RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA ASUPRA

OBIECTIVULUI DE INVESTITII
EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN PERIMETRUL TUPILATI, CURS DE APA
RAUL MOLDOVA, ALBIA MINORA PENTRU REPROFILARE ALBIE SI REGULARIZARE
SCURGERE
COMUNA TUPILATI, JUDETUL NEAMT







Autor studiu,
Dr. COSTICA Mihai

Beneficiar,
SC CAIUS SRLTupilati, NEAMT






- 2012




2


CUPRINS



I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 4
1.1. Date generale 4
1.1.1 Informatii relevante privind proiectul 4
1.1 2. Caracteristici tehnice principale 6
1.1. 3. Informatii despre materii prime si substante utilizate 6
1.2. Localizarea geografica si administrativa 6
1.3. Modificari fizice induse de proiect 7
1.4. Resurse naturale exploatate 7
1.5.Emisii si deseuri generate de proiect 8
1.5.1. Emisii in apa 8
1.5.2 Emisii in aer 8
1.5.3 Emisii sonore 8
1.5.4 Consideratii privind deseurile 9
1.6 Cerinte legate de utilizarea terenului 9
1.7 Servicii suplimentare solicitate 9
1.8 Durata construciei, funcionrii i ealonarea perioadei de implementare a proiectului 9
II. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR 10
2.1. Date privind aria natural de interes comunitar 10
2.2.Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor 13
2.3. Descrierea tipului de habitat 14
2.4. Statutul de conservare al speciilor i habitatelor 14
2.5. Date privind structura i dinamica populaiilor 15
2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 15
2.7. Starea actual de conservare a ariei naturale protejate 16
III. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI 16
3.1. Caracterizarea generala a impactului potential 16
3.2. Impact asupra speciilor de importanta comunitara 17
3.3. Metodologie de evaluare a impactului 18
3.3.1. Colectarea datelor de baza 19
3.3.2.Determinarea sensibiltatii speciilor /populatiilor si a importantei lor pentru conservare 19
3.3.3.Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor 19
3.3.4.Evaluarea de ansamblu a impactului 20
3.3.5. Evaluarea semnificaiei impactului 21
IV. MSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 22
V. METODELE SPECIFICE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR 23
REFERINTE BIBLIOGRAFICE 24



3


Introducere

Problematica Lumii Contemporane (PLC), caracterizat prin universalitate, complexitate i caracter
emergent, ncorporeaz tendine ce apar n toate zonele lumii (evoluia rapid a cunoaterii i
tehnologiei, explozia demografic, amplificarea fenomenelor de srcie, foamete, omaj, excludere
social, degradarea mediului nconjurtor, proliferarea conflictelor etnice, religioase etc).
Civilizaia este total dependent de fundamentul su ecologic, grav afectat de expansiunea efectivelor
umane, supraexploatarea resurselor naturale, urbanizare, dezvoltare economic nesustenabil,
deteriorarea calitii tuturor factorilor de mediu (ap, aer, sol), schimbri climatice globale, reducerea
biodiversitii, ameninri la adresa strii de sntate a populaiei.

Singura alternativ n faa acestor provocari este dezvoltarea durabil, a crei implementare presupune
c umanitatea, n dezvoltarea ei socio-economic, trebuie s respecte o serie de criterii i rigori (Cairns,
2004a) si anume: sa protejeaze i sa dezvolte capitalul natural; sa nlocuiasca sistemele pur
industriale cu sisteme hibride, eco-industriale; sa foloseasca materiale reciclabile i
biodegradabile; sa monitorizeze sistematic integritatea i sntatea ecosistemelor; sa realizeze
reconstrucia ecologic a ariilor deteriorate; sa promoveze un mod de via care s fie compatibil
cu conservarea biosferei.

De la Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii (UN Conference on Environment and
Development) Sammitul Pmntului (Earth Summit) care avut loc la Rio de Janeiro, n 1992,
dezvoltarea durabil a devenit o tem frecvent n agenda politic a lumii.
Tranziia la dezvoltarea durabil se poate realiza prin: coeziune social, instituii eficiente, tehnologii
inovative i educaie. Puintatea actual a progreselor n implementarea sustenabilitii se datoreaz, n
mare parte, lipsei instrumentelor instituionale (Dasgupta et al., 2000).



Din imaginea de mai sus se poate intelege raportul dintre dezvoltarea socio-economica si protectia
mediului. Sistemele biologice sustin dezvoltarea sistemelor socio-economice. Cu alte cuvinte,
dezvoltarea ce are atributele durabilitatii trebuie sa se incadreaza in limitele de sustinere oferite de
ecosisteme.

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor
posibile, cu referire la estimarea impactului de mediu, economic si social. Toate deciziile trebuie sa
contina in miezul lor preocupari pentru dezvoltarea durabila.

Economie Societate

Biosfera
4
Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri si programe are ca
scop principal evaluarea problemelor de mediu in vederea ameliorarii si conservarii mediului
inconjurator, precum si analiza modului in care, la nivelul PUG, se va actiona pentru implementarea
strategiilor europene si nationale de protectia mediului, acestea fiind prioritare si conditionand prevederile
de dezvoltare economica si sociala locala.

I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII
1.1. Date generale

Denumire : EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN PERIMETRUL TUPILATI, CURS DE
APA RAUL MOLDOVA, ALBIA MINORA PENTRU REPROFILARE ALBIE SI REGULARIZARE
SCURGERE
Amplasament: Extravilanul teritoriului administrativ al comunei Tupilati, jud Neamt
Proiectant: SC TCH Proiect SRL Piatra Neamt, jud. Neamt
Beneficiar: SC Caius SRL Tupilati, Jud. Neamt
Ci de acces: Amplasamentul este racordat la un drum de exploatare de 3 km racordat la randul lui la un
drum comunal situat in extravilanul satului Tupilati.
Suprafaa: 6,68 ha
Scop: Exploatarea agregatelor minerale din albia minora a raului Moldova.
Obiectivul general al proiectului: reprofilare, regularizare scurgere in albia minora a raului Moldova

1.1.1.Informatii relevante privind proiectul
Fazele procesului tehnologic de exploatare:
- extragerea balastrului prin sapare cu excavatorul cu cupa de 0,6 mc in camp continuu din aval
spre amonte si la firul apei spre mal;
- materialul neexploatabil mal, bolovani, va fi carat cu autobasculanta si depozitat ca material de
umplutura in zonele indicate de primaria boteni;
- materialul extras va fi incarcat direct in autobasculanta si transportat la beneficiari sau la statia de
sortare Tupilati ; daca debitul de apa creste si este pericol de inundatie, utilajele se retrag in afara
zonei inundabile si se intrerupe exploatarea in perimetru
Utilajele folosite vor fi verificate i ntreinute nct s nu existe pierderi de carburani sau lubrifiani
care pot polua apele din vecintatea exploatrii. n cazul apariiei de astfel de defeciuni utilajele
vor fi retrase ct mai departe de ap i se vor lua msuri imediat de remediere. Dac se constat
poluarea apei, se va aciona pentru recuperarea poluanilor n vederea limitrii dispresiei acestuia
i se va anuna imediat dispecereatul SGA Piatra Neamt aupra evenimentului i msurile luate.
Justificarea proiectului
Oportunitatea investiiei const n excavarea agragatelor minerale n vederea comercializrii i totodat
regularizarea curgerii in zona.

