PROIECT

RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ A GROPII

DE GUNOI A MUNICIPIULUI ONEȘTI

-Autor: Pintilie Dorin-Andronel, specializarea M.P.M.I.-

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I: CE REPREZINTĂ RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ

CAPITOLUL II: GROAPA DE GUNOI ÎNCHISĂ A MUNICIPIULUI ONEȘTI

SUBCAPITOLUL II. 1: PREZENTAREA CONTEXTULUI
SUBCAPITOLUL II. 2: STAREA INIȚIALĂ
SUBCAPITOLUL II. 3: SOLUȚII PENTRU RECONSTRUIRE

CAPITOLUL III: CONCULZII

2
 I: CE REPREZINTĂ RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ

Una dintre cele mai semnifIcative modificări ale epocii contemporane este
probabil schimbarea relaţiei dintre om şi natură. În ultimii 50 de ani, s-a discutat
enorm pe tema pierderii diversităţii biologice, a pericolului pe care îl impune
dispariţia tot mai amplă a speciilor şi diminuarea membrilor populaţiilor componente
speciilor.
Astfel, în 1992, în baza tuturor acestor date a fost posbilă adoptarea la Rio de
Janeiro a celui mai important instrument de protecţie a diversităţii biologice:
Convenţia privind diversitatea biologică care a fost ratificată prin legea 58/1994 şi
de către România.
În tot acest răstimp, conceptul de diversitate biologică a reuşit să fie definit ca
diversitatea de specii, habitate şi ecosisteme, la nivel global omul devenind conştient
tot mai mult de importanţa naturii. Se recunoaşte astăzi că natura are resurse
inestimabile dar limitate, motiv pentru care relaţia om-natură s-a modificat
considerabil în ultimii ani.
Astăzi se pune accentul tot mai mult pe grija faţă de natură şi în particular pe
acţiuni de prevenire a dezastrului ecologic în primul rând. Experienţa de până acum
a demonstrat că restaurarea unui ecosistem distrus este foarte dificilă, depinde de
foarte mulţi factori în afara celor naturali şi procesul nu întotdeauna poate să conducă
la refacerea completă a echilibrului ecologic iniţial.
Acesta este de fapt răspunsul pe care societatea trebuie acum să-l ofere
refacerii naturii: să restaureze ecosistemele distruse de acţiunile propriei civilizaţii.
Trebuie să menţionăm că în cazul dezastrelor naturale, omul de asmenea poate
să fie pregătit să aplice măsuri de urgenţă pentru refacerea habitatului uman şi a
ecosistemelor afectate.
Reconstrucţia ecologică reprezintă un obiectiv extrem de compex care poate
fi integrat ca şi concept în contextul politicilor şi strategiilor de prevenire, de
evaluare a ecosistemelor sensibile şi a celor de remediere.
În timp ce conceptele privind conservarea naturii şi reconstrucţiei naturii
aparţin Greciei antice, totuşi conceptul modern privind reconstrucţia ecosistemelor
a fost dezvoltat de către Henry David Thoreau, George Perkins Marsh şi Aldo
Leopold. Primul proiect de reconstrucţie ecologică a fost iniţiat în Statele Unite ale
Americii în jurul anilor 30 sub coordonarea lui Aldo Leopold (Gayton 2001).
Scopul reconstrucţiei ecologice este de a reface complet componentele şi
procesele unui sit sau ecosistem distrus faţă de starea acestuia la un moment dat, la
un standard contemporan sau către o condiţie dorită (Gayton 2001).

3
 În decursul timpului, definiţiile au evoluat astfel încât astăzi se discută de o
abordare ecositemică în procesul de reconstrucţie ecologică. Societatea de
Reconstrucţie Ecologică (SER), poate cea mai bine cunoscută organizaţie
neguvernamentală care militează în domeniul reconstrucţiei ecologice, prin prisma
contribuţiei specialiştilor cu recunoaştere internaţională în domeniu, defineşte
reconstrucţia ecologică drept procesul de asistare a procesului de refacere şi de
management al integrităţii ecologice.
Alţi autori descriu acest proces drept arta şi ştiinţa de a repara ecosisteme
degradate la cel mai bun nivel de autenticitate istorică (Mills, 1995)
Este important de reţinut că în acest context cheia succesului în reconstrucţia
ecologică o reprezintă restaurarea proceselor interne ale ecosistemului (funcţiile
ecosistemului) şi a componentelor acestuia (specii rare, extincte sau anumite
trăsături particulare ale habitatelor). Implicit, în orice proiect de restaurare ecologică
trebuie identificate cauzele degradării şi aplicate măsuri de control ale intervenţiei
lor în continuare (Gayton 2001). În anumit situaţii, punctuale, restaurarea
ecosistemelor ar fi mai simplă decât ar părea la prima vedere, dacă ne gândim la
îndepărtarea şoselelor, barajelor sau a utiliazelor şi echipamentelor pentru extracţie
de petrol. Totuşi în alte situaţii poate să solicite eforturi pe termen lung cum ar fi
reintroducerea de specii în habitatele naturale unde ele sunt declarate extincte sau
foarte rare, eradicarea speciilor invazive sau chiar reinstaurarea unor procese
naturale aparent negative ca de ex. Incendii şi indundaţii cu caracter periodic.

