Pug Falticeni Raport Mediu

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI FALTICENI, JUDETUL SUCEAVA
Elaborator, Dr. Mihai COSTICA (PFA) Beneficiar, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FALTICENI, JUDETUL SUCEAVA Proiectant, S.C. PROIECT BUCOVINA S.A. SUCEAVA
- 2011-
RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIG GENERAL AL MUNICIPIULUI FALTICENI, JUDETUL SUCEAVA
CUPRINS
Introducere I. Prezentarea planului urbanistic general al municipiului Falticeni 1.1. Continutul si obiectivele principale ale PUG 1.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante II. Aspecte privind starea mediului 2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului 2.1.1. Descrierea cadrului fizico - geografic 2.1.2. Factorul de mediu: apa 2.1.3. Factorul de mediu: aer 2.1.4. Factorul de mediu: sol 2.1.5. Biodiversitatea 2.1.6. Conservarea resurselor naturale 2.1.7.Arii si obiective protejate in municipiul Falticeni 2.1.8.Factorul social 2.1.9.Schimbari climatice 2.1.10.Transporturile 2.1.11.Riscuri naturale 2.1.12.Patrimoniul cultural 2.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementari masurilor din PUG III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG V. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUG VI. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 6.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu 6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier VIII. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa, cat de complet posibil, orice efect advers asupra mediului cu privire la implementarea PUG IX. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese X. Masurile pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului XI. Rezumat fara caracter tehnic
3 5 8 8 9 9 9 12 13 14 14 18 18 21 33 34 36 39 43 51 53 55 61 62 69 70 70 72 73 76
INTRODUCERE Problematica Lumii Contemporane (PLC), caracterizat prin universalitate, complexitate i caracter emergent, ncorporeaz tendine ce apar n toate zonele lumii (evoluia rapid a cunoaterii i tehnologiei, explozia demografic, amplificarea fenomenelor de srcie, foamete, omaj, excludere social, degradarea mediului nconjurtor, proliferarea conflictelor etnice, religioase etc). Civilizaia este total dependent de fundamentul su ecologic, grav afectat de expansiunea efectivelor umane, supraexploatarea resurselor naturale, urbanizare, dezvoltare economic nesustenabil, deteriorarea calitii tuturor factorilor de mediu (ap, aer, sol), schimbri climatice globale, reducerea biodiversitii, ameninri la adresa strii de sntate a populaiei. Singura alternativ n faa acestor provocari este dezvoltarea durabil, a crei implementare presupune c umanitatea, n dezvoltarea ei socio-economic, trebuie s respecte o serie de criterii i rigori (Cairns, 2004a) si anume: sa protejeaze i sa dezvolte capitalul natural; sa nlocuiasca sistemele pur industriale cu sisteme hibride, eco-industriale; sa foloseasca materiale reciclabile i biodegradabile; sa monitorizeze sistematic integritatea i sntatea ecosistemelor; sa realizeze reconstrucia ecologic a ariilor deteriorate; sa promoveze un mod de via care s fie compatibil cu conservarea biosferei. De la Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii (UN Conference on Environment and Development) Sammitul Pmntului (Earth Summit) care avut loc la Rio de Janeiro, n 1992, dezvoltarea durabil a devenit o tem frecvent n agenda politic a lumii. Tranziia la dezvoltarea durabil se poate realiza prin: coeziune social, instituii eficiente, tehnologii inovative i educaie. Puintatea actual a progreselor n implementarea sustenabilitii se datoreaz, n mare parte, lipsei instrumentelor instituionale (Dasgupta et al., 2000).
Economie
Societate
Biosfera
Din imaginea de mai sus se poate intelege raportul dintre dezvoltarea socio-economica si protectia mediului. Sistemele biologice sustin dezvoltarea sistemelor socio-economice. Cu alte cuvinte, dezvoltarea ce are atributele durabilitatii trebuie sa se incadreaza in limitele de sustinere oferite de ecosisteme. Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor posibile, cu referire la estimarea impactului de mediu, economic si social. Toate deciziile trebuie sa contina in miezul lor preocupari pentru dezvoltarea durabila.
Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri si programe are ca scop principal evaluarea problemelor de mediu in vederea ameliorarii si conservarii mediului inconjurator, precum si analiza modului in care, la nivelul PUG, se va actiona pentru implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului, acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala locala. Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului Local al Municipiului Falticeni, judetul Suceava. In vederea obtinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanisctic General al Municipiului Falticeni au fost luate in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine de ministru. Au fost urmarite problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii PUG. Au fost determinate obiectivele de mediu relevante, raportate la obiectivele specifice ale Strategiei Judetene de protectie a mediului. S-au stabilit masuri de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului si s-au facut recomandari in acest sens. CRITERII UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI a. Caracteristicile planurilor i programelor cu privire, n special, la - gradul n care planul sau programul creeaz un cadru pentru proiecte i alte activiti viitoare, fie n ceea ce privete amplasamentul, natura, mrimea i condiiile de funcionare, fie n privina alocrii resurselor; - gradul n care planul sau programul influeneaz alte planuri si programe, inclusiv pe cele n care se integreaz sau care deriv din ele; - relevana planului sau programului n /pentru integrarea consideraiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovrii dezvoltrii durabile; - probleme de mediu relevante pentru plan sau program; - relevana planului sau programului pentru implementarea legislaiei naionale i comunitare de mediu (de exemplu: planurile i programele legate de gospodrirea deeurilor sau de gospodrirea apelor). b. Caracteristicile efectelor i ale zonei posibil a fi afectate cu privire , n special, la: - latura cumulativ a efectelor; - natura transfrontier a efectelor; - riscul pentru sntatea uman sau pentru mediu; - mrimea i spaialitatea efectelor (zona geografic i mrimea populatiei potential afectate); - valoarea i vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de: caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural; depirea standardelor sau a valorilor limita de calitatea a mediului; folosirea terenului n mod intensiv; - efectele asupra zonelor sau peisajelor care au statut de protejare recunoscut pe plan naional, comunitar sau internaional. Legislatie Raportul de mediu a fost realizat pe baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Continutul Raportului de mediu respecta prevederile HG 1076/2004, Anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include recomandari din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006, precum si din Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism (MMDD, 2007). I. Prezentarea planului urbanistic general al municipiului Falticeni 1.1. Continut si obiective Prin Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Falticeni sunt stabilite obiectivele, aciunile i msurile de dezvoltare ale localitii pentru urmtorii 510 ani, pe baza analizei multicriteriale a situaiei existente. Continutul sumar al PUG Falticeni este redat sintetic mai jos: VOLUMUL I : MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a PUG 1.2. Obiectul lucrarii 1.3. Surse de documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Incadrare in teritoriul administrativ al municipiului si teritoriul judetean 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Monumente ale naturii si istorice 2.4. Activitati economice 2.5. Populatia - Elemente demografice si sociale 2.6. Circulatia 2.7. Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial 2.8. Zonele de risc 2.9. Echipare edilitara 2.10. Probleme de mediu 2.11. Disfunctionalitati la nivelul localitatii 2.12. Necesitati si optiuni ale populatiei 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. Evolutie posibila, prioiritati 3.2. Optimizarea relatiilor in teritoriu 3.3. Dezvoltarea activitatilor economice 3.4. Evolutia populatiei 3.5. Organizarea circulatiei 3.6. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial 3.7. Zonificare functionala. 3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare 3.10. Protectia mediului 3.11. Reglementari urbanistice VOLUMUL AL II LEA: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 1. PRESCRIPTII GENERALE
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4.
ROLUL REGULAMENTULUI DE URBANISM DOMENIU DE APLICARE CORELARE CU ALTE DOCUMENTATII CONDITII DE APLICARE DEROGRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENETULUI DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE I UNITTI TERITORIALE DE REFERINT OBSERVATII PRIVIND ALCTUIREA REGULAMENTULUI PRESCRIPTII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE UNITTI TERITORIALE DE REFERINT ZONE PROTEJATE REGLEMENTRI ZONE DE SIGURANT I DE PROTECTIE SANITAR REGLEMENTRI ZONE CU RISC GEOTEHNIC - REGLEMENTRI CI DE COMUNICATIE REGLE MENTRI
2.5. PARCAREA AUTOVEHICULELOR REGLEMENTRI 2.6. DREPTUL DE PARCELARE 2.7. ZONE CUPRINSE N INTRAVILAN 2.7.1. C. ZONA CENTRAL 2.7.2. M. ZON MIXT 2.7.3. F. ZONA ACTIVITTILOR LEGATE DE CULTE 2.7.4. L. ZON DE LOCUIT 2.7.5. A - ZONA DE ACTIVITI PRODUCTIVE I SERVICII 2.7.6. V - ZONA SPAIILOR VERZI 2.7.7. G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNAL 2.7.8. T - ZONA TRANSPORTURILOR 2.7.9. S - ZONA CU DESTINAIE SPECIAL 2.8. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA 2.8.1. UTR 1 ZONA CENTRALA 2.8.2. UTR 2 TRUP IZOLAT SE 2.8.3. UTR 3 TRUP IZOLAT N 2.8.4. UTR 4 ZON LOCUINE INDIVIDUALE 2.8.5. UTR 5 TRUP IZOLAT E 2.8.6. UTR 6 TRUP IZOLAT S 2.8.7. UTR 7 ZONA DE LOCUINE 2.8.8. UTR 8 ZON MIXTA 2.8.9. UTR 9 ZON LOCUINTE E 2.8.10. UTR 10 ZON LOCUINE 2.8.11. UTR 11 ZON LOCUINE 2.8.12. UTR 12 ZON LOCUINE 2.8.13. UTR 13 ZON LOCUINTE 2.8.14. UTR 14 ZON LOCUINTE 2.8.15. UTR 15 ZON LOCUINE 2.8.16. UTR 16 ZON LOCUINE 2.8.17. UTR 17 ZON LOCUINE 2.8.18. UTR 18 ZON LOCUINE 2.9. ZONE CUPRINSE N EXTRAVILAN 3. ANEXA 1 - DEFINIII ALE UNOR TERMENI UTILIZAI N REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL MUNICIPIULUI FALTICENI ANEXE: PIESE DESENATE
Principalele elemente ce au stat la baza elaborrii Planului Urbanistic General sunt: Mrirea intravilanului existent cu suprafeele necesare, pentru o prim etap a dezvoltrii funciunilor localitii i excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltrii armonioase a localitii; Materializarea urbanistic a programului de dezvoltare a localitii pe baza propunerilor colectivitii locale; Definirea i asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate public; Posibiliti de realizare a obiectivelor propuse n condiiile respectrii dreptului de proprietate; Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale. n coninutul PUG au fost tratate urmtoarele categorii de probleme: Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construciilor; mprirea teritoriului n zone funcionale i organizarea relaiilor dintre acestea n funcie de folosina principal i de natura activitilor dominante; Volumul i structura potenialului, resursele de munc, aspecte sociale privind mobilitatea populaiei i ocuparea resurselor de munc, repartiia i structura populaiei n cadrul localitii; Potenialul economic al localitii, repartizarea activitilor pe ramuri i profile, posibilitile de dezvoltare; Stabilirea traseelor i a datelor caracteristice ale circulaiei care urmeaz s se conserve, s se modifice sau s se creeze (tipul de transport n comun, cile pietonale, pistele de bicicliti, pieele, .a.); Stabilirea reglementrilor specifice localitii i a zonelor funcionale pentru amplasare i destinaia construciilor, precum i a regimului de nlime i a indicilor de control privind modul de ocupare i utilizare a terenului; Evidenierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate public i altor lucrri i instalaii de interes general; Delimitarea zonelor cu interdicie definitiv sau temporar de construire; Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operaiuni care pot fi iniiate i urmrite de primria localitii; Dezvoltarea sistemului de reele tehico-edilitare, n corelaie cu necesitile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; Reabilitarea, protecia i conservarea mediului, identificarea i eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deeurilor, msuri de protecia mediului, apei i solului.
OBIECTIVE SPECIFICE PUG Falticeni: I. Extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul municipului Flticeni, cat i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, reabilitarea sistemului de aduciune i alimentare cu ap. II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei. III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor: prevenirea apariiei deeurilor; minimizarea cantitii de deeuri produse; promovarea reciclrii i reutilizrii; optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. III.Cresterea suprafaei spaiilor verzi i perdelelor de protecie prin amenajrea unor noi zone de agrement (individuale i colective) de-a lungul cursurilor de ap, a perdelelor de protecie pentru culuarele tehnice i realizrii unor perdele de protecie n jurul unitilor industriale; Conservarea fondului forestier, att pentru producia de biomas, dar si pentru funciile de protecie a mediului nconjurator. V. Pe total suprafa UAT, creterea suprafeei intravilanului de 147,98 ha, reprezentnd cca. 14,15% fa de suprafaa existent a intravilanului (1045,73 ha). 1.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni este corelat si fundamentat pe baza urmatoarelor documente: Planul de Amenajare a Teritoriului Naional (P.A.T.N.) ; Planul de Amenajare al Teritoriului Regional: Regiunea de NE; Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean (P.A.T.J.) (Suceava). Seciunea I - Ci de comunicaie (aprobat prin Legea nr. 71/1996); Seciunea II - Apa, aprobat (aprobat prin Legea nr. 171/1997); Seciunea III - Zone naturale i construite protejate (aprobat prin Legea nr. 5/2000); Seciunea IV - Reeaua de localiti (aprobat prin Legea nr. 351/2001); Seciunea V - Zone de risc natural (aprobat prin Legea nr. 575/2001); Seciunea VI - Zone cu resurse turistice (proiect de Lege n dezbatere public) ; Date statistice anexate, de la Centrul Naional de Statistic; Suportul topografic al lucrrii, scara 1:5000, este reactualizat la finele anului 2008 de S.C. TOPOPREST S.R.L. - Piatra Neamt; Date privind limita intravilanului, obinute din proiectele elaborate anterior de diferite societati de proiectare din judetul Suceava, respectiv din proiectul de PUG al Municipiului Falticeni proiect elaborat in anul 1998 de catre societatea S.C. PROIECT BUCOVINA S.A. SUCEAVA la nr. De proiect 9545/1998 - PUG municipiul Flticeni aprobat de ctre Cons iliul Local n 1998; Date de analiz i opiuni de la Consiliul Local al municipiului Flticeni. Planul Local de Dezvoltare Durabila a municipiului Flticeni n perioada 2007-2013
Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni a fost elaborat avand in vedere prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele mai importante documente de programare si care contribuie la implementarea strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare nationale, dupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), si a prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR).
Planul Urbanistic General se bazeaza pe obiectivele si prioritatile stabilite in documente/ strategii nationale si judetene, precum: Planul National de Actiune pentru Mediu; Planul Regional de Actiune pentru Mediu, Regiunea Nord-Est; Strategia i Programul judeean de protecia mediului; Planul Local de Aciune Pentru Mediu (PLAM), judeul Suceava; Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei - orizont 2025; Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Nord-Est; Planul National de Gestiune a Deseurilor; Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 Energie sigura, accesibila si curata pentru Romania; Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a managementului integrat al deseurilor solide; Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor; Strategia Nationala pentru protectia atmosferei. II. Aspecte privind starea mediului 2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera. 2.1.1. Descrierea cadrului fizico geografic
Localizare Municipiul Falticeni este situat n podiul cu acelai nume, subunitate geografica a Podiului Sucevei. Localitatea este cantonat n bazinului hidrografic al rului Somuzul Mare i este aezat la intersecia coordonatelor geografice 47028' latitudine nordica si 26018' longitudine estica, si la altitudinea medie de 348 m fata de nivelul Marii Negre. Municipiul Flticeni este situat n partea central-sudic a judeului Suceava i are urmtorii vecini: la nord: comuna Bunesti; la nord-vest: comuna Rdeni; la nord-est: comuna Hrtop; la sud-vest: comuna Baia; la sud-est: comuna Preuteti Relief Relieful zonei Flticeni este format din dealuri si lunci. Spre vest sunt dispuse culmile munilor Stnioara (altitudine maxima 1531 m). n fata lor se aeaz dealurile subcarpatice (Dealul Ciocan, Dealul nalt, Culmea Pleului). Mai aproape apare culoarul depresionar al Vii Moldovei cu numeroase terase si dealuri aluvionare. Spre est, pn la Valea Siretului, se ntinde o alta regiune geografica Podiul Flticeni, cu dealuri cu versani asimetrici a caror naltime este sub 500 m.