Terenul pe care se va realiza exploatarea agregatelor minerale este n extravilan, n bazinul hidrografic al
raului Siret, curs de apa rau Moldova cod cadastral XII- 10400000000. Amplasarea investiiei este
compatibil cu folosinele din Planul Urbanistic General, cu regulamentul local de urbanism i cu cerinele
amenajrii hidrotehnice pe rul Moldova.

Lucrri de construcii
n cadrul proiectului vor fi lucrri minime care constau n amplasarea buldo excavatorului si a Wolei.

5
Caracteristicile balastierei:
Perimetrul propus pentru exploatarea agregatelor de balastiera reprezinta o plaja naturala, inundabila la
ape mari de pe malul stang al raului Moldova. Forma perimetrului de exploatare este aproximativ a unui
paralelogram cu dimensiunile L=1050m, l=80m, S= 66760mp. Excavatiile se fac la o adancime minima
de 0,3 m si o adancime medie de 1 m fara a depasi nivelul talvegului. Volum material propus a se
exploata este de 20000mc / an.

Regimul de exploatare
Lucrrile de extragere a balastului se vor executa 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, 8 luni/ an. Nu seface
exploatare n lunile ianuarie, februarie, noiembrie i decembrie ; n aceast perioad sunt prevzute
lucrri de revizie i reparaii la utilajele din dotare (la apariia ngheului, activitatea de exploatare se
sisteaz i utilajele se retrag la baza de producie a societii pentru revizii i reparaii).

La terminarea programului, zilnic sau sptmnal, utilajele i mijloacele de transport vor fi retrase n zone
ct mai puin expuse inundaiilor sau altor fenomene meteorologice periculoase.

Beneficiarul va ntocmi pentru fiecare perioad de exploatare comandamentul local pentru aprarea
mpotriva inundatiilor si planul de msuri de aprare mpotriva inundatiilor.

Fazele procesului de exploatare sunt:

Extragerea balastrului se face cu excavatorul cu capacitatea cupei de 0,6 mc. Tehnologia de exploatare
este prin fasii paralele cu cursul apei, din aval inspre amonte si dinspre firul apei inspre mal si deasupra
talvegului natural al cursului de apa din zona de excavare.

Exploatarea consta din:
- excavare
- incarcare
- transport
Transportul materilului la locul de destinatie se face cu autobasculanta cu capacitatea maxima de 16
tone.

Racordarea la reelele utilitare existente in zon
Drumuri de acces- accesul la balastiera se amenajeaza drumul de exploatare existent, pe lungimea si s-a
obtinut Acordul de Reabilitare enis de Primaria Tupilati.
Alimentarea cu apa potabila- apa potabila pentru salariati (max. 5 pers.) se va asigura din comert.

Resursele naturale folosite n construcie i funcionare
Resursa naturala utilizata este reprezentata de agregatele de minerale

Folosirea ulterioar
Planul de execuie const n realizarea exploatarii agregatelor minerale, reprofilarea albiei,
regularizarea scurgerii si reducerea fenomenului de eroziune a malurilor raului Moldova. La expirarea
autorizaiei sau retragerea utilajelor ca urmare a ntreruperii activitii, perimetrul exploatrii va fi predat
delegatului SGA Piatra Neamt pe baz de proces verbal de predare-primire, fr denivelri, depozite de
materiale, etc.

6
Relaia cu alte proiecte existente sau planificate
Aceste excavaii se realizeaz pentru reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii si reducerea
fenomenului de eroziune a malurilor raului Moldova. Proiectul propus se va amplasa ntr-o zon n care
se mai desfoara astfel de activiti.

Detalii privind alternativele care au fost luate n considerare
Reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii si reducerea fenomenului de eroziune a malurilor sunt
necesare datorita volumului anual de suspensii depuse in perimetru. Pentru reducerea eroziunii malurilor
s-a ales varianta exploatarii puntiforme care controleaza eroziunea malurilor.

Alte activitati care pot aprea ca urmare a proiectului
Nu este cazul
Alte autorizaii cerute pentru proiect
S-au obinut urmtoarele:
- Aviz de Gospodrire a Apelor nr 80/18.04.2011.
- Acordului de Reabilitare Nr. 406/03.02.2012 eliberat de Primaria Tupilati


1.1.2. Caracteristici tehnice principale
Utilajele care vor funciona n balastier

Dotarea firmei cu utilaje destinate activitatii, pentru care se solicita autorizarea, este urmatoarea:
- autobasculanta: 1 buc.
- buldozer S 1800 : 1buc.
- buldo-excavator Caterpilar : 1 buc.
- incarcator frontal WOLA :1 buc.
- autogreder :1buc

Tehnologia de exploatare este urmatoarea : trasarea fasiilor de exploatare conform planului de situatie si
materializarea lor in teren ; deplasarea prin autopropulsie si fixarea excavatorului in prima fasie
deexploatare ; excavarea in cadrul fasiei din aval catre amonte si dinspre firul apei spre malul stang ;
incarcarea materialului in autobasculanta de 16 t ; nivelarea cu buldozerul S1800 daca situatia o
impune ; transportul nisipului si pietrisului direct la beneficiar sau la statia de sortare ( in incinta de
exploatare nu se vor lasa depozite intermediare.

1.1.3. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate in
constructie/functioanre si dezafectare (resurse de apa, materiale de constructie si prezenta
umana)
Exploatarea se refera la agregatele minerale din perimetru reprezentate de aluviunile influentate de
debitele lichide ale raului Moldova. Volumul total de agregate din perimetrul Tupilati inchiriat de SC Caius
SRL cuprins in perimetrul avizat, calculat pe baza elementelor din Planul de Situatie si a Profilelor
transversale, la data februarie 2012 este de 61.830mc, iar volumul total de agregate exploatabile cuprins
in toata latimea albiei minore, la aceeasi data este de 117050mc
Nu se utilizeaza apa in procesul tehnologic.

Nr. persoanelor care vor isi vor desfasura activitatea in aria de implementare a proiectului: 6
angajati dupa cum urmeaza: 5 muncitori si un sef de statie
7

1.2.Localizarea geografic i administrativ cu precizarea coordonatelor stereo 70;

Obiectivul este amplasat in extravilanul comunei Tupilati, sat Tupilati, jud. Neamt, pe malul stang al raului
Moldova avand urmatoarele vecinatati:
- la N: teren neproductiv albia majora rau Moldova
- la E: Rau Moldova
- la S: Rau Moldova
- la V: Rau Moldova
Amplasamentul are codul cadastral XII-1.0400000000. Reprezinta primul perimetru exploatabil la 2 km in
aval de podul la DJ 208 G Tupilati- Hanu Ancutei si se afla intre bornele CSA 35-36. Contractul de
inchiriere a acestui perimetru de catre SC CAIUS SRL are Nr. 12/28.01.2011.
Accesul la perimetru ( conform Acordului de Reabilitare Nr. 406/03.02.2012 eliberat de Primaria Tupilati)
se face pe un drum comunal din extravilanul satului Tupilati si mai departe pe un drum de exploatare cu L
= 3 km catre balastiera.

