Plan Urbanistic Balti

INSTITUTUL NA
"URBANPROIECT"
Obiect Nr. 15893

Actualizarea
Planului Urbanistic General
mun. B
Volumul IV
Chi
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ŞI PROIECTĂRI
ÎN DOMENIUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI
ŞI ARHITECTURII, CU FUNCŢII TERITORIALE
“URBANPROIECT“
MD-2012, or.Chişinău, str. C.Tănase 9, tel. 022-24-21-64
Obiect nr. 15893
ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC

GENERAL AL MUN. BĂLŢI
Volumul IV
PROTECȚIA MEDIULUI.
RESTRICȚII ECOLOGICE
Director general Iu. Povar
Director DATU L. Mămăligă
Manager proiect N. Luchianova
Arhitect şef proiect L. Mămăligă
Chişinău
2019
Borderou materiale:
I. Piese scrise
Volumul I. Memoriu de sinteză.

Volumul II. Memoriu general.
Volumul III. Regulament local de urbanism.
Volumul IV. Protecția mediului. Restricții ecologice.
II. Piese desenate
1. Încadrarea în teritoriu Sc. 1:25 000

2. Zonificarea funcţională. Situaţia existentă Sc. 1:5 000
3. Situaţia hidrogeotehnică. Restricţii hidrogeotehnice Sc. 1:10 000
4. Protecţia mediului. Restricţii ecologice. Situaţia existentă Sc. 1:10 000
5. Protecția civilă. Situaţia existentă Sc. 1:10 000
6. Disfuncţionalităţi şi priorităţi. Situaţia existentă Sc. 1:10 000
7. Ocrotirea monumentelor. Situaţia existentă Sc. 1:10 000
8. Zone industriale. Situaţia existentă Sc. 1:10 000
9. Zonificarea funcţională. Reglementări Sc. 1:5 000
10. Căi de comunicaţii şi transport. Cartograma intensităţii Sc. 1:10 000
circulaţiei de transport. Situaţia existentă
11. Căi de comunicaţii şi transport. Reţeaua de străzi şi drumuri. Sc. 1:10 000
Reglementări
12. Căi de comunicaţii şi transport. Schema de circulaţie Sc. 1:10 000
transportului public. Reglementări
13. Căi de comunicaţii şi transport. Canalizare pluvială. Sc. 1:10 000
Reglementări
14. Alimentarea cu apă potabilă. Reglementări Sc. 1:10 000
15. Canalizare menageră. Reglementări Sc. 1:10 000
16. Alimentarea cu gaze naturale. Reglementări Sc. 1:10 000
17. Alimentarea cu energie termică. Telecomunicaţii. Reglementări Sc. 1:10 000
18. Alimentarea cu energie electrică. Reglementări Sc. 1:10 000
19. Unităţi teritoriale de referinţă. Reglementări Sc. 1:10 000
20. Obiecte de utilitate publică. Reglementări Sc. 1:10 000
21. Circulaţia terenurilor. Reglementări Sc. 1:10 000
III. Versiunea electronică
-2-
Cuprins
1. Întroducere 4
2. Evaluarea stării existente a mediui ambiant 5
2.1. Analiza ecologică şi sanitaro-igienică de folosire funcţională a teritoriului 5
2.2. Evaluarea starii componentelor de mediu ambiant 7
2.2.1. Aerul atmosferic 7
2.2.1.1.Caracteristica climei. Tendinţele schimbărilor climatice. 7
2.2.1.2.Monitoringul calităţii aerului atmosferic. 10
2.2.1.3. Principale obiecte de poluare a aerului atmosferic. 14
2.2.1.4. Întreprinderi industriale. 18
2.2.1.5.Transport. 21
2.2.2. Resurse acvatice. 60
2.2.2.1. Calitatea apei r.Răut. 60
2.2.2.2. Sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare. 67
2.2.2.3. Principalele obiecte de poluare a resurselor acvatice. 71
2.2.3. Resurse funciare. Soluri. Nivelul de poluare. 73
2.2.4. Deşeurile şi salubrizarea teritoriului. 74
2.2.5. Caracteristica florei şi faunei. 75
3. Analiza dezvoltării integrate a teritoriului şi implementarea măsurilor de protecţie a
mediului în conformitate cu propunerile Planul General anterior. 76
4.0. Evaluarea complexă a stării existente a mediului ambiant. 78
5.0. Complex de măsuri privind protecția naturii pentru îmbunătăţirea stării existente a
mediului ambiant. 81
Material cartografic.
Нartă „Protecţia mediului. Restricţii sanitare şi ecologice”. Situația existentă.
Hartă „Protecţia mediului. Restricţii sanitare şi ecologice”. Reglementări.
Anexe:
1. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (scr. nr.01/177 din 01.02.2019 ) .
2.Centrul de Sănătate Publică Bălţi (scr. nr. 02-133 din 06.02.2019 ).
3. Agenţia de Mediu Nord (scr. nr.42 din 05.03.2019 ).
4. Inspecţia Pentru Protecţia Mediului Bălţi (scr.. nr. 01-17-38 din 06.03.2019 ).
5. Direcţia Teritorială pentru Siguraţanţa Alimentilor (scr. nr.01/02-64 din 19. 02.
2019).
6. Direcţia Reparaţii şi Construcţii Drumuri Bălţi (scr. nr.1215 din 18. 02. 2019).
7. Primăria s. Sadovoe mun.Bălţi (scr. nr.13 din 18. 02. 2019).
8. Instituţia Publică. Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp „SELECŢIA”
(scr.. nr. 01-11/60 din 04. 03. 2019).
9. Министерство здравоохранения Республики Беларусь. Постановление № 17/1
от 12. 03. 2012 г.
4
1. Întroducere
Compartimentul „Protecția mediului” este realizat ca parte a proiectului

«Actualizarea Planui Urbanistic General al munucipiul Bălti”.
Au servit ca bază pentru proiectarea:

- materialele proiectului “Planui Urbanistic General al mun. Bălti” elaborat în
a.2004;
- Sarcina de proiectare sanitară pentru elaborarea Planului general al or.Bălţi
nr. 02-133 (anexa nr.2) din 06.02.2019;
- Sarcina de proiectare ecologică pentru elaborarea Planului general al or.Bălţi
(anexa nr.3 şi nr.4);
- Informaţia şi datele hidrometeorologice (anexa nr.1 şi [1,2,3,6]);
- Datele statistice şi altele.
Ca parte a implementării compartimentul “Protecţia Mediului”, au fost luate

în considerare deciziile de urbanism din secţiunile relevante ale acestui proiect,
lucrările au fost efectuate în bază materialele de arhivă ale institutului.
Pentru a determina lista întreprinderilor şi obiectelor de activitate economică
existente în prezent, şi a identifica direcţia activităţilor lor, în oraş a fost efectuat un
sondaj.
În secţiune se prezintă caracteristicile de mediu şi igienico-sanitare ale
oraşului, restricţiile de mediu şi igienico-sanitare existente şi estimate în utilizarea
teritoriilor (hărti „Protecţia mediului. Restricţii sanitare şi ecologice” ; „Situaţia
existentă şi Reglementări” .).
A fost efectuată evaluarea preliminară a tipurilor şi nivelurilor de impact,
inclusiv provocate de influenţa tehnogenă asupra mediului ţinând cont de starea sa
existentă şi de regimurile de zonare urbană stabilite. S-a efectuat prognoza stării
ecologice a mediului ca urmare a deciziilor de urbanism şi a implementării activităţilor
planificate.
Soluţiile de proiectare elaborate, inclusiv măsuri de protecţie a mediului

vor asigura realizarea parametrilor de reglementare a calităţii mediului în
mun.Bălţi.
2. Evaluarea stării actuale a mediului.
2.1. Analiza ecologică şi sanitaro-igienică a utilizării funcţionale a

teritoriului, bilanţ teritorial.
Сonform datelor din cadastrul funciar, suprafaţa totală a oraşului de la
01.01.2018 nu s-a schimbat comparativ cu datele cadastrului funciar de la 01.01.2003,
adoptată în elaborarea planului general anterior şi este de 4143 hectare. Terenul urban,
5
în conformitate cu folosinţă terenurilor, este distribuit după cum urmează:
anul 2003 anul 2018
- terenuri agricole - 830,6 ha 778,1 ha
- plantaţii forestiere - 741,6 ha 715,0 ha
- ape - 203,0 ha 203,0 ha
- drumuri - 141,7 ha 134,4 ha
- străzi şi pieţe - 285,0 ha 286,4 ha
- construcţii şi curţi - 1916,1 ha 2021,1 ha
- alte terenuri - 25,0 ha 5,0 ha
Total terenuri 4143,0 hа 4143,0 hа
După cum reiese din datele de mai sus, la situaţia existentă suprafaţa a zonei
clădiri rezidenţiale, străzi şi pieţe a crescut cu 106,4 hа (2,6 %), a scăzut suprafaţa
terenurilor agricole cu 1,3 %, plantaţii forestiere cu 0,6 ha, drumuri cu 0,2 % şi alte
terenuri cu 0,5 %.
Terenul urban, după categorii şi deţinătorii de terenuri, este distribuit după
cum urmează:
anul 2003 % anul 2018 %
- terenuri cu destinaţie agricolă 196,6 ha 4,8 209,6 ha 5,2
- terenurile satelor, oraşelor, municipiilor 2363,4 ha 57,0 2338,5 ha 56,4
- terenurile destinate industriei, transpor-
turilor şi cu altă destinaţie specială 921,0 hа 22,2 920,2 hа 22,1
- terenurile destinate protecţiei naturii,
ocrotirii sănătăţii,activităţii recreative – – 10,2 га 0,2
- terenurile fondului silvic 497,0 hа 12,0 497,0 hа 12,0
- terenurile ariilor protejate de Stat – – – –
- terenurile fondului apelor 165,0 hа 4,0 165,0 hа 4,0
- terenurile fondului de rezervă – – 2,6 hа 0,1
Total terenuri 4143,0 hа 100 4143,0 hа 100
După cum reiese din datele de mai sus, suprafaţa terenurilor agricole a crescut
cu 0,4%, zona de dezvoltare urbană şi terenul industrial, de transport şi alte scopuri
speciale a scăzut, în general, cu 0,7%. A apărut două noi categorii de deţinători de
terenuri: terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative
şi terenurile fondului de rezervă, ocupând, un total de 0,3% din zona urbană. Conform
sondajului existent privind zonele urbane 5,4% din teritoriul ocupat de întreprinderi
industriale, utilităţi şi instalaţii de depozitare comunale este utilizat extensiv, care
permite industriei să se dezvolte în detrimentul rezervelor teritoriale interne prin
reducerea deficitului resurselor teritoriale prin compactarea instalaţiilor nerezidenţiale.
Analiza ecologică a teritoriului arată că din cauza posibilităţii inundaţiilor cu
apele inundabile ale râurilor Răut şi Răuţel creşterea abrupţei pantei (până la 7-8 %),
perturbarea lor duce la formarea procesului cu alunecări de teren vechi şi străvechi,
alunecare de teren potenţial periculoase şi distrugerea prin procese fizico-geologice
6
adverse, o parte din parcelele clădirilor existente se află în condiţii de mediu
nefavorabile.
Analiza sanitară şi igienică a teritoriului arată că în oraş lipseşte un sistem
complex şi integral de salubrizare sistematică a teritoriului, inclusiv sectorul
individual, care este una din probleme prioritare în teritoriu cu impact negativ asupra
sănătăţii publice.
2.2. Evaluarea starii componentelor de mediu ambiant

2.2.1. Aerul atmosferic
I. Caracteristica climei. Tendinţele schimbărilor climatice.
Clima or.Bălţi [ 7 ] poate fi caracterizată ca temperat - continentală cu o mare
amplitudine anuală a temperaturii aerului: vara toridă şi iarnă relativ caldă; cu o
cantitate mică de precipitaţii, preponderent în timpul verii.
În funcţie de condiţiile meteorologice, or.Bălţi, face parte din a II-a zonă
potenţială moderată de poluare a aerului cu următorii parametri (vezi ˝Document
orientativ. RD 52.04.186-89. Ghid de control al poluării aerului˝):
Caracterizat prin inversiuni de suprafaţă repetabile la 30%. Viteza vântului în
anotimpurile repetabilitate este de 0-3 m/sec. Astfel, în atmosfera or.Bălţi se crează
condiţii egale atît pentru dispersia poluanţilor, cît şi pentru acumularea acestora (date
pe termen lung).
Regimul de temperatură:
Luni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

T0 C -4,4 -2,6 1,8 9,8 15,6 19,1 20,5 19,8 15,2 9,0 3,8 -0,9
- temperatura medie maximă a celei mai calde luni la ora 13, după datele
multianuale este de - (+26,8 0С);
- temperatura medie anuală a aerului după datele multianuale este de - (+8,9 0С);
- cea mai rece lună a anului (ianuarie) - (-4,40С);
- cea mai caldă lună a anului (iulie) - (+20,540С).
Umeditate:
În sezonul rece, umiditatea este de: 82 - 85%; în sezonul cald, valoarea scade la
63%.
Precipitaţii:
Suma anuală de precipitaţii este de 500 mm. Dintre ele cad precipitaţii: în
perioada caldă a anului (aprilie - noiembrie) - 388 mm; în perioada rece (decembrie -
martie) - 112 mm.
Minimul este observat în martie - 26 mm; maximul este observat în iulie -
72 mm.
7
Regimul vîntulul:
Direcţia vîntului
N NE E SE S SV V NV Calm
Frecvenţa medie anuală
repetabilitate, % 12 10 11 18 9 6 10 24 29
Predomină direcţia vîntului nord - vestică - 24 %. Viteza medie anuală a vîntului -
3,1 m/sec.
Viteza medie de 5 % asigură - 9 m/sec. Într-un an sunt observate 32 de zile cu ceaţă,
în unii ani numărul acestor zile ajunge pînă la 48 zile.
Ceţuri.
Numărul mediu anual de zile cu ceaţă variază în decurs de 36 de zile. În sezonul
cald, zilele cu ceaţă sunt în medie de 6 ori mai puţin decât în frig. Cel mai mare număr
de zile de ceaţă este de 56.
Radiaţia solară
Durata zilelor cu soare pe an este de 2128 de ore. Cele mai lungi zile cu soare sunt
observate în perioada de vară (iulie - 307 ore), şi cele mai scurte în timpul iernii
(decembrie - 56 ore), sunt determinate în primul rând de schimbarea lungimii zilei pe
tot parcursul anului, iarna şi de prezenţa unor nori semnificativi.
Presiunea aerului
Distribuţia presiunii aerului pe an este împărţită în două perioade principale:
rece: din octombrie până în martie (755,1 mm colona de mercur); şi caldă: din aprilie
până în septembrie (752,3 mm colona de mercur). Presiunea maximă este observată în
partea rece a anului (noiembrie - 756 mm colona de mercur). Vara, presiunea scade,
iar în iulie peste tot atinge valori minime (751,2 mm colona de mercur).
Temperatura de iarnă de calcul necesară la proiectare.
Inversiile anuale pe an cuprind - 23%.
Relieful terenului - 1,0.
Coeficientul stratificarii А - 200.
Temperatura de calcul a celor mai reci cinci zile - (-16,90С).
Temperatura de ventilare calculată iarna - (-8,30С).
Temperatura perioadei de încălzire - (-0,10С).
Perioada de încălzire - 170 zile.
II.Caracteristicile climatice pentru 2017 а

(anexa nr. 1)
Regimul de temperatură:
Luni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
T0 C -5,4 -1,7 7,7 10,1 16,0 21,0 21,5 22,4 17,6 10,3 4,9 2,6
8
Temperatura medie anuală a aerului - (+10,60С). Cea mai rece luna (ianuarie) - (-
5.40С); cea mai caldă lună (august) - (+ 22,40С).
Regimul vîntulul:
Direcţia vîntului
N NE E SE S SV V NV Calm
Frecvenţa medie anuală
repetabilitate, % 5 8 8 16 7 8 27 21 31
Direcţia vîntului predominant este vestică - 27%.

