ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ARGEŞ
LICEUL TEHNOLOGIC VICTOR SLĂVESCU
Soseaua Brasovului, Nr. 92;117630 RUCAR-ARGES
TEL/FAX:004 0248 542689;E-mail: liceul.rucar@yahoo.com

Nr...... din.....................
Profil:Resurse natural si protectia mediului
Specializare: Protecţia mediului
Calificare: Tehnician ecolog şi protecţia mediului
Nivelul : IV

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR : ABSOLVENT :

Talica Alexandra Cioplei Nicusor Ionut

2022

1
 TEMA PROIECTULUI :

FENOMENUL DE MONITORIZARE
Al EFECTELOR ANTROPIZARII
ASUPRA ECOSISTEMELOR
NATURALE

2
Cuprins

ARGUMENT ....................................................................................................................................... 4

I.Conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultura ecologică ................................................................ 6

II. Principii şi practici ale agriculturii ecologice .................................................................................. 8

III.Avantajele agriculturii ecologice .................................................................................................. 10

IV. Modificări climatice la nivel mondial .......................................................................................... 13

V.Distrugerea biodiversităţi la nivel mondial .................................................................................... 15

VI. Efectul zgomotelor şi nitraţiilor asupra organismului.................................................................. 19

VII. Realizarea unui studiu de impact ................................................................................................ 22

Concluzii ............................................................................................................................................ 28

Bibliografie selectivă.......................................................................................................................... 30

3
 ARGUMENT

În decursul devenirii sale istorice omul şi-a creat un mediu artificial , pentru a se feri de
o natură când darnică , când ostilă , o locuinţă . Prin gruparea teritorială a mai multor locuinţe şi
realizarea unui mod de convieţuire socială specific au rezultat aşezările umane . Ele au cunoscut în
evoluţia lor perioade de declin şi de înflorire , unele au dispărut iar altele sau păstrat până în zilele
noastre . Aşezările pot fi permanente li temporare , cu o largă arie de răspândire geografică .
Aşezările permanente sunt cuprinse între 800 latitudine nordică si 550 latitudine sudică . Populaţia
satului este ocupată preponderent în activităţi primare , pe când a oraşului îi sunt specifice
activităţile secundare şi cele terţiare .Oraşul este o formă de organizare , înzestrate şi utilizate a unui
teritoriu în scopul concentrării , transformării şi redistribuirii produselor necesare întreţinerii şi
recreerii şi progresului unei populaţii de pe teritorii diferit ca întindere. Componentele teritoriale ale
oraşului sunt :
- vatra → suprafaţa cuprinsă în linia de contur a zonei clădirilor de locuit .
- intravilanul → suprafaţa afectată construcţiilor , înglobând toate zonele funcţionale ale
oraşului mai puţin teritoriul agricol .
- extravilanul → restul suprafeţelor din perimetru administrativ al oraşului .
Oraşul a devenit simbol global al transformări industriale a resurselor naturale
disponibile în reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi . Astfel aşezarea umană şi în special oraşul
devine formă materializată şi complexă a dezvoltării a relaţiei om-mediu .
Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică , mediul atât de puternic încât o putem
considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou . Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti
diferă de la o ţară la alta şi depind de o serie de factori :zonă geografică , climă , grad de satisfacere
a nevoilor alimentare ale populaţiei , grad de dezvoltare a industriei şi comerţului .
Pentru a le deosebi de ecosistemele naturale , sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogen , le vom numi ecosisteme antropizate .
Această denumire , opozabilă celei de ecosistem natural , sub aspectul considerării impactului cu
oamenii asupra mediului natural , pare mai adecvată decât alte expresii ce au fost atribuite de diverşi
autori unui concept analog , cum ar fi , depildă , denumirea de ,,ecosistem industrializat ,, , pentru a
ţine teama de activităţile specific umane ( agricultură , industrie ) încadrate in mediu .
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale :

4
-biocenoza , alcătuită din fotocenoza naturală şi plantele de cultură , precum şi din zoocenoza
naturală , la care se adaugă şi animalele domestice
-totalitatea oamenilor din sistem . Trebuie observat că acţiunile oamenilor se prezintă în acelaşi timp
sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atât acţiunile individuale cât şi ca acţiuni umano-
sociale.
-ansamblul produselor materiale creşte prin activităţi umane constând din felurite construcţii ,
maşini, unelte , obiecte de uz divers , inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale .
-depozitele de deşeuri şi reziduri stagnate , neintroduse în ciclurile biogeochimice ale ecosferei .
Fiecare din aceste elemente principale pot produce permanent dezechilibre ecologice care la rândul
lor se constituie în surse de poluare .
Astfel , pentru realizarea amenajărilor umane , omul a transformat spaţiul geografic
.Prima transformare majoră a fost procesul de despădurire pentru a face loc aşezărilor umane si
pentru a amenaja lucrări pentru agricultură , ceea ce a redus la ⅓ suprafaţa pădurilor. Nevoile de
alimentare cu apă au determinat atât modificarea structurilor bazinelor bidiografice cât şi în consum
neregenerabil al resurselor de apă dulce .
Activităţile industriale , bazate în întregime pe procese de ardere a combustibililor fosili
au determinat extracţie anuală a peste 9*109 tone convenţional odată cu strămutarea a peste
1,6*1012m3 de roci cu un mare consum de oxigen .
În plus , în afara faptului ca în cadrul activităţii sale omul nu regenerează substanţele şi energie
folosite,substanţele şi energie rezultate în afara produselor (poluanţii şi deşeurile) perturbă , din ce în
ce mai puternic , funcţionarea cuplajelor la nivel planetar.
Astfel , emisia în aer a substanţelor poluante a determinat producerea unor fenomene
care au un caracter global , în sensul că se pot observa în oricare zonă geografică a planetei ,
indiferent de gradul de dezvoltare a activităţiiI.lucrarea de faţă voi încerca să demonstrez că
ecosistemele antropizate sunt cele mai importante surse de poluare a mediului

5
I.Conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultura ecologică

Conştientizarea problemelor legate de deteriorarea resurselor naturale , poluarea cu pesticide

a apei , a solului şi produselor agricole , distrugerea ecosistemelor şi diversităţi biologice , pierderea
specificului regional prin uniformizarea peisajului generate de intensificarea tehnologiilor în
agricultură au condus în ultimul deceniu la formarea unui nou conceput de abordare tehnologic in
agricultură : durabilitatea .
Numeroşi autori au încercat definirea noţiuni de agricultură durabilă care , în mod
simplificat, poate fi înţeleasă ca un conceput care poate însuma mai multe sisteme de agricultură
care au ca rezultat obţinerea pe termen nelimitat a siguranţei alimentare , practice mediului ,
conservarea calităţii vieţii . Punctul central al agriculturii durabile îl constituie asigurarea resurselor
naturale pentru generaţiile viitoare la un nivel cel puţin egal cu cel prezent .