Ansamblul de nlimi i vi confer imaginea unui amfiteatru natural, datorit distribuiei n trepte a reliefului, ncepnd cu partea sud-vestic (avnd altitudini de aproximativ 350 de m) i finaliznd cu zona nord estic , relativ plan, cu cu altitudine de 260m. n ansamblu, relieful actual al Flticeniului este sculptural, ns la modelarea acestei regiuni au contribuit, aa cum era firesc, factori de denudare, care au generat forme de relief de acumulare. La acestea se mai adaug i formele de relief antropic, specifice oricrei regiuni populate. Geologie Zona este situat in partea nord-vestic a platformei Moldoveneti, platform ce reprezint o unitate geo structural distinct, dar aparinnd platformei Ruse. Din punct de vedere stratigrafic aceast unitate este reprezentat de dou mari complexe stratigrafice: - fundamentul cristalin, de vrsta proterozoic, caracterizat prin roci metamorfozate de tip isturi cristaline cutate, aflate in zona la o adncime de aproximativ 1000 m. - cuvertura sedimentar dispus discordant i transgresiv peste fundamentul cristalin alctuit din depozite sedimentare Fundamentul cristalin Din punct de vedere al genezei acestei formaiuni de vrsta proterozoica, putem spune c fundamentul cristalin s-a format intr-un stadiu evolutiv de tip geosinclinal. Din punct de vedere petrografic n interiorul acestei formaiuni, dup D.Giuc i V.Ianovici (1961), distingem patru complexe: complexul paragnaiselor cu microclin complexul micaisturilor cu granai, andaluzit si sillimanit. complexul micaisturilor cu epidot, a pegmatitelor si al isturilor amfibolitice.
complexul epimetamorfic a fost interceptat cu cteva foraje adnci executate la Iai (la -1121 m), Popeti (la -1370 m), Btrneti (la -1008m) i Todireni (la -950 m), Bodeti (3950 m). Soclul este exclusiv cristalin, fiind caracterizat din punct pe vedere litologic de roci cuaro-feldspatice, gnaise oculare, paragnaise cu plagiocalzi, larg cristalizate i intruziuni granitice. Natura soclului variaz de la est spre vest, fiind de tip podolic pn la falia Siretului, de natur scitic ntre faliile Siretului i Solca i probabil de tip moesic sub pnzele Orogenului Carpatic. Vrsta ultimului metamorfism care a afectat formaiunile soclului determinat prin msurtori radiometrice, este de 1600 mil. ani, ce corespunde cu micrile karelianelsoniene din Proterozoicul mediu. Tectonica Din punct de vedere tectonic zona se caracterizeaz prin falii cu orientarea NNV-SSE care afecteaz fundamentul cristalin deci implicit i cuvertura sedimentara dar cu o intensitate mai mic, datorata plasticitii rocilor din cuvertura. Acestea snt nsoite de falii de sprijin perpendiculare pe faliile principale, care au ns srituri mult mai mici. Din punct de vedere plicativ nu exist fenomene majore stratele fiind in general paralele avnd o cdere de aproximativ 15 grade spre vest. La nivel de
10
fundament cderea este tot spre vest dar in trepte, fapt datorat fenomenului de subducie al platformei Moldoveneti sub orogenul carpatin. Exist dou tipuri de cderi, astfel; Cderea fundamentului i a cuverturii paleozic - mesozoice spre vest i sud, n lungul unor fracturi: soclul apare la zi pe Nistru, la 950 m la Todireni (lng Iai), la 1370m la Popeti (vest Iai); depozitele paleozoice s-au interceptat la 70 m laRdui Prut i la 1734 m la vest de Siret; depozitele badeniene apar la zi pe Prut, la -100 m pe Jijia, la -1500 m n faa Orogenului carpatic i sub orogen adncimea crete accentuat, ntre -2000 i -5000 m. Cderea depozitelor de suprafa, sarmaian -meoiene, de la NV spre SE. Nivelele reper (nivelele de gresii, calcarul oolitic de Repedea, tuful de Nuasca - Ruseni) au nclinri de sub 10 grade (4-8 m/km) spre sud-est, probabil datorit nlrii mai accentuate a sectorului nordic al platformei n micrile postmoldavice. Din punct de vedere al stratificaiei, direcia stratelor este data de fenomenul de retragere a marii Sarmaiene spre SE, aceasta fiind prin nclinare i direcia de stratificare, o stratificare regresiv. Clima Clima oraului se ncadreaz tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podi. Temperatura medie atinge 7-8 C, cantitate medie anual a precipitaiilor 621 mm. Cea mai ridicat temperatur nregistrat la Flticeni a fost de +37 C (la 16 august 1905)(+40*C 18 iulie 2007)(44/45 iulie 2008), iar cea mai sczut 30 C (la 2 ianuarie 1909 i 24 ianuarie 1950). Temperaturile medii anuale de primvar sunt destul de sczute (+1,5 C n martie, +8,1 C n aprilie) ceea ce are drept urmare nflorirea trzie a pomilor i prin aceasta evitarea ngheurilor i brumelor. Fenomenul de seceta este rar si de scurta durata. n timpul verii ploile au uneori caracter de aversa, producnd pe terenurile n panta eroziune de suprafaa si de versant. Vara se nregistreaz accidental fenomenul de grindina. Grosimea stratului de zpad are o medie multianuala de 7,8 cm. Vnturile dominante sunt din sud-est (21,3%) si nord-vest (19,5%). Durata de strlucire a soarelui este n medie de 1.925 ore/an. Primul nghe timpuriu de toamna se nregistreaz n luna octombrie, iar ultimul nghe trziu de primvar n luna aprilie. Elementele climatice sunt inregistrate la statia meteorologica Flticeni si postul pluviometric Flticeni, avind urmatoarele valori: Element climatic radiatia solara globala temperatura medie multianuala temperatura medie lunara pozitiva temperatura medie lunara negativa amplitudinea termica medie temperatura maxima absoluta temperatura minima absoluta amplitudinea termica absoluta umiditatea aerului nebulozitatea zile de inghet zile de iarna precipitatii medii multianuale = = = = = = Valoare < 11 8,1 17,0 - 4,7 21,7 36 - 33,9 69,9 75,8 5,8 138 60-70 623,4 75,8 U.M. kcal/cm2 C C C C C C C % zecimi de cer zile/an zile/an mm/an mm/an Sursa/Data Atlasul climatologic Statie climatic (iulie) (ianuarie) 15.08.1954 11.01.1940
in sezonul rece
11
precipitatii maxime precipitatii minime evapotranspiratia
671,9 189,8 352,8 129,3 75,8 1023,4 478,8 320
mm/an mm mm mm mm mm mm mm
in sezonul cald Primavara Vara Toamna Iarna
Se produc abateri de la valorile medii anuale, in cursul anilor, datorita si inversiunilor de temperatura, foarte frecvente in zona, din cauza reliefului depresionar. Precipitatiile cazute in zona sunt direct proportionate cu temperatura aerului, originea maselor de aer si dinamica acestora, orografia si localizarea geografica: remarcindu-se continentalismul moderat datorat persistentei maselor de aer estice (continentalizate), dar se inregistreaza si ploi torentiale care produc viituri. numar zile cu strat de zapada = 90 - 112 zile/an (datorat climei reci si umede);
regimul eolian este influentat de intensitatea centrilor barici, orografie, altitudine si orientarea reliefului, astfel: directia si viteza vinturilor este influentata de adapostul aerodinamic, predominante fiind cele dinspre nord -vest, vest si nord - est, viteza acestora ajungind la 2,5 m/s, dar apar si perioadede calm, inclusiv circulate de tip brize. ' In zona se produc si fenomene meteorologice ca: bruma, roua, ceata, chiciura, polei si grindina.
2.1.2.
Factorul de mediu: apa
Apele de suprafa Localitatea Flticeni este amplasat n bazinul hidrografic Siret, rul Moldova cod cadastral XII.1.40 XII, subbazinul Somuzul Mare, cod cadastral XII 1.021.00.00.0. La nivelul municipiului Flticeni omuzul Mare alimenteaz trei iazuri mari cu o suprafa total de 600 ha i un volum de 1,2 milioane mc. Captrile n vederea alimentrii cu ap a municipiului se afla localizate pe valea rului Moldova din apele freatice cantonate n depozitele interfluviale i de teras. Debitul maxim aprobat pentru exploatarea apelor de suprafa este de 350 l/s, iar pentru exploatarea din resurse subterane, de 150l/s. Evaluarea calitii apelor de suprafa const n monitorizarea parametrilor biologici i fizico-chimici. Conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea stabilirii strii ecologice a corpurilor de ap, se disting 5 clase de calitate. Pentru evidenierea strii de calitate a apelor de suprafa, n cursul anului 2007, reprezentanii Ageniei de Protecia Mediului Suceava au prelevat probe de ap de suprafa din principalele cursuri de ap ce strbat zona municipiului Flticeni. n urma analizelor efectuate se desprind urmtoarele aspecte:Rul omuzul Mare se ncadreaz n categoria I de calitate pe 105 k m (din totalul de 141 km strbtui n judeul Suceava), iar pe o lungime de 36 km se ncadreaz n clasa a II-a de calitate ca urmare a excesului de nutrieni;
12
Lacurile Pentru evaluarea calitii apei n raport cu gradul de troficitate, n cursul anului 2007, reprezentantii Ageniei de Protecia Mediului Suceava au prelevat probe de ap din iazurile din zona municipiului Flticeni. In urma analizelor efectuate se desprind urmtoarele aspecte: cele trei iazuri de pe cursul prului omuzul Mare se ncadreaz n categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic i n categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic; De asemenea, n anul 2008, reprezentanii APM Suceava au monitorizat calitatea apei din lacurile din zona municipiului Flticeni. n urma analizelor efectuate n luna iulie 2008 s-a constatat o imbunatire a calitii acestora, toate cele trei lacuri fiind ncadrate n categoria I de calitate din punct de vedere fizico-chimic. Apele subterane Factorii care influeneaz calitatea apelor subterane sunt n mare parte identici cu cei ce influeneaza calitatea apelor de suprafaa. Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) i minerale dizolvate (bicarbonai i sulfai de calciu i magneziu dizolvai din roci; azotai i cloruri de sodiu, potasiu, calciu i magneziu dizolvate din sol i detritusuri organice; sruri de fier i mangan). Activitile menajere fac ca aceste substane s ajung n apa subteran, datorit exfiltraiilor din fosele septice sau canalizrile neetane, infiltraiilor din apele de suprafaa, dizolvrii substanelor din reeaua de ap potabil (detergeni, azotai, sulfai i ali produi de degradare a substanelor organice, sruri i ioni dizolvai). Apele uzate rezultate n urma activitilor industriale sunt evacuate n receptori naturali. Srurile dizolvate n apele uzate industriale pot ajunge prin intermediul apelor de suprafa n sol, de unde se pot infiltra n subteran putnd afecta calitatea panzei freatice. 2.1.3. Factorul de mediu: aer
Poluarea atmosferei reprezint unul dintre factorii majori care afecteaz sntatea i condiiile de via ale populaiei din aglomerrile urbane. Disconfortul produs de fum i mirosuri, reducerea vizibilitii, efectele negative asupra sntii umane i a vegetaiei produse de pulberi i gaze nocive, daune asupra construciilor datorate prafului i gazelor corozive, precipitaiile acide, se nscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor urbane. Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a polurii, noxele evacuate n aer afectnd direct i indirect, la mic i la mare distan, att elementul uman ct i toate celelalte componente ale mediului natural i artificial (construit). Principalele cauze care genereaz poluarea atmosferei sunt reprezentate de: - traficul rutier din zonele de circulaie intens continu (arterele de circulaie pe care se desfaoar traficul greu, inclusiv transportul n comun, peste care se suprapune traficul de tranzit, inclusiv traficul greu); - gestionarea necorespunztoare a deeurilor menajere; - diminuarea suprafeelor acoperite cu vegetaie forestier; - activitile industriale (prelucrarea produselor petroliere, producia de autovehicule) i prestri servicii (distribuie gaze naturale i produse petroliere, spltorii, service auto i pentru aparatura electrocasnic); - activitile de demolri i construcii;
13
- producerea agentului termic i a apei calde pentru locuine, spaii comerciale i instituionale; - prepararea hranei (prin mijloace proprii i uniti specializate); Aceste surse genereaz o gam de poluani atmosferici comuni marii lor majoriti, care se constituie la rndul lor n categoria poluanilor tipic urbani. Acetia sunt formai dintr-un complex de substane sub forma de aerosoli i gaze, cu efecte negative att prin aciune singular, ct i sinergic. Majoritatea poluanilor gazoi generai de sursele urbane i anume: oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, compuii organici volatili au natura acid, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci i a tuturor celorlalte componente ale mediului natural i artificial. Mai mult, unii dintre aceti poluani primari conduc, datorit prezenei apei n atmosfera i reaciilor fotochimice, la formarea unor poluani secundari, dintre care n primul rnd oxidanii fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigenat, acid formic etc.), acidul sulfuric i acidul azotic cu un grad de agresivitate ridicat. Agresivitatea poluanilor urbani primari i secundari se manifest nu numai asupra sntii umane, prin creterea morbiditii i a mortalitii, ci i asupra construciilor civile i industriale. Astfel, aerosolii solizi i lichizi precum i gazele acide i puternic oxidante determin creterea substanial a ratei de coroziune i de degradare a materialelor: beton, metal, sticla, lemn, cauciuc, vopsele etc. Aceasta are drept consecin apariia unor daune serioase asupra mediului urban construit: locuine, instituii, strzi, monumente arhitectonice, opere de art etc. Efectul acestor daune se rasfrnge desigur tot asupra factorului uman, nu numai n plan economic (cheltuieli de ntreinere, restaurare, conservare), ci i n plan psihic i moral att la nivelul individului ct i cel al societii. Al treilea factor asupra cruia se repercuteaz n mod direct poluarea atmosferei este vegetaia. n marile aglomerri urbane nu se pune problema plantelor de cultura pentru ca daunele s fie privite din punct de vedere economic, ci este vorba de spaiile verzi, plantele ornamentale, parcurile att de necesare populaiei. 2.1.4. Factorul de mediu: sol
Solul reprezint factorul de mediu care integreaz toate consecinele polurii constnd n creterea concentraiei ionilor de hidrogen (pH), modificarea compoziiei, eliberarea ionilor metalici cu efecte negative asupra vegetaiei, asupra apei subterane i chiar a omului, direct sau indirect prin alimentaie i apa. Calitatea solului n intravilanul municipiului Flticeni este afectat n principal de: 2.1.5. gestiunea necorespunztoare a deeurilor menajere; traficul auto i feroviar - indirect prin noxele degajate n aer; urbanizarea forat - prin schimbarea destinaiei iniiale a terenurilor; dezvoltarea industrial a oraului n perioada 1960 - 1989. Biodiversitatea
Biodiversitatea este componenta care exprima calitatea mediului si contribuie activ la modelarea altor factori care influienteaza echilibrul intr-un ecosistem antropic sau natural. Pentru un ecosistem antropic (asezare urbana in special) conform prevederilor Ordonanei de Urgen 114/2007, autoritile administraiei publice locale din Romania au obligaia de a asigura din terenul intravilan o suprafa de spaiu verde de minimum 20 m/locuitor, pn la data de 31 decembrie 2010 i de minimum 26 m/locuitor, pna la data de 31 decembrie 2013.
14
In acest context, situatia actuala a intravilanului in orasul Falticeni se prezinta astfel: suprafaa majoritar a intravilanului municipiului Flticeni este ocupat de zona de locuine i funiuni complemetare reprezentnd un procent de 67,50% din total intravilan, iar raportat la suprafaa ntregii uniti administrativ teritoriale suprfaa ocupat de zona de locuine i dotri complementare reprezint o treime din total. Din toalul Zonei de locuine i funciuni complementare11% reprezint proporia locuinelor colective, restul fiind ocupat de locuine individuale cu maxim P+2 niveluri. Zona unitilor industriale i de depozitare, ocup locul doi n ierarhia zonificrii funcionale reprezentnd un procent de 11% din totalul intravilanului existent. n prezent zonele destinate unitilor industriale i de depozitare sunt destructurate, prezentndu-se ca nite teritorii urbane pentru care sunt necesare msuri de reabilitare i restructurare urban. Prin valoarea terenurilor pe care sunt amplasate zonele unitilor industrial i parial a construciilor, activitile economice pot fi relansate, att n domeniul productiv, ct i al serviciilor. Zona cilor de comunicaie ocup suprafee de 59,47 ha (5,69% din intravilan). Trebuie menionat faptul c n aceast suprafa sunt incluse teritoriile ocupate drumuri nationale, ci ferate, autogri i helioport. Restul cilor de comunicaie (carosabil i pietonal) fiind distribuite pe celelalte zone funcionale n funce de distribuia teritorial. Zona cu funciuni complexe, instituii i servicii de interes public include construciile pentru nvmnt, sntate, cultur, culte, administraie, complexe comerciale etc. situate att n zona central a municipiului Flticeni, ct i n afara acesteia. Componentele biodiversitatii se regasesc in zona spaiilor verzi, sport, agrement si protecie. Pe o suprafa de 30,0738 ha (aproximativ 10,074 mp/cap de locuitor) exista specii ornamentale cultivate dintre care enumeram: - arbori de nlime mare (peste 20 m): Abies alba (brad), Picea abies Inversa (molid plngtor), Pinus strobus (pin neted), Quercus robur (stejar), Robinia pseudoacacia (salcm), Tilia sp. (tei); arbori de nlime mijlocie (10-20 m): Acer negundo (arar american), Acer platanoides (paltin de cmp), Populus sp. (plop), Aesculus hippocastanum (castan slbatic), Catalpa bignonioides (catalpa), Salix sp. (salcie), Ulmus sp. (ulm), Juglans regia (nuc), Prunus domestica (prun), Morus sp.(dud); arbori de inaltime mic (pn la 10 m): Abies concolor (brad alb), Magnolia quinquepeta Nigra (magnolia roz nchis), Eleagnus angustifolia (slcioar), Prunus cerasifera (corcodu), Armeniaca vulgaris (caisul). - arbuti ornamentali: arbuti nali (peste 2 m): Thuja occidentalis, Thuja orientalis (tuia), Syringa vulgaris (liliacul); arbuti mijlocii (0,72,0 m): Spiraea vanhoutei (cununia), Hibiscus syriacus (zamosia); arbuti mici (sub 0,7 m): Juniperus sibirica (ienupr pitic), Buxus sempervirens (merior). - specii floricole erbacee: Antirrhinum majus (gura-leului), Begonia semperflorens (begonia), Callistephus chinensis (margarete), Lobellia erimus pendula, Petunia grandiflora, Petunia grandiflora pendula (petunii), Portulaca grandiflora (floarea de piatr), Salvia splendens (salvie), Tagetes erecta, Tagetes patula (crie, vzdoage), Bellis perenis (banui),Viola wittrokiana (panselua); Tulipa sp.,(laleaua) Dalia variabilis (gherghina), Chrysanthemum indicum (tufnica). In parcurile din orasul Falticeni se remarca specia Magnolia acuminata- specie exotica de mare valoare ornamentala, datorita florilor foarte frumoase, placut mirositoare si a frunzelor mari.