II: GROAPA DE GUNOI ÎNCHISĂ A MUNICIPIULUI ONEȘTI

II.1: PREZENTAREA CONTEXTULUI

În urma datoriilor neachitate către ADIS (Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău ), groapa de gunoi a municipiului Onești
a fost închisă începând cu data de 25 ianuarie 2019, împreună cu restul gropilor de
gunoi din județul Bacău, urmănd ca unicul loc funcțional de colectare al deșeurilor
din județ să rămână Celula 2 a gropii de gunoi ecologice a municipiului Bacău.
În conseciță, următorul pas ar fi reconstruirea ecologică a zonei din apropierea
municipiului Onești în care anterior funcționa groapa de gunoi și readucerea zonei,
pe cât posibil, în starea inițială.

4
 II. 2: STAREA INIȚIALĂ

Flora din apropierea municipiului Onești este alcătuită din arbori și arbusti cu
specii de brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), tisă
(Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus sibirica) sau
ienupăr (Juniperus communis), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar
(Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus),
arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru
(Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), arțar (Acer platanoides), răchită
(Salix bicolor), salcie albă (Salix eleagnos), arin de munte (Alnus viridis), arin negru
(Alnus glutinosa), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin
(Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Robus fruticosus),
zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina) sau merișor (Vaccinium vitis-idaea).

II. 3: SOLUȚII PENTRU RECONSTRUIRE

În urma închiderii gropii de gunoi, pentru integrarea lui în ecosistem se va

realiza înierbarea suprafeţei acestuia cu graminee şi plantarea unor specii rezistente
la factorii poluanţi, în vederea refacerii structurii solului şi a biocenozei.

În paralel cu eliminarea surselor de poluare şi cu introducerea treptată a

acestor terenuri în peisajul natural al zonei. De asemenea se recomandă realizarea
unei perdele vegetale de protecţie prin plantarea mai multor etaje de arbori şi arbuşti
cu dezvoltare rapidă. Pe perioada de funcţionare a depozitului sunt stabilite măsuri
de supraveghere şi monitorizare a depozitului propriu-zis cât şi a factorilor de mediu
care vor fi influenţaţi de existenţa acestuia. Operatorul depozitului este responsabil
de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul postînchidere al

5
depozitului, conform autorizaţiei integrate de mediu. Perioada de urmărire
postînchidere este stabilită de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
Această perioadă este de minimum 30 ani şi poate fi prelungită dacă prin programul
de monitorizare postînchidere se constată că depozitul nu este încă stabil şi prezintă
un risc potenţial pentru factorii de mediu.

III: CONCLUZII

Suntem obligati, spre binele nostru, sa lichidam gropile aducatoare de boli

si infectii. Populația din zona gopii de gunoi poate fi expusă la riscul unor
îmbolnăviri datorită unor poluări biologice, ceea ce nu este de dorit într-o zonă
populată precum municipiul Onești. În locul vechilor gropi de gunoi lor va aparea
o serie de depozite ecologice, izolate de mediu si conforme legislatiei europene,
care vor îmbunătății considerabil mediul de trai și ambianța din apropierea
zonelor populate.

6
 Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor;

2. https://www.capital.ro/profitul-rasare-din-groapa-de-gunoi-ecologica-
16291.html;

3. https://onestiul.ro/situatie-grava-in-judetul-bacau-localitatile-risca-sa-fie-
ingropate-in-gunoaie-primarul-municipiului-onesti-cauta-solutii/

4. https://zdbc.ro/criza-deseurilor-s-a-declansat-in-tot-judetul-bacau-eco-sud-a-
blocat-total-accesul-la-groapa-de-gunoi/

5. https://www.desteptarea.ro/primarul-necula-ecosud-nu-are-dreptul-sa-
sisteze-activitatea-s-a-declarat-stare-de-urgenta-in-bacau/

6. https://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/reconstructia-ecologica-
181755.html