Coordonatele perimetrului de exploatare in sistem Stereo sunt urmatoarele:
X Y
621331 627162
621229 627252
620829 627314
620646 627344
620384 627406
620310 627365
620644 627270
620989 627216

1.3. Modificrile fizice induse de proiect care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare
a PP;

Pe durata exploatarii se vor executa lucrari de intretinere cai acces, se vor trasa fasiile de exploatare si
se va nivela cu buldozerul daca situatia o impune.
Modificri fizice induse de proiect
Etapa de
lucru/activitate
Detalii descriptive Modificari fizice
propriu-zise
Observatii
Intretinere cai de
acces
Amenajarea
exploatarii
Trasarea fasiilor de exploatare
Deplasarea prin autopropulsie a
excavatorului

Stabilirea panoului din
care se face extractia
Stabilizarea marginilor
drumului.

Exploatarea Excavarea cu ajutorul excavatorului.
Amestecul compozitiei granulometrice

Scaderea cantitatii de
aluviuni din perimetru
Modificarea pantei de
expunere a
organismelor vii

Incheierea exploatarii Nivelarea cu ajutorul buldozerului
S1800
Uniformizarea pantei
de expunere

8

In ansamblu, proiectul va produce modificarea fizica a peisajului prin:
- excavare aluviuni pe 6,68 ha
- inlaturare vegetatie pioniera de pe aluviuni si accidental a faunei hipogee / epigee pe 6,68 ha
- modificare estetica a peisajului initial prin prezenta utilajelor in perimetru si scimbarea pantei in
amplasament

1.4. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru
implementarea proiectului
Resursele naturale folosite n construcie i funcionare sunt reprezentate de agregatele de minerale.
Aportul de aluviuni este influentat de debitul raului Moldova. Prin depunerea aluviunilor pe amplasament
se asigura o regenerare naturala a balastierei. Planul de execuie const n realizarea exploatarii
agregatelor minerale, reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii si reducerea fenomenului de
eroziune a malurilor raului Moldova. La expirarea autorizaiei sau retragerea utilajelor ca urmare a
ntreruperii activitii, perimetrul exploatrii va fi predat delegatului SGA Piatra Neamt pe baz de proces
verbal de predare-primire, fr denivelri, depozite de materiale, etc.

1.5. Emisii i deeuri generate de proiect (n ap, aer, unde depoziteaz deeurile) i modalitatea de
eliminare a acestora;
De remarcat sunt emisiile de gaze in aer si lipsa emisiilor in apa si sol. In incinta balastierei pot fi
identificate deseuri de tip menajer. Aceste deseuri menajere, sunt indepartate din incinta zilnic, de catre
cei care isi desfasoara activitatea de productie in perimetrul balastierei. Balastiera nu utilizeaza in
procesul de productie substante si preparate periculoase.
Nu se utilizeaza ambalaje nici la aprovizionare cu materii prime, nici la livrarea produsului finit.

1.5.1. Emisii in apa
Nu sunt surse generatoare de poluanti in cadrul balastierei nici in perioada de pregatire a exploatarii nici
in perioada de exploatare. Doar accidental ar putea fi scapari de carburanti sau uleiuri care indirect pot
afecta apa din rau.

Apele meteorice din zona amplasamentului balastierei se vor infiltra in aluviuni si vor contine suspensiii
pamantoase specifice compozitiei aluviunilor depuse pe amplasament.
Nu se utilizeaza apa in procesul tehnologic, ceea ce nu conduce la aparitia de ape uzate.

1.5.2. Emisii in aer
Ca emisii in aer mentionam praful care se ridica in timpul transportului agregatelor de la amplasament la
statia de sortare sau la beneficiar. Particulele de praf sunt sedimentabile. Alte emisii in aer sunt gazele de
esapament care apar in urma functionarii utilajelor de extractie incarcare si transport a agregatelor
minerale.

Avand in vedere faptul ca obiectivul este amplasat intr-o zona deschisa, cu un trafic auto redus,
concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto vor fi minime.

In ceea ce privesc emisiile atmosferice in zona amplasamentului, acestea vor trebui sa se incadreze in
limitele admise conform Ord. 592/2002 pentru poluantii CO, SO2, NOx, COV, standard de calitate ce
stabileste valorile limita a valorilor de prag pentru NOx, SO2, pulberi in suspensie, CO in cazul poluantilor
evacuati in atmosfera.
9

1.5.3.Emisii sonore
In imediata apropiere a utilajelor care realizeaza activitatea de extractie nivelul de zgomot este de cca. 75
dB (A). Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs in afara amplasamentului, s-au luat in
considerare:
- nivelul de zgomot la sursa = cca. 75 dB(A);
- nivelul de zgomot la limita incintei = cca. 45 dB(A);
Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt: - 65 dB(A) la limita
incintei - 50 dB(A) la limita receptorilor protejati;
In timpul procesului de productie nu se produc vibratii care sa afecteze negativ factorii de mediu si
nu sunt necesare masuri speciale de combatere.

1.5.4. Consideratii privind deseurile
Deseurile de tip menajer se estimeaza cantitativ astfel:
- 5 pers. x 0,5 kg/zi = 2,5 kg/zi
- 2,5 kg/zi x 160 zile/an = 400 kg/an
Din activitatea balastierei nu rezulta deseuri care sa puna in pericol factorii de mediu.

Cantitatile prezentate sunt estimative functie de volumul de activitate ce se va desfasura pe
amplasamentul analizat.
Personalul de exploatare are obligaia ca n timpul lucrrilor de revizie, ntreinere, reparaii s ia toate
msurile s nu polueze mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafa i subterane etc.) cu carburanti
si uleiuri.

1.6. Cerinele legate de utilizarea terenului pentru execuia proiectului

La amplasarea balastierei se va tine seama de urmatoarele aspecte :
-natura terenului de amplasament
-exploatarea in balastiera pe fasii, cu nivelarea suprafetei eliberate de aluviuni

- drumurile existente vor fi amenajate astfel incat latimea stratului de rulare sa permita transportul
materialului exploatat.

1.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/reamplasarea de
conducte, linii de nalt tensiune etc., mijloacele de construcie necesare), respectiv modalitatea n care
accesarea acestor servici suplimentare poate afecta integritatea ariei narurale de interes comunitar)
Nu este cazul
1.8. Durata construciei, funcionrii i ealonarea perioadei de implementare a proiectului

Perioada de executie propusa: 3 ani cate 8 luni / an
Regimul de functionare al obiectivului va fi de: 8 ore/zi;5 zile/saptamana; 8 luni/an
Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei.

Esalonarea perioadei de dezafectare: la sfarsitul perioadei de executie se vor efectua lucrarile:
a)retragerea utilajelor de extractie si transport
b)nivelarea suprafetei din amplasament cu ajutorul buldozerului S1800

10
1.9. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii proiectului
Activitatea de extractie a agregatelor minerale din perimetrul Tupilati va sustine industria de constructii
cladiri si drumuri servind ca baza de dezvoltare durabila in zona.