15
Flora spontana Pe suprafete reduse sunt pajiti naturale secundare n majoritatea lor situate pe terenuri n pant, supuse influenelor antropice si eroziunii. Ele sunt formate n special din specii mezofile i mezo-higrofile grupate in Molinio-Arrhenatheretea cu specii carasteristice pentru asociatia Anthoxantho-Agrostetum capillaris Silinger 33. Speciile mai importante sunt: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Festuca rubra, Leontodon autumnalis, Lolium perenne, Phleum pratense, Trifolium repens, Leucanthemum vulgare, Polygala vulgaris, Festuca pratensis, Holcus lanatus, Trifolium pannonicum, Deschampsia caespitosa, Trifolium hibridum si Origanum vulgare. Fanerofitele sunt reprezentate de esene slabe care se grupeaz sub form de zvoaie cu urmatoarea compozitie floristica: Salix alba, Salix fragilis, Polpulus alba, Populus nigra, Galium rubioides, Glechoma hederacea, Lycopus europaea, Eupatorium cannabinum, Clematis vitalba, Cucubalus baccifer, Calystegia sepium, Sambusus nigra si Melandrium album. Aceste specii prefer locurile mai umede. n zone mai puin umede se ntlnesc specii de esenta tare cum ar fi: Quercus robur., Ulmus glabra., Carpinus betulus si esenta moale Tilia cordata. Pe terenurile agricole sunt culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, gru, porumb), culturi care stau la baza dezvoltarii sectorului zootehnic si a industriei prelucratoare. Fauna Creterea animalelor este o preocupare pentru multi locuitori de la periferia acestui oras. Majoritatea sunt persoane particulare cu maximum 5 capete de animale. Cele mai mari venituri din cresterea animalelor il realizeaza S.C. Piscicola S.A. de pe cele 600 ha luciu de ap recoltnd anual peste 300 tone de pete. Pe lacurile de la Falticeni (Somuzu I, Somuzu II, Podeni-Podeni, Groapa Vladichii) sunt inventariate 33 de specii de pasari incluse in Anexa I Directiva Pasari si in Conventia de la Berna (Trelea, J. Muller-2009). Specia Botaurus stellatus Egretta garzetta Ardea alba Ciconia ciconia Athya nyroca Circus aeruginosus Falco tinunculus Charadrius dubius Clidonias hybridus Alcedo atthis Apare neregulat In migratie; neregulat Observatii Anexa I + + + + apare + + + + Conventia Berna + + + + + + +
16
Merops apiaster Upupa epops Dendocopos syriacus Riparia riparia Hirundo rusticana Delichon urbica Motacilla flava Motacilla alba Erithacus rubecula Saxicola rubetra Saxicola torquata Phoenicurus ochruros Sylvia atricapilla Hippolais icterina Acrocephalus schoenobaenus Muscicapa striata Parus coerulens Parus major Oriolus oriolus Fringilla coelebs Carduelis carduelis Carduelis chloris Emberiza schoeniculus
+ -
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
17
Speciile de pasari sunt deranjate mai ales de sporturile nautice si uneori sunt afectate de poluarile accidentale de pe Somuz (1998, 2001- poluare produsa cu cianuri si amoniu de la fabrica Metadet Chimia Falticeni). Unele specii au habitatul de hranire in jurul lacurilor, mai ales pe terenurile agicole cultivate cu diferite specii de plante cerealiere. 2.1.6.Conservarea resurselor naturale n ntreaga activitate antropica se urmareste folosirea rationala a resurselor naturale (apa, aer, sol, flora, fauna spontana, energie solara, eoliana, geotermala, minerale) si corelarea activitatii de sistematizare a orasului Falticeni cu masuri de protejare a factorilor naturali, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale (deseuri) . Prin acumularea deseurilor activitatilor umane se altereaza calitatea factorilor de mediu. Aceste alterari se exprima prin dezechilibre n fauna, flora, in sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele urbane. Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: prea multor automobile, tehnologii vechi si poluante. Cile de limitare i/sau eliminare a degradrii factorilor de mediu: 1) Management corespunztor pentru asigurarea apei i probleme de canalizare i epurare a apelor uzate extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul mun. Flticeni cat i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aduciune i alimentare cu ap; 2) Necesitatea dezvoltarii i ameliorrii sistemului de spaii verzi prin : - reamenjarea parcurilor existente - instalarea reelelor de hidrani - dotri si amenajri la pepinierele Gvana si Mrcineni, urmrind mbuntirea i diversificarea sortimentelor de plante dendrologice; - conservarea tuturor suprafeelor spaiilor verzi i ntreinerea corespunztoare a acestora; - extinderea plantrilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon; - toaletarea si tierea arborilor uscai; - extinderea reelei de hidrani pentru udat; - asigurarea unei stri fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi. - Pentru eliminarea poluarii aerului din cauza traficului este necesar realizarea unor centuri de ocolire a municipiului Flticeni. 3) Necesitatea implementrii unui sistem integrat de gestiune a deeurilor, respectand principiile: - prevenirea apariiei deeurilor; - minimizarea cantitii de deeuri produse; - promovarea reciclrii i reutilizrii; - optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. 4) Diminuarea efectelor fenomenelor naturale prin refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesar i aplicarea msurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic si agricol ct mai bun. 2.1.7. Arii si obiective protejate n municipiul Flticeni i zona limitrof exist o arie natural protejat de interes comunitar ROSPA0064 definita pentru o suprafata de 659,8 ha.
18
Suprafata ROSPA 0064 este definita ca: "Lacuri amenajate pe valea omuzului Mare, n amonte de municipiul Flticeni primul lac fiind chiar in municipiu. Lacurile sunt nconjurate de terenuri agricole dar i de puni, fnee i livezi. Este un important loc de popas pentru psrile migratoare, adpostete regulat peste 20 000 de psri de ap migratoare. Harta ntregului municipiu cu evidenierea ROSPA 0064:
19
Coordonatele sitului: Lat: N-472860 Long: E-261725 Speciile de psri enumerate n anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod A022 A021 A031 A081 A338 A060 A197 A031 A027 A026 A193 A002 A001 A151 A068 A393 A023 A196 A166 A140 Specie Populatie:Rezidenta Cuibarit 23-30 p 2-4 p 3-7 p 3-5 p 40-80 p 200-350 i 250-450 i 300-600 i 80-120 i 200-250 i 50-100 i 2-20 i 1-8 i 200-280 i 30-70 i 200-400 i 300-500 i 800-1500 i Iernat Pasaj Sit Pop. D D D D D D D D D D D D D D D D D B B C B Conserv. Izolare Global Ixobrychus minutus Botaurus stellaris Ciconia ciconia Circus aeruginosus Lanius collurio Aythya nyroca Chlidonias niger Ciconia ciconia Egretta alba Egretta garzetta Sterna hirundo Gavia artica Gavia stellata Philomachus pugnax Mergus albellus Phalacrocorax pygmeus Nycticorax nycticorax Chlidonias hybridus Tringa glareola Pluvialis apricaria
5000-8000 i D
1500-3000 i D
Lacurile sunt nconjurate de terenuri agricole, dar i de puni, fnee i livezi. Este un important loc de popas pentru psrile migratoare, adpostete regulat peste 20.000 de psri de ap migratoare. Pe lng rae, pescrui, strci, etc., dac condiiile de hrnire sunt favorabile (se formeaz bancuri de nmol), n timpul migraiei poposesc aici stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lng i n amonte de localitile Pocoleni i Podeni cuibresc multe specii legate de ap, ca eretele de stuf (Circus aeroginosus), buhaiul de balt (Botaurus stellaris), strcul pitic (Ixobrichus minutus), etc. Este unul dintre foarte puinele locuri din interiorul rii unde n unii ani cuibrete chira mic (Sterna albifrons). Vulnerabilitate: 1. braconaj 2. vntoarea n zona locurilor de cuibrire a speciilor periclitate 3. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 4. deranjarea psrilor ichtiofage n zona de cuibrire a speciilor ocrotite 5. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor, pe zone de es 6. prinderea psrilor cu capcane 7. pescuitul sportiv n imediata vecintate a cuiburilor speciilor periclitate 8. electrocutare si coliziune in linii electrice 9. pescuitul sportiv n mas care deranjeaz psrile migratoare 10. practicarea sporturilor extreme: barc cu motor, maini de teren, motor de cross, enduro 11. arderea stufului n perioada de cuibrire
20
12. arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor) 13. turismul in mas 14. nmulirea necontrolat a speciilor invazive 2.1.8. Factorul social a)Populatia- evolutie si potential Potrivit datelor Recensmntului din anul 2002, populaia stabil a municipiului Flticeni era de 29787 locuitori, din care feminin 15621. Conform datelor furnizate de Direcia de Statistic Suceava, populaia municipiului Flticeni a cunoscut, n perioada 1930 - 2008, urmtoarea evoluie: An 1930 Total 472111 judet Municipiul 11894 Falticeni 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2005 2006 2007 2008
488759 507674 13130 13904
572781 633899 701830 688435 705752 705730 705878 706407 17839 20656 32807 29787 30453 30315 30033 29852
Structura pe sexe a populaiei este prezentat pentru anii 1977 - 2008 astfel: An Sex Total judet din care Municipiul Falticeni din care An Sex Total judet 1977 F B F 633899 321765 312134 20656 11018 9638 2005 F B F 705752 356889 348863 30453 15826 14627 1992 B F 351315 15621 2007 B F B F 705878 357003 348875 30033 15671 14362 701830 355106 346724 32807 17132 15675 2006 705730 356891 348839 30315 15792 14523 2002 B 688435 337120 29787 14166 2008 B 706407 357220 349187 29852 15542 14310
din care Municipiul Falticeni din care
Raportul intre sexe procentual la nivel de judet si municipiul Flticeni este urmtorul: Ani 1977 1992 2002 2005 2006 2007 2008 Sexe F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) F(%) B(%) Judetul 50,76 49,24 50,60 49,40 51,03 48,97 50,57 49,43 50,57 49,43 50,58 49,42 50,57 49,43 Suceava Municipiul 53,34 46,66 52,22 47,78 52,44 47,56 51,97 48,03 52,09 47,91 52,18 47,82 52,06 47,94 Falticeni
21
Structura pe grupe de varste la nivelul recensamntului din anul 2002 este urmtoarea: Grupa de varsta (ani) 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75- .. Nr. 1443 1704 2767 3135 1991 1915 2724 2247 2806 2266 1795 966 1288 1065 803 872 % 4,84 5,72 9,29 10,52 6,68 6,43 9,14 7,54 9,42 7,61 6,03 3,24 4,32 3,58 2,70 2,93
Valoarea densitii la nivelul teritoriului administrativ al municipiului Flticeni este de 2494,72 loc./km2, calculat la o suprafa de 11,940 km2 - teritoriu intravilan. Natalitatea, ca fenomen demografic, este msurat prin rata natalitii care reprezint numrul de copii nscui vii la 1000 de locuitori ntr-o perioad determinat (un an calendaristic). Comparativ cu datele nregistrate la nivelul judeului Suceava, la nivelul municipiului Flticeni se nregistreaz un spor natural pozitiv. Mortalitatea se msoar tot cu ajutorul unei rate care reprezint numrul celor decedai la 1000 de locuitori ntr-o perioad determinat (un an calendaristic), iar importana acestui fenomen demografic deriv din faptul c el este i un indicator al calitii vieii, fiind direct influenat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sntate i nivelul de educaie, dar i de factori ecologici. Numrul persoanelor decedate n 2008 este de 262 persoane. Datele absolute pentru anii 2002,2004,2008 sunt: Ani Nascuti vii Decedati Spor natural Casatorii Divorturi Nascuti morti 2002 94 88 6 75 26 1 2004 154 119 34 114 36 1 2008 153 114 39 110 36 1
22
Decedati sub 1 an Datele RELATIVE - RATE/1000 LOCUITORI pentru anii 2002 - 2008 sunt: Ani NATALITATEA MORTALITATE GEN. SPOR NATURAL NUPTIALITATE DIVORTIALITATEA MORTINATALITATEA* MORTALIT. INFANT** *) la 1000 nascuti (vii+morti) *) la 1000 nascuti vii 2002 9,2 8,5 0,6 7,3 2,6 9,1 16,5 2003 7,0 6,4 0,6 6,1 2,2 6,5 14,5 2004 11,6 9,0 2,6 8,6 2,7 6,7 16,5
2 2005 11,9 9,3 2,6 8,2 2,4 6,8 17,3
3 2006 11,9 8,6 3,3 8,2 2,3 4,6 13,4 2007 11,5 9,0 2,5 8,9 2,4 5,7 11,1
2 2008 11,9 8,9 3,0 8,6 2,8 3,6 11,3
Miscarea natural i migratorie a populaiei, pe municipiul Flticeni n anii 2006, 2007, 2008: Ani Nascuti vii Decedati Spor natural Stabiliri de domiciliul in municipiu Plecari cu domiciliul din municipiu Soldul schimbrilor de domiciliu Imigranti Emigranti Soldul miscarii externe Structura etnic populaiei municipiului Flticeni Romani Rusi si lipoveni Rromi Maghiari Germani Evrei Greci Polonezi Ucraineni Alta etnie TOTAL 20266 32328 29263 29905 29878 29501 2 161 254 278 265 315 0 159 168 177 88 115 34 44 33 38 41 45 29 29 21 21 19 20 201 52 18 14 14 9 104 17 11 5 0 2 10 5 5 6 0 0 7 11 4 5 5 3 3 1 10 5 5 23 20656 32807 29787 30453 30315 30033 29359 250 176 32 20 9 2 0 3 0 29852 2006 315 226 89 350 565 -215 5 22 -17 2007 290 270 20 345 570 -225 8 20 -12 2008 312 262 50 382 603 -221 15 10 5
23
b) Echiparea edilitara 1) Alimentarea cu apa si canalizare - Resursele de ap. Reeaua hidrografic a Municipiului Flticeni cuprinde ape de suprafa i subterane. Municipiul este mrginit pe latura de nord, pe o lungime de 5 km, de Rul omuzul Mare (cu un debit Q = 1,2 m3/s), fiind traversat de afluenii acestuia Prul Trgului i Prul Buciumeni. La nivelul municipiului, omuzul Mare alimenteaz trei iazuri cu o suprafa total de 600 ha i un volum de 1,2 milioane mc., cu importan piscicol i de agrement. La o distan de 9 km se afl Rului Moldova, cea mai important arter hidrografic din zon (20 mc./s locaia Baia), ce se remarc pozitiv din punct de vedere al calitii apei, att sub aspect fizic ct i chimic. Acesta conine ape potabile att sub raport termic, ct i al mineralizaiei. n zon se gsesc ape freatice de bun calitate, n depozitele de teras la adncimi de 5 10 m i de lunc la adncimi sub 1 metru, favoriznd local nmltinirile. De asemenea se evideniaz la adncimi mari (250 300 m) ape subterane cu debite de peste 5 l/s, neexploatate, ce ar putea fi utilizate doar n scop industrial, datorit ncrcturii chimice i bact eriologice mari. Apele subterane cele mai rspndite sunt cele de stratificaie din depozitele interfluviale deschise pe versani la altitudini absolute de 305-375 metri, cantonate n depozitele nisipoase ale Sarmaianului superior. Primul strat acvifer, cu o suprafa de alimentare redus, are debite mici, cu variaii nensemnate n timp, cu oscilaii mici ale temperaturii (9-10 0C), iar concentraia n sruri crete n special pentru cloruri (pn la 250 mg/l). Al doilea strat acvifer primete ape meteorice pe aproape toat suprafaa sa, nregistrnd variaii nsemnate de nivel i debit. Alimentarea cu ap potabil a municipiului Flticeni este asigurat de rul Moldova i din apele freatice cantonate n depozitele interfluviale i de teras ale Rului Moldova i omuzul Mare. Debitul maxim aprobat Qmax. pentru exploatarea apelor de suprafa este de 350 l/s, iar pentru exploatarea din surse subterane, de 150 l/s. Staile de captare Baia I i Baia II reprezint sursa subteran de ap potabil a oraului, de foarte bun calitate, iar staia Baia III, situat la 9 km distan, reprezint sursa de suprafa. Se poate renuna, n perspectiv, la captarea apelor de suprafa din rul Moldova, prin decolmatarea puurilor existente i sparea altora noi. Lungime reele ap - 87,4 km din care: conducte de aduciune 16.231 m.l.; conducte distribuie 71.194 m.l.; Apa potabil captat de cele dou staii (Baia I i Baia II), este nmagazinat n rezervoare n zona Pietrari (4 rezervoare ce nsumeaz 1500 mc.) i zona Oprieni (4 rezervoare cu 3050 mc.). Conductele de aduciune de la staiile Baia I i Baia II la rezervoare sunt construite din PREMO i azbociment cu diametrul 250 600 mm i au lungimea de 12 km, cele de distribuie sunt din font, oel laminat i azbociment cu diametrul 80 250 mm i nsumeaz 94 km. Gospodarirea durabila a apelor, in concordanta cu legislatia actuala din domeniu, implica si asigurarea calitatii apelor prin protectia impotriva oricarei forme de poluare si modificare a caracteristicilor lor. Acest lucru presupune pastrarea distantelor de protectie sanitara conform Legii nr. 310/2004 - Legea Apelor si Hotararea de nr. 930/2005 - "Normele speciale privind zonele de protectie sanitara si hidrogeologica".