Viteza medie a vîntului este de 1,6 m / s. Calmul este de 31%.
Precipitaţii:
Precipitaţiile anuale sunt de 463 mm.
Ceţuri.
Numărul mediu anual de zile cu ceaţă variază în 28 de zile.
Radiaţia solară
Durata soarelui pe an este de 2310 ore.
Concluzii:
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat (anexe nr.1), condiţiile
meteorologice pentru 2017 s-au schimbat în comparaţie cu datele multianuale.
Regimul de temperatură (conform datelor pe termen lung) arată o creştere a
temperaturii aerului cu mai multe grade: astfel, în martie, conform datelor pe termen
lung - (+ 1,80); în 2017 a temperatura aerului în martie a fost - (+ 7,70C).
În lunile iunie, iulie şi august, conform datelor pe termen lung, temperaturile au fost:
de la (+19,10С) la (+ 19,80С). În 2017, regimul de temperatură a fost: de la (+ 21,00С)
la (+ 22,40С).
Conform datelor pe termen lung, temperatura aerului anual a fost (+8,90C).
Pentru 2017, regimul anual de temperatură a fost (+10,60C).
Regimul vîntului (conform datelor de mai mulţi ani) s-a schimbat şi el.
Direcţia vîntului predominant (conform datelor pe termen lung) este nord-vestică -
24%. Pentru 2017, direcţia vântului predominant este vestică - 27% (ceea ce nu este
tipic pentru această regiune). În direcţia vestică a vântului, poluarea aerului din staţiile
de tratare a apelor uzate şi a platformei de nămol este direcţionată către oraş, ceea ce
înrăutăţeşte starea ecologică a oraşului.
Regimul vîntului (conform datelor pe termen lung) a fost - 29%, dar pe anul 2017 -
31%. Viteza medie a vîntului (conform datelor pe termen lung) a fost - 3,1 m/s, dar pe
anul 2017 - 1,6 m/s. Zilele cresc cu calmul (vîntul uşor), ceea ce afectează şi
deterioriziază starea ecologică a oraşului. Conform datelor pe termen lung, cantitatea
de precipitaţii a fost de 500 mm; în anul 2017 - 463 mm, ceea ce indică o scădere a
precipitaţiilor. Conform datelor pe termen lung, ceaţa este de 36 de zile, pe anul 2017 -
28 de zile. Conform datelor pe termen lung, durata soarelui este de 2128 ore pe an; în
2017 - 2310 ore pe an, ceea ce indică o creştere a zilelor însorite.
9
2.2.1.2 Monitoringul calităţii aerului atmosferic
Potrivit [ 2 ] pe parcursul anului 2015 au fost prelevate şi analizate 7311 probe de
aer de la 2 posturi staţionare de observaţii ( fig.1), în baza a 5 indici: suspensii solide,
dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de azot şi aldehidă formică. Investigaţiile
efectuate la posturile staţionare denotă că în raport cu anul precedent nivelul poluării
aerului atmosferic conform concentraţiilor medii anuale s-a modificat neesenţial.
Astfel s-a înregistrat o majorare nesemnificativă a concentraţiei medii anuale pentru
suspensii solide, dioxid de azot, şi aldehida formică şi s-a menţinut la acelaşi nivel
pentru dioxid de sulf şi sulfaţi solubili. Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii
lunare s-au depistat pentru: suspensii solide – 3,3 CMA în luna august, la POP nr.1,
dioxid de sulf – 0,2 CMA în luna august, la POP nr.1; sulfaţi solubili – 0,2 CMA la
POP nr.3, în luna mai; dioxid de azot – 2,0 CMA în luna august, la POP nr.1 şi
aldehida formică – 7,3 CMA în luna iulie, la POP nr.3. Depăşiri ale concentraţiilor
medii anuale s-au înregistrat pentru: suspensii solide – 2,0 CMA, dioxid de azot –1,0
CMA şi aldehida formică – 3,3 CMA (tab. 1) .
Fug.1.
10
Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Bălţi, pentru anul 2015
Tabelul nr. 1
Nr. Denumirea Nr. de Concentraţii anuale Numărul de IPA

d/o poluantului observaţii zile cu
medii maxime momentane
depăşiri
mg/mc Valoarea mg/mc Valoarea CMAmm
exprimată în exprimată în
CMA md CMA mm
Suspensii
1. solide 1798 0,3 2,0 1,4 2,8 110 1,88
Dioxid
2. de sulf 1656 0,006 0,12 0,046 0,1 - 0,12
Sulfaţi solubili
3. 755 0,02 0,2 0,05 0,2 - 0,03
Dioxid
4. de azot 1798 0,04 1,0 0,26 3,1 106 1,16
Aldehidă
5. formică 1304 0,010 3,3 0,068 1,9 21 4,72
Concentraţiile maxime momentane în anul 2015 au atins valorile: pentru

suspensii solide – 2,8 CMA în luna septembrie la POP nr.1; pentru dioxid de sulf – 0,1
CMA în luna septembrie la POP nr.1; sulfaţi solubili – 0,2 CMA în luna mai, la POP
nr.3; dioxid de azot – 3,1 CMA în luna martie, la POP nr.1 şi aldehida formică – 1,9
CMA în luna iulie la POP nr.3 (tab.2.).
Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA5) s-a majorat în
raport cu anul 2014, constituind 7,91. Pe parcursul anului, valorile acestui indice au
variat de la 3,99 în luna ianuarie pînă la 13,11 în luna august. Cea mai înaltă valoare al
indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat la POP nr.3, cu maxima de 15,44 în
luna iulie şi valoarea minimă deasemenea s-a înregistrat la POP nr.3, constituind 3,71
în luna ianuarie.
Tabelul nr. 2.
Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare de observaţii
din Bălţi, pentru anul 2015
Denumirea Nr. Nr. de Concentraţii anuale Numărul de IPA
poluantului POP observaţii zile cu
medii maxime momentane
depăşiri
mg/mc Valoarea mg/mc Valoarea CMAmm
exprimată în exprimată în
CMA md CMA mm
Suspensii 1 899 0,4 2,7 1,4 2,8 110 2,49
solide 3 899 0,2 1,3 0,4 0,8 - 1,27
Dioxid 1 828 0,007 0,14 0,046 0,1 - 0,13
de sulf 3 828 0,005 0,1 0,017 0,1 - 0,10
11
Sulfaţi
solubili 3 755 0,02 0,2 0,05 0,2 - 0,03
Dioxid 1 899 0,06 1,5 0,26 3,1 100 1,54
de azot 3 899 0,03 0,8 0,25 2,9 6 0,81
Aldehidă 1 652 0,007 2,3 0,039 1,1 3 3,15
formică 3 652 0,013 4,3 0,068 1,9 18 6,38
Depăşiri ale concentraţiilor medii lunare în anul 2015 în mun. Bălţi au fost înregistrate
pentru 3 poluanţi din 5 monitorizaţi. Diagrama de mai jos relevă faptul că depăşiri ale
concentraţiilor medii lunare s-au atestat pentru suspensii solide şi aldehidă formică pe
parcursul întregului an, astfel, cele mai înalte valori înregistrîndu-se în perioada caldă
a anului, maxima revenindu-i lunii august, constituind 5,3 CMA pentru aldehidă
formică şi 2,4 CMA respectiv pentru suspensii solide. Depăşiri ale concentraţiei medii
lunare s-a înregistrat deasemenea şi pentru dioxid de azot pe parcursul a 6 luni,
conentraţia maximă deasemenea atestîndu-se în perioada estivală a anului – luna
august, constituind 1,6 CMA. Analizînd tabelele 1, 2 şi fig. 2 constatăm faptul că în
anul 2015 cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii diurne şi maxime momentane
s-au înregistrat pentru suspensii solide şi aldehida formică.
Fug.2. Valorile anuale înregistrare ale IPA (%) a poluanşilor atmosferice în

mun. Bălţi, anul 2015
12
Poluarea atmosferei este efectuată pe două căi: naturală şi antropică. Sursele naturale
sunt reprezentate de: erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia
polenului, etc.
Fug.3. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor atmosferici în

mun. Bălţi, anul 2015
Din sursele antropice fac parte: industria uşoară şi grea, centralele termice şi
transportul auto uşor şi de tonaj greu. Formaldehida gazoasă (volatilă), se acumulează
în zonele intens circulate de către autovehicule, în încăperile în care se fumează, în
locurile în care se ard combustibili, în camerele în care mobila este vopsită sau lăcuită
cu materiale pe bază de aldehidă formică. Suspensiile solide reprezintă un amestec
complex de particule microscopice solide şi lichide, ce rămân suspendate în aer mult
timp, dar totodată reprezintă poluanţii ce se transportă pe distanţe lungi. Acestea avînd
efecte negative asupra vegetaţiei, iar cele mai mici pot fi inhalate cauzînd probleme
respiratorii care au efecte iritante şi poate provoca crize astmatice, alergii, insomnie
sau cefalee.
Una din cauzele primordiale care duc la acumularea poluanţilor în aerul
atmosferic le revine factorilor meteorologici.
În anul 2017 or. Bălţi „Serviciul Hidrometeorologic de Stat” monitorizează
starea poluării aerului la două staţii staţionare (anexa nr.1). Postul staţionare nr.1
(POP nr.1) se află pe strada Ştefan cel Mare, 140, şi aparţine sectorului I (1-00
Sectorul "Centru") (fig 1). POP nr 1 al postului captează emisiile provenite din
transport şi din întreprinderile aflate lângă postul: 1-07, 1-08.1-10 şi altele. Cea mai
13
mare întreprindere despre POP nr. 1: 1-07 SA''Floarea soarelui ''. Concentraţiile medii
ale următoarelor substanţe au fost depăşite: substanţe solide - 1,3 CMA (concentraţie
maximă admisă); dioxid de azot - 1,3 CMA, formaldehidă - 2,3 CMA. O creştere a
concentraţiilor medii lunare a fost observată în perioada caldă a anului, care se
caracterizează printr-o frecvenţă înaltă a stării aerului.
Postul staţionare nr.3 (POP nr.3) este situat în "zona curată" pe strada Cicicalo,8
şi face parte din sectorul 3 (3-00 Sectorul''Pămanteni''). Postul se află într-o zonă
rezidenţială şi captează emisii numai de la transport.
Astfel, excesele concentraţiilor maxime pentru 2015 şi 2017, precum şi în
funcţie de datele multianuale, sunt observate în principal în sezonul cald, deoarece în
oraşul Bălţi, direcţia vântului predominant (conform datelor multianuale) este calmă
(29%), iar pe anul 2017 calmul este (31%).
2.2.1.3.Principale obiecte de poluare a aerul atmosferic.

Una din problemele (anexa nr. 2) în teritoriu cu impact negativ asupra sănătăţii
publice este poluarea aerului atmosferic în diferite perioade ale anului cu praf, dioxid
de azot, dioxid de sulf, substanţe nocive care depăşesc CMA în baza investigaţiilor
multianuale, condiţionate în primul rînd de transportul stradal, de activitatea
obiectivelor prepronderent din zona industrială şi întreţinerea nesatisfăcătoare a
teritoriului în lipsa unui sistem complex şi integral de salubrizare sistematică a
teritoriului, inclusiv sectorul industrial.
Poluarea aerului în oraş este cauzată în principal de emisii scăzute, care sunt
emisiile provenite de la autovehicule, întreprinderi industriale (emisiile provenite de la
cazangeriile mici, arderea deschisă a gunoiului etc.).
De asemenea, de la întreprinderile învechite, care nu îndeplinesc standardele
sanitare. (performanţa slabă a instalaţiilor de curăţare a prafului gazelor şi alte).
Emisiile sunt monitorizate la întreprinderile din or. Bălţi (vezi tabelul nr.3).
Controlul surselor staţionare de poluare a aerului atmosferic efectuat
de CIE AE, Bălți în anul 2017
Tabelul nr.3
Nr. Denumirea Total/ CO/ NOx/ SO2/ Praf/
întreprinderii. depășiri depăși depășir depășiri depășiri
ri i
1 2 3 4 5 6 7
1 „Internatul psihoneurologic” 12 6 6
2 SA „Cet-Nord”. 48 18 18 6 6
3 SA „Barza-Albă” 12 6 6
4 ÎM „Moldelectrica” filiala RETÎ- 12 6 6
Nord
5 IMSP „Spitalul de psihiatrie” 24 12 12
6 „Centru temporar de plasament și 12 6 6
reabilitare a copiilor”
7 ÎCS „Metro-Cash Carry& Moldova” 12 6 6
SRL
8 SA „Incomlac” 48 24 24
14
9 SA „Basarabia-Nord” 24 12 12
10 „Centru Național de transfuzie a 18 9 9
sângelui Nr. 2”
11 CFM „Depoul de locomotive” 12 6 6
12 SRL „Lariat” 6 3 3
13 SA „Moldagrotehnica” 21 6 6 3 6
14 S.C. „Natagalia-Com” 6 3 3
15 ÎM „Termogaz” 48 24 24
16 ÎMSP „Spitalul clinic municipal” 12 6 6
17 SA „Bălțanca” 12 6 6
18 ÎM „Beermaster” S.A. 6 3 3
19 ÎCS „Knauf-Gips” SRL 60 9 9 42
20 SRL „Biopetrol” 6 3 3
21 ÎM „Direcția reparații și construcții 9 3 3 3
drumuri Bălţi”
22 SA „Floarea-Soarelui” 12 3 3 3 3
23 SA „Răut” 33 33
24 SRL „STIP” 18 6 6 3 3
25 SRL „Treidcom” 6 3 3
În mun. Bălţi sursele cu impact sporit asupra aerului atmosferic sunt: SA

„Basarabia-Nord”, SA „Incomlac”, SA „CET-Nord”, ÎM „Termogaz”, ÎCS „Knauf -
Gips” SRL, SA „Floarea Soarelui”, SA „Moldagrotehnica, SA „Barza-Albă” şi alte.
În sezonul rece a anului s-au efectuat investigaţii de laborator la centralele
termice ale întreprinderilor şi instituţiilor din mun. Bălţi: SA „CET-NORD”; ÎM
„Termogaz”; SA „Barza-Albă”; ÎCS „Metro Cash&Carry Moldova” SRL; „CFM-
Depoul de Locomotive”; SA „Moldagrotehnica”; SA „Bălţeanca”; SA „Incomlac”; SA
„Basarabia Nord”; SA „Floarea Soarelui” şi altele .
- Pentru S.A. „CET - NORD” - au fost efectuate 48 de măsurări de control, dintre care
CMA s-au observat pentru oxid de carbon - de 18 de ori, dioxid de azot - de 18 de ori,
dioxid de sulf - de 6 de ori, şi praful 6 de ori. Emisiile anuale au fost de 24,85 t / an.
- Pentru S.A. „Floarea Soarelui”- au fost efectuate 12 de măsurări de control, dintre

care CMA s-au observat pentru oxid de carbon - de 3 de ori, dioxid de azot - de 3 de
ori, dioxid de sulf - de 3 de ori, şi praful 3 de ori. Emisiile anuale au fost de 141,9 t /
an.
- Pentru S.A. „Incomlac” - au fost efectuate 48 de măsurări de control, dintre care

peste concentraţiile maxime admise (CMA) s-au observat pentru oxid de carbon - de
24 de ori, dioxid de azot - de 24 de ori. Emisiile anuale au fost de 29,33 t / an.
- Pentru S.A. „Barza Alba” - au fost efectuate 48 de măsurări de control, dintre care
peste CMA s-au observat pentru oxid de carbon - de 18 de ori, dioxid de azot - de 18
de ori, dioxid de sulf – 6 de ori, şi praf - 6 de ori.
15
- Pentru S.A. „Moldagrotehnica” - au fost efectuate 21 de măsurări de control, dintre
ori, dioxid de sulf - 3 de ori, şi praf - 6 de ori. Emisiile anuale au fost de 32,507 t / an.
- Pentru ÎM „Termogaz – Bălți” - au fost efectuate 48 de măsurări de control, dintre

care CMA (concentraţiile maxime admise) s-au observat pentru oxid de carbon - de
24 de ori, pentru dioxid de azot - de 24 de ori. Emisiile anuale au fost de 17,23 t / an.
- Pentru ÎCS „Knauf - Gips „SRL- au fost efectuate 60 de măsurări de control, dintre
ori, şi praf - 42 de ori. Emisiile anuale au fost de 25,59 t / an.
- Pentru S.A. „Răut” - au fost efectuate 33 de măsurări de control, dintre care CMA s-
au observat pentru praful - 33 de ori.
Pentru SRL „Dominic” - emisiile anuale au fost de 34.441 t / an.
Emisia de substanţe nocive de la principalele întreprinderi de exploatare (269 de

întreprinderi industriale) în 2018 a fost de 3125,52 t/an [ 8 ]. Dintre acestea: substanţe
solide: 2322,3 t/an; substanţe lichide şi gazoase: 803,22 t/an.
Conform Planului general al or. Bălţi, în 2004, emisiile de substanţe nocive de

la întreprinderile de exploatare (150 de întreprinderi industriale) s-au ridicat la
2408,07 t/an, din care substanţe solide: 510,6 t/an; substanţe lichide şi gazoase:
1897,45 t/an.
În consecinţă, în 2018, numărul întreprinderilor a crescut de 1,8 ori, emisiile în
aer au crescut, de asemenea, de 1,7 ori faţă de 2004.
În or. Bălţi (anexa nr. 3) transportul auto este principala sursă de poluare a
aerului atmosferic. Cea mai mare pondere de gaze ce poluează aerul provine totuşi de
la autotransport. Indiferent de tipul motorului autovehiculele poluează aerul cu oxid de
carbon şi dioxid de azot, hidrocarburi, dioxid de sulf, aldehide, plumb, funingine etc.
Cea mai importantă sursă de CO din poluarea generală a atmosferei (60%) este
produsă de gazele de eşapament a autovehicolelor. S-a estimat că 80 % din cantitatea
de CO este produsă în primele 2 minute de funcţionare a motorului şi reprezintă 11%
din totalul gazelor de eşapament.
Actualmente în mun. Bălţi se află în folosinţă 19900 unităţi de transport, ce
consumă pe an aproximativ: benzină - 4840,7 t; motorină - 9407,8 t; gaz lichifiat -
2868,1 t; gaz comprimat - 2795,1 t.
O atenţie deosebită CIE acordă monitoringului principalelor surse generatoare de
emisii în sectorul electroenergetic reprezentat CET-Nord (Bălţi)[ 6 ]. Trecerea la
folosirea gazelor naturale în calitate de combustibil la aceste întreprinderi în ultimii
ani a contribuit la diminuarea în gazele de emisie a conţinutului de funingine,
16
anhidridei sulfuroase (SO2), oxidului de vanadiu (V2O5), monoxidului de carbon (CO),
dioxidului de azot (NO2) și benz-α-perenului. În anul 2017 toate cele trei CET-uri au
folosit în calitate de combustibil numai gazele naturale spre deosebire de anul 2009,
când s-a folosit şi amestec de gaze naturale-păcură în luna ianuarie. Din acest motiv în
2017, ca şi în anii precedenţi, nu au fost emise în atmosferă aşa substanţe nocive ca
anhidrida sulfuroasă (SO2), oxidul de vanadiu (V2O5), funinginea.
Transportul
Una din principalele surse de poluare a aerului atmosferic pe teritoriul ţării a fost şi
rămâne transportul auto. Creşterea volumului de emisii nocive de la sursele mobile,
ponderea cărora constituie 90,7-92% din emisiile sumare de poluanţi, este cauzată de
creşterea anuală a numărului de unităţi de transport pe cap de locuitor, uzura parcului
de autovehicule, tipul de combustibil utilizat, circulaţia şi staţionarea automobilelor în
locurile neautorizate.
Centrul Investigaţii Ecologice AE Bălţi pe parcursul anului a efectuat controlul
complex al transportului public municipal în comun cu reprezentanţii primăriei şi
Inspectoratului Naţional de Patrulare al MAI. Au fost controlate 99 unităţi de
transport, autobuze şi microbuze cu motor dizel la 7 întreprinderi, unde s-au depistat
21 depăşiri ale normelor admisibile.
Programul de monitoring al surselor de poluare a aerului ar fi rezonabil de realizat
odată cu soluţionarea următoarelor sarcini şi probleme:
1. Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi
standardele europene, întrucât la moment procesul stabilirii unor standarde noi nu are
o orientare clar definită (diferiţi experţi se documentează din diverse surse). Aceasta
contribuie la tărăgănarea distribuirii noilor standarde instituţiilor de stat, agenţilor
economici, persoanelor fizice. Din acest motiv se utilizează în continuare standardele
vechi.
2. Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare pentru instalarea la
CIE ale IES şi în laboratoarele întreprinderilor a echipamentului de măsurări unificat,
performant, care ar corespunde cerinţelor actuale.
3. Pregătirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor în laboratoare.
4. Consolidarea activităţilor în domeniul testării şi controlului ecologic al transportului
auto printr-o conlucrare efectivă cu autorităţile publice locale.
Constatări.
Măsurările de control efectuate la întreprinderile mari au arătat depăşirea CMA
pentru principalele substanţe (pentru oxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf şi
praf), ceea ce indică faptul că întreprinderile lucrează cu echipamente învechite, cu
curăţare insuficientă.
Este necesar de înlocuit echipamentele învechite şi echipamente de curăţare a
prafului cu echipamente moderne cu o eficienţă ridicată.
Principala sursă de poluare a aerului este transportul rutier (uzura parcului
de vehicule, tipul de combustibil utilizat, parcarea în locuri neautorizate).
17
Este necesar de schimbat combustibilul cu unul mai curat (gaz) şi de îmbunătăţit
calitatea drumurilor.
De asemenea, este necesar să se schimbe combustibilul în cazangerii cu cel
gazos, ceea ce va exclude din aerul atmosferic substanţele solide, şi să se înlocuească
cazanele învechite cu cele moderne pentru a avea o eficienţă ridicată.
2.2.1.4. Întreprinderile industriale.