II. Informaii privind ariile naturale protejate de interes comunitar
Amplasamentul in care se implementeaza PP se afla in situl ROSCI0364 - Rul Moldova ntre Tupilai
i Roman (art. 8 alin. (1) lit. c) din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 49/2011)

2.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar: suprafaa, structura peisajului, tipuri de habitate
i speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului, factorii biotici i abiotici cu rol n meninerea
pe termen lung a speciilor i habitatelor de importan comunitar etc

LOCALIZAREA SITULUI ROSCI0364 - Rul Moldova ntre Tupilai i Roman
Coordonatel
e sitului
Latitudine
Coordon
atele
sitului
Longitudi
ne
Suprafa
a
sitului
(ha)
Altitudin
e (m)
Min.
Altitudin
e Max.
Altitudin
e Med.
Regiunea
biogeograf
ic
Regiunea
biogeografic
N 47 2' 13'' E 26 45'
16''
4720 330 175 247 Continental

Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populai
e:
Rezide
nt
Reproducer
e
Ierna
t
Pasa
j
Sit
Pop
.
Conserv
.
Izolar
e
Global
1355 Lutra lutra C C B C B
1324 Myotis myotis P D
1335 Spermophyllu
s citellus
C C B C B
1323 Myotis
blechsteini
P C B C C

Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaie:
Rezident
Reproducere Iernat Pasaj Sit
Pop.
Conserv. Izolare Global
1193 Bombina
variegata
C C B C B
2001 Triturus
cristatus
C C B C B
1188 Bombina
bombina
P C C C C

11
Specii de pesti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaie:
Rezident
Reproducer
e
Ierna
t
Pasa
j
Sit
Pop
.
Conserv
.
Izolar
e
Globa
l
1149 Cobitis taenia C C B C C
1138 Barbus
meridionalis
C C B C C
1146 Sabanejewia
aurata
C C B C C


Caracteristici generale ale sitului: clase de habitate
Cod % CLC Clase de habitate
N09 6 321 Pajiti naturale, stepe
N14 26 231 Puni
N16 37 311 Pduri de foioase
N12 11 211-213 Culturi,teren arabil
N06 18 511 Rauri,lacuri
N15 2 242, 243 Alte terenuri arabile

Alte caracteristici ale sitului
Zona umeda care reprezinta habitatul specific pentru 4 specii de vertebrate, 4 specii de amfibieni si 3
specii de pesti de interes conservativ

Vulnerabilitate
Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatilor de agricultura, a suprapasunatului,
exploatare forestiera, dragarea si drenarea habitatului umed, depozite de deseuri.

Prezentarea speciilor
Lutra lutra- Lungimea corpului este de 70-90 cm, inaltimea de 30 cm, coada este de 35-40 cm si
greutatea intre 8-15 kg. Capul este mic, turtit si lat, urechile rotunjite, scurte, putin iesite din blana,
acoperite de un opercul membranos. Ochii sunt mici, aproape de colturile gurii, cu pupila rotunda. Buzele
groase, cea superioara cu mustati. Nasul este golas. Blana de culoare cafeniu-intunecat, cu peri moi,
matasosi si stralucitori. Pe barbie, laturi si pe mijlocul buzei superioare cateva pete neregulate de culoare
alba. In raport cu corpul, picioarele sunt scurte, au cate 5 degete unite prin membrana de inot. Femela
naste o data pe an, intre 1-5 pui. Se hraneste cu pesti, broaste, raci, mamifere mici, acvatice. Localizata
in Delta Dunarii si pe langa raurile de munte bogate in pastravi. Traieste in apa si pe uscat, avand vizuina
cu doua intrari.

Spermophilus citellus - este destul de comun pentru zona, singurul reprezentant european al genului
Spermophilus.
Adultul are lungimea de aproximativ 20 cm, greutatea de 250 g, culoarea galben-cenuie pe partea
dorsal i galben-ruginie pe partea ventral i sub brbie.
Triete n galerii spate n pmnt n sisteme complicate, cu mai multe ieiri. Hiberneaz n perioada
septembrie-martie. mperecherea are loc n martie sau aprilie, imediat dup hibernare. Gestaia este de
Spermophilus citellus (popndul, uia)
Foto: Carol Cristof
12
30 de zile, femela nate 4-6 pui. Maturitatea sexual este atins la vrsta de un an. Longevitatea este
diferit : 10-11 ani femelele i 5-6 ani masculii.Dumani naturali : psrile de prad, vulpile.

Myotis myotis este una dintre cele mai mari specii de Myotis din Europa. Urechile sunt lungi (ndoite
nainte depesc nrile cu cel mult 5 mm) i largi, cu 78 pliuri transversale; marginea anterioar este
convex i cu extremitatea larg; botul este scurt i larg. Blana deas, este gri-brun (uneori rocat)
dorsal i alb sau cenuie ventral; botul, urechile i patagiul sunt brune-gri. Este o specie termol,
predominant sinantrop n nordul arealului unde se adpostete n cldiri, garduri vii, parcuri; a fost
observat vara pn la 2000 m i iarna pn la 1500 m. Coloniile de maternitate se formeaz n N n
poduri foarte calde, mari, nelambrisate i compartimentate n care indivizii pot ptrunde n zbor prin
ferestre sau lucarn sau prin trre printre igle sau prin fante, i mai rar n caviti subterane; se pot
asocia cu indivizi de rinolo i ali miotii i n special cu M.schreibersii- Hiberneaz preferenial, din
octombrie pn n martie/aprilie n caviti subterane naturale i artificiale, la o temperatur de 712C i
umiditate crescut (dar au fost gsii indivizi i la 4 C i 50% UR), izolai sau n grupuri; n trecut
existau colonii formate i din 4500 indivizi, dar astzi acestea numr numai cteva sute.

Myotis blechsteini -Specie de mrime medie are pavilionul urechii foarte mare, de peste 20 mm, ndoit
nainte, aproape jumtate depete nasul iar marginea extern cu 9 pliuri transversale. Aripile sunt
foarte late i scurte. Blana dorsal de culoare brun pal spre brun rocat iar partea ventral este cenuie
deschis. Lungimea este de 45-55 mm, anvergura aripilor de 250-300 mm iar greutate de 7- 14 g.
Ecologie i comportament: Adposturile de var sunt scorburile copacilor, fisurile stncriilor.
Adposturile de hibernare sunt peterile cu 3-7C i umiditate relativ foarte mare. Prefer pdurile de
amestec, dar este prezent i n pdurea de conifere. Vara urc pn la 800 m altitudine, iar adposturile
de iarn ajung pn la 1100 m. Specie solitar n perioada de hibernare, vara formeaz colonii foarte
mici sau este solitar. n repaus nu-i lipesc aripile i pavilioanele mari ale urechilor la corp ci le
proiecteaz liber n mod caracteristic. Zborul este lent, jos i greoi din cauza conformaiei aripilor. Se
hrnete cu fluturi, nari, lepidoptere nocturne, pe care le prinde din zbor sau de pe ramuri.