24
2) Canalizarea Reeaua de canalizare a oraului pentru ap rezidual este veche, cu perioada de serviciu depit, ceea ce impune nlocuirea ei cvasitotal. Din punct de vedere al polurii reelei hidrografice se constat: -Rul Moldova prezint un grad foarte sczut de poluare (clasa I i II), dar n cretere datorit n principal exploatrilor de tip forestier din zon; -Rul omuzul Mare este protejat de poluarea cu reziduuri industriale i menajere printr-o staie de epurare. Analizele efectuate zilnic pe cursul rului omuzul Mare, n aval de staia de epurare, au indicat o ap la clasele a II-a i a III-a de calitate, pentru 7 indicatori chimici, iar pentru coninutul n NH4 i substane organice n categoriile IV, respectiv V de calitate. Se constat o diminuare a gradului de poluare ncepnd cu anul 1993, datorit n principal restructurrii industriale. Apele freatice sunt de foarte bun calitate (pure din punct de vedere bacteriologic n zona de captare Baia I i Baia II). Analizele chimice efectuate pe probe prelevate din fntni indic concentraii mari n diferii compui chimici (cloruri, azotai, sulfai), ce provin din reeaua de canalizare nvechit sau datorit nerespectrii normelor de igien n exploatarea acviferelor. Staia de epurare a apelor uzate: Staia de epurare a apelor uzate, situat la limita de est a localitii, pe cursul Rului omuzul Mare, este n funciune din decembrie 1982. Suprafa iniial era de 3,5 ha, extins ulterior cu nc 2 ha pentru haldele de nmol. Capacitate de epurare: debit mediu proiectat 210 l/s, actual 70-100 l/s. Sistemul de epurare cuprinde 2 canale colectoare, 41 reele de canalizare, sistem de epurare mecano-biologic, grtare, deznisipator, decantoare primare (omogenizatoare), bazin de aerare cu 3 cuve de aerare, 2 decantoare secundare (deservit de 3 staii de pompare) i o hal cu suflante. Posibiliti de epurare: ap menajer i ap industrial. Starea tehnic a staiei este n degradare continu, impunndu-se de urgen retehnologizarea sa. Lungime reele canalizare - 44,5 km; Staie zonal de epurare 1.360 m.p 3)Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electric: - reea de medie tensiune (20 KV) 507,75 km. (271,75 Km pozat subteran, 23 km aerian) - linie de 6 KV (3,6 km.) - reea joas tensiune (0,4 KV) 129,97 km (60,17 subteran i 69,8 aerian) 4) Alimentare cu gaze Alimentarea cu gaze naturale (reeaua de distribuie) a municipiului Flticeni are n prezent o lungime de 46,5 km Intre anii 2004 2008 lungimea retelei a crescut de la 43,5 Km la 46,5Km 5) Depozite de deseuri menajere Managementul deeurilor solide este deficitar din punct de vedere al proteciei mediului, acesta nefiind n concordan cu prevederile legislaiei romne n vigoare i directivele Uniunii Europene. Colectarea deeurilor menajere se face zilnic, iar transportul se realizeaza cu masinile societatii GOSCOM SA pana la rampa de gunoi de la Tg. Neamt (groapa de gunoi de la Antileti- 4 km de municipiul Falticeni- este inchisa din iulie 2010).
25
Punctele de colectare a deeurilor menajere de la asociaiile de locatari constituie un focar de mbolnvire pentru populaie. La ora actual, municipalitatea nu dispune de europubele de 240 l i saci de plastic. La nivelul municipiului Flticeni nu se face deocamdat colectarea selectiv a deeurilor refolosibile. Consiliul Local a aprobat nfiinarea serviciului public de colectare a recipientelor din plastic de tip PET. Principalii ageni economici cu cea mai mare contribuie la generarea deeurilor industriale sunt unitile de cherestea i mobil (Forestfalt SA, Dumbrava SA), sticl (STIF S.A.) i produse textile (Fintex S.A., Faltin S.A., Lovers Romania SA.). Deeuri municipale n municipiul Flticeni, colectarea deeurilor municipale se realizeaza prin intermediul unui operator de salubritate, S.C. GOSCOM S.A. infiintata in anul 1998 pentru a raspunde nevoilor de colectare si transport a deseurilor nepericuloase din municipiul Falticeni. SC GOSCOM SA a implementat primul sistem de colectare selectiva din judetul Suceava separand la sursa materialele recuperabile din deseuri atat la asociatiile de proprietari cat si la case. Categoria deeurilor municipale si asimilabile include: Deeuri menajere generate n gospodriile populaiei; Deeuri de tip menajer generate n unitile economico - sociale; Deeuri din comer; Deeuri stradale; Deeuri din parcuri i grdini; Nmoluri de la epurarea apelor uzate; Deeuri din construcii i demolri. Deeuri menajere Principalele componente fizice ale deeurilor menajere sunt: hrtie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticl, geamuri sparte, deeuri din construcii i demolri, paie, cenu, pmnt, etc. Deeuri biodegradabile Deeurile biodegradabile au ca sursa de provenienta industria alimentar, restaurante, hoteluri, cantine, gospodrii particulare, parcuri i grdini. Marele dezavantaj al generrii acestor deeuri cu grad de umiditate ridicat este acela c avnd o apariie regulat i n cantiti relevante, ele pot fi pstrate depozitate doar o perioada scurt de timp. Datorit producerii proceselor aerobe i anaerobe de descompunere, problema a devenit tot mai acut, din cauza impactului negativ tot mai pronunat asupra sntii populaiei i asupra mediului nconjurtor. Deeuri de ambalaje Sunt acele deeuri provenite din comer. Deeurile de ambalaje sunt colectate pe raza ntregului jude de urmtorii ageni economici: S.C. AMBRO S.A. Suceava S.C. REMAT S.A. S.C. ROSAL S.A. S.C. GOSCOM S.A.
26
Deeuri din construcii i demolri Datele referitoare la cantitile de deeuri din construcii i demolri sunt estimative i nu exist o eviden strict a acestora, deoarece acestea se regasesc n amestec cu deeurile menajere, sau sunt depozitate direct de ctre generatori pe suprafee neamenajate. La nivelul judeului nu exista instalaii de sortare, tratare i eliminare a acestui tip de deeuri i este necesar construcia unei platforme de depozitare, cu o capacitate de 15000-20000 tone/an, unde acestea s fie sortate i tratate n vederea valorificrii i eliminrii. Nmoluri Conform noilor reglementari, deinatorii staiilor de epurare trebuie s retehnologizeze instalaiile, astfel nct sa amelioreze calitatea nmolului i s asigure gestionarea corespunzatoare a acestuia. Legislaia n domeniul gestiunii deeurilor prevede reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile eliminate prin depozitare, iar pe viitor nu va mai fi permis depozitarea nmolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deeuri. Avnd n vedere compoziia preponderent organic a acestora, nmolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi utilizate n agricultur, n msura n care nu pun n pericol calitatea solurilor i a produselor agricole rezultate. Cantitatea de nmoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraeneti (Staia de epurare a municipiului Flticeni), la nivelul anului 2007, a fost de 2210 tone substan uscat. Nu au fost eliberate permise de aplicare conform Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cand se utilizeaza nmolurile de epurare n agricultur. Deeuri din producie Activitatea de management curent al deeurilor de producie este finanat n totalitate de ctre productori, care sunt obligai s i asigure propriile faciliti de gestionare a deseurilor, sau sa plateasca efectuarea serviciilor respective de catre firme specializate. Raportarea cantitilor de deeuri generate se bazeaz pe estimarea lor din punct de vedere al volumului, aceasta fiind realizat uneori pe baza bilanului de materiale. Exist un paralelism clar ntre evolutia produciei industriale i cantitatea de deeuri generat, ceea ce denot lipsa utilizrii unor tehnologii curate. La nivelul municipiului Flticeni, cantitile cele mai mari sunt reprezentate de hrtie-carton, materiale plastice i deeuri de fier. . Deeuri periculoase Deeurile de producie periculoase au fost gestionate astfel nct s nu puna n pericol sntatea populaiei i a factorilor de mediu din zon. Conform datelor preluate de la Agenia pentru Protecia Mediului Suceava, n ceea ce privete gestionarea deeurilor i a substanelor chimice periculoase, colectarea acestora este realizat selectiv de ctre ageni economici. Pentru municipiul Flticeni avnd n vedere faptul c producia industrial este extrem de redus nu este cazul de realizare a deeurilor periculoase. Deeuri generate din activiti medicale Deeurile rezultate din activitile de ocrotire a sntii sunt deeuri periculoase, cantitatea i tipul acestora fiind variabile n funcie de mrimea unitii sanitare, specificul activitii i al serviciilor prestate, numrul de pacieni asistai sau internai.
27
Cantitatea de deeuri medicale periculoase este necunoscut, aceasta fiind estimata ca un procent de aproximativ 80% din cantitatea total de deeuri generate. Procentul ridicat este datorat colectrii neselective a deeurilor medicale, cele periculoase fiind amestecate cu cele nepericuloase. Activitatea de monitorizare a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza de catre Directia de Sanatate Publica a judetului Suceava si se rezuma la: centralizarea datelor transmise de spitale;
urmrirea nchiderii etapizate a crematoriilor spitalelor care nu corespund normelor europene;
- raportarea trimestriala a cantitilor lunare de deeuri periculoase rezultate din activitatea medicala n spitale i modalitatea de neutralizare a acestora de catre Institutul de Sanatate Public Bucureti. Deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE) Reglementarile n vigoare fac referire la urmtoarele tipuri de echipamente electrice i electronice (EEE): Aparate de uz casnic de mari dimensiuni; Aparate de uz casnic de mici dimensiuni; Echipamente informatice i de telecomunicatii; Echipamente de larg consum; Echipamente de iluminat; Unelte electrice i electronice (cu excepia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni); Juncrii, echipamente sportive i de agrement; Dispozitive medicale (cu excepia produselor implantate i afectate); Instrumente de supraveghere i control;
- Distribuitoare automate. Colectarea DEEE de la populaie i tratarea acestora se face prin firma GOSCOM S.A., care a ncheiat un contract de parteneriat cu Consiliul Local. Societatea are n dotare maini electrice de gurit i nurubat portabile, polizoare electrice de banc i portabile, circular electric pentru tiere, dispozitiv de presare pneumatic, cntar, aparat de sudur autogen, instalaie de recuperare agent frigorific. Vehicule scoase din uz (VSU) Operatorii autorizai pentru colectarea i tratarea vehiculelor uzate de pe raza municipiului Flticeni este REMAT S.A. Principalul deeu valorificat n anul 2008 rezultat din dezmembrarea vehiculelor colectate n anul 2007 a fost cel metalic. Celelalte pri componente au fost fie valorificate ctre societi autorizate (de ex. acumulatori uzai, sticl, ulei uzat), fie eliminate prin co-incinerare, dar exist i anumite deeuri (plastic, textil, etc) care sunt pe stoc deoarece nu sunt societi autorizate n ara care s preia acest deeu.
28
6. Activitati economice Structura economic a municipiului Flticeni este predominant comercial. Astfel conform cifrelor de afaceri pe an si activitate economic apare urmtoarea evoluie: a) Industria n prezent, Flticeniul are un potenial economic ridicat, fcnd parte din categoria celor mai dezvoltate orase din Romania. Dup anii 1970, cnd orasul a fost ridicat la rang de municipiu, att activitatea economic ct si cea social - cultural, au cptat o nou dimensiune, Flticeniul situndu-se ntre municipiile moderne ale rii. Pn n anul 1989 municipiul Flticeni a avut o economie reprezentat prin uniti industriale din ramurile: - textil, chimic, prelucrarea i industrializarea lemnului, confecii, tricotaje, alimentar, sticlrie-menaj, precum i uniti de prestri servicii i construcii civile. La sfritul anului 2002, n Municipiul Flticeni erau nregistrai 1.623 ageni economici. Ponderea cea mai mare o deine sectorul comercial (comer cu ridicata i cu amnuntul) cu ageni economici, reprezentnd peste 70 % din total. n ordinea descresctoare a numrului operatorilor de pia, serviciile i turismul dein o pondere intre 0.8 17%. Societile de tip SRL domin piaa operatorilor cu obiect preponderent de activitate n sfera comercial i a serviciilor urmate de asociaiile familiale. Exist un numr mare de comerciani / operatori de pia - persoane fizice cu activiti liberale n domeniul comercial i al serviciilor, dar i n industrie i construcii. Acetia au o pondere de aproximativ 1/3 din totalul operatorilor de pia. Societile comerciale pe aciuni au o pondere destul de mica din total, fiind n numr aproximativ egal pe toate sectoarele economice i fcnd parte din categoria ntreprinderilor mari i mijlocii. Nr. agenti economici inregistrati (activi si inactivi) in 2010 era de 1682. Dezvoltarea micilor afaceri este importanta fiindca contribuie la dezvoltarea economiei locale, oferind i noi locuri de munc. In prezent economia municipiului se confrunta cu o scdere semnificativ fa de anii precedeni . Deficitul bugetar se regsete att n scderea activitilor comerciale ct mai ales n scderea activitilor n construcii i activiti conexe acestora. Scderea activitilor comerciale pentru ntreprinztorii mici este cauzat si de apariia n ultimii 3 ani a dou centre comerciale de tip Supermarket (magazinele Plus si Billa) care au absorbit o mare parte din piaa de desfacere. Ca o soluie de viitor este atragerea investitorilor att naionali (chiar localnici) ct i internaionali pentru diverse investiii, dar mai ales pentru investiii n producie cu desfacerea produselor mai ales la nivelul consumului ceea ce ar ncuraja n continuare dezvoltarea societilor de profil. De asemenea o cretere a activitii economice la nivel de municipiu, cumulat cu creterea suprafeelor de intravilan poate genera o cretere semnificativ a activilor de construcii i servicii conexe acestora. Dei, n Flticeni, numrul de societi comerciale este relativ mare, aproximativ 2000 de societi comerciale la nr. total de locuitori 29787 ( recensamant 2002), ponderea cea mai nsemnat o au microntreprinderile, acestea reprezentnd 80% din totalul agenilor economici. ntreprinderile mici si mijlocii reprezint 19%, iar ntreprinderile mari i foarte mari numai 1% din totalul agenilor economici. b) agricultura Activitatea in agricultur a municipiului Flticeni are o cretere relativ mic (de la 2%- anul 2002- a avut loc o cretere pn la 5% n anul 2009). Aceast cretere se datoreaz n primul rnd produciei pomicole i secundar celorlalte activiti din agricultur.