I.
Principalele surse de poluare sunt transportul rutier şi întreprinderile industriale.
Complexul industrial al oraşului este format din 5 formatiuni în care se afla circa 269
de intreprinderi industriale, utilităţi publice, de transport şi instalaţii energetice:
1-00. Sectorul „Centru”; 2-00 Sectorul „Molodovo”; 3-00 Sectorul „Pământeni”;
4-00 Sectorul „Dacia”; 5-00 Sectorul „Slobozia” (tabl. nr.4).
PG 1-00. Sectorul „Centru”.

Teritoriul zonei industriale este situat în partea de sud-est a oraşului pe malul drept
al râului Reut şi acoperă o suprafaţă de 188,068 de hectare.
Majoritatea întreprinderilor din oraş se află în această zonă industrială (115
întreprinderi). Dintre acestea, 49% din întreprinderi sunt situate în zonei vecinătatea /
adiacenţa rezidenţială. În această zonă există următoarele întreprinderi mari ale
oraşului: 1-07 SA''Floarea soarelui''; 1-15 CET NORD; 1-20 SRL
''Stromacon''; 1-21 ÎCS „Knauf - Gips „ SRL'; 1-26 SRL''Masharcon''27. Lot nr.1.; 1-
28 SRL ''Drobmetal''; 1-33 SRL''Carnex''; 1-50 SA''Combinatul de pâine''; 1-52
'Beermaster'' S.A.; 1-57 SRL''Optimist Etern''; 1-60 SRL''Vecasistem'';1-67 SA
''APARAT (nu funcţionează în prezent); 1-82 ZEL nr.1:''Automotive Drax mailr''
SRL.
De asemenea, în această zonă există şapte staţii de alimentare cu

combustibil, depozit cu combustibil lichid şi multe companii de transport (staţie de
service, spălătorii auto, parcări, garaje).
În aerul atmosferic sunt eliberate următoarele substanţe: substanţe gazoase: oxid de
carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf; substanţe solide: cenuşă, funingine, praf, praf
de cereale, praf de faină, praf de furaje, praf de polietilenă, pulberi de producţie de
materiale de construcţie, precum şi poluanţi specifici emisii de transport:
benzo(a)pirenă, formaldehidă.
PG 2-00 Sectorul „Molodovo”.

Teritoriul zonei industriale este situat în partea de sud-vest a oraşului şi acoperă o
suprafaţă de 59,03 hectare. În această zonă industrială există 27 de întreprinderi.
Dintre acestea, 11% din întreprinderi sunt situate în zona spațiu locativă.
Principalele întreprinderi din această zonă sunt: 2-09 SA''Electromontaj''; 2-11 SRL
''Grispol''; 2-13 SRL''Expotem Nord''; 2-14 SRL''Zara -Mobil''; 2-18 SRL
18
''Stromacon'' .
De asemenea, în această zonă există o staţie de alimentare cu combustibil, şi
companii de transport (staţie de service, şcoală de şoferi).
Următoarele substanţe sunt eliberate în aerul atmosferic: substanţe gazoase: oxid de
carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf; solide: funingine, praf, praf de lemn, pulberi de
producţie de materiale de construcţie, precum şi poluanţi specifici emisii de transport:
benzo(a)pirenă, formaldehidă.
PG 3-00 Sectorul „Pămînteni”.

Teritoriul zonei industriale este situat în partea de vest a oraşului şi acoperă o
Principalele întreprinderi din această zonă sunt: 3-02 SA''Magistrala'';
3-09 SA''Produse cerialiere Balti''; 3-11 SA ''Barza Alba''; 3-14 SA''Porumb'' (nu
funcţionează în prezent); 3-17 SA''Uzina biochimica Balti''; 3-18 I.I.''Rosca & CO;
3-19 SRL''MobilArt''; 3-22 Î.M. „DRSU Bălţi”(nu funcţionează în prezent);
3-26 SA''Incomlac''; 3-27 SA''Agroprod'' (nu funcţionează în prezent); 3-29 АТР-7;
3-31 Abator (nu funcţionează în prezent).
De asemenea, în această zonă există o staţie de alimentare cu combustibil, şi mai

multe companii de transport (staţie de service).
carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf; substanţe solide: funingine, praf, praf de
cereale, praf de furaje, praf de lemn, praf de polietilenă, şi poluanţi specifici emisii de
transport: benzo(a)pirenă, formaldehidă.
PG 4-00 Sectorul „Dacia”.

Teritoriul zonei industriale este situat în partea de vest a oraşului şi acoperă o
Principalele întreprinderi din această zonă sunt: 4-02 I.M.''DRCD Bălţi'';
4-04 I.M.''Direcţia de troleibuze Bălţi''; 4-08 I.M. Regia Apă Canal'';
4-10 SA''Drumuri Bălţi''; 4-11 Atelier de mobilă.
De asemenea, în această zonă există şase staţii de alimentare cu combustibil, un
depozit cu combustibil lichid şi câteva companii de transport (staţie de service, staţie
de taxi).
carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf; substanţe solide: funingine, praf, praf de lemn
şi poluanţi specifici emisii de transport: benzo(a)pirenă, formaldehidă.
PG 5-00 Sectorul „Slobozia”.

Teritoriul zonei industriale este situat în partea de nord şi est a oraşului şi acoperă o
19
Dintre acestea, 29% din întreprinderi sunt situate în zona rezidenţială.
Principalele întreprinderi din această zonă sunt: 5-01 Sectorul de containere de tonaj
greu a Căii ferate a RM; 5-13 SA ''Mecons''; 5-15 SA ''Moldagroconstrucţia'' (nu
funcţionează în prezent); 5-26 SRL ''Numbis-R''; 5-35 SA ''Parcul de autobuze din
Bălţi; 5-37 SRL ''Autogara Internaţională Chişinău''; 5-39 SA''Răut'' (nu funcţionează
în prezent); 5-43 SA''Morar'' (nu funcţionează în prezent); 5-44 SRL''Ecghivan
Metal; 5-47 Întreptrindere specializată de stat a lucrarilor de explozii ''Inmex'' Bălţi;
5-48 ZEL:I.C.S.''GG Cables & Wires EE''SRL; 5-49 ZEL: I.C.S.''GG Cables &Wires
EE''SRL; 5-50 SA ''Moldagrotehnica''; 5-67 SRL''Daytec'';
De asemenea, în această zonă există cinci staţii de alimentare cu combustibil, depozit

cu combustibil lichid şi companii de transport (staţie de service, şcoală de şoferi).

carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf; substanţe solide: funingine, praf şi poluanţi
specifici emisii de transport: benzo(a)pirenă, formaldehidă.
II. Concluzii:
În general, în zonele industriale, putem constata: cea mai puternică este zona
industrială 1-00 Sectoirul "Centru". În această zonă industrială, este cel mai mare
număr de întreprinderi (115 întreprinderi) şi în conformitate cu datele inspecţiei de
mediu a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului Bălţi (sc.nr.11-17-38 din
06.03.2019 a), cele mai mari emisii se înregistrează în această zonă industrială.
Cea mai mare zonă industrială pe teritoriu este 5-00 Sectorul "Slobozia" -
această zonă cuprinde 254,80 hectare (73 întreprinderi).
Cele două posturi de staţionare Serviciu "Hidrometeo" (Punctul de observaţii a
poluării atmosferei nr 1 şi Punctul de observaţii a poluării nr. 3) efectuează
monitorizarea stării aerului atmosferic. Primul post (POP nr. 1) se află în zona
industrială pe: str. Ştefan cel Mare, 140 şi aparţine sectorului I (1-00 Sectorul
"Centru"). POP nr 1 al postului captează emisiile provenite de la transport şi de la
întreprinderile aflate lângă post: 1-07, 1-08, 1-10 şi altele. Cea mai mare întreprindere
lîngă POP nr. 1 este 1-07 SA''Floarea soarelui ''.Concentraţiile medii ale următoarelor
substanţe au depăşit: substanţe solide - 1,3 CMA (concentraţie maximă admisă);
dioxid de azot - 1,3 CMA, formaldehidă - 2,3 CMA. O creştere a concentraţiilor medii
lunare a fost observată în perioada caldă a anului, care se caracterizează printr-o
frecvenţă înaltă a stării aerului.
Al doilea post (POP nr.3) este situat în "zona curată" de pe str. Cicicalo, 8 şi face parte
din sectorul 3 (3-00 Sectorul ''Pământeni''). Postul se află într-o zonă rezidenţială şi
captează emisiile numai de la transport.
20
Conform planului general executat în 2002, complexul industrial al orașului era
format din 4 zone industriale, care găzduiau aproximativ 150 de întreprinderi
industriale, utilități, transport și întreprinderi de energie.
În prezent, Planul General al oraşului este ajustat. Oraşul împărţit în cinci

sectoare industriale, în care se află aproximativ 269 de întreprinderi industriale,
utilităţi publice, mijloace de transport şi energie.
Din marile întreprinderi din Bălţi care operează în prezent: S.A''Floarea

soarelui''; 1-15 S.A. „Cet Nord; 1-20 SRL ''Stromacon''; 1-21 SRL''Knauf - Gips'';
1-33 SRL''Carnex''; 1-50 SA''Combinatul de pâine''; 2-09 S.A''Electromontaj''; 3-09
S.A''Produse cerialiere Balti''; 3-11 SA ''Barza Alba''; 3-17 SA''Uzina biochimica
Balţi''; 3-26 S.A''Incomlac''; 5-50 SA ''Moldagrotehnica'' - emisiile atmosferice au
scăzut uşor datorită scăderii producţiei. Emisiile din transport au crescut.
De asemenea, întreprinderile mari care nu lucrează, au fost închise şi sunt în
prezent împărţite în mai multe întreprinderi mici, cum ar fi: 1-01 SA''Raut''; 1-12
SA''Electrotehnica''; 1-99 Cazangerie; 2-25 KPD; 3-14 SA''Porumb''; 3-27
SA''Agroprod''; 3-31 Abator; 5-05 SA''Agroprod''; 5-09 SA''Raut'' şi alt.
III. Poligon deşeurilor menajere
Poligonul deşeurilor menajere mun. Bălţi este operat (60,4 mii m.c.), este situat
la 4 km de la marginea or. Bălţi şi se află între satele Beliceni Vechi şi Ţambula
raionul Sîngerei. Ca urmare a încălcării normelor de funcţionare a poligonului de
deşeurilor menajare (aprinderea sistematică a poligonului de deşeuri), evacuarea
substanţelor nocive în aerul atmosferic afectează negativ sănătatea publică (fig 4) (vezi
p.2.2.4).
2.2.3.5. Transportul .
Oraşul Bălţi este un mare nod de transport auto şi feroviar. Structura de

planificare a orașului şi trăsăturile determinate de dezvoltarea istorică şi
caracteristicile reliefului, râurile Răut şi Răutel, calea ferată a împărţit teritoriul
oraşului în mai multe zone de planificare: Centru, Molodovo, Pămînteni, Dacia,
Slobozia, care sunt adiacente miezului central. Pe baza reţelei de drumuri stradale
existente, se propune dezvoltarea unei structuri cu inele radiale ale autostrăzilor, cu
aducerea parametrilor stradali la normativ, care asigură comunicarea tuturor zonelor
oraşului.
Spre oraş trec drumuri de importanţă naţională: de la nord-est la sud-vest -
autostrada internaţională M5 (hotarul cu Ucraina - Criva - Bălţi - Chişinău - Tiraspol -
hotarul cu Ucraina), drumurile naţionale R13 (Bălţi - Floreşti - R14), R16 (R16) Bălţi
- Făleşti - Sculeni - Ungheni), R15 (M5 - Glodeni), R6 (Chişinău - Orhei - Bălţi).
Astfel, drumurile care leagă oraşul Bălţi cu capitala, precum şi cu toate oraşele,
21
iar prin ele comunele şi satele Moldovei , trec prin oraş.
În noiembrie 2018, Institutul “Urbanproiect” a efectuat sondaje de teren pe
intensitatea traficului pe străzile oraşului în timpul orelor de vârf şi sarcinile zilnice.
Aceste materiale, ca informaţii iniţiale, au stat la baza calculelor emisiilor poluante de
pe zece drumuri principale:
- cu semnificaţie în ora de vîrf (str.Ştefan cel Mare şi Sfînt, Decebal, bl. Gagarin,
Calea Ieşilor, 31 august 1989). - cu semnificaţie raională (str. Kiev, Locomotivelor,
drum de centură); - de importanţă raională (str. P. Boţiu, str. N. Iorga).
Structura organizaţiei de transport din oraşul Bălţi are o serie de caracteristici:
- structura de planificare a oraşului are un caracter concentric şi o tendinţă de
compactare a reţelei rutiere din centru cu cinci intrări în oraş;
- capacitatea majorităţii autostrăzilor a fost epuizată până în prezent;
- străzile Calea Ieşilor, 31 august 1989, Kiev, Decebal, fiind rezidenţiale, sunt utilizate
ca linii principale cu un flux predominant de camioane;
- tranzitul şi transportul de marfă, care se face doar parţial de-a lungul drumului
de centură , care trece prin întregul oraș, îşi supraîncărcă partea centrală, în special, str.
Ştefan cel Mare şi Sfînt , creează întârzieri în trafic - blocaje de trafic;
- prin centrul orașului se face o legătură între entităţile individuale de planificare, atât
rezidențiale cât și industriale;
- clădirile rezidenţiale de pe majoritatea străzilor sunt aproape de carosabile.
Astfel, în prezent, cea mai urgentă problemă este descărcarea părţii centrale a
oraşului, cu retragerea completă a transportului de tranzit şi organizarea de legături
suplimentare între entităţile de planificare individuale.
Întrucât clădirile rezidenţiale de pe majoritatea străzilor sunt aproape de carosabile,
drumurile afectează calitatea de trai a populaţiei din aceste zone.
22
Lista întreprinderilor şi restricţii sanitare
Тabelul nr. 4
Nr Situaţia existentă Regulamentul (perspectiva)

p/p Denumirea
Nr. PG Dimensiune Disponibilita Notă Activităţi Nr Dimensiune
normativă a tea p/p normativă a zonei de
zonei de zona protecţie sanitară
protecţie locativă, (ZPS)
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
1-00/ Sectorul ''Centru''
Lichidare. - -
1. SA''Răut'' IA PI ''Răut'' 1-01 100 + Zona de locuinţe
colective
SA''Răut'' IA PI''Raut'' Pe alocuri pînă la
2. (Sectorul nr.1) 1-02 100 + Parcel. 1-02 spaţiul locativ.
Lichidare.
3. Depozite 1-03 50 - Zona de locuinţe - -
colective
Pe alocuri pînă la
4. SRL''Infinitextil 1-04 50 + Activează. 1-04 spaţiul locativ.
5. Depozite parcelate 1-05 50 + Activează. 1-05 spaţiul locativ.
6. SA''Universalchim'' 1-06 50 + Activează. 1-06 spaţiul locativ.
7. SA''Floarea soarelui '' 1-07 50 + Activează. 1-07 spaţiul locativ.
8. SRL “Teba Industries'' 1-08 50 + Nu activează. 1-08 spaţiul locativ.
24
Тabelul nr. 4.(continuare)

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
SA''Flam'' uzina de armatura
9. electrica 1-09 100 - Nu activează. 1-09 100
10. SAC ''Bemol''SRL 1-10 50 - Activează. 1-10 50
11. Servicii auto 1-11 25 - Activează. 1-11 25
12. SA''Electrotehnica '' 1-12 100 - Nu activează. 1-12 100
13. SRL''Monsancons'' 1-13 50 - Activează. 1-13 50
14. SA''Metalferos'' 1-14 100 - Nu activează. 1-14 100

500 - ZPS Zona de 500 - - ZPS
15. S.A. „CET NORD” 1-15 calculată - protecție sanitară Activează. 1-15 calculată
calculată
16. Depozite de pacura 1-16 100 - Nu activează. 1-16 100
17. Teren special 1-17 100 - Nu activează. 1-17 100
25
Тabelul nr. 4 (continuare)

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Intreprindere
de producere 1-18 50 - Activează. 1-18 50
18.
Combinatul de prelucrare a
19. lemnului 1-19 100 - Nu activează. 1-19 100
20. SRL ''Stromacon'' 1-20 100 - Activează. 1-20 100
21. SRL''Knauf - Gips'' 1-21 100 - 1-21 100
22. SA''Red Nord'' 1-22 50 - Activează. 1-22 50

Baza de depozitare a Filialalei
23. ''Retele electrice de tensiune inalta 1-23 50 - Activează. 1-23 50
Nord''
24. SRL''Rotatie '' 1-24 50 - Activează. 1-24 50
25. Transport servicii 1-25 25 - Activează. 1-25 25