Bombina bombina- aceasta broasca are pete negre si rosii pe partea inferioara a corpului. Sunetul scos
de mascul este, de asemenea, similar, dar mai incet si mai tanguitor. Acolo unde aria de raspandire a
acestor broaste coincide, broasca cu pete rosii tinde sa ocupe mai mult regiunile joase. Atunci cand este
atacata, sare de jos in sus, expunandu-si abdomenul, pentru a-i preveni pe dusmani ca pielea sa contine
substante otravitoare. Habitat: la fel ca si broasca cu burta galbena, dar la altitudini mai mici. Marime:
pana la 5 cm. Hrana: de obicei, nevertrebate. Raspandire: din estul Europei pana in vestul Germaniei si
al Sloveniei. Specii similare: broasca cu burta galbena.

Bombina variegata - corpul este aplatizat, capul mare, mai lat dect lung, botul rotunjit. Pupila
triunghiular sau n form de inim. Cuta gular slab conturat. Negii de pe partea dorsal, la masculi, au
un spin cornos negru puternic, nconjurat de numeroi spini mici i ascuii. Negii nu sunt grupai sau
dispui simetric. Pielea pe abdomen aproape neted. Pori mici, izolai, rspndii i pe partea inferioar a
membrelor i foarte numeroi pe talpa piciorului. Secreia glandular este extrem de toxic. Este o specie
cu activitate att diurn ct i nocturn, preponderent acvatic, euritrop. Este sociabil, foarte muli
indivizi de vrste diferite putnd convieui n bli mici. Rspndit n vestul i centru Europei cu excepia
peninsulei Iberice, Marii Britanii i Scandinaviei. Limita estic a arealului este reprezentat de Polonia,
vestul Ucrainei, Romnia, Bulgaria i Grecia.
n Romnia este prezent pretutindeni n zona de deal i munte (mai frecvent n M. Apuseni i podiul
Transilvaniei). Semnalri neconfirmate n Dobrogea
13

Triturus cristatus este cea mai mare specie de triton din Romnia. Masculii se pot recunoate uor
dup coloraia vie specific dorsal cafenie-mslinie cu pete de negru intens. Triete n blile i lacurile
din zona de cmpie pn n cea montan. St ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. ntr n ap n
martie i n funcie de nivelul acesteia poate rmne pn n mai iunie

Barbus meridionalis- este foarte asemntoare cu mreana mare, deosebindu-se totui de aceasta prin
lipsa dintelui la spinul nottoarei dorsale i prin nottoarea anal mult mai lung, ajungnd pn la
inseria nottoarei caudale. Ea este mult mai mic dect mreana obinuit, dimensiunile curente fiind de
15-20 cm, maximum 25 cm. Corpul este aproape cilindric i acoperit de un mucus abundent. Gura este
inferioar, cu buze crnoase, cu patru musti. Culoarea general este vnt (de unde i denumirea),
avnd pe spate, pe flancuri i pe cap numeroase pete mri, de culoare nchis. Burta este de culoare
glbuie. Hrana este format din vegetale, precum i din animale mrunte, ca : viermiori, molute i
larve de insecte. Triete n crduri. Reproducerea are loc n lunile mai-iunie. Icrele nu sunt otrvitoare,
ca la mreana mare. Dimensiunea minim admis la pescuit este de 15 cm.

Cobitis taenia- Zvarluga are lungimea intre 8 si 11 cm. Corpul sau este foarte turtit lateral, avand aspect
de pandglica. Inaltimea sa maxima cuprinzandu-se de 5-8 ori in lungime fara coada. Solzii zvarlugii sunt,
foarte mici, si se acopera unii pe altii, dar lipsesc in lungul liniei laterale, care se observa numai in parte
anterioara a corpului. Pe penduculul codal, se observa o muchie adipoasa. Are gura mica, pe cea
inferioara are 6 mustati scurte din care 4 pe bot si doua la colturile gurii. Buza inferioara este bilobata,
fiecare lob fiind divizat in 2 lobuli foarte mici . Ochii zvarlugii sunt mici si asezati catre ceafa. Sub ochi are
cate un spin tare, bifid. Narile anterioare sunt prelungite intr-un tubusor scurt. Coloratia zvarlugii este n
general, cafenie-cenusie sau galbuie. Spatele are 21-29 de pete cafenii, mici, formand o linie mediana
continua. De o parte si de alta a acestei linii medianeare doua linii mai inguste, formate dintr-o serie de
pete mici, aproape contopite. Pe mijlocul laturilor se vad clar 12-20 de pete mari, alungite longitudianal,
care uneori sunt unite intr-o singura dunga continua care uneori e si intrerupta.
Acest peste traieste in ape statatoare sau lin curgatoare, cu funduri maloase si se hraneste cu viermi,
larve de insecte si cu icrele altor pesti. Reproducerea apare in lunile aprilie-iulie cand femelele lipesc
icrele de plantele acvatice. Este raspandita n toate raurile si afluentii lor, in delta si bsltile ei.

Sabanejewia aurata Dunari, este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane,
Corabia, Oltenita, Silistra, Calarasi si n Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste pe funduri
pietroase, si se hraneste cu insecte si larvele acestora. Se reproduce in lunile aprilie-iunie, in rauri mici,
repezi si pietroase.

2.2. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor aflate sub influenta proiectului
Funcionarea sistemelor naturale este necesar pentru susinerea comunitilor biologice. Astfel, speciile
de plante i animale care sunt integrate in comunitatea biotica, depind de anumite condiii fizice, de
procese ecologice care sunt necesare supravieuirii lor. Condiiile fizice includ apa, temperatura, tipul de
sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienilor i relaiile de nutriie. Condiiile fizice i
procesele ecologice sunt parte din modelul de funcionare al unui sistem ecologic i mpreun alctuiesc
funcia ecologic. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat duce la pierderea speciilor care
depind de acel tip de habitat specific.

Funcii ecologice ale speciilor i habitatelor din aria de implementare a proiectului
In jurul amplasamentului sunt urmatoarele clase de habitate cu functii ecologice
14
Habitate/specii Functii ecologice
Ruri

reprezint spatiu de reproducere, de adpost i de hrnire pentru animale, medii
de dezvoltare pentru unele specii de plante.
Culturi (teren arabil)

Alte terenuri arabile

reprezinta medii de viata pentru specii de mamifere si pasari care se hranesc cu
fructe/seminte din terenurile agricole.
Puni
Pajiti naturale,
stepe
reprezinta medii de viata pentru rozatoare, amfibieni, reptile.
reprezinta medii de hranire, pasaj, cuibarit pentru pasari.