29
Sectorul agricol de stat este reprezentat de Staiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultur Flticeni, care administreaz o suprafa de 504 ha livezi. Sectorul agricol privat este reprezentat de aproximativ 20 societi comerciale i in jur de 3100 de productorii privai care nsumeaz cca. 1.300 ha teren agricol, din care cca. 1.000 ha livezi (dobndite de la fostele IAS Flticeni, Asociaia intercooperatist Flticeni, precum i de la Staiunea pomicol Flticeni). Lucrrile agricole se efectueaz cu utilaje cu un grad de uzur ridicat, durata de funcionare a 50% dintre acestea fiind de mult depit. Creterea animalelor este bine reprezentat n zon, dovad fiind numrul relativ mare de societi comerciale axate pe procesarea crnii i a laptelui. Venituri nsemnate se obin din piscicultur (PISCICOLA S.A.), de pe cele 600 ha luciu de ap recoltndu-se anual peste 300 tone de pete. Situatia terenurilor agricole In ultimii 7 ani a avut loc o scdere remarcabil a suprafeei terenurilor agricole, scdere provocat de migraia persoanelor de la sate ctre orae, concurena pe piaa produselor agricole, lipsa tehnologiei de cultivare, lipsa fondurilor la proprietarii de terenuri agricole, lipsa forei de munc calificat, etc. Astfel situatia terenurilor agricole reflect o realitate a produciei agicole naionale. Aceast scdere a suprafeelor terenurilor agricole este considerat o disfuncionalitate major. Situatia terenurilor agricole in anii 2002 si 2009 2002 Teren arabil Pajiti naturale Vii i livezi 1063 343 459 2009 Teren arabil Pajiti naturale Vii i livezi 658 439 502
Scdere suprafeei terenurilor agricole a fost provocat de migraia persoanelor de la sate ctre orae, concurena pe piaa produselor agricole, lipsa tehnologiei de cultivare, lipsa fondurilor la proprietarii de terenuri agricole, lipsa forei de munc calificat, etc. Astfel situatia terenurilor agricole reflect o realitate a produciei agicole naionale. Aceast scdere a suprafeelor terenurilor agricole este considerat o disfuncionalitate major. Considerm c eforturile viitoare ale Consiliului Local al Muncipiului Flticeni trebuie ndreptate n aceast direcie cu prioritate astfel nct s poat fi stimulat producia agricol local, att prin oferirea de faciliti pentru ntreprinztorii particulari, ct mai ales prin eforturi de educare a acestora. Este de remarcat faptul c au crescut suprafeele pentru vii i livezi (raportat la suprafaa total a terenurilor agricole). Avnd n vedere faptul c zona Flticeni este recunoscut pentru livezile deosebit de productive este de apreciat faptul c proprietarii livezilor de meri au tendina de a dezvolta aceast producie local. Din observaiile n teren se remarc faptul c utilajele folosite sunt de generaie nou i au crescut suprafeele cu livezi noi, n detrimentul livezilor btrne i neproductive. Pajitile naturale, primare i secundare ocup o suprafa redus i sunt n majoritatea lor situate pe terenuri n pant, supuse eroziunii i degradrii sub influena omului i animalelor. Ele sunt formate n special din specii mezofile i mezohigrofile. Vegetaia lemnoas este alctuit mai ales din esene slabe, ce se grupeaz sub form de zvoaie (salcie, rchit, plop) i care prefer locurile mai umede din cuprinsul luncilor sau imediata apropiere a acestora. n sectoarele mai puin umede se ntlnesc plcuri formate dintr-un amestec de esene tari i moi (fag, stejar, ulm, carpen, tei). ntreaga regiune dintre rurile omuzul Mare i Moldova, acoperit n trecut de ntinse suprafee de pduri de foioase, a fost defriat
30
aproape n ntregime. Datorit condiiilor pedoclimatice favorabile, covorul vegetal spontan a fost nlocuit n cea mai mare parte prin culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, gru, porumb), parte din ele stnd la baza dezvoltrii sectorului zootehnic. Creterea animalelor este bine reprezentat n zon, dovad fiind numrul relativ mare de societi comerciale axate pe procesarea crnii i a laptelui. Majoritatea cresctorilor de animale sunt persoane particulare cu maximum 5 capete. b) Constructiile Construciile sunt bine reprezentate n municipiul Flticeni unde funcioneaz un numr relativ mare de ageni economici diversificai ca mrime, sectorul fiind n continu dezvoltare. Pe termen mediu i scurt, investiiile n aceast ramur pot fi profitabile, att pentru piaa intern, ct i pentru export. Cererea pentru construcii va crete n viitor, viznd att construciile industriale, de locuine, dar i realizarea de: drumuri, ap, canalizare, instalaii electrice, de gaz etc. Activitatea de construcii are potential de dezvoltare i diversificare att n sfera industriei ct i a construciilor civile i edilitare, asigurnd resursele tehnice i umane necesare actualului stadiu al investiiilor n domeniu. Cu un mediu natural favorabil, acest domeniu are posibilitatea de a contribui substanial la realizrile comunitii locale Cu toate acestea menionm c dezvoltarea acestei ramuri economice n ultimii ani a fost axat n special pe construcia de locuine cu regim mic i mediu de nlime. Construciile industriale sunt foarte puine i se refer n special la amenajarea vechilor spaii i hale industriale construite n perioada 1960-1990. n municipiul Flticeni, n ultimii 5 6 ani s-au realizat i unele construcii referitor la infrastructura municipiului. Se remarc unele extinderi ale alimentrii cu ap i canalizrii, amenajarea staiei de captare a apei i suplimentarea puurilor de captare aflate malul rului Suceava, construirea a 2 sensuri giratorii la ieirea din municipiu spre Iai, amenajarea unor strzi i o relativ ntreinere a tuturor strzilor din municipiu. S-au realizat i unele construcii publice Judectoria Municipiului Flticeni, i unele construcii particulare cu scop comercial (depozite de materiale de construcii, depozit farmaceutic, etc.). Fondul construit al municipiului Flticeni este alctuit n proporie de peste 70% din locuine, restul construciilor fiind cele pentru instituii i servicii, mica producie, comer cu amnuntul, etc. n domeniul construciilor n municipiul Flticeni activeaz un numr de aproximativ 50 de ageni economici (in anul 2010). c) Comertul Avnd n vedere faptul c societatea romneasc s-a transformat n ultimii ani (dup 1989), dintr-o societate productiv bine definit, n societate de consum, comerul la nivel naional este cea mai puternic activitate economic acest proces se reflect i n activitatea economic a municipiului Flticeni. Astfel numrul agenilor economici din activitatea comercial este preponderent asta nsemnnd un procent de peste 61% la nivelul anului 2009. Conform tendinelor, n ultimii 3 ani au aprut dou supermarketuri mari. Supermarket Plus al 72-lea magazin al retelelor de magazine Plus, pe strada Plugari, nr. 3, pe o suprafa de 1200 mp din care 1000 mp suprafaa zonei de vnzare si 200 mp suprafae aferente, cu 58 de locuri de parcare i cu acces din Drumul European 85 (DN 2). Al doilea supermarket este un magazin al Supermarket Billa deschis n anul 2009 situat pe strada Revoluiei nr. 1 (n fostul complex comercial Nada Florilor - la parter) cu un spaiu de vnzare de 680 mp. De asemenea locuitorii municipiului Flticeni au posibilitatea de se deplasa n Municipiul Suceava - la 25 Km distan unde exist numeroase supermarketuri precum i numeroase Mall uri.
31
n general, produsele comercializate sunt bunuri de larg consum de la mrfurile alimentare la cele necesare pentru cas i grdin. De asemenea n municipiul Flticeni se gsesc numeroase uniti farmaceutice precum i dou piee pentru produse alimentare. Cu toate acestea n ultimii 2 ani a sczut puterea de cumprare a locuitorilor municipiului i se prevede o scdere n continuare, simultan cu creterea omajului. Astfel soluia de viitor este creearea de locuri de munc n producie att producie n agricultur ct i producie industrial astfel nct s creasc productivitatea local i implicit creterea consumului de bunuri de larg consum. d) Servicii Serviciile sunt asigurate n general de uniti prestatoare private n domeniile: croitorie, tricotaje, reparaii obiecte de uz casnic, reparaii aparatur electronic, reparaii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport, alimentaie public etc. Sectorul serviciilor a cunoscut o diversificare a activitilor dup anul 1990, prin nfiinarea unui numr de societi comerciale care ofer o gam larg de servicii i locuri de munc ( cifra de afaceri a acestui sector nu reprezint dect 4 % din cea total). Serviciile financiar-bancare au cunoscut o evoluie ascendent n ultimul deceniu, n municipiul Flticeni activnd o modern sucursal a Bncii Comerciale Romne, cu cea mai mare cot din piaa de profil (aproximativ 80 %), Agenia Raiffeisen Bank i Agenia CEC. Creditul bancar, adresat agenilor economici i populaiei, a cunoscut o cretere puternic n perioada analizat; n anul 2003 creditul pentru populaie a crescut de peste 3 ori fa de anul precedent, iar cel pentru agenii economici a crescut cu cca. 30 %. n aceast perioad paleta produselor i serviciilor financiar-bancare oferite clienilor s-a diversificat i modernizat concomitent cu o mbuntire substanial a calitii serviciilor prestate. i alte bnci puternice (BRD, Banca Transilvania) i-au pregtit logistica necesar ptrunderii pe piaa local. e) Turismul Turismul este slab dezvoltat, dei exist dotri cu hoteluri, restaurante i zone de agrement. Nu trebuie omis faptul c Flticeniul este mai mult o zon de tranzit spre zonele turistice din mprejurimi, respectiv Gura Humorului, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei. Elementele de potenial turistic natural i antropic Potenialul turistic natural al Municipiului Flticeni. Flticeniul este aezat ntr-un cadru natural deosebit de favorabil, concretizat n dealuri cu nlime medie de 400 m i o clim temperat continental apropiat de cea a unei staiuni climaterice de deal cu temperaturi medii moderate. Relieful este etajat i dispus sub form de amfiteatru. Una din atraciile turistice deosebite ale Flticeniului este zona piscicol foarte ntins. Exist i numeroase iazuri de agrement n apropiere. Potenialul antropic al municipiului Flticeni Aflat la intersecia drumului european 85 (Siret Bucureti) cu drumurile de interes turistic Trgu Neam Boroaia Flticeni i Pltinoasa Flticeni, municipiul nostru ofer posibilitatea efecturii unor incursiuni turistice spre mnstirile din mprejurimi -Probota, Slatina, Rca - dar i spre alte obiective cum ar fi Cetatea de la Baia (monument de arhitectur medieval din sec. XIV XV) sau Casa Memorial Nicolae Labi de la Mlini. Cadrul natural al zonei Flticeni, bogat n
32
reele hidrografice i cu o vegetaie abundent, ofer oportuniti pentru desfurarea aciunilor de vntoare i pescuit sportiv. Lacul omuz este folosit ca baz de antrenament pentru echipele de canotaj ale municipiilor Flticeni i Suceava. Baza turistic Nada Florilor este parte a unui program de reintroducere n circuitul turistic naional. Obiectivele turistice din Flticeni i mprejurimi necesit o popularizare mai eficient prin materiale promoionale diversificate. n plus, trebuie avut n vedere diversificarea serviciilor i prestaiilor (cazare, transport) pentru turiti. Cifra de afaceri din servicii i turism, dei n cretere, rmne totui infim fa de potenialul turistic pe care l ofer zona: 128 de locuri i case memoriale, 4 muzee dintre care dou de importan naional colecii de art, apropierea de mnstirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vntoare (urs, cprior, mistre etc.) i pescuit sportiv. Obiective muzeale: Muzeul de Art Ion Irimescu o bogat i valoroas expoziie permanent de art contemporan, constituit din donaia maestrului Ion Irimescu; Muzeul Apelor Mihai Bcescu fondat de academicianul Mihai Bcescu- prezint lumea apelor. n muzeu exist o sal a acvariilor, un glob terestru n relief (inclusiv relieful marin) cu diametrul de 1,50 m, lucrri de grafic i un valoros fond documentar; Galeria Oamenilor de Seam din Flticeni ofer o incursiune n atmosfera spiritual a Flticenilor i a oamenilor si de cultur: scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de tiin (peste 140 de personaliti de valoare naional sau internaional); Casa Memorial Mihail Sadoveanu prima cas construit de marele scriitor, pstreaz atmosfera specific operei sadoveniene. 2.1.9 Schimbari climatice
Schimbarile climatice au inceput deja sa transforme Terra. Pe glob anotimpurile se schimba, temperaturile avand tendinta generala de crestere. Temperaturi crescute. Gazele emise de unitati economice, autovehicule, defrisarile si alte surse incalzesc temperatura pamantului. Anii cu cele mai calde temperaturi inregistrate in top 5 au fost cei de dupa 1997, iar in top 10 dupa 1990 din care cel mai cald a fost 2005. Temperaturilor crescute li se datoareaza decese si boli datorate supraincalzirii, cresterea nivelului marilor, cresterea intensitatii furtunilor si alte nenumarate consecinte negative. In timpul secolului al-20-lea temperatura medie a crescut cu un grad Farenheit, ajungand la cel mai inalt nivel din ultimele patru secole. Schimbarea peisajului si pericolul de disparitie a speciilor spontane. Cresterea temperaturilor si schimbarea tiparului ploilor si a ninsorilor conduc la schimbarea generala a vremii si modelelor de vegetatie peste tot pe glob, fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui. Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii. Risc crescut de seceta, incendii si inundatii. Schimbarile cimatice intensifica circulatia apei, atat la suprafata solului, cat si in profunzimea acestuia, determinand ca secetele si inundatiile sa fie mai frecvente, mai severe si mai extinse ca suprafata. Temperaturile ridicate determina o crestere a umiditatii. Evaporarea de la suprafata apelor si solului se va intensifica si va fi urmata de secete in multe zone. Terenurile afectate de seceta sunt mai vulnerabile in fata inundatiilor. Odata cu cresterea temperaturii globale, secetele vor deveni tot mai frecvente si mai severe cu potential devastator asupra agriculturii, rezervelor de apa potabila si asupra sanatatii oamenilor. Temperaturile ridicate si uscaciunea, de asemenea, cresc posibilitatea producerii incendiilor de padure.
33
Furtuni puternice. Cercetarile stiintifice indica, ca schimbarile climatice vor determina ca uraganele si furtunile vor deveni mai intense si cu durata mai mare, dezlantuind vanturi mai puternice. Boli si afectiuni legate de cresterea temperaturilor. Odata cu cresterea temperaturilor cresc si riscurile bolilor legate de temperaturi ridicate si riscul de deces al populatiei mai vulnerabile. Pe langa bolile relative la caldura excesiva, schimbarile climatice pot stimula raspandirea bolilor infectioase, mai ales pentru ca temperaturile mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si dezvoltarea animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru datorita temperaturilor mai scazute de acolo. Pierderi economice importante. Schimbarile climatie afecteaza afacerile si economiile peste tot in lume. La nivel global intensificarea uraganelor si caderilor de apa ar putea cauza pagube de miliarde de dolari proprietatii si infrastructurii . Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6). 2.1.10.Transporturile Municipiul Flticeni este al doilea ora ca mrime din judeul Suceava ca numr de locuitori i al cincelea din zona industrial a Moldovei de nord est. Oraul se afl plasat la intersecia dintre dou artere rutiere importante, prima situat pe direcia N-S i reprezentat de Drumul European E85 (DN2) ce leag Bucuretiul de Suceava i lai, cealalt plasat aproximativ pe direcia E-V compus din DJ209 (Flticeni - Gura Humorului) i DJ208 (Dolhasca-Pacani), aceasta permind legtura dinspre Botoani i lai cu DN 17 (E58) spre partea de nord vest a trii. Legtura cu DN17 se face prin DN 2E existnd posibilitatea de acces direct la acesta prin DJ209. Cea mai circulat arter a oraului este poriune din E85 (cea mai important magistral a zonei Moldovei) care l strbate i care este format din dou tronsoane: strada SUCEVEI de la intrarea de nord pn la intersecia cu strada Republicii, respectiv Bulevardul 2 GRNICERI de la ieirea dinspre sud pn la intersecia cu strada Republicii. Structura stradal a municipiului Flticeni este aproximativ radial de tip arborescent, cu majoritatea strzilor principale plecnd din artera central reprezentat de cele dou tronsoane din DN2. n Figura 2 sunt prezentate principalele artere ale oraului fiind numerotate strzile propuse pentru modernizare ce fac obiectul acestui studiu de circulaie. Ca i disfunctionalitati consideram urmatoarele : - lipsa unei osele de centur; - circulaia autovehiculelor grele prin centrul oraului; - procent ridicat de crue prezente mai ales pe arterele de intrare n Flticeni (Pleeti Gane, Plutonier Ghini, Ion Creang, Tudor Vladimirescu), dar i pe artere mai centrale ale oraului; - lipsa locurilor de parcare n zona central a oraului; - discontinuitate a fluenei traficului datorate deselor marcaje de treceri pietonale coroborate cu lipsa unei semaforizri corespunztoare (n acest moment exist un singur semafor n zona centrului); - inexistena unei reele de artere pentru a putea prelua corespunztor o eventual deviere a traficului de pe E85 prin alte zone ale oraului n cazul blocrii din diverse cauze a acestei magistrale; -starea pr oast, uneori chiar lipsa covorului asfaltic care ngreuneaz circulaia i reduce fluena traficului pe rutele din jurul arterei centrale, mai ales n condiii meteorologice proaste. Trebuie plecat de la premiza c neexistnd o centur de ocolire, toat circulaia prezent pe cea mai aglomerat arter de circulaie a Moldovei trece prin centrul municipiului i n consecin orice perturbare a fluenei traficului poate avea consecine extreme. Din acest motiv se impune o desfiinare a tuturor trecerilor pietonale plasate ntre intersecii (exceptnd
34
anumite situaii speciale) i localizarea lor n apropriere de interseciile bulevardului central cu principalele artere de circulaie din ora. O alt msur obligatorie ce trebuie avut n vedere i pus n aplicare de regul prin msuri coercitive luate n comun de poliia rutier, poliia comunitar i municipalitate const n interzicerea staionrii autovehiculelor pe banda carosabil de lng trotuar, de-a lungul bulevardului central aparinnd drumului european E85, dar si a unor artere circulate mai intens precum str. Republicii, Str. Armatei, Str. Pleeti Gane, Str. Ion Creang mai ales n zona central a oraului. Problema parcrii poate fi parial rezolvat prin realizarea unor parcri "n spic", sau prin desfiinarea bordurilor pe anumite segmente ale unor artere centrale i permiterea parcrii pariale pe trotuar. Aceast ultim soluie este aplicabil acolo unde limea trotuarului este peste 2,5 m i doar n situaiile n care nu poate fi identificat un spaiu utilizabil pentru construirea de parcri, iar lirea drumului nu este posibil. Conform situaiei msurtorilor efectuate n teren, toate arterele propuse pentru reabilitare suport un spor vehicular cu 200% superior valorilor actuale de trafic fr a necesita lucrri de lrgire a strzii, ci numai de mbuntire i modernizare a infrastructurii (refacerea stratului inferior i a covorului asfaltic, reamenajare borduri, nivelare capace de canalizare i hidrani, montarea unor indicatori noi de circulaie, refacerea i reconsiderarea marcajelor de configurare a benzilor de circulaie i a trecerilor pietonale, plasarea de semafoare la interseciile principale. n cazul strzii Republicii, artera cu cel mai mare flux vehicular msurat din grupul de strzi propuse reabilitrii, conform procedurii de calcul au fost determinate un numr total de 275 vehicule echivalente, pe categorii de viteze. Reglementri generale : Strzile sunt drumuri publice n interiorul localitilor, special amenajate, destinate circulaiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport n comun, a pietonilor, a ciclitilor, amplasrii reelelor tehnico-edilitare i asigurrii accesului la cldiri. Pe sectoarele de strzi fr canalizare, scurgerea apelor se asigur prin anuri amenajate. Zona strzilor cuprinde: o parte carosabil, acostament, an (rigola), trotuare, spaii verzi, suprafee adiacente pentru parcri, suprafee de teren necesare amplasrii anexelor strzii. Deosebirile structurale ntre strzi i drumuri constau n tipul seciunii transversale i n dimensionarea sistemului rutier. Drumurile naionale, judeene i comunale i pstreaz categoria funcional din care fac parte, fiind considerate fr ntrerupere n traversarea localitii, dar servind i ca strzi. Modificarea traseelor acestora n traversarea localitilor, precum i lucrrile de reabilitare, modernizare i reparare a acestora se fac n conformitate cu legislaia n vigoare. La proiectarea, execuia i interveniile asupra strzilor din localitile urbane se va ine cont de categoriile funcionale ale acestora, de traficul rutier, de sigurana circulaiei, de factorii economici, sociali, de aprare, de conservarea i protecia mediului nconjurtor, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism i de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaie, precum i de normele tehnice n vigoare Desfiinarea, lrgirea sau crearea de strzi noi n cadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotrre a Guvernului, la propunerea Regiei Autonome AND din Romnia n cazul drumurilor naionale, prin hotrre a consiliilor locale n cazul strzilor i la propunerea consiliilor judeene, n cazul drumurilor judeene. . Transportul in comun
n municipiul Flticeni numrul autovehiculelor a crescut de peste 3 ori din anul 1989 i pn n prezent. Sistemul actual de transport public de persoane n municipiul Flticeni cuprinde 2 componente distincte:
35
- transport cu microbuze, n regim privat, realizat cu ajutorul a peste 75 microbuze pe 16 trasee, ce deservesc ntreaga zon a municipiului Flticeni. - transport cu autobuze realizat cu peste 100 de autobuze, pe trasee ce strbat orasul, unind toate cartierele municipiului Flticeni. Utilizatorii acestor modaliti de transport se mpart n dou mari categorii: persoane care fac naveta zilnic, sptmnal sau la diferite interval de timp (acetia au cea mai mare pondere) i turitii. n general, ei se nscriu n grupa celor cu venituri medii i mici, deoarece persoanele cu posibiliti financiare superioare prefer s cltoreasc cu mijloace proprii. Transportul n comun n municipiul Flticeni prezint urmtoarele particulariti: - configuraia liniilor de transport urbane s-a realizat n diverse etape de dezvoltare, n funcie de necesitile oraului; - existenta unor ore de vrf n care mijloacele de transport sunt supraaglomerate, perioad ce este considerat a fi critic, datorit numrului mare de elevi care pleac sau se ntorc de la coal; - uzura mare a mainilor; - absena unor sisteme alternative, gestionate de Consiliul Local pentru transportul public de persoane; - numr redus de mijloace de transport adecvate pentru persoanele cu deficit locomotor. Transportul de mrfuri Transportul de mrfuri se efectueaz cu vehicule de mic, medie i mare capacitate, att n regim propriu, ct i prin operatori specializai. Desele aglomerri i blocaje n trafic sunt generate att de inexistena pasajelor de sub sau supra -traversare rutiere i feroviare, ct i de insuficientele rute ocolitoare ale zonelor centrale. Punerea n circulaie a oselei de centur a mai diminuat aceste aglomerri i blocaje, ns ele se menin nc la ieirea din municipiu Transportul feroviar n prezent, sistemul feroviar pentru cltori i mrfuri se compune din staia Flticeni, tranzitul mediu zilnic de cltori fiind de 2100 cltori/ zi. Situat n afara principalelor trasee de transport feroviar, fr ci ferate modernizate i electrificate, circulaia feroviar nu constituie o alternativ viabil, nici pentru transportul de mrfuri, nici pentru cel de cltori. Analiza are la baz rolul pe care administraia public local l poate juca la nivelul gestiunii oraului, acela de a coordona toate aciunile publice i private iniiate n dezvoltarea acestor reele. 2.1.11.Riscuri naturale Zone cu risc de alunecri Zonele cu risc de alunecri au fost stabilite n funcie de caracteristicile terenului forma, profil geotehnic, etc. Astfel zonele de alunecari se submpart n 12 zone n funcie de risc, mod de deplasare a terenului, ape subterane, etc.