SRL''Măsharcon''27
26. Lot nr.1 1-26 300 + Activează. 1-26 300
SRL''Măsharcon''
27. Lot nr.2 1-27 100 - Activează. 1-27 100
26
Тabelul nr. 4. (continuare)

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
SRL''Drobmetal'' Pe alocuri pînă la
28. 1-28 100 + Activează. 1-28 spaţiul locativ.
Intreprindere de depozitare si Pe alocuri pînă la

29. servicii 1-29 50 + Nu activează. 1-29 spaţiul locativ.
30. SA''Acva Balti'' 1-30 50 - Nu activează. 1-30 50
31. SA'' Constructorul'' 1-31 50 - Nu activează. 1-31 50

Î.M. „Directia municipala de
32. constructii capitale Comanditor 1-32 100 - Nu activează. 1-32 100
unic”
33. SRL''Carnex'' 1-33 100 - Activează. 1-33 100
34. SRL''Mavprim'' 1-34 50 - Activează. 1-34 50

35. SA''Transcom '' 1-35 100 + Nu activează. 1-35 spaţiul locativ.
36. SA''Conmec'' 1-36 50 - Nu activează. 1-36 50

Parcare autocamioane cu servicii
37. tehnice de reparatii 1-37 100 - Activează. 1-37 100
27

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Intreprindere de producere a Pe alocuri pînă la
materialelor de constructie 1-38 100 + Activează. 1-38 spaţiul locativ.
38.
39. SAC ''Lucoil''SRL 1-39 50 - Activează. 1-39 50
40. ÎM DRCD Bălţî 1-40 50 - Nu activează. 1-40 50

41. P,F,''Ivaskiv A'' 1-41 100 + Arenda 1-41 spaţiul locativ.
42. Teren privat pentru construcţi 1-42 50 + Activează. 1-42 spaţiul locativ.
Teren privat pentru

43. constructii 1-43 50 - Org. 1-43 50
44. Teren privat pentru construcţii 1-44 50 + Org. 1-44 spaţiul locativ.
Depozite comecial produse Pe alocuri pînă la

45. alimentare 1-45 50 + Activează. 1-45 spaţiul locativ.
Se propune spre
46. SAC 1-46 50 - reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
28

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
47. - 1-.47 - - - 1-47 -
Se propune spre Pe alocuri pînă la
48. Combinatul auto nr.1 1-48 100 + Nu activează. reorganizare in spatii 1-48 spaţiul locativ.
locative si socio-
comerciale
49. SA''Flautex'' 1-49 50 - Nu activează. 1-49 50

SA''Combinatul
50. de pâine'' 1-50 50 - Activează. 1-50 50
51. SAC'Lukoil''SRL 1-51 50 + Activează. 1-51 spaţiul locativ.
52. SRL''Beermaster '' 1-52 50 + Activează. 1-52 spaţiul locativ.
53. SRL''Stip'' 1-53 50 + Activează. 1-53 spaţiul locativ.
54. Depozite si garaje a Universitatii 1-54 50 + Activează. 1-54 spaţiul locativ.
55. Depozite SRL''Beermaster' 1-55 50 + Activează. 1-55 spaţiul locativ.
29

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Se propune spre
56. SRL ''Monozalia '' 1-56 50 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
57. SRL''Optimist Etern'' 1-57 100 + Activează. 1-57 spaţiul locativ.
Se reorganizare in spatii
58. Gospodarie tehnica 1-58 50 + locative si socio- - -
comerciale
Lichidare.
59. Depozite ''SA''Flautex'' 1-59 50 - Zona de locuinţe - -
colective
60. SRL''Vecasistem'' 1-60 50 + Activează. 1-60 spaţiul locativ.
Lichidare.
61. Depozite SA''Balţeanca'' 1-61 50 + Nu activează. Zona de locuinţe - -
colective
62. I.I. ''Bina Balan” 1-62 50 + locative si socio- - -
comerciale
30
p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
63. SRL''PantionCom” 1-63 25 + Activează. - -

64. SRL ''Astra'' 1-64 50 + locative si socio- - -
comerciale
Directia Miunicipala de siguranэa Pe alocuri pînă la
65. alimentara Bălti 1-65 50 + Activează. 1-65 spaţiul locativ.
Se propune spre
66. SRL''Consvitraliu'' 1,66 50 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
67. SA '"APARAT” 1-67 50 + Nu activează. locative si socio- - -
comerciale
Se propune spre
68. SRL'' Crispol'' 1-68 50 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Se propune spre
69. Depozit de materiale de constructie 1-69 50 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
70. Depozite SA ''Melioratii'' 1-70 50 + Nu activează. locative si socio- - -
comerciale
31

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Se propune spre
71. Depozite 1-71 50 + Nu activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
72. ICS''Excel Manufacturing''SRL 1-72 50 + Activează. 1-72 spaţiul locativ.
73. SRL''Beldornvin'' 1-73 50 + Activează. locative si socio- - -
comerciale
Se propune spre
74. SRL''Interterm'' 1-74 50 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Se propune spre
75. I.I.''Popusoi'' 1-75 25 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
SA''Red Nord ''Oficiul municipal 1-76 Pe alocuri pînă la
76. Balti 50 + Activ 1-76 spaţiul locativ.
Se propune spre
77. Depozite si garaje 1-77 50 - Nu activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
32

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Se propune spre
78. SA ''Rada'' 1-78 50 + Nu activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Lichidare.
79. SA''Miorita '' 1-79 100 + Zona de locuinţe - -
colective
SA''Vinaria din vale'' Se propune spre
80. Lot nr.1 1-80 50 + Nu activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
SA''Vinaria din Vale'' Se propune spre
81. Lot nr. 2 1-81 50 + Nu activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
ZEL nr.1:
82. ''.Drax mailr'' I.C.S 1-82 100 - Activ 1-82 100
83. SRL''Virbel limitet'' 1-83 50 - Nu activează 1-83 50
84. Teren APL 1-84 50 - 1-84 50
85. SRL ''Maxi Monterei Prim “ 1-85 50 - Arenda 1-85 50
33

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
86. Terminal ''Nova Posta '' 1-86 50 - Constr 1-86 50
87. Depozite de materiale 1-87 50 - Constr 1-87 50
88. Depozit alimentar a SRL''Vitgrup'' 1-88 50 - Constr 1-88 50

SPS nr. 2
89. Statie de pompare 1-89  30 - Activează. 1-89  30
90. Teren APL 1-90 100 - 1-90 100
91. Teren APL 1-91 100 - 1-91 100
92. SRL''Radmil Trans'' 1-92 50 - Activează. 1-92 50
93. SRL ''Auto International''.Lot nr.1 1-93 50 - Activează. 1-93 50
94. SRL''Auto International''. Lot nr.2 1-94 50 - Constr. 1-94 50
95. SAC 'Vento''SRL 1-95 50 - Activează. 1-95 50
34

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
96. SAC ''Petrom''SRL 1-96 50 - Activează. 1-96 50
97. Servicii tehnice auto 1-97 25 - Activează. 1-97 25
98. Depozit materiale de construcie 1-98 50 - Activează. 1-98 50

99. Cazangerie 1-99 50 + Nu activează. 1-99 spaţiul locativ.
100. Statie electrica ica 110/10kv 1-100 15 + Activează. 1-100 spaţiul locativ.
101. SAC ''Lukoil''SRL 1-101 50 + Activează. 1-101 spaţiul locativ.
102. Servicii tehnice auto 1-102 50 - Activează. 1-102 50

103. Servicii tehnice auto 1-103 25 + Constr 1-103 spaţiul locativ.
104. SAC''Lukoil''SRL 1-104 50 + Activează. 1-104 spaţiul locativ.
105. Centru tehnic auto de comert ''Zaz'' 1-105 50 - Nu activează. 1-105 50
35

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
106. SRL''Camionlider'' 1-106 50 - Activează. 1-106 50
107. SRL''Premietranas'' 1-107 50 - Activează. 1-107 50
108. Teren liber APL 1-108 50 - 1-108 50
109. Transport servicii 1-109 50 - Nu activează. 1-109 50
110. SRL''Omnitrans'' 1-110 50 - Activează. 1-110 50
111. SRL''Gamatrans'' 1-111 25 - Activează. 1-111 25

112. Baza de transport 1-112 50 + Nu activează. 1-112 spaţiul locativ.
113. SRL''Planetatrans'' 1-113 50 + Activează. 1-113 spaţiul locativ.
114. Teren PP 1-114 50 - Nu activează. 1-114 50

115. Teren liber PP 1-115 50 + 1-115 spaţiul locativ.
36
37

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
2-00. Sectorul ''Molodovo''
1. P.F.''Ianus N.'' 2-01 50 - Nu activează. 2-01 50
2. Poligon de instruire auto 2-02 100 + Activează. 2-02 Pe alocuri pînă la

spaţiul locativ.
3. Depozit 2-03 50 - Activează. 2-03 50
4. SRL ''Meridian Nord'' 2-04 50 - Nu activează. 2-04 50
5. Teren liber APL 2-05 50 - 2-05 50
6. Teren PP 2-06 50 - 2-06 50

7. SA''Constructorul '' 2-07 100 + Nu activează. 2-07 spaţiul locativ.
8. SRL''Finplast Prim'' 2-08 50 - Org. 2-08 50
9. SA''Electromontaj'' 2-09 50 - Activează. 2-09 50
38

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
10. SRL''Langi -X auto 2-10 100 - Activează. 2-10 100
11. SRL''Grispol'' 2-11 100 - Activează. 2-11 100
12. SRL'' Mobinord-Exim'' 2-12 50 - Activează. 2-12 50
13. SRL''Expotem Nord'' 2-13 100 - Activează. 2-13 100
14. SRL''Zara -Mobil'' 2-14 50 - Activează. 2-14 50
15. Teren PP 2-15 50 - Org. 2-15 50
16. Teren APL 2-16 50 - Org. 2-16 50
17. Teren APL 2-17 50 - Org 2-17 50
18. SRL ''Stromacon'' 2-18 100 - Activează. 2-18 100
19. SRL''Stromacon-Trans'' 2-19 100 - Activează. 2-19 100
39

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
20. SRL''Stromacon'' 2-20 50 - 2-20 50
21. Teren PP 2-21 50 - 2-21 50
22. Teren PP 2-22 50 - 2-22 50
23. Depozit PP 2-23 50 - Nu activează. 2-23 50

SRL''BlexGrup''
24. Fabrica de betoane 2-24 300 - Activează. 2-24 300
25. KPD 2-25 100 + Nu activează. 2-25 spaţiul locativ.
26. Regia'' Apa Canal'' 2-26 50 - Activează. 2-26 50

27. SACG ''Vento''SRL 2-27 50 + Activează. 2-27 spaţiul locativ.
40

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
3-00. Sectorul''Pămînteni''
Lichidare
1. I.I.''Protiuc'' 3-01 100 + Zona de locuinţe - -
colective
Lichidare
2. SA''Magistrala'' 3-02 100 - Zona de locuinţe - -
colective
Lichidare
3. SRL''Autospas 3-03 50 + Zona de locuinţe - -
colective
Lichidare
4. SRL''Lunitrans'' 3-04 25 - Zona de locuinţe - -
colective
Lichidare
5. SRL''Slavena Lux'' 3-05 50 + Zona de locuinţe - -
colective
Lichidare
6. Autoservice 3-06 25 + Zona de locuinţe - -
colective
41

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Activează. Pe alocuri pînă la
7. SRL ''Daniel'' 3-07 50 + De prevăzut zona verde. 3-07 spaţiul locativ.
Activează. Pe alocuri pînă la

8. SRL''OISI'' 3-08 50 + De prevăzut zona verde. 3-08 spaţiul locativ.
9. SA''Produse cerialiere Balti'' 3-09 100 + Nu activează. 3-09 spaţiul locativ.
10. SRL''RihPahGalfarm'' 3-10 50 + Activează. 3-10 spaţiul locativ.
11. SA ''Barza Alba '' 3-11 50 + 3-11 spaţiul locativ.
12. SA''Intermedia '' 3-12 50 - Nu activează. 3-12 50

SRL''Construeste
13. cu noi '' 3-13 50 - Activează. 3-13 50
14. SA''Porumb'' 3-14 100 - Nu activează. 3-14 100
15. Coopcomert 3-15 50 - Nu activează. 3-15 50

16. SRL ''Navitsedanconstruct'' 3-16 100 + Nu activează. 3-16 spaţiul locativ.
42

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
17. SA''Uzina biochimica Balti'' 3-17 100 - Activează. 3-17 spaţiul locativ.
18. I.I.''Rosca & CO 3-18 100 + Activează. 3-18 spaţiul locativ.
19. SRL''MobilArt'' 3-19 50 - Activează. 3-19 50
20. Parcare auto cu spalatorie 3-20 25 - Activează. 3-20 25

I.M.''Amenajarea teritoriului si Se propune spre
21. spatii verzi' Bălţi' 3-21 50 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Se propune spre
22. ÎM „DRCD Bălţi 3-22 50 + Nu activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
23. SA''Basarabia Nord'' 3-23 100 - Activează. 3-23 100
24. Teren PP 3-24 50 - Constr 3-24 50
25. SAC ''Rompetrol''SRL 3-25 50 - Activează. 3-25 50
43

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
26. SA''Incomlac'' 3-26 50 - Activează. 3-26 50
27. SA''Agroprod'' 3-27 50 - Nu activează. 3-27 50
28. I.I.'' GavazicDavid'' 3-28 100 - Activează. 3-28 100
29. ATP-7 3-29 100 - Activează. 3-29 100
30. SA''Zimbru Nord'' 3-30 100 - Activează. 3-30 100
31. Abator 3-31 300 - Nu activează. 3-31 300

Statie de alimentare a buteliilor cu
32. gaze 3-32 50 - Nu activează. 3-32 50
33. I.C.C. ASP “Selecţia” 3-33 100 - 3-33 100

Lichidare
34. I.C.C. ASP “Selecţia” 3-34 100 Zona de locuinţe - -
colective
44
Тabelul nr. 4. (cont inuare)

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
4-00. Sectorul ''Dacia''
Lichidare
1. SRL''Sipus'' 4-01 50 + Zona de locuinţe - -
colective
Lichidare
2. I.M.''DRCD Balti'' 4-02 100 + Zona de locuinţe - -
colective
Lichidare
3. SRL''Servicii auto'' 4-03 100 + Zona de locuinţe - -
colective
4. I.M.''Directia de troleibuze Balti'' 4-04 100 + Activează. 4-04 spaţiul locativ.
5. SAC SRL ''Lukoil'' 4-05 50 - Activează. 4-05 50
6. Autoservicii 4-06 25 - Activează. 4-06 25

7. Auto servicii 4-07 25 + Nu activează. 4-07 spaţiul locativ.
45

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Î.M. ''Regia Apa Canal'' Pe alocuri pînă la
8. şi Staţia de pompare 4-08 50 + Activează. 4-08 spaţiul locativ.
SRL''Demarc Prim'' Pe alocuri pînă la

9. şi Turnul de apă 4-09 100 + Activează. 4-09 spaţiul locativ.
Se propune spre
10. SA''Drumuri Balti'' 4-10 100 + Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Se propune spre
11. Atelier de mobila 4-11 100 - Activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
12. SAC SRL''Petrom'' 4-12 50 - Nu activează. 4-12 50
13. SAC SRL''Rom petrol'' 4-13 50 - Activează. 4-13 50

Î.M.''Gospodarie locativ comunala Pe alocuri pînă la
14. Balti'' 4-14 50 + Activează. 4-14 spaţiul locativ.
15. Autoservice 4-15 25 - Activează. 4-15 25
16. SAC SRL''Petrom'' 4-16 50 - Activează. 4-16 50
46

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
17. SAC SRL''Petrom'' 4-17 50 - Activează. 4-17 50
18. SRL''Evrobeltrans'' 4-18 100 - Activează. 4-18 100
19. SAC ''EcoGa'' 4-19 50 - Activează. 4-19 50
20. SRL''Conduct Linia '' 4-20 100 - Activează. 4-20 100
21. SRL''Autobam '' 4-21 50 - Activează. 4-21 50
22. Serviceauto 4-22 50 - Nu activează. 4-22 50
23. Autest service 4-23 25 - 4-23 25
47

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
5-00. Sectorul''Slobozia''
Sectorul de containere de tonaj greu

1. a Cailor ferate a RM 5-01 100 - Activează. 5-01 100
2. Baza petroliera a SRL''Tirex Petrol'' 5-02 100 - Nu activează. 5-02 100
3. SA ''Automobilist'' 5-03 50 - Nu activează. 5-03 50
4. SA''CSMM-67'' 5-04 50 - Nu activează. 5-04 50
7. Autocentru ''Dermax''SRL 5-07 50 - Activează. 5-07 50
9. Depozit de materiale 5-09 50 - Activează. 5-09 50
48

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
SACG
SRL'' Tirex Petrol” 5-10 50 - Activează. 5-10 50
10.
SAG SRL
11. ''Moldova TransGaz'' 5-11 50 - Activează. 5-11 50
12. Depozit de materiale 5-12 50 - Activează. 5-12 50
13. SA ''Mecons'' 5-13 50 - Nu activează. 5-13 50
14. Autocentru ''Sportan'' 5-14 50 - Activează. 5-14 50
15. SA''Moldagroconstructia'' 5-15 100 - Nu activează. 5-15 100
16. Testare auto 5-16 25 - Activează. 5-16 25
17. ''Basservicii''SRL 5-17 25 - Activează. 5-17 25

18. SRL''Megastroi''ICS 5-18 50 + Activează. 5-18 spaţiul locativ.
49

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
SRL''Viniplast'' 5-20 50 - Activează. 5-20 50

20.
Depozite
21. ICCC'' Selectia'' 5-21 50 - Activează. 5-21 50
22. SA''Dumbrava Nord'' 5-22 50 + Nu activează. 5-22 spaţiul locativ.
Zona de locuinţe
23. SRL''Tirex Petrol'' 5-23 100 - Nu activează. colective - -
24. SRL''Clasic MCS'' 5-24 50 + Activează. 5-24 spaţiul locativ.
25. Scoalauto 5-25 100 + Org 5-25 spaţiul locativ.
Lichidare.
26. SRL ''Numbis-R'' 5-26 100 + Zona de locuinţe -
colective
Lichidare.
27. SRL''Valis'' 5-27 50 + Zona de locuinţe -
colective
50