2.3.Descrierea tipului de habitat in care se implementeaza proiectul
Proiectul se implementeaza in albia raului Moldova pe un amplasament care a fost exploatat de mai multi
ani in regim de balastiera. Tinand cont de ritmul de refacere a aluviunilor s-a calculat ca in urmatorii 3 ani
exista o cantitate suficienta de agregate materiale pentru a putea exploata 20000mc/an. Biocenoza pe un
astfel de habitat nu este structurata si din aceasta cauza plantele si animalele posibil intalnite sunt din
categoria speciilor pioniere

2.4.Statutul de conservare al speciilor i habitatelor aflate sub impactul proiectului
O specie este considerata a avea statut favorabil de conservare atunci cnd: dinamica populaiei
speciilor analizate indic faptul c se pot automenine pe termen lung; arealul natural al speciei nu se
reduce sau nu este prognozat a se reduce; dispune i va dispune de habitate suficient de largi pentru a
se menine populaiile pe termen lung.

Statutul de conservare al speciilor
Legislatie nationala Statut de conservare
Conform OUG 57/2007 speciile
alaturate sunt incluse pe lista speciilor
de animale a caror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare
si a ariilor de protectie speciala.
Lutra lutra distrugerea vegetatiei de pe maluri si lunca raurilor,
costructii de baraje sau drenarea zonelor umede din lunca rau,
activitati artificiale sunt nefavorabile pentru populatiile de vidra- NT
Spermophyllus citellus - Ameninrile principale sunt conversia
pasunilor in teren arabil sau schimbarea modului de exploatre a
pajistilor- VU
Myotis myotis- este o specie comuna in habitate agricole afectata
de utilizarea pesticidelor- LC
Myotis blechsteini - Ameninri sunt reprezentate de utilizarea
pesticidelor in agricultura si pierdera copacilor batrani. NT
Bombina variegata -specia nu este semnificativ afectata. Populaiile
din aceast specie ar putea fi amenintata la nivel local LC
Bombina bombina- amenintarea consta in distrugerea zonelor
umede, poluarea industrial i activiti recreative Aceast specie
nu este semnificativ ameninat.LC
Triturus cristatus -Specia este foarte sensibil la variaiile n
calitatea apei. Fragmentarea habitatului este o ameninare pentru
specie LC.
Cobitis taenia nu sunt cunoscute amenintari LC
Barbus meridionalis -barajele, extragerea apei i poluarea sunt
15
principalii factori de pericol pentru specie. NT
Sabanejewia aurata- nu sunt cunoscute date suficiente DD
Explicatia abrevierilor, conform U.I.C.N.: Ex- disprut, CR n marea pericol, EN ameninat, NT
potenial ameninat, VU vulnerabil, R rar, LR:nt risc redus: aproape ameninat, LR:lc risc
redus:cea mai mic preocupare, LC fr interes pentru lista roie neameninat. DD- nu sunt date
suficiente

Dintre speciile de importanta comunitara din sit nici una nu are ecologia stricta pe aluviunile exploatabile.
Speciile pentru care s-a declarat situl (si mai ales speciile potential amenintate si vulnerabile) au o
ecologie care implica habitate diferite de amplasamentul balastierei Tupilati.

Starea de conservare a speciilor sitului este favorabila deoarece:
- dinamica populatiilor speciilor ramane in limite relativ nemodificate fiindca amplasamentul nu este
ocupat de vegetatie sau de ochiuri de apa ceea ce sugereaza ca populatiile speciilor sunt masate in alte
zone ale habitatelor din sit.

Prin implentarea PP arealul natural al speciilor de importanta comunitara nu se reduce; o perturbare
poate fi produsa pe aproximativ 0,25% din suprafata luncii inundabile a raului Moldova inclusa in sit
(nesemnificativ)
- habitatul este destul de vast pentru ca speciile sa se mentina pe termen lung.

2.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate (evoluia numeric a populaiei
n cadrul ariei naturale protejate de importan comunitar; mrimea populaiei (numrul de exemplare,
perechi, colonii etc. estimativ al populaiei la fiecare specie posibil afectat de implementarea PP), ct i
procentul estimativ al populaiei unei specii afectate de implementarea PP; date privind faptul c numrul
populaiei de speciiafectatenuvafiredus prin implementarea PP; suprafaa habitatului este suficient de
mare pentru a asigura meninerea speciei pe termen lung)

Prin implementarea proiectului sunt afectate specii de plante si de animale pioniere pe pietrisurile din
lunca raului.

Dintre plante, pot fi afectati indivizi izolati de Agropyron stolonifera, Setaria glauca, Herniaria glabra,
briofite, iar dintre animale Formica rufa, oligochete, miriapode. Nu sunt specii de importanta comunitara;
aceste specii contribuie la dezvoltarea unor biocenoze doar in conditiile lipsei inundatiilor si a lipsei totale
de activitate de extractie pe amplasament. In consecinta, nu sunt populatii (specii) afectate de extragerea
de agregate minerale din perimetrul Tupilati.

2.6. Obiectivele/masurile de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar
Pentru realizarea protectiei si conservarii habitatelor de interes comunitar, se impun unele masuri
generale de management pentru mentinerea la un nivel optim al habitatelor Astfel, se pot mentiona
urmatoarele masuri:
- interzicerea/limitarea tratamentelor chimice in ariile invecinate
- interzicerea/limitarea folosirii de ierbicide, ngrminte chimice sau ale altor amendamente n
habitatele de pajiti din ariile invecinate
- interzicerea arderii vegetaiei in ariile invecinate
16
- educarea i contientizarea continu a oamenilor asupra necesitii ocrotirii specilor i a habitatelor n
care vieuiesc
- interzicerea/limitare interveniilor asupra habitatelor umede (desecare, drenare)
- asigurarea diversitatii structurale generale a habitatului.

2.7. Starea actual de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluii/schimbri care se pot produce n viitor

Situl ROSCI0364 - Rul Moldova ntre Tupilai i Roman are o relativ buna stare de conservare.
Presiunea antropica ce influenteaza negativ acest sit este reprezentata de pasunat, araturi si extractia
agregatelor minerale. Intreruperea exploatarii balastrului este urmata de acumulare de aluviuni si apoi
eroziuni ale malurilor.

III. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI

3.1. Caracterizare general a impactului potential
Tipuri de impact potential/ etape de realizare a investitiei

Direct Indirect Rezidual Cumulat Cu efecte
temporare
/izolate
Etapa-intretinere cai de acces;
amenajarea exploatarii.
Efecte de poluare a atmosferei
datorat arderilor combustibililor din
motoarele utilajelor,
echipamentelor. Poluarea are
impact redus fiindca
amplasamentul este in camp
deschis
Impact fizic
negativ nesemnificativ
Nu este cazul






Nu este cazul Nu este cazul


Poluare
punctuala cu
gaze de
esapament si
numai
accidental cu
combustibili,
uleiuri.