Printre componentele de bază ale sistemului de agricultură durabilă se numără :

structura diversificată a culturilor cu prezenţa obligatorie a leguminoaselor anuale
 folosirea obligatorie a asolamentelor .
 raţionalizarea sistemului de lucrări ale solului .
 aplicarea cu preponderenţă a îngrăşămintelor organice ( gunoi grajd resturi vegetale tocate ,
îngrăşăminte verzi ) şi folosirea îngrăşămintelor chimice de sinteză în cantităţi reduse doar
cu o măsură de completare .
 combaterea integrală a buruienilor , bolilor şi dăunătorilor cu folosirea preponderentă a
metodelor agrotehnice , fizice şi biologice prevenite şi reducerea aportului de substanţe
chimice .
 dezvoltarea fermelor mixte , folosirea şi conservarea resurselor naturale locale , aplicarea
unor programe economice , administrative organizatorice şi sociale în spiritul unei dezvoltări
durabile .
Aceste concepte apropie termenul de agricultură durabilă mai mult de alternative ecologice decât de
agricultură convenţională . Întrucât opiniile contradictorii adună , unii specialişti afirmă ca prin
trecerea la o agricultură durabilă diferenţele între sistemul intensiv şi practicile ecologice devin
nerelevante .
Recent , ca o măsură vizată de conservatori drept o soluţie de compromis prin acceptarea unor
soluţii tehnologice ambiente iar de către ecologişti doar ca o măsură de conversie spre agricultura
durabilă justă ( ecologică ) , s-a cristalizat conceptul de agricultură durabilă cunoscută în unele ţări
6
din Europa ca agricultură extensivă . În mod uzual acest sistem este înţeles ca o alternativă care
susţine reducerea la maximum a aportului produselor externe ( fertilizanţi , pesticide ) , vizând
scăderea costurilor de producţie şi protecţia mediului .Noul concept poate fi înţeles prin trei criterii
de caracterizare :
criterii ecologice
criterii economice
criterii sociale
Pentru condiţiile din România acest sistem a fost definit ca o soluţie tehnologică ce foloseşte pentru
fertilizarea doar un nivel care să înlocuiască elementele necesare formării recoltei , aplică tratamente
sanitare numai la depăşirea pragului critic de dăunare şi se bazează în principal pe valorificarea
resurselor locale .
Pe lângă avantajele de ordin ambientul şi costul de producţie a scăzut acest sistem poate livra
produse la piaţa de desfacere existentă , fără necesitatea elaborării unor standarde de calitate precise
ca în cazul alternativelor ecologice .

7
 II. Principii şi practici ale agriculturii ecologice

În mod simplu , agricultura ecologică este un sistem agricol menit să vă furnizeze

dumneavoastră consumatorului , alimente proaspete , gustoase şi autentice , şi care în acelaşi timp
respectă ciclul natural de viaţă al sistemelor .
Principii ale agriculturii ecologice :
Pentru a obţine acest lucru , agricultura ecologică se bazează pe un număr de obiective şi principii ,
la fel ca şi pe bunele practici create să minimizeze impactul omului asupra mediului înconjurător ,
asigurându-se în acelaşi timp că sistemul agricol operează pe cât de natural posibil .
Practicele specifice agriculturii ecologice cuprind :
● Rotaţia culturilor ca premiză a folosirii eficiente a resurselor fermei
●Liniile foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice , a
antibioticelor pentru animale , a aditivelor alimentări şi a altor substanţe completare folosite pentru
prelucrarea produselor agricole .
●Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic .

●Valorificarea resurselor existente la faţa locului ca de pildă folosirea ca fertilizator a gunoiului

provenit de la animale şi a furajelor produse de ferme .
●Alegerea unor specii de plante şi animale rezistente la boli şi dăunători , adaptate condiţiilor locale
.
●Creşterea animalelor în libertate şi adăposturi deschise şi hrănirea acestora cu furaje ecologice .
●Folosirea unor practici de creştere a animalelor adaptate fiecărei rase în parte .
Agricultura ecologică pune accent pe folosirea unor practici de gestionare corespunzătoare ,
în loc de introducerea unor produse fabricate afară din ferma respectivă şi ia în consideraţie şi faptul
că particularităţile fiecărei regiuni în parte necesită sisteme , bine adaptate specifice acestei regiuni .
Agricultura ecologică este o metodă de producţie care ţine cont de consecinţele tradiţionale
ale ţăranilor şi care integrează progresele ştiinţifice în toate disciplinele agronomice , răspunzând
preocupărilor sociale fie ale mediului înconjurător , furnizându-se consumatorilor produse de
calitate chiar şi în ţările mai sărace . Obiectivul principal al agriculturii ecologice este de a proteja
biosfera şi resursele naturale ale planetei , excluzând utilizarea îngrăşămintelor chimice ,
pesticidelor de sinteză şi a erbicidelor , metodelor de prevenire jucând un rol primordial în lupta
împotriva dăunătorilor , bolilor şi a buruienilor .

8
 Pentru a practica o agricultură în armonie cu natura trebuie să se ţină seamă de tehnicile
biologice utilizate şi de condiţiile locale , adaptându-se la realităţile socio-economice dar şi la
metodele tradiţionale , prin utilizarea optimă a resurselor din agroecosisteme , fiind un factor
esenţial pentru obţinerea unor rezultate optime şi de lungă durată .
Principiile pe care este fondată agricultura ecologică sunt universale , dar tehnicile utilizate
sunt adaptate în funcţie de condiţiile pedoclimatice , de resurse şi de tradiţiile locale . Agricultura
ecologică este o metodă care necesită capacitatea de observare şi de reflexie

9
 III.Avantajele agriculturii ecologice

Aer , apă şi produse agroalimentare mai puţin contaminate

Prin extinderea agriculturii ecologice , acrul prezintă o calitate mai bună în principal prin faptul că
nu se utilizează produse chimice care se pulverizează .