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Lichidare.
28. SRL''Coralav Lux'' 5-28 50 + Zona de locuinţe -
colective
Lichidare.
29. SRL''Avenezer'' 5-29 50 + Zona de locuinţe -
colective
Lichidare.
Depozite GLC 5-30 50 + Zona de locuinţe
30.
colective
Lichidare.
31. Depozite produse alimentare 5-31 50 + Zona de locuinţe -
colective
32. Servicii auto 5-32 25 + Activează. 5-32 spaţiul locativ.
33. Depozite 5-33 50 + Activează. 5-33 spaţiul locativ.
35. SA ''Parcul de autobuze din Balti “ 5-35 100 - Activează. 5-35 100
51

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
36. SRL ''Molttrans-Tur'' 5-36 100 - Activează. 5-36 100

SRL ''Autogara Internationala
37. Chisinau'' 5-37 100 - Org. 5-37 100
38. SRL ''Migalauto “ 5-38 100 - Activează. 5-38 100

39. SA''Raut'' 5-39 100 + Nu activează. 5-39 spaţiul locativ.
SRL''Regiune exim'' 5-40 50 + Activează. 5-40 spaţiul locativ.
40.
42. SA''Moldtelecom'' 5-42 50 + Nu activează. 5-42 spaţiul locativ.
Se propune spre
43. SA''Morar'' 5-43 100 + Nu activează. reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Lichidare.
44. SRL''Eghivan Metal” 5-44 50 + Zona de locuinţe - -
colective
52

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Î.S. “Întreprindere pentru Pe alocuri pînă la
45. Sivicultura Balti “ 5-45 50 + Activează. 5-45 spaţiul locativ.
46. SRL''AQUATRĂDE'' 5-46 50 - Activează. 5-46 50

Întreptrindere specializata de stat a Pe alocuri pînă la
47. lucrarilor de explozii''Inmex'' Balti 5-47 100 + Activează. 5,47 spaţiul locativ.
48. ZEL:I.C.S.''GG Cables & Wires In partea de vest

EE''SRL 5-48 100 - Org. 5-48 până la locuințe, în
alte părţii-100
ZEL: I.C.S.''GG Cables &Wires
49. EE''SRL 5-49 100 - Activează. 5-49 100
50. SA ''Moldagrotehnica '' 5-50 100 - Activează. 5-50 100

Se propune spre
51. SRL „Agropiese TGR GRUP” 5-51 50 - reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
52. SRL''Silvatrandramir'' 5-52 50 - Activează. 5-52 50
53. SRL''AlavitaNord'' 5-53 50 - Activează. 5-53 50
53

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
54. I.I.''Catana victor'' 5-54 50 - Activează. 5-54 50
55. SRL''Diagnostic electronic'' 5-55 50 - Activează. 5-55 50
56. SRL''Stroi lux” 5-56 50 - Arenda 5-56 50

Se propune spre
57. SACG ''Lukoil'' 5-57 50 - reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Se propune spre
58. Depozit 5-58 50 - reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Se propune spre
59. Depozit 5-59 50 - reorganizare in spatii - -
locative si socio-
comerciale
Se propune spre
Teren liber APL 5-60 50 - reorganizare in spatii - -
60. locative si socio-
comerciale
54

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
61 Depozit 5-61 50 - Nu activează. 5-61 50
62. Centru termic 5-62 50 - Nu activează. 5-62 50

Depozit petrolier
63. SRL '' Lukoil Moldova'' 5-63 100 - Activează. 5-63 100
64. Teren liber APL 5-64 50 - 5-64 50
65. SA ''Codru'' 5-65 50 - Activează. 5-65 50
66. SRL''Dolomita'' 5-66 50 - Activează. 5-66 50
67. SRL''Daytec'' 5-67 100 - Activează. 5-67 100
68. SRL''Vabusdesign'' 5-68 50 - Activează. 5-68 50
69. SRL''Verix-Grup'' 5-69 50 - Activează. 5-69 50
70. SRL''Linalin&Co'' 5-70 25 - Activează. 5-70 25
55

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
71. I.S.''Sivicultura Balti'' 5-71 50 - Activează. 5-71 50
72. SAC''Rompetrol '' 5-72 50 - Activează. 5-72 50
73. SAC''Rompetrol'' 5-73 50 - Activează. 5-73 50
G. Dotări comunale
G2 50 G2 Pe alocuri pînă la
1. Garaje colective G2 50 + G2 spaţiul locativ.
G2 50 G2
2. Staţie de epurare G3 500 G3 500

La granița teritoriului
3. Staţia de pompare G4 existent G4
La granița teritoriului
4. Turnul de apă G8 existent G8
56

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
H.Dotări cu destinaţie
specială
1. Gara feoviară „Bălţi-Slobozia” H1 100 + H1 spaţiul locativ.
2. Gara feoviară „Bălţi-Oraş” H2 100 - H2 100

3. Autogara H3 100 + H3 spaţiul locativ.
4. Depouri pompiere Н4 100 Н4 100

5. Centrul militar teritorial Bălţi H5 100 + H5 spaţiul locativ.
6. Izolator de urmărire penala H6 100 H6 Pe alocuri pînă la

spaţiul locativ.ьо
7. Unitate de carabineri Н7 100 Н7 spaţiul locativ.
8 Unitate militară H8 100 H8 100
57

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Lichidare.
9. Infanterie motorizată „Moldova” H9 100 Zona de locuinţe - -
colective
10. Depozit militar H10 100 + H10 spaţiul locativ.
Baza de păstrare a combustibilului a Pe alocuri pînă la

11. armatei naţionale H13 100 + H13 spaţiul locativ.
Сimitir:
Cimitir str. Gagarin
1. (teritoriu vechi) 300 + Activează. 300
- Numărul cadastral
2. Cimirtir str. Gagarin 300 74731020570 Activează. 300
(teritoriu nou) Proprietatea
Autorităţii Publice
Locale, suprafaţa
32,0197 ha
58

p/p Denumirea
sanitară în ZPS
(ZPS) (+)
Сimitir (continuare):
Activează.
3. Cimirtir str. Soroca 300 + Reducerea zonei de 100
protecție sanitară la 100
de metri în viitor este
posibilă la 15 ani de la
ultima înmormântare și
închidere oficială,
convenită cu
comunitatea religioasă
locală și cu centrul
teritorial de medicină
preventivă.
4. Cimirtir str. M.Costin 100 + Nu activ. 100
5. Cimirtir str. I.Vieru 100 + Nu activ. 100
6. Cimirtir str. Decebal 100 + Nu activ. 100
7. Cimirtir situat pe granița de 300 - Activează. 300

nord-vest a orașului Bălți
59
2.2.2. Resursele acvatice.
2.2.2.1. Calitatea apei r.Răut
Monitorizarea calităţii apei r. Răut pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează

de către Serviciul Hidrometeo [1] în 5 secţiuni: mun. Bălţi (amonte şi aval), or.
Floreşti (amonte), or. Orhei (amonte), şi în s. Ustia (aval). În 2015 pentru secţiunile
de monitoring ale r. Răut a fost stabilit un program operaţional cu frecvenţă
trimestrială pentru următoarele grupe de poluanţi: condiţii generale, poluanţi specifici
şi substanţe prioritare (figura 5.).
Figura 5. Calitatea apei r. Răut conform parametrilor hidrochimici investigaţi în perioada 2013-
2015
60
Figura 6. Râul Răut în oraşul Bălţi, înaintea evacuării apelor uzate, are un debit
foarte scăzut
Pe parcursul anului 2015 temperatura apei r. Răut a variat în perioada

monitorizată între 0,8-29,7ºC, valorile limită fiind ambele măsurate la secţiunea în
61
amonte de mun.Bălţi. Transparenţa apei s-a încadrat între 1,5-17,0 cm, iar turbiditatea
maximă a apei r. Răut a fost măsurată în luna iulie la secţiunea în amonte de or.
Floreşti (213 FTU). Valorile pentru pH-ul apei au oscilat în limitele 7,9-8,8 şi au
atribuit apei r. Răut clasa a II-a (bună), cu excepţia secţiunii de monitoring din aval de
mun. Bălţi. Starea regimului de oxigen a fost evaluată în baza datelor pentru următorii
parametri: oxigenul dizolvat şi saturaţia acestuia, consumul biochimic de oxigen la 5
zile şi consumul chimic de oxigen cu bicromat. Concentraţia medie pe secţiune a
oxigenului dizolvat a variat între 7,46-10,74 mgO2/l, valoarea minimă (5,55 mgO2/l)
fiind determinată pe perioada de vară la staţia în aval de mun. Bălţi. Valoarea
percentilei 10 pentru oxigen dizolvat, calculată pentru anul 2015, a variat în limitele
5,94-9,32 mgO2/l, iar pentru ultimii 3 ani s-a încadrat între 3,44-6,99 31 mgO2/l (
figura 7).
Figura 7. Valoarea percentilei 10 pentru oxigenul dizolvat în secţiunile de monitoring

ale r. Răut, pe parcursul anilor 2013-2015
Valoarea minimă a saturaţiei oxigenului a fost măsurată în luna aprilie la

secţiunea în aval de mun. Bălţi şi a constituit 63%, pe cînd valoarea maximă de 133%
a fost depistată în iulie în amonte de or. Floreşti. Datele obţinute pe parcursul anului
2015 despre saturaţia oxigenului în r. Răut atribuie calitatea apei la clasa a III-a
(poluată moderat) pentru staţiile în aval de mun. Bălţi şi aproape de gura de vărsare, în
aval de s. Ustia.
62
Figura 8. Valoarea percentilei 90 pentru CBO5 și CCOCr în secțiunile de monitoring
ale r. Răut pe parcursul anului 2015
Consumul biochimic de oxigen (CBO5) a obţinut valori între 1,33-6,67 mgO2/l,

valoarea maximă fiind depistată în luna octombrie la secţiunea în aval de mun. Bălţi.
Conform acestui parametru, calitatea apei r. Răut în anul 2015 la toate staţiile de
monitoring s-a atribuit claselor II-IV-a (figura 8.). Consumul chimic de oxigen
(CCOCr) s-a încadrat în limitele 18,4-68,8 mgO2/l, maxima fiind obţinută în proba
prelevată vara din secţiunea în aval de mun. Bălţi. Valoarea percentilei 90 pentru
CCOCr a variat de la 46,70 mgO2/l pînă la 67,24 mgO2/l. Astfel calitatea apei r. Răut
conform consumului chimic de oxigen a corespuns clasei a IV-a (poluată) pe tot cursul
rîului.
63
Figura 9. Valoarea percentilei 90 pentru azot de amoniu, azot de nitrit şi azot de nitrat
în secţiunile de monitoring ale r. Răut pe parcursul anului 2015
Valorile elementelor biogene din grupa azotului depistate în r. Răut pe parcursul

anului 2015 s-au încadrat pentru azot mineral între 0,16-18,2 mgN/l; pentru azot de
amoniu au constituit de la 0,07 mgN/l pînă la 16,5 mgN/l; concentraţia maximă de
azot de nitrit a reprezentat 0,306 mgN/l şi a fost depistată, ca şi cea maximă de azot de
amoniu, în mostra prelevată vara la secţiunea în aval de mun. Bălţi; iar pentru azot de
nitrat au atins valoarea maximă de 8,2 mgN/l în luna ianuarie la secţiunea în amonte
de or. Floreşti. Concentraţiile determinate pentru fosfor mineral s-au încadrat în
limitele 0,044-1,370 mgP/l, iar pentru fosfor total au constituit 0,05-1,40 mgP/l,
ambele valori maxime fiind depistate vara la secţiunea în aval de mun. Bălţi.
64
Figura 10. Numărul de cazuri de depășiri ale CMA în r. Răut pe parcursul anului
2015
Deci, ca rezultat al investigaţiilor fizico-chimice desfăşurate pe parcursul anului
2015, calitatea apei r. Răut corespunde clasei a IV-a (poluată) în toate secţiunile de
monitoring cu excepția celei în aval de mun. Bălţi, unde calitatea apei corespunde
clasei a V-a datorită concentraţiilor sporite ale unor elemente biogene (figura 10).
tabelul 2.2.2.1. Dinamica schimbării conţinutului poluanţilor în râul Raut

CBO5 CCO
O2
Locul NH4+ NO2- NO3-
prelevare Anul рН Nota
a probei mgO2/l mgO2/l mgN/l mgN/l mgN/l mgO2/l
Secţiunea 2002 8,29 3,11 32,25 0,84 0,06 3,65 10,48 SHMS
în amonte
de 2015 5,8 50 0,3 0,03 3,9 8,8 SHMS
or.Bălţi 10,56 –
2017 SHMS
15,54
2018 5,71 2,39 IPMB
Secţiunea
2002 7,2 3,99 36,1 4,42 0,26 3,54 8,7 SHMS
în aval de
or.Bălţi 2015 7,5 56 16 0,26 4,3 5,9 SHMS
14,91-
2017 SHMS
19,11
2018 7,52 4 IPMB
6,5-
CMA 3 15 0,39 0,02 9 6
9,5
CSPB – Centrul Sănătate Publică Bălţi SHMS – Serviciul Hidrometeorological de Stat IPMB - Inspecţia pentru
Protecţia Mediului Bălţi
Datele prezentate în tabelul 2.2.2.1. indică o creştere a impactului negativ asupra
65
stării râului Răut în ultimii ani.
Pentru evaluarea stării biologice a r. Răut s-au prelevat şi analizat probe la

bacterioplancton, fitoplancton, fitobentos şi macrozoobentos din 5 secţiuni ale rîului în
perioada vegetativă a anului [3]. Analiza comunităţilor fitoplanctonice a indicat
prezenţa unei structuri algale cu o biodiversitate înaltă dominată de principalele grupe
algale, ce reprezintă diferite zone saprobice, de la beta - pînă la poli-alfamezosaprobă.
Indicele saprobic a variat de la 2,04 pînă la 2,69, atingînd valoarea maximă în
secţiunea din or. Florești în luna iulie. Calitatea apei conform indicelui saprobic în
toate secțiunile analizate s-a menţinut la nivelul anilor precedenți şi se apreciază cu
clasa a III-a de calitate, adică apa este poluată moderat. Baza structurii comunităţilor
macrozoobentonice a r. Răut a fost alcătuită din oligochete, moluşte, insecte, crustacee
și hirudinee. Calitatea apei conform nevertebratelor bentonice a fost apreciată cu clasa
a II-a de calitate, adică bună , excepţie fiind doar secţiunea or. Floreşti, atribuindu-se
la clasa I-a, adică foarte bună. Stadiul trofic al rîului a corespuns nivelului eutrof în 3
secţiuni, nivelului hipertrof - în 2 secţiuni. În comparaţie cu anul precedent, în rîu a
crescut conţinutul de clorofilă a. Calitatea apei conform cantităţii totale de
microorganisme bacterioplanctonice în toate secţiunile analizate s-a menţinut în
limitele clasei a I-a (foarte bună), conform bacteriilor saprofite - corespunde clasei a I-
a de calitate în 2 secţiuni (în amonte de mun. Bălţi, în aval de s. Ustia), clasei a IV-a
de calitate în 2 secţiuni (în amonte de or. Floreşti, în aval de mun. Bălţi), clasei a V-a
de calitate în secţiunea din amonte de or. Orhei.
66
Figura 11. Calitatea apei r. Răut conform elementelor hidrobiologice pentru anul 2015
mun.Bălţi – amonte, mun.Bălţi – aval, or.Floreşti, or.Orhei, amonte s.Ustia
- bacterioplancton - fitoplancton - fitobentos - macrozoobentos
2.2.2.2. Sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare
I. Aria de prestare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
În mun. Bălți, satul Elizaveta și satul Sadovoe serviciile de alimentare cu apă sunt
gestionate de către un singur operator, Î.M. Regia ―Apă-Canal Bălţi‖. În or. Bălți,
serviciile de canalizare și epurarea apelor uzate au fost concesionate operatorului
‖Glorin Inginering‖ S.R.L. pentru o durată de 49 ani. Informaţiile generale cu privire
la aria de prestare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile
prevăzute de acest studiu [5] sunt prezentate în Tabelul I.
Informaţiile generale despre localităţile acoperite de serviciile AAC
Tabelul I.
Nr. Locali- Popula- Sistemul de Numărul de Sistemul de Numărul de

ţia alimentare cu consumatori canalizare – consumatori
d/o tatea apă – situația situația actuală
actuală aria de rata de aria de rata de
conec- acope- conec-
67
acope-rire tare rire tare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Bălți 145.315 Aria de acoperire 136.407 106.902 Aria de acoperire 131.193 88.936
(inclusiv cu serviciile de cu serviciile de
alimentare cu apă canalizare fiind
s.Sadovoe)
fiind de cca. 94%. de cca. 90%.
Rata de conectare Rata de conectare

la serviciile de la serviciile de
alimentare cu apă canalizare fiind
fiind de cca. 74%. de cca. 61%.
2. Elizaveta 3.516 Aria de 1.664 1.125 În localitate nu 0 0

acoperire cu există sistem de
serviciile de canalizare
alimentare cu centralizat.
apă fiind de cca.
47%.
II. Sistemul de alimentare cu apă în mun. Bălţi
Oraşul Bălţi este asigurat cu apă pe parcursul a 24 ore/zi. cca. 106.902 de

consumatori din 146 mii de locuitori sunt branşaţi la sistemul de alimentare cu apă sau
rata de conectare la serviciile de alimentare cu apă fiind de cca. 74%. Sistemul de
alimentare cu apă în mun. Bălţi reprezintă un sistem hidrotehnic şi constă din
principalele elemente:
• transportarea apei, de la rezervoarele subterane de apă pînă la reţeaua de distribuţie a

apei (aducţiunea apei potabile);
• rezervoare subterane de apă cu volumul 6.000 m3 fiecare, pentru înmagazinarea unei

cantităţi de apă necesare pentru: rezerva de avarie, compensarea consumului orar şi
rezerva necesară pentru combaterea incendiilor;
• staţia de pompare treapta II (SP-2), pentru asigurarea presiunii necesare în reţeaua de

distribuţie a apei;
68
• reţeaua de distribuţie a apei inelară, combinată cu cea ramificată;
• staţii de pompare a apei, pentru ridicarea presiunii apei.
III. Sursa de apă
Sursa principală de apă pentru alimentarea mun. Bălţi este actualmente sursa de
suprafaţă – rîul Nistru. Priza de apă se află cu 0,5 km în amonte faţă de oraşul Soroca.
Apa brută este pompată prin intermediul staţiei de pompare treapta I (SP-1) direct la
staţia de tratare a apei Soroca, care este gestionată de către Î.I.S. „Acva-Nord‖.
Calitatea apei brute (din rîul Nistru) este potrivită, după tratarea ei, pentru
alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor şi corespunde standardelor în vigoare în
Republica Moldova (HG nr.934 din 15.08.2007 cu privire la instituirea Sistemului
informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi
băuturilor nealcoolice îmbuteliate‖).
69
IV. Apeductul Soroca-Bălţi
Alimentarea cu apă potabilă a mun. Bălţi se realizează din apeductul Soroca-