36
Zone cu risc de inundaii Zonele cu risc de inundabilitate sunt relativ reduse prul omuzul Mare avnd un curs stabil, iar pe teritoriul Municipiului Flticeni zonele de inundabilitate sunt reduse la zona de protecie a iazurilor care constituie i un debueu pentru eventualele ape cu debit mare. Astfel debitul prului omuzul Mare este permanent de Qmed = 1,2 m3/s cu debitul de risc 5% de Q=3,5 m3/s. Surplusul de debit eventual poate fi preluat fr probleme de cele 600 ha suprafaa celor 3 iazuri. Zona cu risc mai mare de inundabilitate este rul Moldova cu un debit permanent de 20 mc/s, dar acesta este la o distan relativ mare de teritoriul intravilan si administrativ al municipiului Flticeni.
37
Zone cu risc seismic
Figura 2 Zonarea seismica
Din punct de vedere al zonrii seismice, judeul Suceava se ncadreaz n majoritate n zona E caracterizat de un coeficient seismic Ks = 0,12 - i doar o mic parte a teritoriului situat n partea de vest a judeului n zona F caracterizat de un coeficient seismic Ks = 0,08 ( pentru cutremure cu interval mediu de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 07sec).
38
Perioada de control Riscurile antropice sunt acele activiti i creaii umane ce pot genera la un moment dat pericole pentru viaa omului i pentru mediul nconjurtor. Conform datelor furnizate de Inspectoratul Judeean de Protecia Civil SUCEAVA sursele poteniale de risc antropic sunt reprezentate de obiective economice i firme care prin activitatea lor pot genera accidente chimice i de poluare. 2.1.12. Patrimoniul cultural Aflat la intersecia drumului european 85 (Siret Bucureti) cu drumurile de interes turistic Trgu Neam Boroaia Flticeni i Pltinoasa Flticeni, municipiul nostru ofer posibilitatea efecturii unor incursiuni turistice spre mnstirile din mprejurimi -Probota, Slatina, Rca - dar i spre alte obiective cum ar fi Cetatea de la Baia (monument de arhitectur medieval din sec. XIV XV) sau Casa Memorial Nicolae Labi de la Mlini. Cadrul natural al zonei Flticeni, bogat n reele hidrografice i cu o vegetaie abundent, ofer oportuniti pentru desfurarea aciunilor de vntoare i pescuit sportiv. Lacul omuz este folosit ca baz de antrenament pentru echipele de canotaj ale municipiilor Flticeni i Suceava. Baza turistic Nada Florilor este parte a unui program de reintroducere n circuitul turistic naional. Obiectivele turistice din Flticeni i mprejurimi necesit o popularizare mai eficient prin materiale promoionale diversificate. n plus, trebuie avut n vedere diversificarea serviciilor i prestaiilor (cazare, transport) pentru turiti. Cifra de afaceri din servicii i turism, dei n cretere, rmne totui infim fa de potenialul turistic pe care l ofer zona: 128 de locuri i case memoriale, 4 muzee dintre care dou de importan naional colecii de art, apropierea de mnstirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vntoare (urs, cprior, mistre etc.) i pescuit sportiv. Obiective muzeale:
39
Muzeul de Art Ion Irimescu pune la dispoziia publicului o bogat i valoroas expoziie permanent de art contemporan, constituit din donaia maestrului Ion Irimescu, artist centenar; Muzeul Apelor Mihai Bcescu fondat de academicianul Mihai Bcescu, prieten i colaborator al oceanografului Jacques-Yves Cousteau i elev al savantului Emil Racovi. Muzeul prezint lumea apelor. n muzeu exist o sal a acvariilor, un glob terestru n relief (inclusiv relieful marin) cu diametrul de 1,50 m, lucrri de grafic i un valoros fond documentar; Galeria Oamenilor de Seam din Flticeni ofer vizitatorilor o incursiune n atmosfera spiritual a Flticenilor i a oamenilor si de cultur: scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de tiin (peste 140 de personaliti de valoare naional sau internaional); Casa Memorial Mihail Sadoveanu prima cas construit de marele scriitor, pstreaz atmosfera specific operei sadoveniene. Patrimoniul cultural reprezentativ al Falticeniului este sugestiv ilustrat prin LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (2004), cf. Ordinului nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii i Cultelor i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, dupa cum se poate urmari mai jos: NR. CRT. 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 COD LMI 2004 SV-II-m-B05534 SV-II-m-B05535 SV-II-m-B05536 SV-II-m-B05537 SV-II-m-B05538 SV-II-m-B05539 SV-II-m-B05540 SV-II-m-B05541 SV-II-m-B05542 SV-II-m-B05543 SV-II-m-B05544 SV-II-m-B05545 SV-II-m-BDENUMIRE Casa Pictorului tefan oldnescu Biserica de lemn Sf. Gheorghe Casa Alecu Forscu Botez Casa Serafim Ionescu Ansamblu urban Str. Republicii Casa Scriitor N. Istrate Primrie Casa Copiilor Casa Cantacuzino-Pacanu Scoala Al. I. Cuza Casa Jenic Tatos Galeria Oamenilor de Seam Biserica Sf. Nicolae LOCALITATE Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun Flticeni Mun Flticeni Mun Flticeni ADRES Str. Creanga Ion, 10 Str. Dumbrava Minunata Str. Eminescu, M 2 Aleea Eroilor 16 Str. Republicii 219-243 Str. Republicii 231 Str. Republicii 243 Str. Republicii 280 Str. Republicii 294 Str. Sucevei 80 Str. Sucevei 93 Str. Sucevei 95 Str. Topitoriei 5 DATARE 1830 Sec XVIII 1896 1898 Sec XIX 1820 1896 1925 1858 Sf. Sec XIX 1890 1850 1798
40
265 266 480 481 482 483 484 499 500 501 502 503
05546 SV-II-m-B05547 SV-II-m-B05548 SV-III-m-B05680 SV-III-m-B05681 SV-III-m-B05682 SV-III-m-B05683 SV-III-m-B05683 SV-IV-m-B05699 SV-IV-m-B05700 SV-IV-m-B05701 SV-IV-m-B05702 SV-IV-m-B05703
Fosta coala Domneasc Podul de piatr oldneti Casa lui Ion Creang Casa lui M. Sadoveanu Casa lui Ion Dragoslav Casa Gane-Gorovei Casa lui E. Lovinescu Statuia M. Sadoveanu Bustul dr. Gabriel Tatos Statuia Granicerilor Bustul Mr. Ion Neculai Bustul lui Nicu Gane
Mun Flticeni Mun Flticeni Mun Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni Mun. Flticeni
Str. Unirii 5 Str. T. Vladimirescu f.n. Str. Creang Ion 30 Str. Creang Ion 68 Str. Dragoslav Ion 45 Str. Republicii 15 Str. Sucevei 93 bis Piata 22 Dec. 1989 f.n. Piata 22 Dec. 1989 f.n. Str. Maior Ioan f.n. Str. Republicii f.n. Str. Sucevei f.n.
1842 Sec XV 1/2, sec XIX Sf. Sec XIX Sf. Sec XIX Sf Sec XIX 1850 1977 1938 1922 1922 1969
DISFUNCIONALITI LA NIVELUL LOCALITII n urma analizelor, la nivelul Municipiului Flticeni s-au constatat o serie de disfuncionaliti care urmeaz a fi rezolvate prin propunerile de reglementri urbanistice n cadrul reactualizrii P.U.G. Flticeni. Existena unor terenuri supuse eroziunii; Lipsa lucrrilor de combatere a eroziunii solurilor, corectarea torenilor i acumulri permanente; Existena spaiilor verzi cu vegetaie degradat;
Problema traficului este doar parial rezolvat prin tronsonul nou de autostrad ns arterele din ora sunt sufocate cauznd trafic lent n ntregul ora. Cauzele acestei stri de fapt sunt: faptul c liniile de transport urban n comun s-au proiectat n urm cu cel puin 20 de ani pentru a rspunde necesitilor orasului n momentul respectiv, limea insuficient a benzilor de circulaie, existena interseciilor neamenajate corespunztor unde capacitatea de circulaie este depit i inexistena unui sistem de monitorizare a traficului. Creterea numrului de mijloace de transport care amplific gradul de ocupare a reelei stradale, poluarea excesiv, creterea numrului de accidente rutiere n ora.
41
Condiiile de trafic nesigure pe drumurile europene aflate n jurul oraului din cauza lipsei traseelor alternative pentru vehicule cu traciune animal i agricole; Lipsa locurilor de parcare amenajate n numr corespunztor; Existena unor intersecii neamenajate ce pune probleme n fluidizarea circulaiei rutiere; Lipsa zonei de protecie pentru calea ferat; n cartierele nou construite reeaua de ap i canalizare nu s-a realizat pe baza unei planificri urbanistice reale; Spaiile verzi deficitare n raport cu numrul de locuitori i suprafaa construit. Lipsa amenajarilor aferente spaiilor publice i terenurilor de sport; Zone de agrement (pdure/parc) insuficient amenajate; Numr relativ mic de spaii de joac pentru copii n cartierele oraului; Existena unui numr mare de apartamente din fondul vechi de locuine;
Existena, n unele zone ale oraului, a unor case proprietate privat necorespunztoare din punct de vedere estetic, dar i al siguranei locatarilor, precum i a unor spaii improvizate de comercializare a diferitelor produse; Locuine sociale insuficiente; Turism slab dezvoltat; Lipsa unei preocupri colective de dezvoltare durabil local i zonal. Suprafee reduse de teren disponibile pentru noi investiii, implicnd un pre relativ mare al celor
disponibile; -
Poluarea factorilor de mediu (aer, ap, sol, subsol) generat de traficul rutier pe rutele intens circulate;
Poluarea mediului cauzat de gestiunea necorespunztoare a deeurilor i a echipamentelor energofage. Poluarea industrial i urban afecteaz calitatea mediului nconjurtor; auto; Evoluie ascendent a valorilor nivelului de zgomot i vibraii n special de-a lungul arterelor cu circulaie intens Lipsa zonelor de protecie sanitara de-a lungul cursurilor de ap; Lipsa zonei de protecie din jurul cimitirelor; Existena construciilor n zona de protecie LEA de nalt i medie tensiune; Evoluie demografic negativ.
42
II.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUG Analiza variantei 0de impelmentare a PUG FALTICENI din perspectiva impactului asupra factorilor de mediu Factor de mediu 1.Apa Aspect identificat Neasigurarea cantitii i calitii apei preluate i evacuate Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementarii propunerii Calitatea apelor de suprafata si subterane va suferi deprecieri continue.
Extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul mun. Flticeni ct i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, Poluarea solului i a apelor subterane reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, Rul omuzul Mare se ncadreaz n categoria I de calitate pe 105 k m (din totalul de 141 km strbtui n judeul Suceava), iar necesitatea reabilitarii sistemului de aduciune i pe o lungime de 36 km se ncadreaz n clasa a II-a de calitate ca alimentare cu ap. urmare a excesului de nutrieni; Amenajre a zonelor verzi pentru protecia cursului de ap, a Cele trei iazuri de pe cursul prului omuzul Mare se zonelor cu riscuri sanitare etc. ncadreaz n categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic i n categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de Lucrri de modernizare, intreinere i extindere a retelei edilitare actuale pentru zonele noi alocate. vedere biologic; Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) i minerale dizolvate (bicarbonai i sulfai de calciu i magneziu dizolvai din roci; azotai i cloruri de sodiu, potasiu, calciu i magneziu dizolvate din sol i detritusuri organice; sruri de fier i mangan). Activitile menajere fac ca aceste substane s ajung n apa subteran, datorit exfiltraiilor din fosele septice sau canalizrile neetane, infiltraiilor din apele de suprafaa, dizolvrii substanelor din reeaua de ap potabil (detergeni, azotai, sulfai i ali produi de degradare a substanelor organice, sruri i ioni dizolvai). Apele uzate rezultate n urma activitilor industriale sunt Reelele de ap i canalizare necesit a fi nlocuite n proporie de peste 75%, ceea ce va conduce la reducerea pierderilor din reea i implicit la reducerea consumului de ap pe cap de locuitor. Reabilitarea reelei existente de distributie a apei i extindere n zonele de locuine unde n prezent nu exist Extinderea reelei de canalizare n zonele private n prezent de aceasta utilitate; se vor determina debitele de ap canalizate reactualizate ce vor folosi la proiectarea de noi reele, la extinderea i reabilitarea celor existente.
2.Aer
evacuate n receptori naturali. Srurile dizolvate n apele uzate industriale pot ajunge prin intermediul apelor de suprafa n sol, de unde se pot infiltra n subteran putnd afecta calitatea panzei freatice. Calitatea necorespunztoare a aerului ambiental
Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor: prevenirea apariiei deeurilor; minimizarea Poluarea atmosferei generat de surse industriale i riscul cantitii de deeuri produse; promovarea reciclrii i unor accidente reutilizrii; optimizarea metodelor de eliminare final Gestionarea defectuoas a deeurilor menajere i industriale pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. Principalele cauze care genereaz poluarea atmosferei sunt reprezentate de:
Emisiile de gaze cu efect de sera vor creste. Reducerea atractivitatii turistice a zonei. Mentinerea si chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere in perioada de timp friguros.
Cresterea suprafaei spaiilor verzi i perdelelor de - traficul rutier din zonele de circulaie intens continu (arterele protecie datorit amenajrii unor noi zone de agrement de circulaie pe care se desfaoar traficul greu, inclusiv (individuale i colective) de-a lungul cursurilor de ap, a transportul n comun, peste care se suprapune traficul de tranzit, perdelelor de protecie pentru culuarele tehnice i realizrii inclusiv traficul greu); unor perdele de protecie n jurul unitilor industriale. - gestionarea necorespunztoare a deeurilor menajere; Suprafaa total de spaiu verde la nivelul intravilanului va fi - diminuarea suprafeelor acoperite cu vegetaie forestier; de 48,08 ha (aproximativ 4,03% din total intravilan propus), din care fac parte spaii verzi de agrement, sport i pduri . - activitile industriale i prestri servicii Pe cap de locuitor n minicipiul Flticeni rezult o suprafa de aproximativ 24,31mp de spaiu verde. - activitile de demolri i construcii; - producerea agentului termic i a apei calde pentru locuine, spaii comerciale i instituionale; Pentru eliminarea poluarii aerului din cauza traficului este necesar realizarea unor centuri de ocolire a municipiului - prepararea hranei (prin mijloace proprii i uniti Flticeni. specializate);Aceste surse genereaz o gam de poluani atmosferici comuni marii lor majoriti, care se constituie la rndul lor n categoria poluanilor tipic urbani. Acetia sunt formai dintrun complex de substane sub forma de aerosoli i gaze, cu efecte negative att prin aciune singular, ct i sinergic.
