15852

Director general Iu.Povar

Arhitect f proiect L.M

Volumul I. Memoriu de sinteză.

II. Piese desenate

1. Încadrarea în teritoriu. Plan de situaţie. Sc. 1:25 000

III. Versiunea electronică

6. Dezvoltarea infrastructurii sociale..................................................................pag. 30

7. Zonificarea teritoriului …................................................................................pag. 36

8. Organizarea zonei industriale........................................................................pag. 44

10. Alimentarea cu apă potabilă..........................................................................pag. 67

12. Salubrizarea teritoriului................................................................................pag. 78

13. Alimentarea cu gaze naturale........................................................................pag. 82

14. Alimentarea cu energie electrică...................................................................pag. 86

15. Alimentarea cu energie termică....................................................................pag. 98

16. Sistemul de telecomunicaţii...........................................................................pag. 99

17. Protecţia mediului. Restricţii ecologice........................................................pag. 100

18.3 Măsuri de contracarare a calamităţilor naturale, avariilor, catastrofelor (CNAC)

19. Concluzii. Direcţii prioritare de dezvoltare.................................................pag. 128

20. Indicatorii tehnico-economici......................................................................pag. 130

1.1 Obiectul lucrării

Director general INCP ―Urbanproiect‖ Iu. Povar

Director DATU L. Mămăligă

Manager proiect N. Luchianova

Arhitect şef proiect L. Mămăligă

Concomitent la elaborare au participat:

Specialist principal. Şef dir.economie. S. Vorobiova

Specialist principal. Hidrogeotehnic. V. Davidenco

Specialist principal. Căi de comunicaţii şi transport. T. Mironova

Specialist principal. Alimentarea cu apă potabilă. V. Covalenco

Specialist principal. Alimentarea cu gaze. A. Lîcova

Specialist principal. Alimentarea cu energie electrică. E. Galikovskaia

Specialist principal. Canalizare şi salubrizarea S. Pînzaru

Şef DPIAE. Alimentarea cu energie termică. V. Grinico

Specialist principal. Şef CPCE. Protecţia mediului. F. Munteanu

Specialist principal. Protecţia civilă. V. Mutaf

1.4 Scurt istoric

2.1 Condiţiile geomorfologice şi procesele geologice exogene

a) Lunca rîului Işnovăţ

b) Coasta de dreapta a văii r. Işnovăţ

c) Coasta de stîngă a văii r. Işnovăţ

2.2 Structura geologică

2.3 Condiţiile hidrogeologice

2.4 Condiţiile hidrologice

Reeşind din condiţiile inginero-geologice, după gradul de favorabilitate pentru

3.1 Caracterizarea situaţiei existente

Genul de activitate. Producţia Angajaţi,

Conform datelor prezentate de autorităţile publice locale numărul total al angajaţilor în

Denumirea tipurilor de activitate Numărul angajaţilor, oam.

10% prestari servicii

0% alte intreprinderi - sfera neproductiva

Diagrama 3.1.1 Repartizarea populaţiei ocupate pe tipuri de activităţi (%)

3.2 Prognoza potenţialului economic

Pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei în special asigurarea cu obiective de comerţ,

4.1 Situaţia existentă

Diagrama 4.1.1 Dinamica numărului populaţiei pentru perioada

Migraţia naturală a populaţiei (persoane)

Diagrama 4.1.2 Natalitatea şi mortalitatea

În perioada anilor 2007-2017 s-au înregistrat schimbări şi în structura pe vârste a

4.2 Calculul numărului populaţiei pentru perspectivă