Bălţi. Prin două aducţiuni din ţevi de oţel cu diametrul 1.000 mm şi 1.200 mm
apa, anterior fiind dezinfectată prin clorinare, se înmagazinează în două
rezervoare subterane de apă cu volumul 6.000 m3 fiecare. Ulterior, prin două
aducţiuni cu diametrele de 600, 800 şi 900 mm este distribuită gravitaţional în
reţeaua de distribuţie a apei a mun. Bălţi împărţită în două zone de presiune.
Apa este distribuită gravitaţional în zona 1 de presiune al mun. Bălţi. De

asemenea, apa este distribuită gravitaţional spre staţia de pompare treapta a doua
SP-2 din str.Decebal, prin intermediul căreia este pompata şi înmagazinată în
două rezervoarele de apă subterane cu volumul 8.000 m3 fiecare şi un rezervor
de apă subteran cu volumul de 3.000 m3 din str.Cearupin , ulterior fiind
distribuită gravitaţional în reţeaua de distribuţie a apei al mun. Bălţi (zona 2 de
presiune). Sectorul Dacia al mun. Bălţi (zona 3 de presiune) este alimentat cu apă
din rezervoarele de apă subterane cu volumul de 1.000 m3 montate pe teritoriul
staţiei de pompare a apei Copancea.
Consum de apă utilizată [4]
Tabelul II.
Anul Numărul Apă facturată inclusiv Pierderile de Lungimea

populaţiei total apă apeductelor
Populaţia şi Întreprindere
deservită
3 instituţii industriale
mii pers. mii m % km
bugetare
1 2 3 4 5 6 7
2002 4875 3905 970 193

2012 3735,2 2833,4 901,8 43,1 264,5
2014 105,78 3840 2947,8 892,2 35,7 264,5
2016 106,9 3969,3 3103,7 865,6 48,9 250,1
2017 106,9 4006,3 2910,4 1095,9 56 252,8
Problemele identificate pentru sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare

sunt următoarele:
• În oraşul Bălţi, aria de acoperire cu serviciile de alimentare cu apă fiind de cca.

94% şi rata de conectare la serviciile de alimentare cu apă fiind de cca. 74%.
• Pierderi mari de apă reale (fizice) şi aparente (comerciale) în mun. Bălţi

(volumul total de apă nefacturată fiind de mai mare de 40%).
• Gradul înalt de uzură a conductelor existente (vîrsta conductelor depăşeşte anii

70
de funcţionare utilă) cauzează scurgeri în sistemul de alimentare cu apă în careva
sectoare din mun. Bălţi.
• În satul Elizaveta, aria de acoperire cu serviciile de alimentare cu apă fiind de

cca. 47% şi rata de conectare la serviciile de alimentare cu apă fiind de cca.32%.
• În oraşul Bălţi, aria de acoperire cu serviciile de canalizare fiind de cca.90% şi

rata de conectare la serviciile de canalizare fiind de cca.61%.
• Gradul înalt de uzură a conductelor existente (vîrsta conductelor depăşeşte anii

de funcţionare utilă) duce la blocaje frecvente şi întreţinere de urgenţă.
• Conform informaţiilor obţiune, calitatea apelor uzate efluente nu corespunde

standardelor în vigoare în Republica Moldova (HG nr.950 din 25.11.2013 pentru
aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a
apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile
urbane şi rurale) pentru următorii indicatori: azot amoniacal (NH4+) şi fosfor
total (P).
• În satul Elizaveta nu există sistem de canalizare centralizat.
2.2.2.3. Principale obiecte de poluare resurselor acvatice
Surse de poluare principale sunt apele pluviale evacuate de pe teritoriu,

apele menajere epurate insuficient, gunoiştile, nerespectarea regimului de
protecţie a apei corpurilor de apă ş.a.
Ca sursă de poluare punctiformă, cu un volum esenţial de ape uzate
deversate în r. Răut este SEB SRL „Glorin-Ingenering‖, ce deversează zilnic 24,5
mii m3. Conform informaţiilor obţiune, calitatea apelor uzate efluente nu
corespunde standardelor în vigoare în Republica Moldova [I anexa 2] pentru
următorii indicatori: azot amoniacal (NH4+) şi fosfor total (P). Indicii de calitate
a apelor uzate a fost prezentată de către S.R.L. ―Glorin Inginering‖ sunt
prezentate în tabelul III.
Tabelul III.
Nr. Indice Unit. de Concentrația maxim Concentraţia Concentraţia
d/o măsură admisibilă a efluentului influentului efluentului
conform HG nr.950 din
25.11.2013
1. pH 6,5 – 8,5 7 -8 7-8
2. Materii în suspensie mg/l 35,0 126-3.607 13.8 - 40
(MS)
3. Consumul biochimic mgO2/l 25,0 162-785 5-30
de oxigen 5 zile
(CBO5)
4. Consumul chimic de mgO2/l 125
oxigen (CCO)
5. Azot amoniacal mg/l 2,0 21-90 2-25
(NH4+)
71
6. Fosfor total (P) mg/l 2,0 4,10 -15,40 0,64 -16,50
Evacuarea apelor uzate [4]
Tabelul IV.
Anul Numărul Apă uzată inclusiv Epurate Lungimea

populaţiei total Apele uzate Apele uzate insuficient reţelelor de
deservită canalizare
menajere industriale
mii pers. mii m3
mii m3 km
1 2 3 4 5 6 7
2012 3277,6 2484,1 793,5 3277,6 146,4

2014 88,94 2971,2 2309,7 661,5 2971,2 147,9
2016 89 3640,9 2577,4 1063,5 3640,9 151,2
2017 89 3489 2507,4 981,6 3489 151,2
Apele meteorice.
Surse de impurificare a apelor pluviale sunt:
 gunoiul din stradă şi produsele degradării solurilor şi îmbrăcămintelor
rutiere;
 evacuările în atmosferă de la produceri industriale, sisteme de încălzire,
gazele de eşapament şi a mijloacelor de transport;
 funcţionarea motoarelor cu ardere are ca rezultat elimenări de azot,
plumb, oxizi de carbon şi alte substanţe, care se sedimentează pe sol.
Apele meteorice care se formează pe teritoriul oraşului şi a întreprinderilor

industriale ale oraşului este în mare parte contaminată şi, deversarea în corpurile
de apă fără tratament preliminar, are efecte negative asupra lor.
Poluanţii specifici ai scurgerii de suprafaţă urbană, care au un efect negativ

asupra corpurilor de apă, sunt substanţele suspendate şi produsele petroliere, care
provoacă o deteriorare a regimului de oxigen şi afectează procesul de
autopurificare a obiectelor de apă .
 Apa de drenare a câmpurilor de filtrare
Deşeurile de producţie de alcool au fost transportate pe câmpurile de

filtrare mai mult de 60 de ani cu volumul de 80 mii m3/an . În ultimii ani,
întreprinderea SA ''Vinaria din Vale '' (fostul Combinatul de alimentare) nu
funcţionează, dar continuă filtrarea apelor uzate prin solurile hărţilor de filtrare
ale câmpurilor de filtrare. Deversarea apelor de drenaj poluate cu deşeurile de pe
câmpurile de filtrare afectează negativ râul Răut, ce este confirmat prin datele de
monitorizare realizate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat[1].
72
2.2.3. Resursele funciare. Soluri. Nivelul de poluare.
Potrivit cadastrului funciar, începând cu 01.01.2018, suprafaţa totală a
terenului în limitele oraşului este de 4143 ha.
Prin distribuţia terenurilor pe forme de proprietate în proprietatea statului
şi municipiului este 2846,7 ha. În proprietate privată enumerate 1296, 4 ha.
În structura terenurilor oraşului este predomină terenurile rezidenţiale -
56,8%. Terenuri industriale,de transport şi telecomunicaţii - 22,2 % şi terenuri ale
Fondului forestier de stat - 12%.
Impactul negativ asupra stării resurselor funciare în municipiul Bălţi au
procesele de eroziune, care sunt principalul factor de degradare a solului.
Impactul asupra resurselor funciare este, de asemenea, asociat cu urbanizarea
teritoriului în timpul construcţiei de clădiri, de stabilire a comunicaţiilor
inginereşti, de planificare verticală a teritoriului, de construcţie a drumurilor de
acces temporar şi de construcţii de anexe. În ceea ce priveşte utilizarea
terenurilor, acest lucru se reflectă în retragerea terenurilor agricole de la
utilizarea agricolă. La situaţie existentă suprafaţa totală a terenurilor agricole sa
micşorat în mod corespunzător сu 52,6 ha comparativ cu datele din cadastrul
funciar la 01.01.2003.
Atunci când se efectuează lucrări de construcţie legate de încălcarea
acoperirii solului, se intenţionează eliminarea, conservarea şi utilizarea acesteia
pentru îmbunătăţirea zonelor perturbate. Îndepărtarea solului vegetal va fi în
conformitate cu GOST 17.5.3.06-85 «Охрана природы. Требования к
определению норм снятия плодородного слоя почвы при производстве
земляных работ». În conformitate cu Art. 79 din Codul Funciar al Republicii
Moldova, proprietarii de terenuri recultivă terenurile degradate, restabilesc şi
îmbunătăţesc fertilitatea lor, le antrenează în circuitul economic.
Starea actuală a solurilor, precum şi eficienţa utilizării resurselor de sol nu
pot fi considerate satisfăcătoare din următoarele motivele principale: parcelarea
fondului funciar şi deteriorarea sistemelor antierozionale regionale; lipsa
organizării antierozionale a terenurilor agricole şi a măsurilor de conservare a
solurilor. Nota medie de bonitate pe or. Bălţi constituie 65 puncte [6].
Proprietăţile de acoperire a solului se deteriorează datorită poluării
terenului. Monitorizarea solurilor din or. Bălţi (anexă 1) în zonele industriale
(SELMAŞ, Centrală electrică cu termoficare, fabrica de gips Knauf) şi silvice
(parcul Central) ale oraşului a fost efectuată prin analize la identificarea poluării
cu produse petroliere şi metale grele în anii 2010, 2014 şi 2018. Conţinutul
produselor petroliere a înregistrat concentraţii mai mari în solul colectat în
apropiere de Centrala Electrică cu Termoficare variind de la 1020,80mg/kg în
anul 2010 pînă la 514,5 mg/kg în anul 2018 la concentrația maximă admisibilă
de produse petroliere pe terenuri (inclusiv solurile) pentru diverse categorii de
terenuri adoptate în documentaţia europeană şi belorusă. De exemplu, pentru
categoria de terenuri industriale, de transport, comunicații, energie, apărare şi alte
terenuri, norma de concentrații maxime admise de produse petroliere în terenuri
73
(inclusiv soluri) (mg / kg) este de 500 mg / kg. (anexă 9).
Totodată a fost efectuate analize la indentificarea poluării cu metale grele.
Rezultatele analizelor în solul colectat denotă o poluare cu plumb în valoare de
35,48 mg/kg (1,11 CMA), depistată în solul din zona silvică a parcului central şi
este cu valoarea de 33,65 mg/kg (1,05 CMA), depistată în solul din zona
industrială şi centrala electrică cu termoficare. În celelalte zone industriale (zona
industrială SELMAŞ şi Fabrica de gips Knauf) concentraţia metalelor grele nu au
depăşit valorile CMA .
Concentraţii de poluanţi organici persistenţi din grupa pescticidelor
organoclorurate n-au fost depistaţi sau au atins valori mai mici decât limita de
detecţie a echipamentului.
2.2.4. Deşeurile şi salubrizarea teritoriului.

Principalii factori care afectează starea sanitară a mediului înconjurător al
oraşului sunt: cantitatea de DMS (deşeuri menajere solide), structura lor şi
caracter localizării.
În 2012, «Salubrity Solutions» SRL a primit un serviciu pentru colectarea
şi eliminarea deşeurilor menajere de la Bălţi, în baza unui contract de concesiune.
În decembrie 2017, conducerea de la Bălţi a decis suspendarea contractului
cu firma de gunoi în legătură cu agravarea crizei de gunoi din Bălţi şi refuzul
firmei «Salubrity Solutions» SRL de a gestiona colectarea gunoiului din oraș.
Această situație a agravat criza gunoiului din Bălţi, motiv pentru care conducerea
orașului a fost forţată să apeleze la guvern pentru ajutor. Prin Hotărîrea
Guvernului (IX), dreptul de utilizare a depozitului a fost readus în proprietatea
publică.
Prin același hotărîrea, dreptul de a folosi parcelele cu o suprafaţă de 5.0207
hectare în comuna Bilicheni Noi şi o suprafață de 19.5454 hectare în comuna
Ţsambula din raionul Sîngerei, pe care se află depozitul de deşeuri, este interzis
să se transfere către nimeni altul decât statul. Iar autoritățile din Bălţi şi comunele
din Biliceni Noi şi Tsambula urmau să încheie acorduri privind utilizarea unui
depozit de deşeuri. Serviciul a fost transferat către deputatul IM „DRCD Bălţi‖ cu
subordonare la Primărie, în timp ce proprietarul privat avea încă un depozit de
deșeuri în Ţsambula, unde a blocat periodic accesul pentru transportul
întreprinderilor municipale. 7 unităţi de transport specializat pentru exportul de
deşeuri menajere solide care se află în bilanţul IM "DRCD Bălţi" nu este
suficient.
Un depozit neautorizat (anexa 4) este situat la 9 km de la hotarul liniei
orașului într-o direcţie de sud-est.
Suprafaţa totală alocată depozitului de deşeuri 24,57 ha inclusiv 19,55 ha
din contul terenurilor com. Ţambula raionul Sîngerei şi 5,02 ha din contul
terenurilor com. Bilicenii Noi raionul Sîngerei. Gunoiştea este localizată în zona
de protecţie a r. Ciulucul Mare, cu ieşirea apelor subterane la suprafaţa,
neamenajată după cerinţele necersare, ce n-ar exclude influenţa negativă asupră
mediului înconjurător. Se exploatează din anul 1972. Suprafaţa recultivată a
poligonului orăşenesc a rămas aceiaşi, 2,1 ha, reculitivată în anii anteriori.
74
Conform datelor Direcţiei Teritoriale pentru Siguranţa Alimentelor (аnexa 5) în
mun.Bălţi sunt două gropi Bekkari. Una este amplasată pe teritoriului gunoiştii
s.Sadovoe, alta este amplasată pe Poligonul gunoiştii Primăriei s. Ţambula
raionul Sîngerei. La momentul controlului ambele gropi nu sunt funcţionabile
(аnexa 5).
Potrivit Direcţiei de statistica la sfârşitul anului 2017 în mun. Bălţi existau
total (în tone) deşeuri toxice - 1.178.934, alte deșeuri — 1953015. Сheltuieli
pentru păstrarea, inlăturarea şi nimicirea deşeurilor - 5 558 mii lei. Conţinutul
metalelor grele (mg/kg) în solul de la staţia meteorologică Bălţi în a.2017 nu a
depăşit CMA şi constitue: Cu-20,39, Ni-28,97, Zn-49,7, Pb-12,23, Mn – 525,02
(anexa 1).
2.2.5. Caracteristica florei şi faunei.
După datele balanţului teritorial, suprafeţele verzi în limitele oraşului
Bălţi ocupă 713,8 hectare, ceea ce constituie 17,2 % din teritoriul oraşului,
totodată ca greutate specifică teritoriile înverzite au diferite scopuri în limitile
zonei de construcție a orașului şi trebuie să fie nu mai puţin de 40 % (10).
Zonele împădurite ale Fondul Silvic de Stat (FSS) în limitele oraşului care
ocupă 444 de hectare (10,7% din teritoriul oraşului) sunt amplasate la periferia
oraşului: Parc „Pepenier‖ – în partea de nord, Parc „Mesteacănul‖ – în partea de
sud şi sud-vest, Parc „Rândunica‖ - în partea nord-vest, Parc „Cosmonauţilor‖
şi Parc „Pescaruşul‖ în sud-vest.
Elementele principale ale sistemului urban de spaţii verzi publice sunt
parcurile orăşeneşti: Parcul central, parcul „Victoria‖, parcul pentru copii
„Andrieş‖. În acelaşi sistem se includ teritoriile înverzite ale formaţiunilor şi
grupurilor locative.
Cota parte a spaţiilor verzi urbane totală este de 323,4 de hectare din care:
- spaţii verzi de uz comun (parcuri şi scuare) - 127,43 hectare (3,1% din
teritoriul oraşului);
- spaţii verzi de folosirea limitată - 196 ha (3,5% din teritoriul oraşului),
dintre care:
- spaţii verzi pe teritoriile şcolilor, grădiniţelor, clădirilor publice,
instituţiilor medicale, întreprinderilor industriale şi economice - 106 ha;
- plantaţii forestiere – 83,00 ha;
- fîşii forestiere de protecţie - 7, 00 ha.
Standardul asigurării cu spaţii verzi de uz comun al locuitorilor- 15
2
m /om (8). Asigurarea cu spaţii verzi de uz comun al locuitorilor or. Bălţi în
prezent constitui 8,7 m2.
Creşterea zonelor urbane a dus la reducerea unei părţi a spaţiilor verzi
prin transformarea lor în zone de construcţie, suprafaţa totală a cărei la situaţia
existentă a scăzut сu 26,6 ha comparativ cu datele din cadastrul funciar la
01.01.2003. Restrîngerea spaţiilor verzi sporeşte riscurile ecologice urbane,
avînd un impact negativ imediat asupra viabilităţii şi durabilităţii acestora, asupra
calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei (VI).
Elemente ale cadrului natural. Ariile naturale protejate de Stat.
75
Pe terenurile ICCC „Selecţia‖ (anexa 8) situate în raionul Rîşcani,
adiacente hotarelor nord-vest şi nordice ale oraşului se localizează zona naturală
protejată de Stat, atribuită la categoria Rezervaţiile de resurse „Cernoziom tipic
gras al zonei de silvostepă din Nordul Moldovei‖, nota de bonitate 87-100,
deţinatorul funciar Întreprinderea Ştiinţifică de Producţie „Selecţia‖ şi la
categoria Aria cu management multifuncţional „Sistemul de perdele forestiere de
protecţie Bălţi‖, deţinatorul funciar Întreprinderea Ştiinţifică de Producţie
„Selecţia‖ (IV) ce reprezintă un sistem alcătuit din perdele forestiere de
protecţie a cîmpurilor agricole. Sistemul forestier de protecţie este format din
două categorii de perdele forestiere:
-perdele forestiere de protecţie create pe perimetrul „Sistemul de perdele
forestiere de protecţie Bălţi‖;
-perdele forestiere de protecţie create între cîmpurile agricole, care fac
conexiune, formate între perdelele forestiere din perimetrul sistemului de perdele
forestiere.
Specie dominantă este stejarul roşu, speciile care îl însoţesc sunt carpen,
arţar, cireşul sălbatic. Sistemul de perdele forestiere, spaţii verzi al Fondul silvic
şi spaţii verzi urbane oferă protecţia solului contra eroziunii, previne alunecările
de teren, ameliorează situaţia sanitaro-ecologică, oferă posibilitatea organizării
agrementului pentru populaţie.
3. Analiză dezvoltării integrate a teritoriului şi implementarea a măsurilor