Prezenţa pesticidelor de apă potabilă a devenit o problemă din ce în ce mai mare , agricultura
convenţională fiind principala sursă de contaminare a apei cu nitraţi , bacterii , pesticide .
Neutilizarea pesticidelor determină un risc mai mic de contaminare a produselor agricole .
Produsele agricole sunt produse sănătoase , sigure pentru consumul uman şi animal .
Condiţii sigure de muncă pentru agricultori

Agricultori care practică agricultura ecologică sunt expuşi mai puţin riscului contaminări cu
pesticide . Este cunoscut faptul că mulţi agricultori mor anual sau reprezintă diverse afecţiuni grave ,
acestea fiind cauzate de utilizarea pesticidelor .

Biodiversitate

Scăderea biodiversităţii în sistemele agricole convenţionale are următoarele cauze :

specializarea , intensificarea , lipsa fermelor mixte , lipsa terenurilor necultivate , folosirea
pesticidelor ( insecticide, fungicide ) .
Utilizarea pesticidelor reprezintăun pericol atât pentru plante , pentru animale , cât şi pentru om .
Pesticidele ameninţă existenţa anumitor specii sălbatice de plante şi animale cu implicaţi deosebite
dea lungul lanţului trofic . Prin utilizarea pesticidelor se reduc considerabil sursele de hrană pentru
păsări . În fermele ecologice se observă o creşterea numărului şi a speciilor de păsări .
Rotaţia culorilor practică în fermele ecologice menţine durabilitatea solului , determină un
număr mai mic de probleme cauzate de boli , dăunători şi buruieni .Agricultura ecologică contribuie
la realizarea unui peisaj mult mai variat şi asigură o biodiversitate mai mare .

Sol fertil şi sănătos

Agricultura convenţională a determinat scăderea conţinutului de materie organică din sol şi

acumularea de compuşi toxici . În practica ecologică fertilitatea şi sănătatea solului sunt menţinute

10
prin metode biologice , precum : rotaţia culturilor , lucrări manuale , prăşit compostare , mulcire prin
folosirea organismelor organice se măreşte şi se menţine procentul de materie organică a solului .

Reducerea eroziuni solului

Eroziunea solului este determinată şi de scăderea conţinutului de materie organică a solului

care se realizează în agricultura convenţională prin utilizarea îngrăşămintelor chimice de sinteză ,
acestea determinând şi distrugerea structurii solului . Ameliorarea structurii solului cât şi reducerea
eroziunii se poate realiza prin menţinerea terenului acoperit cât mai mult timp posibil , fie prin
mulcire , fie prin cultivarea unor culturi de acoperire .

Utilizarea eficientă a apei

Ameliorarea solului prin creşterea conţinutului în materie organică şi îmbunătăţirea

acoperitoare duc la reducerea consumului de apă în agricultura ecologică , conţinutul ridicat al
solului în materie organică în sistemele de agricultură ecologică duce la o mai bună reţinere şi
conservare a apei în sol , ceea ce are ca efect reducerea cheltuielilor cu irigarea .

Calitatea nutritivă a produselor ecologice

Produsele ecologice se caracterizează printr-un conţinut mai ridicat în substanţă uscată ,

respectiv în aminoacizi , vitamine , săruri minerale , oligoelemente . Produsele agroalimentare
ecologice sunt lipsite de metale grele .

Protecţia mediului înconjurător

Agricultura ecologică urmăreşte păstrarea nealternantă a mediului prin folosirea

îngrăşămintelor organice şi a celor minerale mai puţin solubile , a îngrăşămintelor verzi , a
preparatelor vegetale . Folosirea pesticidelor este interzisă , fiind permise doar produsele ce nu
dăunează plantelor , bazate pe săruri minerale simple sau extracte de plante .
Agricultura ecologică minimizează problemele globale de mediu precum : ploaia acidă , încălzirea
globală , reducerea biodiversităţii , deşertificarea . Agricultura ecologică reduce emisia de gaze
răspunzătoare de efectul de seră ( CO2, metan , oxizi de azot ) . Emisia de CO2 intr-un sistem
11
ecologic este mai mică de 40-60% iar nivelul unui hectar decât intr-un sistem de agricultură
convenţională . Emisiile de oxizi de azot sunt mai mici datorită neutralizării îngrăşămintelor chimice
cu azot . Metanul este emis în cantitate mai mici datorită neutralizării îngrăşămintelor chimice cu
azot . Metanul este emis în cantitate mai mică deoarece densitatea animalelor în fermele zootehnice
este redusă .

Utilizarea mai redusă a resurselor neregenerabile

Agricultura ecologică este bazată pe practici care necesită multă muncă manuală . Aceiaşi
cantitate de alimente poate fi produsă în agricultura ecologică cu 19% mai puţină energie
comparativ cu sistemul de agricultură convenţională . Produsele agricole ecologice parcurg o
distanţă mai mică de la producător la consumator , fiind preferate în stare proaspătă si neprelucrate .

Reducerea riscurilor agriculturilor

Terenurilor agricole cultivate în sistem ecologic rezistă mai bine la intermediile climatice
,plantele prezentând o toleranţă mai mare la factorii climatici restrictivi ( seceta , ploi abundente ).

Protejarea generaţiilor viitoare

Copii sun expuşi mai mult decât adulţii la efectul nociv al pesticidelor folosite în agricultura
convenţională . Folosirea produselor agroalimentare ecologice în alimentaţia copiilor va avea un
efect pozitiv asupra dezvoltării acestora .