Etapa - exploatarea agregatelor
minerale. excavare, modificarea
piesajului initial, eliminarea unor
induvizi din specii pioniere de flora
si fauna hipogee. Efecte de
poluare a atmosferei datorate
arderilor combustibililor din
motoarele utilajelor,
echipamentelor. Poluarea are
impact redus fiindca
amplasamentul este in camp
deschis
Modificarea
albedoului in
timpul zilelor
insorite.
Retragerea
speciilor de
animale din
perimetrul
exploatat

Nu este cazul Exploatarea
agregatelor
minerale din
perimetru
balastierei se
produce intr-o
zona invecinata
localitatii Tupilati,
cu influenta
antropica
permanenta. De
aceea, efectul
Generare de
praf,
zgomot.
Emisii de
gaze de
esapament.
Poluare
accidentala
cu
combustibil,
ulei de motor
17
Impact fizic negativ
nesemnificativ


exploatarii se
cumuleaza cu
efectul activitatilor
antropice cu
caracter comun
desfasurate de
populatia
localitatii.
Deoarece pe
amplasament nu
sunt populatii din
specii de
importanta
comunitara efectul
cumulativ este
nesemnificativ
Etapa- nivelarea suprafetei de
exploatare, retragerea utilajelor
si predarea amplasamentului.
Efecte de poluare a atmosferei
datorate arderii combustibiliului
utilajului de nivelare. Refacerea
relativa a peisajului
Impact fizic negativ
nesemnificativ

Nu este cazul






Nu este cazul Nu este cazul Poluare
punctuala cu
gaze de
esapament si
numai
accidental cu
combustibili,
uleiuri


3.2. Impact asupra speciilor de importanta comunitara

Specia Pierderea directa /
deteriorarea habitatului
Riscuri de
mortalitate
Deranjarea/tulburarea
speciilor
Lutra lutra Pe amplasament nu s-a
inventariat nici un
exemplar, iar vegetatia
lipseste de pe maluri si din
lunca. In concluzie PP nu
produce pierdere de
habitat.
Nu este cazul Datorita lipsei speciei de pe
amplasament sau din
apropiere, PP nu produce
deranj asupra speciei.
Spermophyllus citellus Specie caracteristica
pasunilor . Exploatarea de
agregate minerale este
amplasata in albia raului.
PP nu produce pierderea
de habitat
Nu este cazul Datorita lipsei speciei de pe
amplasament sau din
apropiere, PP nu produce
deranj asupra speciei
Myotis myotis Specie comuna in habitate
agricole. PP nu produce
Nu este cazul Specie activa in crepuscular si
in timpul noptii.. PP nu
18
pierderea de habitat produce deranj asupra
speciei
Myotis blechsteini Specie intalnita in habitate
agricole si in zone cu arbori
batrani.
Nu este cazul Specie activa in crepuscular si
in timpul noptii.. PP nu
produce deranj asupra
speciei
Bombina variegata In general specia nu este
semnificativ afectata.
Deoarece pe amplasament
nu sunt balti sau ochiuri de
apa apreciem ca
probabilitatea de a produce
pierdere de habitat este
minima. PP nu produce
pierderea de habitat
Nu este cazul Exista posibilitatea de a intalni
indivizi langa amplasament
sau la limita amplasamentului;
pentru acesti indivizi se ia in
calcul un deranj fizic.
Activitatea este strict in
amplasament si in concluzie
PP nu produce deranj
asupra speciei
Bombina bombina Pe amplasament un sunt
zone umede si un se
produce poluare. Aceast
specie nu este semnificativ
ameninat. PP nu
produce pierderea de
habitat
Nu este cazul Exista posibilitatea de a intalni
indivizi langa amplasament
sau la limita amplasamentului;
pentru acesti indivizi se ia in
calcul un deranj fizic.
Activitatea este strict in
amplasament si in concluzie
PP nu produce deranj
asupra speciei
Triturus cristatus Specia este foarte sensibil
la variaiile n calitatea
apei. Traieste in balti si
iazuri. Acestea lipsesc din
perimetrul in discutie. Deci,
PP nu produce pierderea
de habitat
Nu este cazul Datorita lipsei speciei de pe
amplasament sau din
apropiere, PP nu produce
deranj asupra speciei.
Cobitis taenia Nu este cazul Exploatarea
se executa in afara
ecosistemunlui acvatic rau
Moldoca.
Nu este cazul Nu este cazul
Barbus meridionalis Exploatarea se executa in
afara ecosistemunlui
acvatic rau Moldoca. Nu
este cazul
Nu este cazul Nu este cazul
Sabanejewia aurata Exploatarea se executa in
afara ecosistemunlui
acvatic rau Moldoca. Nu
este cazul
Nu este cazul Nu este cazul


3.3. Metodologie de evaluare a impactului (dupa Percinal Steve M, 2003)
19

3.3.1.Colectarea datelor de baza sondaj/observatii in teren pentru a determina populatiile de animale
care pot fi afectate ; se vor avea in vedere ariile care ar putea fi potential afectate de exploatarea
agregatelor minerale, respectiv pe o distanta de 50 m de la locul de amplasare a balastierei.
Cerinta cheie, in termeni de riscuri de deranjare, este cuantificarea numarului de indivizi si totalul duratei
cand speciile se afla in aria in care pot fi afectate..

3.3.2. Determinarea sensibilitatii populatiilor de animale si a importantei lor pentru conservare
Sensibilitatea unei specii poate fi definita sub forma importantei si interesului pentru conservare. Aceasta
este determinata de o serie de considerente, precum:
- este in mod particular, sensibila din punct de vedere ecologic
- situl include animale de importanat nationala in numar mare ( 1 % din populatiile din tara)
- situl include animale de importanta regionala in numar mare ( 1 % din populatiile din regiunile
tarii)
- specia este subiectul unor masuri speciale de conservare.
Sensibilitatea este, in continuare, determinata de natura obiectivelor de conservare ale sitului.
Pentru ariile de protectie speciala SCI este necesar sa se ia in considerare daca specia contribuie la
integritatea sitului. Determinarea sensibilitatii este rezumata in tabelul urmator:

Estimarea sensibilitatii speciilor
SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT
FOARTE MARE Specii citate in SCI,SPA si in alte arii de protectie;
citat inseamna ca se afla in textul pentru care situl a fost desemnat.
MARE Specii care contribuie la integritatea SCI,SPA,
dar care nu sunt citate ca specii pentru care situl a fost desemnat.

Specii prezente la nivel national in numar important.
MEDIE


Alte specii de importanta nationala.
Specii prezente la nivel regional in numar mare.
REDUSA

Orice alta specie de interes pentru conservare,
inclusa pe liste de protectie nationala care nu a fost citata mai sus.

3.3.3.Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor care pot sa apara la nivelul acestor populatii
Aceasta presupune cuantificarea efectelor si exprimarea marimii unui efect, in raport cu conditiile de start
existente.

Estimarea marimii sau amplitudinii efectelor
AMPLI
TUDINE
CARACTERISTICI
FOARTE
MARE
Pierderea totala sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de baza,
astfel incat atributele,
caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate si pot fi pierdute odata cu situl.

Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate
MARE Pierderea majora sau alterarea elementelor cheie
20
sau caracteristicilor de baza (predezvoltare proiect)
asfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate.

Ghidare < 20 80 % din populatie / habitate pierdute
MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente,
caractere cheie ale situatiei de baza asftfel incat
atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi partial schimbate.
Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute
SCAZUT Schimbari minore ale conditiilor de baza. Modificarile aparute din pierdere,
alterare sunt decelabile dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu
circumstantele pre dezvoltare.