44
3. Sol
Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor: prevenirea apariiei deeurilor; minimizarea cantitii de Calitatea solului n intravilanul municipiului Flticeni este afectat deeuri produse; promovarea reciclrii i reutilizrii; n principal de: - gestiunea necorespunztoare a deeurilor menajere i optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. industriale; -urbanizarea forat - prin schimbarea destinaiei iniiale a Modernizarea gestiunii deeurilor (in 4 fractiuni: deseuri terenurilor; organice, hartie si carton, sticle si borcane, obiecte din -dezvoltarea industrial a oraului n perioada 1960 - 1989. plastic si PET ca i ridicarea lor ritmic. Vegetaie periclitat cantitativ i calitativ Faun periclitat cantitativ Dezvoltarea i ameliorarea sistemului de spaii verzi :
Poluarea solului i a apelor subterane
Accentuare poluarii solului. Depozitare necontrolata de deseuri , cu pericolul degradarii continue a solului.
4.Biodiversi tatea
Afectarea echilibrului - reamenjarea parcurilor existente ecologic in ecosisteme, - dotri si amenajri la pepinierele Gvana si Mrcineni, diminuarea urmrind mbuntirea i diversificarea sortimentelor de stabilitatii plante dendrologice; ecosistemelor si - conservarea tuturor suprafeelor spaiilor verzi i a capacitatii acestora de a ntreinerea corespunztoare a acestora; sustine activitatile socio- extinderea plantrilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon; economice. - toaletarea si tierea arborilor uscai; - extinderea reelei de hidrani pentru udat; - asigurarea unei stri fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi. Prevenirea reducerii n continuare a numrului de specii i a efectivului de populaii din biocenozele naturale; Stimularea comunitilor locale n vederea creterii gradului de contientizare asupra nevoilor de conservare a
45
biodiversitii. 5.Resurse naturale Protectia insuficienta a resurselor; exploatarea excesiva a acestora; Conservarea fondului forestier, att pentru producia de biomas, dar si pentru funciile de protecie a mediului nconjurator, si anume: funcia hidrologic, funcia de protecie a solului si de asigurare a stabilitii terenurilor, funcia de ameliorare a factorilor climatici si aceea de purificare a atmosferei. Accentuarea pierderii resurselor naturale, generarea de dezechilibre ecologice.
Promovarea turismului ecologic, punerea n valoare a zonelor cu patrimoniu cultural, punerea n valoare a Reducerea atractivitatii elementelor de cadru natural i a peisajelor . turistice a zonei. 6.Sanatatea populatiei Lipsa zonelor de protecie sanitara de-a lungul cursurilor de ap; Lipsa zonei de protecie din jurul cimitirelor; Poluarea factorilor de mediu (aer, ap, sol, subsol) generat de traficul rutier pe rutele intens circulate; Poluarea mediului cauzat de gestiunea necorespunztoare a deeurilor i a echipamentelor energofage. Poluarea industrial i urban afecteaz calitatea mediului nconjurtor; Evoluie ascendent a valorilor nivelului de zgomot i vibraii n special de-a lungul arterelor cu circulaie intens auto; 7.Schimbari climatice Reducerea biodiversitatii Incalzirea globala Furtuni puternice Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Reducerea declinului biodiversitatii si reconstructia ecologica a zonelor afectate de activitati antropice. Accentuarea manifestarilor climatice extreme. Riscuri pentru obiective Fundamentarea de prescripii cu caracter de Deteriorarea reglementare i pentru zonele de siguran i protecie starii de sanatate sanitar propuse. a populatiei, declin demografic. Reducerea/controlul surselor de poluare a mediului.. Protectia biodiversitatii.
46
8. Transportur ile
- lipsa unei osele de centur; - circulaia autovehiculelor grele prin centrul oraului; - procent ridicat de crue prezente mai ales pe arterele de intrare n Flticeni, dar i pe artere mai centrale ale oraului; - lipsa locurilor de parcare n zona central a oraului; - discontinuitate a fluenei traficului datorate deselor marcaje de treceri pietonale coroborate cu lipsa unei semaforizri corespunztoare (n acest moment exist un singur semafor n zona centrului); - inexistena unei reele de artere pentru a putea prelua corespunztor o eventual deviere a traficului de pe E85 prin alte zone ale oraului n cazul blocrii din diverse cauze a acestei magistrale; -starea pr oast, uneori chiar lipsa covorului asfaltic care ngreuneaz circulaia i reduce fluena traficului pe rutele din jurul arterei centrale, mai ales n condiii meteorologice proaste.
Stabilirea traseelor i a datelor caracteristice ale circulaiei care urmeaz s se conserve, s se modifice sau s se creeze (tipul de transport n comun, cile pietonale, pistele de bicicliti, pieele, .a.); Soluiile de organizare a circulaiei n viitor constau din: - completarea structurii reelei, dimensionarea profilelor, dispunerea i amenajarea interseciilor - desfurarea diferitelor categorii de trafic greu, transport n comun, circulaia general, pietonal i de tranzit pe trasee funcionale rezervate acestora. - organizarea circulaiei n zona central n sistem cu sensuri unice. - introducerea transportului n comun cu traciune electric (troleibuze, tramvai) - racordurile reelei urbane la drumurile din extravilan i amenajate reelele de penetraie de ocolire i de tranzit din interiorul oraului. - amenajarea de parcaje: conform numarului necesar stabilit n studii specifice - strzi pietonale (n zona central) i faciliti de traversare la interseciile majore i n calea curent. - Asigurarea unor traversri a cii ferate pentru fluidizarea circulaiei auto; - Asigurarea unei reele de transport n comun calitative pentru stimularea reducerii utilizrii automobilelor personale; - Stabilirea unor norme cu caracter reglementator pentru asigurarea numrului necesar de parcari, avnd ca punct de plecare pentru stabilirea viitoarelor norme situaia actual; Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale
socio/economice si pentru securitatea fizica a populatiei. Cresterea riscului la accidente, poluare. Reducerea mobilitatii persoanelor si trasporturilor de marfuri. Reducerea perspectivelor de dezvoltare socioeconomica
9. Riscuri
Fenomene i dezastre naturale
Cresterea expunerii la
47
naturale
Alunecri de teren Riscuri seismice Inundaii
10. Patrimoniul cultural
Valori de patrimoniu tangibil si intangibil insuficient protejate si valorificate (monumente istorice/culturale, case memoriale, traditii, obiceiuri)
Construcia i promovarea unui brand Flticeni; n conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate i Ordonana Guvernului nr. 43/2000 privind protecia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone de interes naional, n documentaia ntocmit cu ocazia elaborrii P.U.G. - mun. Flticeni se propun reglementri i prescripii n legtur cu siturile arheologice i monumentele situate n cadrul localitii. Marcarea i reglementarea de zone definite ca fiind protejate prin Studiul Istoric General al mun. Flticeni, pentru care sunt propuse Reglementri de Intervenie specifice fiecrii zone protejate n parte.
riscuri naturale, impact socioeconomic si de mediu negative, pierderi de vieti omenesti, expunere la posibile epidemii. Deterioararea pieselor de patrimoniu tangibil, pieredera valorilor patrimoniului intangibil.
10. Zonarea teritoriala
Inconsistenta functionala a zonarii teritoriale; insuficienta retelelor si echipamentelor tehnico-edilitare, precum si slaba echipare cu dotari specifice.
- delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construciilor; -imprirea teritoriului n zone funcionale i organizarea relaiilor dintre acestea n funcie de folosina principal i de natura activitilor dominante; - stabilirea traseelor i a datelor caracteristice ale circulaiei care urmeaz s se conserve, s se modifice sau s se creeze (tipul de transport n comun, cile pietonale, pistele de bicicliti, pieele, .a.); -stabilirea reglementrilor specifice localitii i a zonelor funcionale pentru amplasare i destinaia construciilor,
Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse. Nu se vor putea asigura servicii centralizate de gospodarire (alimentare cu apa, canalizare, infrastructura
48
precum i a regimului de nlime i a indicilor de control privind modul de ocupare i utilizare a terenului; - delimitarea zonelor cu interdicie definitiv sau temporar de construire; -delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operaiuni care pot fi iniiate i urmrite de primria localitii; -dezvoltarea sistemului de reele tehico-edilitare, n corelaie cu necesitile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; -reabilitarea, protecia i conservarea mediului, identificarea i eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deeurilor, msuri de protecia mediului, apei i solului. Noi zonificri funcionale reglementate pentru noul intravilan se va realiza: - majorarea zonei de instituii i servicii de nteres public cu 131% fa de situaia existent, - asigurarea unor locaii pentru dezvoltarea sectorului teriar sau a unor activiti productive mici nepoluante. - asigurarea terenului necesar pentru dezvoltarea unor noi cartiere de locuine individuale sau colective mici majornd suprafaa destinat acestor funciuni cu 0,42 %. Preponderente n zona de locuine vor fi cele individuale sau semicolective reprezemtnd circa 70,22% dint totalul zonei destinate locuirii i funciunilor complementare. - delimitarea zonelor de protecie ale cimitirelor i altor zone funcionale ce cuprind activiti economice industriale faa de zonele de locuit. - stabilirea structurii i configuraiei cilor de comunicaie, definindu-se categoria i profilul strzilor cu amenajrile acestora, retragerile i planeitile de aliniament care s asigure att fluena i sigurana circulaiei, iar prin retrageri condiii de protecie a locuinelor ct i legtura ntre zonele
rutiera).
49
funcionale i cu localitile nvecinate. - stabilirea de reguli cu caracter normativ privind necesarul de locuri de parcare raportat la zone funcionale diferite. Alternativa 0: neaplicarea masurilor din Planul de Urbanism General al Municipiului Falticeni nu creaza premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu, a caror calitate va fi in regres;
50
Estimarea riscului neimplementarii Planului Urbanistic General al Municipiului Falticeni Masura prevazuta in PUG Privind factorul de mediu - apa Privind factorul de mediu - aer Privind factorul de mediu - sol Privind biodiversitatea Privind sanatatea populatiei Privind riscurile naturale Schimbari climatice Conservarea resurselor Privind patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Constientizarea populatiei Total puncte Efect al neimplementarii :nesemnificativ Efect al neimplementarii: minor Efect al neimplementarii: major X X X X X X X X X X X 22 Efect al neimplementarii: catastrofal
Prin aplicarea de valori efectelor posibile ale neimplementarii masurilor din PUG (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3) asupra factorilor de mediu rezulta concluzia urmatoare: neimplementarea masurilor PUG (alternativa 0) asupra factorilor de mediu duce la efecte semnificativ negative. Cu un scor de 22 puncte, reiese necesitatea implementarii masurilor prevazute in PUG. III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Municipiului Falticeni se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelatie cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestora.
51
Stabilirea functiunilor principale ale terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectie a mediului si a sanatatii populatiei. Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale; se poate aprecia, doar de ansamblu, impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect, in detaliu, se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective socio-economice in zonele acceptate prin PUG ca avand aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorii pentru a nu prejudicia starea de sanatate a mediului si a populatiei. Aplicarea masurilor prevazute in PUG nu afecteaza semnificativ mediul si asigura premisele dezvoltarii sustenabile si armonioase la nivelul municipiului. a) Identificarea zonei posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG Propunerile PUG-ul, in sinteza, se prezinta astfel: - Includerea in intravilanul municipiului Falticeni a terenurilor care sunt obiectul unor PUD-uri si PUZ-uzi aprobate de la ultima aprobare a PUG-ului localitatii Falticeni - Imbunatatirea infrastructurii rutiere -Imbunatatirea si dezvoltarea retelei de infrastructura edilitara -Delimitarea spatiilor destinate activitatilor economice si sociale -Prevederea unor zone de protectie fata de zonele destinate pentru locuit si transport (cale ferata). Aceste propuneri solicita administratia locala in a se implica in dezvoltarea coerenta a teritoriului cu un impact minim asupra calitatii factorilor de mediu. Administratia locala va asigura infrastructura necesara functiunilor propuse. Este necesara o analiza atenta a solutiilor propuse pentru colectarea, transportul si epurarea apelor uzate din zonele nou introduse in intravilanul localitatii. Este nevoie de o viziune clara in ceea ce priveste amplasamentul activitatilor economice pe teritoriul municipiului pentru a nu crea conflicte intre functionalitatile deja atribuite suprafetelor de teren afectand calitatea factorilor de mediu. In apropierea ariei protejate ROSPA 0064 trebuie prevazuta restrictia temporara de constructie pana la definitivarea Planului de Management al ariei protejate. b) Calitatea factorilor de mediu din zona posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG Prin aplicarea prevederilor PUG-ului nu se estimeaza un impact semnificativ asupra calitatii factorilor de mediu c) Arii sau specii protejate existente in zona posibil a fi afectate semnificativ de PUG Pe teritoriul municipiul Flticeni i in zona limitrof, exist o arie natural protejat de interes comunitar ROSPA0064 definita pentru o suprafata de 659,8 ha.- arie asupra careia sunt posibile influente ale activitatilor reglementate prin PUG. Caracteristica acestei arii este gradul de vulnerabilitate care a fost conturat odata cu declararea zonei protejate. Au fost instituite si unele regulamente ce au limitat partial actiunea antropica. Este nevoie de monitorizare si management adecvat ariilor protejate. Pentru restrangerea si limitarea actiunilor antropice pot fi mentionate masurile: Amplasarea panourilor cu regulamentul de comportare in interiorul acestor arii
52
Amplasarea panourilor cu precizarea traseelor premise, a zonelor de stationare si a zonelor interzise Amenajarea de poteci si locuri de popas cu respectarea perimetrului si regulamentelor Activitati de popularizare si constientizare a populatiei din zona si a turistilor
Aceste masuri au rolul de a reduce gradual impactul asupra ariei protejate. d) Restrictii, recomandari si/sau obiective de mediu existente in zona propusa pentru implementarea PUG al municipiului Falticeni Interdictii temporare de construire pentru urmatoarele zone: -In zonele de protectie ale monumentelor de arhitectura si ale monumentelor istorice -In zona intravilanului cu constructii existente in care solicitarea unei autorizatii de construire ar conduce la nerespectarea functiunii dominante a zonei precum si la nerespectarea prevederilor Regulamentului de Urbanism Local cum ar fi: regim de inaltime, acces, distante fata de aliniament, vecinatati, suprafete de teren din interiorul ariilor de protectie (pana la elaborarea Planului de Management). -In zonele in care s-au identificat alunecari de teren pana la efectuarea unui studiu geotehnic pentru fiecare amplasament pe care se doreste a se construi. Regimul de nlime al constructiilor poate fi maximum P+1 dar dac studiul geotehnic arat altceva se poate face derogare n funcie de recomandrile acestuia. Ca metode de stabilizare a planului de decolare se recomand mpdurirea i execuia de drenuri colectoare la nivelul planului de decolare; s-ar mai putea impune fundarea pe un pat de sprtur de piatr compactat, prevzut cu drenuri de epuisment, fapt ce ar impiedica infiltraia apelor pluviale i menajere (msur cu caracter orientativ) i eventuala terasare a versantului.
IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG Aspect de mediu Apa Aer Sol Biodiversitate Riscuri naturale Conservarea resurselor naturale Patrimoniu cultural Probleme de mediu relevante pentru P.U.G. Neasigurarea cantitii i calitii apei preluate i evacuate Calitatea necorespunztoare a aerului ambiental Poluarea solului i a apelor subterane Vegetaie periclitat cantitativ i calitativ Faun periclitat cantitativ Riscuri de alunecari de teren, inundatii si seisme. Taieri necontrolate de arbori; exploatarea excesiva a pasunilor si pajistilor; utilizarea nesustenabila a resurselor naturale. Insuficienta conservare si valorificare a patrimoniului cultutal tangibil si intangibil.
53
Zonarea teritoriala Constientizarea publicului problemelor de mediu
Inconsistenta functionala a zonarii teritoriale; insuficienta retelelor si echipamentelor tehnico-edilitare, precum si slaba echipare cu dotari specifice. asupra Necesitatea informarii populatiei, a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a se implica in asigurarea dezvoltarii durabile a localitatii.
54
Cap. V. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUG - Falticeni In tabel sunt prezentate aspectele legislative si obiective privind protectia mediului, stabilite in comparatie cu obiectivele la nivel national, comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea PUG. Aspect de mediu Aer Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, international Calitatea aerului trebuie sa corespunda legislatiei nationale care transpune Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, valorile limita pentru SO2, NO2, NO, particule in suspensie si plumb. Strategia nationala privind protectia atmosferei urmareste stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico-sociala si calitatea aerului (HG nr.1856/2005). In legislatie se prevede intretinerea si modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante). Calitatea apei trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE impreuna cu directivele fiice. Romania trebuie sa se alinieze normelor europene pana la 31 decembrie 2015 pentru aglomerarile mai mari de 10 mii locuitori echivalenti si pana la 31 decembrie 2020 pentru aglomerarile cuprinse intre 2 mii si 10 mii locuitori echivalent. Calitatea solului trebuie refacuta si imbunatatita. Este necesara refacerea ecosistemelor terestre, executia de lucrari pentru combaterea eroziunii solului si apararea impotriva inundatiilor. Obiectivul relevant pentru PUG Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Punctul de vedere din PUG Eliminarea emisiilor necontrolate; Reducerea etapizat a emisiilor, n corelare cu progresul tiinific i tehnic n domeniu, n funcie de disponibilitile financiare existente. Imbunatatirea infrastructurii rutiere.