Economice

Piaţa produselor agricole ecologice este în plină expansiune , în special ţările industrializate .
Cererile tot mai mari de produse agricole ecologice din partea consumatorilor determină pe mulţi
fermieri să treacă la practici ecologice . Agricultura

12
 IV. Modificări climatice la nivel mondial

Consecinţele principale ale încălziri globale sunt creşterea nivelului oceanic planetar ,
precum şi a evenimentelor meteorologice extreme ( valuri de căldură , secete , inundaţii , vânturi
foarte puternice ) care vor avea ca efecte majore dispariţia unor specii de plante şi animale ,
creşterea riscului privind sănătatea oamenilor şi inevitabil , schimbări demografice .
Productivitatea culturilor agricole prezintă fluctuaţii de la un an la altul ,fiind influenţată
semnificativ de variabilitatea condiţiilor climatice şi in special de producerea evenimentelor
climatice extreme . Variabilitatea climatică influenţează toate sectoarele economiei ,dar cea mai
variabilă rămâne agricultura .
În România , pe aproximativ 14 , 7 milioane ha teren agricol ,din care 9 , 4 milioane ha teren
arabil ,solurile sunt afectate ,intr-un grad mai mare sau mai mic ,de secete frecvente ,pe perioade
lungi şi în anii consecutivi sau exces de umiditatea în anii ploioşi .
Extinderea şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme diminuează anual producţia
agricolă cu cel puţin 30-50% ,iar pentru conservarea durabilă a resurselor naturale în agricultură este
necesară asigurarea unei fundamentări ştiinţifice a tuturor acţiunilor şi măsurilor de prevenire şi
diminuare a consecinţelor .
Seceta reprezintă fenomenul natural determinat de precipitaţiile situate sub valorile normale ,
gradul de aprovizionare variind semnificativ în funcţie de stadiul de creştere şi dezvoltare al
plantelor agricole .
Efectele cele mai severe se manifestă în deosebi asupra populaţiei din mediul rural ,
dependenţa de activitatea agricolă .
Modificările climatice globale manifestate prin creşterea temperaturii medii , schimbarea
regimului şi cantităţilor de precipitaţii , au determinat în ultimele decenii , o creştere a suprafeţelor
efectuate de secetă la nivel mondial . În România , zonele cele mai variabile la fenomenul de secetă
agricolă extremă sunt cele sud-estice şi sudice , în deosebi Dobrogea , Bărăgan , sudul Olteniei ,
Munteniei şi al Moldovei .
Datele climatice din ultimul secol evidenţiază o încălzire progresivă a atmosferei şi o
reducere semnificativă a cantităţilor de proprietăţii , elemente considerate limitative pentru
dezvoltarea şi productivitatea culturilor agricole , precum utilizarea resurselor de apă . Aceste
schimbări pot avea consecinţe semnificative asupra creşterii şi dezvoltării culturilor agricole in
perioada de vegetaţie , în funcţie de gradul de intensitate al factorului perturbator , modul şi durata

13
de acţiune , precum şi vulnerabilitatea speciilor vegetale la producerea evenimentelor meteorologice
extreme .
Sub aspectul precipitaţiilor , s-a constatat o tendinţă de scădere a cantităţilor anuale în special
în centrul ţării , iar în anotimpul de iarnă , scăderea precipitaţiilor s-a semnalat în majoritatea
regiunilor , mai pronunţată fiind în cele sudice şi vestice .
În anotimpul de primăvară şi vară s-a constatat o tendinţă cu caracter regional , iar toamna
cantitatea de precipitaţii a crescut în special in regiunile nord-estice , sud-estice , nord-vestice şi a
scăzut in restul teritoriului .
Astăzi , schimbările climatice produse la nivel global , asociate cu amplificarea poluării ,
defrişările sau cu schimbările de peisaj , au determinat o amplificare a procesului de uscăciune . Ca
urmare , unele zone cu risc ridicat de secetă tind să fie afectate de aridizare şi chiar de deşertificare (
dispoziţia covorului vegetal şi degradarea solului ) In ţara noastră teritoriul cu risc ridicat faţă de
fenomenul de secetă , co o tendinţă de aridizare şi chiar deşertificare , cuprinde suprafeţele mari din
Dobrogea şi sudul Câmpiei Române .Aceste zone pot fi încadrate în categoria arcarelor cele mai
vulnerabile la seceta excesivă şi prelungită .

14
 V.Distrugerea biodiversităţi la nivel mondial

Distrugerea faunei şi flore produce anual pagube cuprinse între 1.350 şi 3.100 de miliarde de euro la
nivelmondial , potrivit unui studiu prezentat la o conferinţă O.N.U asupra biodiversităţii.Studiul
realizat de Uniunea Europeana şi de Ministerul german al mediului , constitue una dintre primele
evaluări majore a impactului economic al distrugeri biodiversitătii în lume.
Studiul dă o valoaremonetară unor factori de mediu precum apa , protecţia asupra
inundaţiilor , medicamentele naturiste , pădurile .În timp ce bunăstarea noastra depinde total de
serviciile oferite de aceste ecosisteme , acestea fiind considerate drept bunuri publice fără piaţă şi
fără preţ, subliniază raportul . Anumite ecosisteme , sunt deja atât de distruse încât nu mai pot fi
restaurate , a cloncuzionat Suhdev adăugând că acestea vor dispărea până la 2050 dacă nu se face
nimic .
11% dintre spaţiile naturale care existau in 2000 putea să dispară, fiind transformate în
terenuri agricole sau distruse schimbările climatice .
40%dintre terenurile cultivate in prezent în mod tradiţional ar putea deveni exploatării intensive .
60% dintre recifurile de corali ar putea să dispară afectând direct modul de viaţă a miliarde de
oameni .
Şi în cazul încălziri globale consecinţele distrugerii biodiversităţi vor afecta mai ales
populaţiile sărace , potrivit raportului .Valoarea reala a biodiversităţii şi serviciilor oferite de
ecosisteme trebuie integrată în deciziile politice , mai sublimează cest raport .Fondul Mondial pentru
Natură sa bucurat că biodiversitatea a fost recunoscută drept o miză globală .

Factorii care produc modificări ale biodiversităţi

Cauzele degradări ecosferei

Mecanismele proceselor care provoacă degradarea ecosferei subt complexe .
Printre acestea se numără :
A . Faul a modificat biotopul şi biocenoza în regiuni tropicale şi temperate .
În locul unei comunităţi de tip climax se instalează tip de priroclimax .
B . Deteriorarea prin eroziune şi extinderea desertului .