Ghidare 1-5% din populatie / habitate pierdute
NEGLI
JABIL
Schimbari ale conditiilor de baza foarte reduse.
Schimbarile sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.

Ghidare: < 1% din populatie / habitate pierdute


3.3.4 Evaluarea de ansamblu a impactului

Estimarea impactului
Tip de impact initial/
cai de cumulare
Sensibilitatea
speciilor
Amplitudine Durata Cuantificarea
impactului
Pierderea directa /
deteriorarea habitatului
foarte
mare
Neglijabil
(aproximativ 0,25
puncte
procentuale din
suprafata luncii
inundabile sunt
afectate de
exploatare -
impact asupra
speciilor pioniere)
3 ani cate 8
luni/an
impact
nesemnificativ
Deranjarea/tulburarea
speciilor

(Sunt deranjate speciile
cu areal de hranire,
reproducere in
apropiere
Deranjarae se face prin
zgomot, vibratii produse
de utilaje)
foarte
mare
Neglijabil
(pot fi intalniti pe
amplasament
indivizi din specii
pioniere si numai
accidental indivizi
de amfibieni)
3 ani cate 8
luni/an
impact
nesemnificativ
Accidental poate
aparea efectul de
foarte
mare
Neglijabil 3 ani cate 8
luni/an
impact
nesemnificativ
21
bariera
(amplasamentul
reprezinta un camp
compact care cu
probabilitate mica
impiedica miscarea
amfibienilor din si spre
ecosistemul acvativ rau
Moldova)
varf de actiune in
perioada de
reproducere a
amfibienilor


Cuantificarea impactului s-a realizat utilizand matricea semnificatiei prin combinarea marimii/amplitudinii
cu sensibilitatea, rezultand urmatoarele categorii de impact de previzionat:

Foarte slab si slab/nesemnificativ: ar trebui, in mod normal sa nu fie de interes; grija pentru proiectare
ar trebui sa minimalizeze impactul..

Foarte puternic si puternic reprezinta un impact semnificativ asupra populatiilor de plante si animale si
propunerea de proiect ar trebui refuzata.

Mediu reprezinta un impact potential semnificativ care solicita o evaluare atenta. Asemenea impact ar
presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau masuri de atenuare
adecvate.

3.3.5. Evaluarea semnificaiei impactului

Prezenta muncitorilor si a utilajelor pe durata exploatarii, precum si a zgomotului, vibratiilor, radiatiilor
generate vor putea deranja speciile din ariile invecinate.

Exista potential pentru impact punctiform prin mortalitate cauzata de coliziunea animalelor cu utilajele.
Va putea exista o probabilitate de mortalitate, evitare sau deranj, dar aceste efecte vor afecta un numar
redus de indivizi de specii de animale .

Luand in considerare partilcularitatile zonei de implementare (topografia terenului) nu se estimeaza
efecte de bariera semnificative si nici o poluare persistenta a aerului.

IV. Msurile de reducere a impactului pe termen scurt mediu si lung

Decurgand din consideratiiile de mai sus, se impun urmatoarele masuri:

4.1. Masuri pe termen scurt: masuri tehnice pe perioada derularii lucrarilor de amenajare
Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC Caius SRL, sub controlul
autoritatilor de mediu.

22
-Se recomanda inspectarea amplasamentului inainte de a trasa fasia de exploatare si de deplasare a
excavatorului pentru a pune in evidenta prezenta animalelor si inlesnirea retragerii acestora pentru a
evita uciderea lor.

4.2 Masuri pe termen mediu si lung
Colectarea si eliminarea deseurilor, construirea unui WC uscat,

Functionarea in parametri normali a tuturor echipamentelor de excavare si transport
Pentru exploatarea agregatelor minerale

Respectarea perimetrului de exploarae;
Evitarea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; Intretinerea drumurilor tehnologice;
Verificarea starii tehnice a autobasculantei pentru a elimina imprastierea materialelor pe drumurile de
acces.

Monitorizarea populatiilor de animale din aria de implementare a proiectului

Faza de lucru

Criterii de analiza/monitorizare
Faza amenajare - exploatare

Monitozarea faunei pe amplasamentul balastierei Tupilati
pe perioada de amenajare-exploatare.

Calendar de implementare: la fiecare stabilire a fasiei de
exploatare, de catre seful de statie.
Compozitia in specii; Alternanta specilor
functie de sezon; Densitatea si distributia
populatiilor;




Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC Caius SRL sub controlul
autoritatilor de mediu.

4.4. Alte masuri tehnice pe durata functionarii investitiei
Instruirea lucratorilor pentru o conduita nederanjata fata de animalele din sit;
Executarea excavarii si transportului materialelor se va face conform programului stabilit, dar care se va
modifica incat activitatea sa nu interfereze negativ cu speciile avute in atentie (sa nu fie ucise animale) ;
Un biolog trbuie sa examineze terenul care inconjoara amplasamentul pentru a identifica indivizi din
speciile de interes. Rezultatele acestei monitorizari vor fi raportate catre APM Neamt si vor servi la
stabilirea unui program de lucru adaptat situatiiei locale.

Monitorizarea va continua timp de 3 ani pana la inchiderea balastierei.

Se estimeaza ca, in combinatie cu masurile de reducere a impactului detaliate mai sus, rezultatele
monitorizarilor vor confirma ca nu sunt efecte semnificative asupra faunei.
Concluzii
Punand in balanta efectele nesemnificative asupra speciilor cu interesul economic prin exploatarea
agregatelor de minerale, putem concluziona, din perspectiva principiilor dezvoltarii durabile, ca
proiectul in discutie poate fi implementat fara a afecta conditiile de baza din sit.
23
Ecosistemul avut in atentie are capacitatea de a sustine activitatea din balastiera fara a produce
schimbari perceptibile; modificarile care se produc nu se fac simtite in amplasamentul balastierei
Tupilati.

V. METODELE SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAIILOR PRIVIND
SPECIILE I HABITATELE DE IMPORTAN COMUNITAR AFECTATE
1. Pentru studiul speciilor de plante: analiza pe itinerar si analiza in stationar
2. Pentru studiul animalelor terestre: Metoda transectelor vizuale, metoda patratelor si metoda capcanelor
Metoda itinerariilor sau a traseelor: consta in numararea indivizilor vazuti sau auziti de catre un observator
care se deplaseaza cu viteza constanta pe un teren.

5.1. Organizaiile/instituiile/specialiti consultate pentru a obine informaia privind speciile i habitatele de
importan comunitar afectate de implementarea PP.

FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA - IASI
AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI - NEAMT
SC CAIUS SRL TUPILATI






























24





REFERINTE BIBLIOGRAFICE



Dunning JB, Groon MJ, Pullian HR (2006) Species and landscape approaches to conservation. In: Groon
MJ, MeVe GK, Carroll CR (eds) Principles of conservation biology. Sinauer Associates, Sunderland, pp
419465


Oltean, M., (1994) Lista rosie a plantelor superioare din Romnia, Studii, sinteze, documentatii de
ecologie.


Petrescu, M. et al (2001) Flora and fauna, in Monitoring of European drainage basins, Final Report,
Europrint - Rovigo Italy