de protecţie mediului în conformitate cu propunerile Planul General
anterior
Starea nesatisfăcătoare a mediului în municipiul Bălţi se datorează faptului că o

parte a principalelor propuneri ale PG anterior nu au fost împlementate, şi
anume:
Resurse acvatice
- Construirea de noi tehnologii eficiente de tratare a apelor reziduale şi
tratarea nămolului în afara teritoriului oraşului
- Extinderea reţelelor de canalizare a apelor pluviale şi construcţia staţiilor
de epurare a apelor respective;
- Stabilirea limitelor fîşiilor de protecţie a apei de coastă pentru râurile
Răut şi Reuţel şi corpurile de apă ale oraşului;
- Curăţarea albiei râurilor şi îndepărtarea depunerilor de la obiectele
acvatice;
- Recultivarea terenurilor a câmpurilor de filtrare.
Soluţii de planificare
Planul general anterior al or.Bălţi a fost elaborat de către Institutul
Urbanproiect în 2004. În ceea ce priveşte implementarea deciziilor de planificare
ale planului general anterior din 2004, trebuie menţionate următoarele poziţii:
76
-de dezvoltare teritorială, conform propunerilor de proiect, oraşul nu a
depăşit limitele oraşului - nu au fost realizate;
- dezvoltarea teritoriilor prevăzute de planul general de dezvoltare
rezidenţială - nu au fost realizate;
- dezvoltarea zonelor industriale și comunale și eliminarea unor zone din
mediul urban subliniate de planul general nu au fost realizate;
- teritoriile adiacente oraşului alocate pentru amenajarea teritoriului nu au
fost realizate.
Zonele verzi.
Conform planului general din 2004, suprafața zonelor verzi începând cu
01.01. 2003 a constituit 741,6 ha (17,9%) din teritoriu. Proiectul a fost planificat
să crească (în perioada estimată) suprafața acestei zone la 977,0 ha (21,6%) -
neimplementat. În ultima perioadă, suprafața spațiilor verzi a scăzut. La 1
ianuarie 2018, aceasta a constituit 715,021 ha (17,2%).
Amenajarea şi pregătirea inginerească a teritoriului.
Amenajarea complexă a teritoriului prevăzută:
- dispunerea verticală a câmpiei inundabile cu adăugarea râului Răut în
partea de est a oraşului pentru dezvoltarea rezidenţială - nu este realizată;
-înverzirea teritoriilor întreprinderilor şi a zonelor lor de protecţie
sanitară nu au fost realizate.
Protecţia mediului.
Analiza implementării planului general anterior (2004) în ceea ce
priveşte protecţia mediului arată că majoritatea măsurilor planificate nu au fost
realizate :
Construcţia planificată a unei noi instalaţii de protecţie a mediului - o
fabrică pentru prelucrarea deşeurilor menajere solide (DMS) pre-sortate nu a fost
realizată.
Recuperarea planificată a depozitului existent (pe baza proiectului), cu
acoperirea acestuia cu un strat izolant de sol şi plantarea spaţiilor verzi, după
punerea în funcţiune a instalaţiei pentru prelucrarea deşeurilor menajere solide
(DMS) nu a fost realizată.
Recuperarea planificată a câmpurilor de filtrare a Uzinei alimentare
Bălţi pentru instalarea iazurilor piscicole nu a fost realizată.
Aerul atmosferic
- Reconstrucţia reţelei rutiere nu a fost finalizată integral, drumurile existente au

fost parţial reparate.
- Nu sunt redistribuite fluxurile de transport cu devierea unei părţi a transportului
în afara traseului oraşului, nu au fost actualizate disponibilitatea parcului auto şi
77
utilizarea mai largă a transportului electric.
- Nu este construit punctul de distribuţie a gazelor (GRP-2) (pentru a transfera
toate cazanele la combustibilul gazos).
- Nu sunt scoase în afara oraşului bazele de depozitare şi terminale.
- Modernizarea întreprinderilor existente nu a fost complet pusă în aplicare,
echipamentele de curăţare a prafului nu au fost înlocuite.
- Modernizarea întreprinderilor existente nu a fost complet pusă în aplicare,
echipamentele de curăţare a prafului nu au fost înlocuite.
4.Evaluarea complexă a stării actuale a mediului.
Aerul atmosferic
Evaluarea igienică a stării bazinului de aer or.Bălţi, în conformitate cu

sistemul de criterii propuse în "recomandările privind protecţia mediului în
planificarea raională", M., 86, după cum urmează prezintă:
• Conform factorilor climatici:

După factorii climei, teritoriul or. Bălţi este caracterizat ca fiind limitat de
favorabil, deoarece sunt create condiţii egale, atât pentru dispersarea
impurităților, cât şi pentru acumularea acestora. Prezenţa factorului de căldură şi
viteze mici ale vântului (stagnarea aerului - 25%) afectează negativ starea
mediului şi este estimată ca limitat favorabilă.
Praful şi ceaţa împiedică insolaţiei. Numărul de zile cu furtuni în termen de
31 de zile sunt factori limitat favorabili. Precipitațiile anuale de 500 mm sunt
factori favorabili. Durata zilelor cu soare pe an 2128 ore este un factor favorabil
pentru dispersia impurităţilor.
• Conform impactului antropic

În oraşul Bălţi, activează în mare parte întreprinderile de clasa a IV-a şi a V
cu risc sanitar 98% (243 întreprinderi).
Întreprinderi de clasa II, III: conform planului general (PG 1-15): SRL CET-
NORD -
SPZ 500 m; PG 1-26: SRL``Masharcon''27 Lot nr. 1; ZPS - 300 m; conform
PG 2-24: SRL `` BlexGrup '' Fabrica de beton ZPS 300 m; PG 3-31:
Abator - SPZ 300 m; PG: Cimitir - SPZ 300 m; PG G9: Staţia de epurare -
ZPS 500 m;
În 40% din cazuri, zonele sanitare și de protecție a întreprinderilor nu sunt
asigurate, deoarece acestea includ clădiri rezidenţiale şi alte obiecte inadmisibile
pentru plasarea în ZPS. Principalele surse de poluare a oraşului este transportul
auto, întreprinderile pentru producere a materialelor de construcţie şi de
78
transport, cazanele întreprinderilor industriale şi sectorul locativ-comunal.
Este dificil să se rezolve problemele de mediu din industrie, deoarece
echipamentele depășite din toate punctele de vedere funcționează de 10 ani sau
mai mult.
În cele mai multe cazuri, în zonele sanitare de protecţie a întreprinderilor, intră

obiecte rezidenţiale, instituţii pentru copii, şcoli şi alte facilităţi care sunt
inacceptabile pentru amplasarea lor (vezi tab. nr. 4).
Creşterea bruscă a nivelului de automobilizare, numărul insuficient de parcări
organizate, locurile staţiile ("buzunare") de oprire a transportului public, nivelul
scăzut de organizare a traficului şi calitatea drumului, lipsa intersecţiilor
reglementate au creat o situație tensionată, în special în zona centrală a oraşului.
Aceasta reduce capacitatea de trafic a străzilor şi, ca urmare, afectează
continuitatea fluxului de trafic, creşte contaminarea cu gaze şi reduce confortul
de trai în teritoriile adiacente.
Dezvoltarea haotică a sistemului de alimentare cu căldură al orașului duce la

poluarea aerului. Modernizarea echipamentelor și conversia cazanelor în
combustibil gazos va duce la o îmbunătățire a aerului atmosferic.
Astfel, starea bazinului aerian al oraşului, în general, ţinând cont de impactul

antropogen, este nefavorabilă, deoarece este caracterizată de poluarea de fond
ridicată şi densitatea populaţiei şi a drumurilor; şi limitat-favorabil pentru
întreprinderile (clasa IV-V de pericol sanitar).
Resurse acvatice
Calitatea apei de suprafaţă a râului Răut şi a râului Răuţel [II] este
evaluată amonte de mun.Bălţi, aşa cum este prezentată în secţiunea 2.2.2.,
Întrucât este moderat poluată şi corespunde clasei a III-a – apele de suprafaţă ale
căror valori fizico-chimice şi biologice de calitate deviază moderat de la fondul
natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Se înregistrează semne
moderate de dereglare a funcţionării ecosistemului, iar condiţiile necesare pentru
familia salmonidelor nu mai pot fi asigurate. Tratarea simplă nu este suficientă
pentru folosinţa apei în scopuri potabile, fiind aplicate metode de tratare normale.
În aval de evacuarea apelor după instalaţiile de epurare mun.Bălţi, calitatea
apei în râul Răut se deteriorează pînă la clasa a IV-a (poluată) – apele de
suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi
biologice de calitate de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor
umane. Condiţiile pentru familia ciprinidelor nu mai pot fi asigurate. Apele nu
corespund cerinţelor pentru apa potabilă fără aplicarea metodelor de tratare
avansată.
79
Resursele funciare.
Poluarea terenurilor urbane apare atunci când oraşul este slab întreţinut din
lipsa unui sistem complex şi integral de salubrizare sistematică a teritoriului,
incluziv sectorul individual (gunoi stradal, distrugerea suprafeţei rutiere şi
prezenţa gunoiştelor de deşeurilor menajere neautorizate, emisiile de la
instalaţiile industriale şi sistemele de încălzire, emisiile de evacuare de la
vehiculelor (oxizi de azot, plumb, hidrocarburi şi alte substanţe), depuse pe
suprafaţa solului. Salinizarea solurilor adiacente reţelei rutiere de la 60 la 200 m
provine din utilizarea de produse antigel. În funcţie de condiţiile specifice, în ele
se acumulează forme mobile de plumb, zinc, argint şi cupru (anexa 2).
Spaţii verzi.
Numărul spaţiilor verzi comune nu respectă standardele sanitare. Cu un
standard de furnizare a locuitorilor la zonele verzi de uz comun - 15 m2 /
persoană, securitatea reală a locuitorilor oraşului Bălţi cu verdeaţă comună este
de aproximativ 8,7 m2/persoană. Suprafaţa spaţiilor verzi a scăzut cu 26,6 hectare
faţă de datele Planului general anterior al oraşului.
Cadrul ecologic al oraşului.

Rolul părţii centrale (nucleu) a cadrului natural al oraşului realizează
lunca r. Răut cu afluenţii săi. Intervale existente între zonele naturale şi cele de
agrement existente arată absenţa unui sistem unic de verdeaţă, care formează
cadrul ecologic al oraşului.
Deşeuri.
Îndepărtarea deşeurilor menajere nu în timp util din cauza lipsei de
transport specializat creează o viziune anti-sanitar-ecologică supra oraşului.
Terenul rampei DMS nu corespunde cerinţelor, legislaţiei de protecţie a mediului
nu sunt autorizate de organele ecologice şi sanitar-igienice (anexa 4). Două gropi
Bekkari existente în mun. Bălţi destinate eliminării deşeurilor biologice nu sunt
funcţionabile. Expluatarea acestor obiecte nu este autorizată şi nu dispune de
autorizaţie sanitar veterinară din motivul nerespectării proiectului (anexa 5 ).
Astfel, starea mediului existent în municipiul Bălţi şi extravilan, luând în

considerare impactul antropogenic şi factorii naturali, este nefavorabilă în
anumite perioade ale anului şi se înrăutăţeşte din cauza nerespectării măsurilor
prevăzute în Planul General anterior.
80
5. Complexul de măsuri de mediu pentru îmbunătăţirea
stării existente a mediului
În cadrul implementării secţiunii, au fost luate în considerare deciziile

adoptate în secţiunile corespunzătoare ale acestui proiect.
Luând în considerare dezvoltarea oraşului şi o serie de măsuri propuse de această
secţiune pentru o utilizare mai raţională a teritoriului său, a resurselor naturale, a
protejării monumentelor naturale, a istoriei şi culturii, sunt identificate direcţiile
şi priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, de producţie, socială
şi inginerească a oraşului, ceea ce va asigura principiile dezvoltării durabile a
acestuia.
O astfel de propunere a Planului general actualizat are următoarele avantaje
incontestabile:
- Planul general, prevede reorganizarea întreprinderilor cu îndepărtare parţială,

precum şi reechiparea întreprinderilor cu tehnologii şi echipamente moderne,
ceea ce va reduce emisiile şi va reduce impactul asupra aerului atmosferic.
- Repararea echipamentului tehnologic învechit sau inactiv, în special la
întreprinderile producătoare de materiale de construcţie, ceea ce va permite
creşterea productivităţii lor în viitor, fără a agrava starea aerului atmosferic.
- Monitorizarea constantă a stării echipamentelor de curăţare a prafului,
înlocuirea echipamentelor învechite cu eficienţă modernă, ridicată va reduce
emisiile de praf, dioxid de azot şi oxid de carbon cu 5-10%.
În acest sens, sunt propuse următoarele activităţi:

1) Reorganizare întreprinderelor in spatii locative si socio-comerciale: PG 1-46
SAC; PG 1-48 Combinatul auto nr.1; PG 1-56 SRL ''Monozalia ''; PG 1-58
Gospodarie tehnica; PG 1-62 I.I. ''Bina Balan; PG 1-63 SRL''PantionCom;
PG 1-64 SRL ''Astra''; PG 1-66 SRL''Consvitraliu''; PG 1-67 SA ''APARAT;
PG 1-68 SRL'' Crispol''; PG 1-69 Depozit de materiale de constructie;
PG 1-70 Depozite SA''Melioratii''; PG 1-71 Depozite; PG 1-73 SRL''Beldornvin'';
PG 1-74 SRL''Interterm''; PG 1-75 I.I.''Popusoi''; PG 1-77 Depozite si garaje;
PG 1-78 A ''Rada''; PG 1-80 SA''Vinaria din vale'' Lot nr.1; PG 1-81 SA''Vinăria
din Vale'' Lot nr. 2; PG 3-21 Î:M.''Amenajarea teritoriului si spatii verzi'';
PG 3-22 Î.M. DRCD Băţi; PG 4-10 SA''Drumuri Bălti''; PG 4-11 Atelier de
mobila; PG 5-24 SRL''Clasic MCS'' ; PG 5-43 SA''Morar''; PG 5-51
Agropiese; ―TGR GRUP‖ SRL PG 5-57 SACG ''Lukoil''; PG 5-58
Depozit; PG 5-59 Depozit; PG 5-60 Teren liber APL.
2) Lichidarea întreprinderilor. Construirea de locuinţe cu mai multe etaje în

această zonă: PG 1-01 SA''Raut'' IA PI ''Răut'; PG 1-03 Depozite; PG 1-59
Depozite ''SA''Flautex''; PG 1-79 SA''Miorita''; PG 3-01 I.I.''Protiuc''; PG 3-02
81
SA''Magistrala''; PG 3-03 SRL''Autospas; PG 3-04 SRL''Lunitrans''; PG 3-05
SRL''Slavena Lux''; PG 3-06 Autoservice; PG 3-34 I.C.C. ASP ―Selecţia‖;
PG 4-01 SRL''Sipus''; PG 4-02 I.M.''DRCD Balti''; PG 4-03 SRL''Servicii auto'';
PG 5-26 SRL ''Numbis-R''; PG 5-27 SRL''Valis''; PG 5-28 SRL''Coralav Lux'';
PG 5-29 SRL''Avenezer''; PG 5-31 Depozite produse alimentare; PG 5-44
SRL''Eghivan Metal; PG Н9 Infanterie motorizată „Moldova‖.
3) Înlăturarea locuinţelor din zona de influenţă a întreprinderii: PG 1-26 SRL ''

Masharcon '' 27 Lot nr.1.
4) Înlăturarea locuinţelor dintr-o posibilă zonă de inundații: (în zona
întreprinderilor: 1.82 .... 1-87) clădiri rezidenţiale prin str. Lunei nr. 6, 9 - 21, şi
str. nr. Pălăria nr. 32 -34; (şi în zona întreprinderilor: 1-105 ...... 1-115) clădiri
rezidenţiale pe str. Heceului nr. 13, 15 şi nr. 24 - 36.
5) Terenurile de rezervă sunt prevăzute pentru dezvoltarea producţiei industriale:

PG 1-00 - TR1 - СЗЗ 20 м; PG 1-00 - TR2 - СЗЗ 50 м; PG 1-00 - TR3 - СЗЗ
20 м; PG 2-00 - TR7 - СЗЗ 100 м; PG 5-00 - TR4 - СЗЗ 100 м; PG 5-00 -
TR5 - СЗЗ 100 м; PG 5-00 - TR6 - СЗЗ 100 м; PG 5-00 - TR8 - СЗЗ 100 м;
6) Proiectul propune construcţia şi reconstrucţia străzilor care leagă partea

centrală cu alte zone ale oraşului, construirea unui drum ocolitor şi a unor străzi
noi în microdistricte.
- Principalul mod de transport este microbuzele. Se recomandă instalarea în
conformitate cu schema de opriri fixe, gradul de ocupare normativ, care va
îmbunătăți siguranța, nivelul de confort şi coeficientul de continuitate a traficului.
- Repararea drumurilor existente și organizarea de udare a străzilor vor reduce
praful de drumuri și partea pietonală a străzilor orașului.
- Construirea parcărilor organizate va reduce contaminarea gazelor și va crește
confortul populației pe teritoriile adiacente.
7) Să elaboreze şi să aprobe de către Consiliul municipal „Regulamentul privind

circulaţia şi transportul de marfă‖ în municipiul Bălţi, în care ar trebui stabilite
următoarele dispoziţii principale:
I. Este interzis tranzitul traficul prin centrul oraşului (strada Ştefan cel Mare).
II. Întreprinderile care îşi vând produsele pe teritoriul oraşului efectuează

transporturi cu vehicule tonifiate uşor (cu o capacitate de transport de până la 1,0
tone) în prima etapă: gaz lichefiat şi comprimat. În a doua etapă: vehicule hibride
cu baterie electrică. Acest lucru este valabil în special pentru întreprinderile
situate în prima şi a treia zonă:
III. Livrări de materii prime și produse finite pe calea ferată:

PG 1-00. Sectorul „Centru”: 1-07 SA''Floarea soarelui''; 1-15 CET NORD;
82
1-21 SRL''Knauf - Grup''; 1-33 SRL''Carnex''. PG 3-00 Sectoirul „Pămînteni”.
3-11 SA ''Barza Alba''.
IV. Întreprinderi care furnizează produse către aşezările din Republica Moldova -
pentru a efectua transport de marfă prin şoseaua ocolitoare şi cele mai apropiate
ieşiri din oraş:
PG 1-00. Sectorul „Centru: 1-07 SA''Floarea soarelui''; 1-15 CET NORD; 1-
20 SRL ''Stromacon'';1-21 SA''Knauf''; 1-33 SRL''Carnex'' - ieşire pe drumurile
Făleşti, Glodeni şi ocolire.
1-52 SRL''Beermaster Brewery'' - ieşire pe drumurile Orhei şi ocolire.
1-80 SA''Vinăria din vale'' Lot nr.1; 1-81 SA''Vinăria din vale'' Lot nr.2 - două se
propune spre lichidare.
PG 3-00 Sectoirul „Pămînteni”:3-11 SA ''Barza Alba'';3-23 SA''Basarabia

Nord'' ; 3-26 SA''Incomlac''- ieşire pe drumurile Făleşti, Glodeni şi ocolire.
V. Aprobarea măsurilor de influenţă pentru nerespectarea acestor reglementări şi

mecanisme aplicarea acesteia (măsuri administrative, amenzi etc.):
-Resursele funciare.
- utilizarea raţională a resurselor funciare, luând în considerare eliminarea

din zonele rezidenţiale şi de afaceri publice a întreprinderilor de producţie şi
utilităţi periculoase şi ineficiente pentru mediu, în conformitate cu legislaţia
urbanistică, terestră, minieră, sanitară, de mediu ţi de altă natură din Republica
Moldova, care va contribui la extinderea numărului de zone ecologice şi
menţinerea regimului de utilizare a acestora;
- recuperarea terenurilor perturbate în cursul construcţiilor noi,
reconstrucţiei şi amenajării teritoriului în scopul utilizării lor mai raţionale;
- identificarea şi eliminarea depozitele de deşeuri neautorizate, site-uri

aglomerate cu recultivarea ulterioară a teritoriului;
- controlul asupra calității și oportunității lucrărilor de recuperare a

terenurilor perturbate;
- utilizarea cea mai eficientă a zonelor urbane inclusiv datorită eliminarea

clădirilor rezidențiale existente din zonele industriale şi prin dezvoltarea unor
situri cu condiţii inginerice şi geologice relativ nefavorabile;
- desfăşurarea măsurilor anti-eroziune şi anti-alunecare;
- exploataţia lucrărilor pentru întărirea pantelor râurilor prin plantarea

copacilor şi arbuştilor.
83
Schimbările în activitatea întreprinderilor industriale, asigurând
funcționarea lor tehnologică normală, vor îmbunătăți calitatea aerului atmosferic,
ceea ce la rândul său va elimina efectul nociv asupra solurilor, florei și faunei.
Deciziile ale planului general pentru îmbunătățirea suplimentară a
organizării structurale a zonelor verzi ale orașului, pe lângă zonele libere, sunt
oferite rezerve prin scoaterea de pe inundarea râului Răut a unelor întreprinderi
industriale și instalații de depozitare (vezi tab.4).
Flora:
- să menţină un control strict asupra prezenţei spaţiilor verzi;
- să producă noi plantaţii de spaţii verzi iclusiv de plantare a arborilor şi
arbuştilor în scopuri speciale (protecţia zgomotului şi a vântului, plantarea în
Zonă de Protecţie Sanitară);
- formarea carсasului natural-ecologic al teritoriului.
- crearea unei zone de protecţie în jurul ariei naturale protejate de stat;
- restricții privind activitățile economice în zone de protecţie a ariilor
naturale protejate de stat;
- interzicerea arderii vegetaţiei, utilizrea obiectelor periculoase pentru
animale şi a habitatelor acestora.
Deciziile planului general pentru îmbunătățirea suplimentară a organizării
structurale a zonelor verzi ale orașului, pe lângă zonele libere, oferă rezerve prin
scoaterea de pe inundarea râului Răut a unelor întreprinderi industriale și
instalații de depozitare.
Cadrul natural al orașului, proiectat ca un sistem unic de zone verzi și
spații deschise, va crea condiții favorabile și confortabile pentru mediul urban.
În conformitate cu modificarea planificată în utilizarea teritoriului orașului
Bălți, suprafața totală a spațiilor verzi din toate categoriile va crește cu 204,5
hectare și se va ridica la anul 2033, până la 919,2 hectare, cu realizarea
indicatorului de furnizare a spațiilor verzi pentru fiecare rezident la 60,1 m2 /
persoană, cu norma 10 m2 / persoană (X).
În timpul efectuării lucrului pe înverzire a teritoriului se recomandă
utilizarea speciilor locale de plantare care sunt cele mai adaptate la aceste condiții
de sol și climă:
- în apropierea corpurilor de apă - mesteacăn pufos, salcie albă, plop negru,
zada, vișin de păsări, salcie, alun;
-în grădini și parcuri plantații de specii de conifere și foioase fiind mai
rezistent împotriva la fum, funingine şi gaze.
Creştere planificată a zonei rezidenţiale mun.Bălţi (după timpul estimat) pe
teritoriul amplasării ariilor naturale protejate de stat: Rezervaţiile de resurse
„Cernoziom tipic gras al zonei de silvostepă din Nordul Moldovei‖, nota de
bonitate 87-100 şi Ariile cu management multifuncţional „Sistemul de perdele
84
forestiere de protecţie Bălţi‖ este posibilă dacă sunt îndeplinite cerințele
regimurilor de protecție a ariilor naturale protejate de stat în timpul dezvoltării
urbane (IV).
Salubrizarea teritoriului.
- promovarea şi punerea în aplicare a sistemelor separate de colectare a
deşeurilor menajere şi industriale, precum şi a instalaţiilor de sortare, compostare,
reciclare (pe tipuri de materiale) şi reutilizarea acestora;
-oferirea unui parc de maşini cu un număr standard de echipamente noi
specializate;
- organizarea sistemului de gestionare a deșeurilor de producţie şi de
consum;
- introducerea de tehnologii moderne pentru eliminarea deşeurilor de
producţie şi de consum;
- închiderea depozitelor de deșeuri care nu îndeplinesc cerinţele sanitare şi
de mediu;
- implimentarea Hotărîrei Guvernului (VIII) pentru proiectarea şi
construcţia a unui nou Centrul de tratare mecanico-biologică în cadrul mun. Bălţi
şi în regiunea cu scopul gestionării deşeurilor.
Prevăzut în Planul general, pentru perioada estimată, trecerea la metodele
industriale de colectare, prelucrare și eliminare a deșeurilor solide prin
construirea unui centru de tratare mecanică și biologică a deșeurilor (pentru
Regiunea 7 - Bălți, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Fălești Singerei, Soroca) 1-2 spații
regionale de depozitare a deșeurilor solide, de asemenea 1-2 spații regionale de
depozitare a deșeurilor solide şi 7 stații de transbordare va asigura gestionarea
adecvată a deșeurilor, bazată pe cadre legislative, de reglementare și tehnice, în
conformitate cu principiile directivelor Uniunii Europene (VI) și a oferi
închiderea depozitul existent cu recuperarea ulterioară a terenurilor.
Cea mai mare prioritate și evenimente semnificative sunt construirea
Centrului Regional de Reciclare a Deșeurilor și Epurării Apelor uzate la noi
terenuri din zona câmpurilor de filtrare existente pe teritoriul districtului Sângerei
(vezi fig. 12). Aceste propunere de Plan General prezintă următoarele avantaje
incontestabile:
1. La o mică distanță de orașul Bălți (mai puțin de 2 km);
2. Terenurile sunt situate în afara zonei de protecție a apei a râului Răut și a ZSP;
3. Tratarea anaerobă comună a deșeurilor menajere organice sortate, a nămolului
activat în exces și a nămolului brut cu producerea de biogaz și generarea de
energie coregenerativă;
4. Nu se acumulăeşti levigat, care poluează apele subterane și apele de suprafață;
5. Este posibil să se utilizeze instalaţiile existente ale câmpurilor de filtrare și să
se recultivarea cîmpurilor de sol;
6. După mineralizare, dezinfectare și deshidratare, deșeurile reciclate pot fi
utilizate ca îngrășământ în zonele verzi urbane, peluze și parcuri;
7. Construirea de noi instalații de epurare a apelor uzate permite dezvoltarea
85
rezidențială în zona dintre râul Răut, str. N. Iorga și râul Răuţăl. În același timp,
reabilitarea instalaţiilor existente trebuie realizată;
8. Platforma de păstrare a deşeurilor existente va opri poluarea aerului și a
corpurilor de apă.
Rezolvarea problemei gestionării deşeurilor din oraș va reduce la
minimum impactul negativ asupra calității mediului și a sănătății publice (VII).
Astfel, implimentarea acțiunilor PG precedent și actualizat va reduce
semnificativ impactul antropogen asupra mediului și va asigura condiții
confortabile de trai pe teritoriul municipiului Bălți.
86
Referinţe legislative şi normative
I. LEGE nr. 668 din 23.11.1995 pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror
terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietate Statului
II. Legea 1538- XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat.
III. HG nr.950 din 25.11.2013 „Regulamentul privind cerințele de colectare,

epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de
apă pentru localităţile urbane şi rurale―.
IV. HG nr.890 din 12.11.2013 „Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a

mediului pentru apele de suprafaţă―
V. HG RM nr. 803 din 19.06.2002 „Regulamentului privind procedura de

instituire a regimului de arie naturală protejată‖.
VI. HG RM nr. 301 din 24 aprilie 2014. Strategia de mediu pentru anii 2014-
2023.
VII.HG RM nr. 1470 din 30 decembrie 2016 „Aprobarea Strategiei de dezvoltare

a emisiilor scăzute din Republica Moldova până în 2030 și a planului de acțiune‖.
VIII.HG RM nr. 248 din 410 aprilie 2013 cu privire la aprobare Strategiei de
dezvoltare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027.
IX. HG RM nr. 804 din 1 august 2018 cu privire la declararea utilităţii publice a
lucrărilor de interes comun pentru amenajarea poligonului de acumulare şi
depozitare a deşeurilor din localităţile raionului Sîngerei şi municipiului Bălţi.
X. NCM B.01.05: 2019 Urbanism.Sistematizarea şi amenajarea localităţilor
urbane şi rurale.
87
Bibliografie
1. Raportul anual al Serviciul Hidrometeorologic de Stat „Starea calității apelor

de suprafaţă conform indiciilor hidrochimici pe teritoriul de Republicii Moldova
în anul 2015‖ Chişinău 2016.
2.Raportul anual al Serviciul Hidrometeorologic de Stat „Starea calității aerului

atmosferic pe teritoriul de Republicii Moldova în anul 2015‖ Chişinău 2016.
3. Raportul anual al Serviciul Hidrometeorologic de Stat „Starea calității apelor

de suprafaţă conform elementelor hidrobiologice pe teritoriul de Republicii
Moldova în anul 2015‖ Chişinău 2016.
4. Indicatorii financiar şi de producţie ai activităţii întreprinderilor de alimentare

cu apă şi de canalizare – membre ale Asociaţiei „Moldova Apă – Canal‖ pe anii
2012 – 2017
5. „Îmbunătăţirea serviciilor de apă şi de canalizate în raionul locativ „Slobozia‖

şi satul Elizaveta municipiul Bălţi‖ GIZ anul 2016
6. Anuarul IES – 2017 „Protecția mediului în Republica Moldova‖. Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Inspectoratul Ecologic de Stat.
7. Condițiile climatice şi fizico-geografice, condiţiile terenului pe baza datelor

prezentate în ghidul privind schimbările climatice de URSS, Seria 3, datele
multianuale, partea 1-6, Ediţia 11, Republica Moldova.
8. Biroul Naţional de statistică al Republica Moldova. Raport anual aerul

atmosferic, 2017.
9. Biroul Naţional de statistică al Republica Moldova. Raport anual. Deşeuri,

2017.
88

Plan Urbanistic Balti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Urbanistic Balti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NA

Obiect Nr. 15893

Obiect nr. 15893

ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC

Director general Iu. Povar

Director DATU L. Mămăligă

Manager proiect N. Luchianova

Arhitect şef proiect L. Mămăligă

Volumul I. Memoriu de sinteză.

II. Piese desenate

1. Încadrarea în teritoriu Sc. 1:25 000

III. Versiunea electronică

Compartimentul „Protecția mediului” este realizat ca parte a proiectului

Au servit ca bază pentru proiectarea:

Ca parte a implementării compartimentul “Protecţia Mediului”, au fost luate

Soluţiile de proiectare elaborate, inclusiv măsuri de protecţie a mediului

2. Evaluarea stării actuale a mediului.

2.1. Analiza ecologică şi sanitaro-igienică a utilizării funcţionale a

2.2. Evaluarea starii componentelor de mediu ambiant

Luni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

II.Caracteristicile climatice pentru 2017 а

Direcţia vîntului predominant este vestică - 27%.

Nr. Denumirea Nr. de Concentraţii anuale Numărul de IPA

Concentraţiile maxime momentane în anul 2015 au atins valorile: pentru

Fug.2. Valorile anuale înregistrare ale IPA (%) a poluanşilor atmosferice în

Fug.3. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor atmosferici în

2.2.1.3.Principale obiecte de poluare a aerul atmosferic.

În mun. Bălţi sursele cu impact sporit asupra aerului atmosferic sunt: SA

- Pentru S.A. „Floarea Soarelui”- au fost efectuate 12 de măsurări de control, dintre

- Pentru S.A. „Incomlac” - au fost efectuate 48 de măsurări de control, dintre care

- Pentru ÎM „Termogaz – Bălți” - au fost efectuate 48 de măsurări de control, dintre

Pentru SRL „Dominic” - emisiile anuale au fost de 34.441 t / an.

Emisia de substanţe nocive de la principalele întreprinderi de exploatare (269 de

Conform Planului general al or. Bălţi, în 2004, emisiile de substanţe nocive de

2.2.1.4. Întreprinderile industriale.

PG 1-00. Sectorul „Centru”.

De asemenea, în această zonă există şapte staţii de alimentare cu

PG 2-00 Sectorul „Molodovo”.

PG 3-00 Sectorul „Pămînteni”.

De asemenea, în această zonă există o staţie de alimentare cu combustibil, şi mai

PG 4-00 Sectorul „Dacia”.

PG 5-00 Sectorul „Slobozia”.

De asemenea, în această zonă există cinci staţii de alimentare cu combustibil, depozit

În aerul atmosferic sunt eliberate următoarele substanţe: substanţe gazoase: oxid de

În prezent, Planul General al oraşului este ajustat. Oraşul împărţit în cinci

Din marile întreprinderi din Bălţi care operează în prezent: S.A''Floarea

III. Poligon deşeurilor menajere

Oraşul Bălţi este un mare nod de transport auto şi feroviar. Structura de

Nr Situaţia existentă Regulamentul (perspectiva)

1-00/ Sectorul ''Centru''

Nr Situaţia existentă Regulamentul (perspectiva)

10. SAC ''Bemol''SRL 1-10 50 - Activează. 1-10 50

11. Servicii auto 1-11 25 - Activează. 1-11 25

12. SA''Electrotehnica '' 1-12 100 - Nu activează. 1-12 100

13. SRL''Monsancons'' 1-13 50 - Activează. 1-13 50

14. SA''Metalferos'' 1-14 100 - Nu activează. 1-14 100

16. Depozite de pacura 1-16 100 - Nu activează. 1-16 100

17. Teren special 1-17 100 - Nu activează. 1-17 100

Nr Situaţia existentă Regulamentul (perspectiva)

20. SRL ''Stromacon'' 1-20 100 - Activează. 1-20 100

21. SRL''Knauf - Gips'' 1-21 100 - 1-21 100

22. SA''Red Nord'' 1-22 50 - Activează. 1-22 50

24. SRL''Rotatie '' 1-24 50 - Activează. 1-24 50