15
 1 . Deserturile naturale s-a instalat independent de activitatea omului în zonele cu cantitate mică
de precipitaţii ( sub 250 mm/an) sau în zonele cu cantitate mare de apă repartizată neomogen în timp
.
2 . Deşerturile antropice sunt rezultatul interacţiunii activităţii umane cu factori naturali printre
care se numără şi fluctuaţiile climei :
-sezonoere ;
-anuale ;
-multii anuale ;
C . Supraexploatarea prin practicarea păşunatului a dus la :
1 . bătătorirea terenului ;
2 .degradarea solului ;
3 . extinderea deşertului .
D. Supraexploatarea unor specii sau grupe de specii de plante şi animale în asa fel încât depăşesc
capacitatea de suport a populaţiilor punând în pericol existenta lor .
a) arderea sau tăierea completă a unei păduri pentru exploatarea solului ;
b)colectarea neraţională a plantelor medicinale din flora spontană ;
c)vânătoarea şi braconajul animalelor terestre au dus la mişcarea numărului de lupi , urşi ,
vidre , castori , elefanţi , maimuţe , canguri .
E . Extinderea şi intensificarea activităţilor agricole
- Aratul formaţiunilor ierboase : stepe şi savane ;
- Desecarea luncilor inundabile ale râurilor ;
- Definirea pădurilor ;
-Irigaţiile practice neraţional .
Toate acestea determină modificarea ecosistemului , dispariţia nisei ecologice pentru spaţiile
de plante şi animale .
F . Urbanizarea
Oraşele , de obicei , se instalează pe terenuri de bună calitate .
Extinderea oraşelor implică : construcţii , şosele , căi ferate , aeroporturi , instalatii de aprovizionare
cu apă şi energie .
G . Introducerea de specii noi în biocenoze.
O specie pătrunsă intr-o biocenoză nouă , în lipsa duşmanilor naturali se înmulţesc explosiv ducând
la :
-ruperea echilibrului ecologic ;
16
 -periclitarea altor specii în ecosisteme endenice ;
-catastrofe ecologice .
Se cunosc numeroase exemple de pătrundere a unor specii străine intr-un ecosistem nou cu
consecinţe devastatoare :
pătrunderea în Europa a gândacului de Colorado ( distruge culturile de cartof )
introducerea iepurelui în Australia ( acest răzător a distrus iarba caea constitue hrană pentru oi )
pătrunderea în Europa a dăunătorului apahyloxa vitifolii (produce pagube însemnate în plantaţiile
de viţă de vie ).
H . Deteriorarea prin construcţii , baraje şi canale
Barajele şi canalele au utilizări multiple :
-asigurarea apei potabile ;
- irigaţii ;
-căi de comunicaţie ;
-producerea de energie electrică ; dar ; prin amenajarea lor se distrug habitate .
I Deteriorarea prin poluare
Poluarea reprezintă procesul de deteriorare a mediului cu :
- deşeuri provenite din activitatea umană ;
-deşeuri menajere ;
-deşeuri agricole şi industriale .
După mediul în care acţionează , poluarea poate fi :atmosferică , acvatică şi edafică ( a solului ) .
I 1 Poluarea aerului se poate realiza cu produse provenite de la :
- inteprinderile industriale ;
- mijloacele de transport ;
- sistemele de încălzire a locuinţelor .
Poluanţi aerului sunt de maimulte categorii :
poluanţii cu acţiune axfisiantă-acţionează asupra aparatului respirator :CO2 ;
poluanţii cu acţiune alergizantă-produce alergii : polenul ,parfumul etc ;
poluanţii cu acţiune cancerigenă –pulberi de metale grele :mercurul (Hg )
poluanţii cu acţiune fibrozantă-produc scleroza plămânului : pulberi ;
poluanţii cu acţiune toxică sistematică: plumbul (Pb) , Fluorul (F)
I 2 Poluarea apei
Sursele de poluare a apei sunt:
centrale poluate situate în apropierea cursului de apă;
17
utilizarea sezonieră a apelor pentru topirea toxinelor ;
- depunerea de gunoaie pe marginea cursului apei ;
- apele fecaloid-menajere ;
- apele reziduale provenite de la diferite inteprinderi industriale .
Poluanţii apei sunt reprezentaţi de :
substanţe organice , hidrocarburi ;pesticide ;
substanţe anorganice ale metalelor grele :Pb ., HG , Zn;
substanţe radioactive ;
produse petroliere .
I 3 Poluarea solului
- utilizarea de îngrăşăminte chimice şi pesticide ( insectofungicide şi ierbicide )
- irigarea cu apă reziduale provenite de la inteprinderi şi complexe zootehnice ;
- substanţe radioactive provenite din laboratoare etc.

18
 VI. Efectul zgomotelor şi nitraţiilor asupra organismului

Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile
sale.El ne ofera momente de distractie cand a ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor ;ne permite
sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de
apropierea unui automobil,ne atrge atentia atunci cand suna telefonul sau bate cineva la usa sau cand
suna sirena unui vapor.
I.Sunetele.
Din mediul ambiant omul vede doar 7 culori dar spectrul luminii este mult mai complex.Urechea
umana percepe sunetele cu frecventa situata intre 16-20000 vibratii/s sau hertzi,in timp ce gama acoperita
de un pian de la tonul cel mai grav pana la tonul cel mai ridicat este de la 27,5Hz-4186Hz.Sunetul se
propaga sub forma de unde elastice numai in substante(gaze lichide si solide) dar nu se propaga in vid.El
se propaga cu 331m/s in aer.Caracteristicile lui sunt :
-a)inaltimea(exprimata in frecventa vibratiei);
-b)intensitatea(exprimata in energia vibratiei);
II.Infrasunetele.
Infrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte joase,situate sub 16Hz,deci urechea
umana nu le aude.Fiintele marine,cum ar fi pestii,meduzele aud infrasunetele si simt aparitia
furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de 16Hz.Oamenii nu sesizeaza in mod direct
prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizico-pshice confirma ca si organismele
umane sunt totusi influentate.O recenta ipoteza lansata de savanti incearca sa dea o explicatie
absolut stiintifica unor « misterioase » accidente si catastrofe.De-a lungul timpului au fost gasite pe
diferite mari nave abandonate sau avand la bordul lor cadavre ale caror fete purtau expresia durerii
si a groazei.Conform ipotezei amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu
viteza sunetului,ajungand la mari departari cu mult inaintea furtunii propriu-zise,astfel incat in ciuda
vremii bune se pot resimtii efectele lor.Masuratorile efectuate arata ca infrasunetele provocate de
furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de 6Hz.S-a constatat ca infrasunetele de intensitati
mari,la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemul nervos,sistemul circulator,provocand chiar
moartea.Astfel s-ar putea gasi o explicatie pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite
mari si oceane.
Tot pe seama actiunii infrasunetelor cercetatorii explica si senzationala distrugere a unei paduri
siberiene in 1908,prin explozia in atmosfera a unui meteorit.Astazi infrasunetele pot fi produse de
unele tipuri de turbine,avioane turboreactoare cum ar fi avionul Concorde.

19
 Asa cum nu pecepe vibratiile de frecvente foarte joase(infrasunetele),urechea umana nu le
percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele).
III.Ultrasunetele.
Ultrasunetele sunt vibratii sonore situate intre 20000-1000000Hz.Unele fiinte cum ar fi liliacul
percepe si ultrasunetele.Ele se propaga ca si sunetele sub forma de unde elastice,mai greu prin aer
decat prin lichide sau solide,avand o lungime de unda mai mica decat sunetele.
Ultrasunetele pot fi produse prin mijloace mecanice(generatorul Hartman),mijloace
electromagnetice,sau mijloace termice.Efectele ultrasunetele diferitelor stari de agregare a materiei
si asupra organismelor vii sunt variate :unele fiind utile altele fiind daunatoare.Dintre aplicatiile utile
face parte sondajul submarin pe baza de ultrasunete utilizat pentru a stabili adancimea apei sau
pentru detectarea unor vase esuate in adancul marilor.O alta aplicatie o constituie defectoscopia cu
ultrasunete,care permite punerea in evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in
organele de masini,fara a produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese.
Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli contagioase
cum sunt bacilul tuberculozei,virusul gripei,insa ultrasunetele au si multe efecte nocive asupra
omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a sursei.Dr.Williams,cercetator la
Departamentul de Biofizica al Universitatii Manchester(M.B.)facand experiente pe animale apoi pe
oameni,considera ca terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza
chiar globulele albe.In cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic intensitatea lor
este mult mai 20edus adar totusi reclama prudenta.
O alta aplicatie utila este si realizarea unui bisturiu cu ultrasunete.Societatea olandeza A.H.S. a
fabricat un bisturiu cu ultrasunete numit D.X.-101 utilizabil cu bune rezultate in neurochirurgie.
Zgomotul si efectele sale nocive
In conditiile civilizatiei contemporane,omul traieste intr-o continua ambianta sonora.Pretutindeni
el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati avand
efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale.
Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse
medii(aer,apa,etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca.
Dupa –Larousse – zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie.Fizicienii definesc
zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite, iar fiziologii considera
zgomotul ,orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.
Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea,durata si
frecventa.
20
 Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei,de distanta si
posibilitatile de transmitere sau multiplicare.Ea se masoara in decibeli sau foni.Decibelul(d.B.)este o
marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata pornind de la pragul absolut de audibilitate
0 d.B. pentru un sunet de 1000Hz.Fonul este unitatea de masura fiziologica de perceptie de catre
urechea umana a celei mai slabe excitatii sonore.S-a admis ca cifra 80 pe scara de decibeli sau pe
scara de foni reprezinta pragul la care intensitatea sunetului devine nociva.
Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra analizatorului
auditiv.Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste anumite
limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.S-a observat ca daca zgomotul intens
actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei stangi,persoana respectiva are
senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care il auzea anterior cu urechea dreapta.In
acest caz se poate spune ca urechea dreapta s-a adaptat la zgomot.
Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de
perioade pe secunde sau Hz.In banda de frecvente 1000-5000Hz in care urechea are sensibilitatea
cea mai ridicata,inaltimea este direct proportionala cu frecventa.Sunetele joase cuprind gama de
frecvente cuprinse intre 30-400Hz ;cele mijlocii 400-1000Hz iar cele inalte peste 100Hz.
Nivelul zgomotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea,cat si de frecventa
sunetelor care-l compun.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive,indiferent de preferinte
si de starea psihica a individului.
Zgomotul poate prosuce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala
auditiva,traumatism sonor si surditate profesionala.
1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei
auditive ;ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim,frecventei si timpului de expunere a
zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.B. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500-800Hz
produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei.
2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt
poate cauza ruptura timpanului.Astfel de situatii se intampla in cazul unor
explozii,impuscaturi,eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupa vindecarea leziunii
poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.
3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la
zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a
auditiei.

21
 VII. Realizarea unui studiu de impact

În 1985 , Comunitatea Europeană a aprobat Directiva EIM – Evaluarea Impactului de Mediu

. Evaluarea impactului a început astfel să devină o obligaţie prevăzută în politicele de mediu .
Conceptul EIM ( Evaluarea impactului de Mediu ) este de origine nord – americană ( SUA )
şi aplicarea lui necesită adaptarea la două cerinţe fundamentale :
- participarea publică ( locuitorii zonei care suportă o deteriorare prin construirea unui obiectiv
industrial , de exemplu , trebuie sa-şi spună părerea în legătură cu aplicarea proiectului de
construcţie )
- transparenţa în luarea deciziilor ( hotărârile de amplasare a unui obiectiv industrial sau de
altă natură , hotărârile de schimbare a proiectului etc , trebuie să fie accesibile publicului ) .
Aceste două cerinţe nu sunt foarte uşor de aplicat în ţările , atât datorită tradiţiilor culturale , cât şi
sistemelor de guvernare .
Ce înseamnă Evaluarea impactului de Mediu ?EIM este o procedură prin care factori de
decizie ( o administraţie locală , un Consiliu judeţean , Ministerul Mediului ) sunt încurajaţi să ţină
seama de efectele posibile ale unui obiectiv de investiţii asupra mediului . De asemenea , proiectanţii
pot modifica proiectul , astfel încât mediul să aibă cât mai puţin de suferit . EIM este o procedură
caracteristică politicii de dezvoltare durabilă .
Procesul de evaluare a impactului de mediu cuprinde câteva etape :
- analiza proiectului a cărui aplicare poate genera efecte negative asupra mediului .În urma
analizei se hotărăşte dacă proiectul trebuie sa fie supus procedurii de evaluare a impactului
de mediu ;
- identificarea tipurilor de impact pe care le va genera proiectul ;
- realizarea studiului de impact ;
- verificarea şi examinarea studiului de impact ;
- verificarea şi examinarea de către experţi şi public ;
- elaborarea Comunicări privind Impactul asupra Mediului ( CIM ) şi trimiterea acesteia către
factorii de decizie , pentru a lua o hotărâre .
Această comunicare este un raport , care cuprinde :
- rezumatul studiului ;
- descrierea proiectului care va genera anumite efecte asupra mediului ;
- starea actuală a mediului , în zona în care urmează să se execute proiectul supus evaluării ;
- prezentarea tipurilor de impact pe care le va declanşa execuţia proiectului ;

22
- prezentarea unor soluţii alternative , însoţită şi de analiza impactului acestor soluţii ;
- propuneri de măsuri prin care să se reducă efectele negative generate de proiect asupra
mediului ;
- un plan de monitorizare a proiectului ;
- diferite anexe .
Raportul ( CIM ) este discutat , evaluat si se hotărăşte asupra proiectului . Etapa identificării
impacturilor pe care le poate provoc proiectul trebuie să fie foarte eficientă şi din această
cauză s iau în discuţie impacturile majore asupra mediului : efecte asupra sănătăţii
oamenilor , valoarea deosebită a ecosistemelor care vor fi afectate , existenţa unor riscuri
potenţiale foarte mari .
Identificarea efectelor este o etapă în care publicul trebuie să afle despre ceea ce
poate produce proiectul asupra mediului :
- oamenii au dreptul să ştie ;
- observaţiile aduse proiectului în această fază vor putea fi mai uşor valorificate ;
- populaţia locală cunoaşte mai bine mediul în care trăieşte decât echipa de valori ;
Metode de identificare cantitativă a impacturilor :
- liste de verificare ;
- matrice
- reţele .
Iată un exemplu de listă de verificare a impacturilor ecologice potenţiale în cazul unui proiect de
transport :
Reţele sunt tabele în care sunt prevăzute nu numai impacturile principale dar şi cele
secundare sau chiar terţiare .
Exemplu de reţea de identificare a impacturilor :
PROIECT
- Construirea cu densitate mare a apartamentelor
- Amenajare de locuri de joacă
- Amenajare de parcări
LUCRĂRI PREVĂZUTE ÎN PROIECT
- Sistem de canalizare
- Pavaje
- Asfaltare
- Îndepărtarea copacilor
23
 IMPACTURI NEGATIVE POSIBILE
CONDIŢII CONDIŢII EFECTE REMEDIERI
INIŢIALE CONSECUTIVE PROPUSE
Creşterea Inundatii Plantare de specii
scurgerilor de ornamentale
suprafaţă
Poluarea apei de Scăderea calităţi Pericol pentru
adâncime apei sănătate

Eroziunea solului Scăderea fertilităţi Distrugerea Plantare de

solului vegetaţiei tufărişuri
În elaborarea studiului de impact , după ce au fost identificate efectele pe care le poate
determina proiectul analizat , se trece la o fază de măsurare a impactului , prognozare şi
evaluarea importanţei impactului .
Chiar dacă procedurile prezentate şi fazele EIM par dificile şi complicate , nu trebuie
să uităm că de cele mai multe ori , o acţiune negativă asupra mediului nu poate fi reparată în
totalitate , sau costurile necesare pentru prevenire , prin aceste studii , sunt mult mai mici
decât costurile cerute de repararea greşelilor .
Echipa de specialişti experţi face previziuni ( prognoze ) în privinţa tipurilor de impact
identificare anterior folosind :
→ modele fizice , de simulare a condiţiilor de mediu în laborator ;
→ metode experimentale , în teren sau în laborator ;
→ modele matematice de reprezentare a raporturilor dintre proiect şi mediul afectat
În funcţie de standardele locale , naţionale sau internaţionale de protecţie a mediului ,
specialiştii evaluează importanţa impactului .
După ce publicul ( localnici , administraţie locală , instituţii locale , organizaţii
neguvernamentale de mediu ) îşi exprimă părerile şi se discută observaţiile ,studiul de impact
, adică EIM , trece în faza finală .
→ adoptarea deciziei în privinţa proiectului analizat
→ măsuri de control ( monitorizare ) , astfel încât să asigure respectarea recomandărilor
aprobate prin EIM .

24
 În practica modernă de evaluare a impactului de mediu se procedează şi la o evaluare a
impactului cumulativ , aşa cum apare în următorul exemplu :

Situaţia mediului : un râu care se varsă în ocean printr-un estuar a fost îndiguit , zonele
umede ( mlaştinile ) au fost desecate iar în locul lor s-a făcut agricultură ori sau construit
oraşe .

Primul nivel de analiză : situaţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti îşi varsă reziduurile
direct în estuar ; sedimentele şi organismele de pe fundul apei sunt afectate de substanţele
toxice de acumulare

Al doilea nivel de analiză :dezvoltarea portului a însemnat creşterea numărului de

depozite , mai ales pentru cărbune ; a fost folosită şi o insulă învecinată ca spaţiu de
depozitare ; au fost distruse toate zonele umede , ţărmul sa erodat , în estuar s-au scurs
resturi de cărbune şi pământ rezultat din eroziune ; au fost distruse habitatele peştilor .

Al treilea nivel de analiză :modificarea ecosistemelor naturale ale zonelor sa datorat unui
proces progresiv , începând cu dezvoltarea unor mici aşezări pescăreşti şi terminând cu
dezvoltarea unui mare centru industrial .

Nivelul analizei globale : dezvoltarea industriei ( inclusiv a centrului industrial discutat

mai sus ) duce la acumularea de bioxid de carbon în atmosferă ; efectul de seră se
accentuează , clima se încălzeşte : se topesc gheţarii şi creşte nivelul oceanului , digurile
construite sunt distruse , cea ce provoacă pagube mari zonelor industriale şi urbane de
coastă .

Pe baza analizelor s-au identificat patru tipuri de efecte :

a) pierderi de terenuri agricole productive , ce a dus la sporirea importurilor
b) digurile pentru apărarea împotriva inundaţiilor nu vor putea rezista pe viitor la inundaţiile
care se prognozează :
c) acumulare de toxine în apele şi sedimentele estuarului ;

25
 d) pierderi de zone umede , importante pentru dezvoltarea puietului de peştii
Aplicaţie
Alcătuiţi un raport al unui studiu de impact privind realizarea gropi de gunoi ecologice regionale
pentru gunoi menajer de la comunităţile de pe valea unui râu ,urmărind completarea următoarelor
capitole :
1 .SCOPUL SI NECESITATEA ACŢIUNII : cuprinde descrierea scopului necesităţii acţiunii pentru
care se cere promovarea studiului respectiv .
2 .ACŢIUNILE PROPUSE :
prezentarea acţiunilor ecologice şi a activităţii propuse ( în cazul nostru construirea unei gropi de
gunoi ecologice )
3 .MEDIUL AFECTAT : componentele mediului care vor fi afectate prin construirea gropii de
gunoi .
4 .ALTERNATIVE : ce alternative privind construcţia gropii de gunoi propuneţi în aşa fel încât să
aibă un impact cât mai puţin dăunător la nivelul mediului .
5 . CONSECINŢELE ECOLOGICE ALE ALTERNATIVELOR :discutaţi impactul ecologic al
diferitelor alternative , identificarea oricăror efecte ecologice care nu pot fi evitate . Propuneţi
măsuri de reducere a acestor efecte .

Elemente de care trebuie să ţineţi seama :

- în zona depozitelor de gunoaie aerul este urât mirositor şi se înmulţesc rapid muştele ;
- fumul şi cenuşa degajate sunt ridicate şi purtate de vânt ;
- produsele de descompunere dizolvabile în apele de precipitaţii , prin scurgerea lor in sol ,
poluează şi contaminează apele freatice .
Date tehnice :
- groapa de gunoi este prevăzută pentru deşeuri menajere ;
- numărul total de locuitori care vor folosi amenajarea -81.000 :
- cantitatea medie de gunoi produsă de fiecare om pe zi : 0,4-0,6 kg ;
- durata de stocare -15 ani ;
- înălţimea maximă a straturilor de gunoi depozitat 24,0-24,80 m.

Semnificaţia auditului de mediu

26
 Termenul audit provine din audiţio care în latină înseamnă ascultare , audiere ( în sens de
interogare ) şi se referă la un control , o verificare sau revizie contabilă .
Astfel , un mod specific de evaluare a impactului unor activităţi economice la nivelul
mediului este auditul de mediu .Acesta constă în analizarea modului în care se respectă
reglementările de mediu .
Auditul de mediu datează din anii 70 .La început , programul prin care companiile îşi
stabileau nişte instrumente de management intern erau numite review , survellance , survey,
assessment , appraisal , audit . Termenul de audit a devenit cel mai comun .

27
 Concluzii

Agricultura ecologică de o mare contribuţie la o dezvoltare economică de durată şi joacă un rol

important în îmbunătăţirea condiţiei mediului , prezervarea solului , îmbunătăţirea calităţii apelor ,
biodiversificare şi protejarea naturii .
Agricultura ecologică poate să meargă înainte în economia rurală şi să o facă viabilă prin
extinderea UE referitor la dezvoltarea rurală este promovarea şi dezvoltarea unei relaţii compatibile
între agricultură şi mediu .
Prin examinarea lanţului valoric şi a cerinţelor consumatorilor de pe piaţa internaţională au
putut fi identificaţi activi tăţilor economice cu valoare adăugată m
Agricultura ecologică are o mare contribuţie la o dezvoltare are şi prin generarea de locuri
de muncă în zone rurale .
În majoritatea industriilor de procesare a alimentelor şi în vinificaţie există o mare lipsă de
capacitate pentru valorificarea strugurilor , cărnii şi legumelor , fapt care limitează volumul
produselor exportabile .
Pentru a fi validate ca fiind ecologice şi a fi scoase pe piaţă produsele alimentare trebuie să
aibă pe etichete referinţe explicite referitoare la metodele ecologice de producţie a acestora si
referitor la certificarea de evaluare a calităţii emisă de organizaţie supervizoare . Fermele ecologice
reprezintă un nou sector .
În mod strategic obiectivul calitativ al sectorului este poziţionarea agriculturi ecologice în
centrul agriculturii naţionale , ca un pivot pentru dezvoltarea de durată in mediul rural .
Principalul obiectiv al politicii agricole a următorii termeni factori critici de succes :
■ preţ
■ sortimente
■ ambalaj – branding
Agricultura ecologică termen protejat şi atribuit de UE pentru definirea acestui sistem de
agricultură este similar cu „ termenii ” agricultură organică şi agricultură biologică utilizaţi în alte
state membre .
Acest sistem de agricultură este un procedeu modern de a cultiva plante , de a creşte animale
şi de a produce alimente , care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională .

28
 Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mult mai curată , mai
potrivită metabolismului organismului uman , dar în disciplină corelaţie cu conservarea şi
dezvoltarea mediului în respect faţă de natură şi legile ei .
Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu
gust , textură şi calităţi autentice şi atractive .

Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă , la creşterea

activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul
rural .
Obiectivele , principale şi normele aplicate producţiei ecologice sunt cuprinse în legislaţia
comunitară şi naţională din acest domeniu .
Aceste norme alături de definirea metodei de producţie în sectorul vegetal şi de creştere a
animalelor , reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de agricultură ecologică ;
etichetarea , procesarea , inspecţia , managementul şi importurile .

29
 Bibliografie selectivă

1. Rodica Cearnău; Ecologie şi protecţia mediului; Clasa a-X-a; Editura Preuniversitaria

2. Ecologie şi protecţia mediului; Clasa a-XI-a; Editura Preuniversitaria
3. Botnariuc N. Vadineanu; Ecologie; Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982
4. Nicolae Găldeanu, Gabriela Staicu , Dorel Rusti, ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI;
5. Norme şi îndrumări tehnice privind Protecţia Pădurilor 2000.
MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI.
6. Silvicltura vol. I – Studiul Pădurii Autori: Ion I. Florescu; Norocel V. Nicolescu
Editura: Lux Libris
7. Ecologia şi Protecţia Mediului; Clasa a XI – a; Autori: Nicolae Găldea; Gabriele Staicu

30