Apa
Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subteran prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze. Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarile necontrolate de deseuri, reducerea fenomenelor erozionale.
Sol
Extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul municipiul Flticeni cat i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aduciune i alimentare cu ap. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor: prevenirea apariiei deeurilor; minimizarea cantitii de deeuri produse; promovarea reciclrii i reutilizrii; optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. Reducerea fenomenelor de degradare a solurilor .
55
Sanatatea populatiei
Legislatia romaneasca este aliniata la legislatia europeana in cea ce priveste sanatatea populatiei prin asigurarea conditiilor de igiena (apa curenta, canalizare, depozitarea controlata a deseurilor).
Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice. Stoparea ruderalizarii, e eliminarii speciilor autohtone sia a exploatarii nerationale a biodiversitatii.
Prescripii cu caracter de reglementare i pentru zonele de siguran i protecie sanitar propuse. Reducerea/controlul surselor de poluare a mediului. Dezvoltarea i ameliorarea sistemului de spaii verzi. Conservarea biodiversitatii specifice. Conservarea speciilor si habitatelor incluse in reteaua Natura 2000, situate pe suprafata orasului; se respecta ariile minime de hranire, cuibarire si reproducere a speciilor protejate. Delimitarea naturale. zonelor expuse la riscuri
Biodiversitatea
Conservarea diversitii biologice Utilizarea durabil a componentelor diversitii biologice
Riscuri naturale
Zonarea teritoriala
Legislatia nationala are prevederi pentru cresterea protectiei populatiei fata de riscurile naturale care se pot preveni (alunecari de teren, inundatii) prin luarea de masuri anticipate aparitiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora. Legislatia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii bunei administrari a terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase Legislatia nationala aliniata la Directivele U.E. impune conservarea si utilizarea eficienta a resurselor naturale
Protectia populatiei prin diminuarea efectelor inundatiilor si alunecarilor de teren. Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii Conservarea resurselor naturale.
Conservare / utilizare eficienta a resurselor naturale Patrimoniu cultural
Pune de acord nevoile populatiei cu dezvoltarea urbanistica a localitatii. Alocarea de terenuri pentru dezvoltarea socio-economica, cu respectarea normelor de proiectie a mediului. Protectia fondului forestier Promovarea turismului ecologic. Fundamentarea de reglementri i prescripii n legtur cu siturile arheologice i monumentele situate n cadrul localitii
Legislatia nationala (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare al mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistica a zonelor de interes
Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric
56
turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate Constientizare a publicului Legislatia nationala, in concordanta cu cea europeana prevede accesul liber al cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligatiilor rezultate din Conventia privind accesul publicului la luarea deciziilor in probleme de mediu semnata la Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul. Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu
Restaurarea patrimuniului cultural numai cu avizul institutiilor abilitate, cu responsabilitati in domeniu. PUG a rezultat in urma consultarii populatiei privind directiile de dezvoltare a localitatii. Primaria informeaza cetatenii despre hotararile adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile de aprobarea obiectivelor de investitii cu respectarea zonelor de protectie.
57
Alte documentele strategice de referin ce stabilesc politica actual a Romniei de conservare a mediului /biodiversitii i utilizare durabil a componentelor sale sunt urmtoarele: Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) detaliaz obiectivele specifice pe direcii prioritare care integreaz direct i/sau indirect cerinele conservrii biodiversitii i dezvoltrii durabile pe termen scurt i mediu; dintre acestea citam urmatoarele: - creterea competitivitii i dezvoltrii economiei bazate pe cunoatere; - aducerea la standarde europene a infrastructurii de baz care s pun accentul pe dezvoltarea durabil a infrastructurii i mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului; - mbuntirea sistemelor sectoriale i regionale ale managementului de mediu; - conservarea biodiversitii i reconstrucia ecologic; - prevenirea riscurilor i intervenia n cazul unor calamiti naturale; Cadrul Strategic Naional de Referin 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia European la 25 iunie 2007, stabilete prioritile de intervenie ale Instrumentelor Financiare ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regional - FEDR, Fondul Social European - FSE i Fondul de Coeziune - FC) n cadrul politicii de coeziune economic i social i face legtura ntre prioritile Planului Naional de Dezvoltare 2007-2013 i cele ale UE stabilite prin Orientrile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 i Strategia Lisabona revizuit. Strategia Naional de Dezvoltarea Durabil (2010 2030) stabilete obiective concrete pentru trecerea, ntr-un interval de timp rezonabil i realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adugat nalt, propulsat de interesul pentru cunoatere i inovare, orientat spre mbuntirea continu a calitii vieii oamenilor i a relaiilor dintre ei n armonie cu mediul natural. Obiectivele formulate n Strategie vizeaz meninerea, consolidarea, extinderea i adaptarea continu a configuraiei structurale i a capacitii funcionale a biodiversitii ca fundament pentru meninerea i sporirea capacitii sale de suport fa de presiunea dezvoltrii sociale i creterii economice i fa de impactul previzibil al schimbrilor climatice. . Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est, 2007-2013: obiective de dezvoltare a turismului si protectie a ariilor protejate n Romnia, managementul pdurilor se realizeaz conform principiilor de gestionare durabil stabilite prin Codul Silvic (Legea nr. 46/2008 cu modificrile i completrile ulterioare). Managementul pdurilor se face pe baza amenajamentelor silvice elaborate conform normelor tehnice cu respectarea urmtoarelor principii: a) principiul continuitii recoltelor de lemn; b) principiul eficacitii funcionale; c) principiul asigurrii conservrii i ameliorrii biodiversitii; d) principiul economic. Dup ratificarea CBD (Conventia asupra diversitatii biologice), au fost stabilite o serie de principii i criterii pentru certificarea produselor forestiere, n scopul stabilirii unui management durabil al pdurilor. Acest proces a fost parte din proiectul Managementul Conservrii Biodiversitii, finanat de GEF/Banca Mondial, Guvernul Romniei i RNP. Obiectivele operaionale pentru asigurarea managementului durabil al pdurilor sunt:
58
1. Implementarea Ghidurilor generale pentru conservarea pdurilor de la nivel European (Conferina de la Helsinki Rezoluia H2) i a recomandrilor Forumului Interguvernamental al Pdurilor (IPF); 2. ntrirea capacitii instituionale de administrare i control a activitilor de exploatare a masei lemnoase; 3. Dezvoltarea mecanismelor de stimulare a proprietarilor de terenuri forestiere pentru certificarea pdurilor. Obiective privind biodiversitatea n iunie 1992, n cadrul UNCED un numr de 153 de state, inclusiv Uniunea European, au semnat CBD, care a intrat n vigoare pe 29 decembrie 1993. La nceputul anului 2010 CBD este ratificat de 193 de Pri i reprezint astzi cel mai important instrument internaional n coordonarea politicilor i strategiilor la nivel global privind conservarea biodiversitii. Romnia a ratificat CBD prin Legea nr. 58/1994. Obiectivele Conveniei privind Diversitatea Biologic sunt urmtoarele: - conservarea diversitii biologice - utilizarea durabil a componentelor diversitii biologice - imparirea corect i echitabil a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice. De asemenea, la Summit-ului Pmntului au mai fost adoptate Agenda 21, Declaraia de la Rio cu privire la Mediu i Dezvoltare, Declaraia Principiilor Pdurilor i Convenia Cadru a Naiunilor Unite privind Schimbri Climatice ratificat prin Legea 24/1994. Pentru punerea n aplicare a Strategiei UE privind conservarea biodiversitii a fost stabilit un Plan de Aciune, cu urmtoarele obiective prioritare: 1. Meninerea diversitii ecosistemelor, habitatelor i biomurilor n interiorul zonelor protejate 2. Meninerea diversitii specifice prin: 2.1 Refacerea, meninerea sau reducerea declinului populaiilor aparinnd speciilor 2.2 mbuntirea statutului speciilor periclitate. 3. Meninerea diversitii genetice prin: 3.1 Conservarea diversitii genetice a plantelor de cultur, a animalelor domestice, a speciilor cu importan economic, precum i meninerea tradiiilor comunitilor locale de utilizare a acestora. 4. Reducerea presiunilor privind pierderea habitatelor, prin schimbarea destinaiei terenurilor: 5. Limitarea impactului speciilor invazive 6. Stoparea exploatrilor nedurabile prin: 7. Reducerea presiunilor datorate schimbrilor climatice, polurii i eroziunii solului. 8. Meninerea capacitii ecosistemelor de a furniza bunuri i servicii ecologice i de a funciona ca sistem suport al vieii prin: 8.1 Meninerea capacitii de suport a ecosistemelor. 8.2 Stoparea declinului resurselor biologice, a cunotinelor tradiionale a comunitilor locale, a tehnicilor i practicilor care permit exploatarea durabil i securitatea alimentar.
59
9. Asigurarea unei mpriri corecte i echitabile a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice. Msurile stabilite pentru stoparea pierderii de biodiversitate se regsesc n Al 6-lea Program de Aciune pentru Mediu adoptat n 2002 de ctre Consiliul UE i au fost reafirmate la Consiliul European de Primvar din martie 2005, prin adoptarea Strategiei de la Lisabona. n afar de impactul produs n modul de a gndi i aborda biodiversitatea, CBD a generat i dezvoltarea unor teme majore de aciune: a. Contientizarea publicului. Convenia a ncurajat o mai bun nelegere a importanei biodiversitii din punct de vedere socio-economic: bunurile i serviciile asigurate, legtura dintre pierderile de biodiversitate i problemele globale care amenin existena omenirii. b. Strategii de conservare a biodiversitii i planuri de aciune: prin planurile de aciune s-au identificat prioritile i sau stabilit politicile adecvate de dezvoltare durabil. c. Teme i programe conexe. Convenia a promovat programe de lucru privind biodiversitatea n agricultur, diversitatea zonelor aride, diversitatea pdurilor, a apelor interioare i a celor marine, specii invazive, abordarea ecosistemic, bioindicatori, iniiativa taxonomic global, turism durabil. Prin SNPACB (STRATEGIA NAIONAL I PLANUL DE ACIUNE PRIVIND CONSERVAREA BIODIVERSITII), Romnia i propune, pe termen mediu 2010-2020, urmtoarele inte strategice generale: inta 1: Stoparea declinului diversitii biologice reprezentat de resursele genetice, specii ecosisteme i peisaj i refacerea sistemelor degradate pn n 2020. inta 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversitii n toate politicile sectoriale pn n 2020. inta 3: Promovarea cunoatinelor, practicilor i metodelor inovatoare tradiionale i a tehnologiilor curate ca msuri de sprijin pentru conservarea biodiversitii ca suport al dezvoltrii durabile pn n 2020. inta 4: mbuntirea comunicrii i educrii n domeniul biodiversitii pn n 2020. Pentru ndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversitii i utilizarea durabil a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naional i a ameninrilor la adresa biodiversitii, pentru asigurarea conservrii insitu i ex-situ i pentru mprirea echitabil a benficiilor utilizrii resurselor genetice, au fost stabilite urmtoarele 10 obiective strategice: A. Dezvoltarea cadrului legal i instituional general B. Asigurarea coerenei i a managementului eficient al reelei naionale de arii naturale protejate C. Asigurarea unei stri de conservare favorabil pentru speciile protejate D. Utilizarea durabil a componentelor diversitii biologice E. Conservarea ex-situ F. Controlul speciilor invazive G. Accesul la resursele genetice i mprirea echitabil a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestor resurse H. Susinerea i promovarea cunotinelor, practicilor i inovaiilor tradiionale I. Dezvoltarea cercetrii tiinifice i promovarea transferului de tehnologie
60
J. Comunicarea, educarea i contientizarea publicului d. Cooperare internaional. Au fost lansate programe de cooperare cu Convenia Ramsar privind zonele umede, cu Convenia ONU privind combaterea deertificrii, cu programele UNEP, FAO, IUCN. Pentru monitorizarea implementrii Planului de Aciune au fost stabilii indicatori de performan pentru fiecare activitate (capitolul 5). De asemenea, pentru evaluarea gradului de atingere a intelor strategice stabilite n capitolul 4, vor fi utilizai indicatorii SEBI 2010 (Streamlining European 2010 Biodiversity Indicators). Acest set de indicatori de monitorizare a biodiversitii au fost fost adoptai n 2004 la COP7 (Mesajul de la Malahide4), iar n 2005 au fost adoptai i la nivelul Consiliului Uniunii Europene prin PBLDS (Strategia Pan-European a Diversitii Biologie i Peisajului Pan European Biological and Lanscape Diversity Strategy). Indicatorii SEBI 2010 rspund obligaiilor asumate din punct de vedere politic la nivel naional, comunitar, regional sau global pentru conservarea biodiversitii i utilizarea durabil a componentelor sale, dar pot fi utilizai n mod suplimentar pentru evaluarea progresului i n alte domenii (de ex. agricultur, silvicultur, reducerea srciei, sntate, comer, dezvoltare durabil). Indicatorii SEBI2010 sunt clasificai n cteva grupe i subgrupe dup inta propus a fi angajat n procesul de monitorizare, evaluare i raportare, fiecare clas de indicatori fiind descris n conformitate cu cerinele de raportare ale statelor membre ctre Agenia European de Mediu. Clasele de indicatori ce vor fi monitorizai sunt urmtoarele: 1. Starea de conservare i tendina componentelor diversitii biologice 2. Utilizare durabil 3. Ameninri pentru biodiversitate 4. Integritatea ecosistemelor (bunuri i servicii) 5. Utilizarea cunotinelor, inovaiilor i practicilor tradiionale 6. Accesul la resursele genetice i mprirea echitabil a beneficiilor 7. Transferul de tehnologie Programul Operaional Sectorial de MEDIU, 2007 2013 Programul Operaional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strns corelat cu obiectivele naionale strategice prevzute n Planul Naional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 i Cadrul Naional Strategic de Referin (CNSR), care se bazeaz pe principiile, practicile i obiectivele urmrite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput nct s reprezinte baza i totodat un catalizator pentru o economie mai competitiv, un mediu mai bun i o dezvoltare regional mai echilibrat. POS Mediu se bazeaz pe obiectivele i prioritile politicilor de mediu i de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectnd att obligaiile internaionale ale Romniei, ct i interesele specifice naionale. VI. Potentiale efecte semnificative asupra mediului In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2005, modificata si completata prin OUG nr. 114/2007 si OUG 164/2008, obiectivele Planului de Urbanism General trebuie sa duca la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatii. Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni este un instrument care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si etapizarea interventiilor in teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare
61
corecta a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi in analiza o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) se va influenta calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se foloseste o scala cu 5 nivele: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ; - 2: impact negativ semnificativ. Principalele obiective si actiuni din PUG sunt redate mai jos. I. Extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul municipului Flticeni cat i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, reabilitarea sistemului de aduciune i alimentare cu ap. II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei. III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor: prevenirea apariiei deeurilor; minimizarea cantitii de deeuri produse; promovarea reciclrii i reutilizrii; optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. III.Cresterea suprafaei spaiilor verzi i perdelelor de protecie prin amenajrea unor noi zone de agrement (individuale i colective) de-a lungul cursurilor de ap, a perdelelor de protecie pentru culuarele tehnice i realizrii unor perdele de protecie n jurul unitilor industriale; Conservarea fondului forestier, att pentru producia de biomas, dar si pentru funciile de protecie a mediului nconjurator. V. Pe total suprafa UAT, creterea suprafeei intravilanului de 147,98 ha, reprezentnd cca. 14,15% fa de suprafaa existent a intravilanului (1045,73 ha). 6.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra factorilor de mediu 6.1.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului I. Extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul municipului Flticeni cat i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, reabilitarea sistemului de aduciune i alimentare cu ap. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG I Factor de Obiective de mediu relevante Impact mediu/soci al Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si + 1 subterane prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze. Justificarea impactului Diminuarea eliminarilor necontrolate de ape uzate menajere/din activitati economice. Temporar, lucrarile de constructii pot duce la afectarea resurselor de apa. Actiunile de gospodarire a apelor si lucrarile de sistematizare a distributiei apei si canalizare vor avea impact pozitiv asupra calitatii apei Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului . Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera +1 Se poate manifesta un impact temporar negativ pe parcursul lucrarilor de investitii prin emisii de praf si gaze rezultate din activitatea masinilor si utilajelor de constructie.
62
Sol
Protectia calitatii solului si reducerea +1 suprafetelor afectate de depozitele necontrolate de deseuri; diminuarea practicilor agricole poluante, reducerea fenomelelor de degradare a solului.
Diminuarea eliminarilor necontrolate de ape uzate menajere/din activitati economice pe suprafata solului. Actiunile ce prevad controlul apelor reziduale vor avea impact pozitiv asupra calitatii solurilor. Activitatile de constructii publice afecteaza temporar un volum de sol prin excavare si redistribuire. Reducerea impactului negativ al apelor uzate/deseurilor solide asupra apei si solului afecteaza in mod favorabil si biodiversitatea. Rationalizarea consumului de apa duce la pastrarea rezervelor de apa in sol, cu efecte favorabile asupra biodiversitatii. Unele lucrari de constructii pot duce la afectarea resurselor biodiversitatii. Controlul calitatii apei potabile, evitarea poluarii apelor freatice; evitarea contaminarii apei potabile, reducerea riscului la imbolnaviri; prevederile OB I au ca finalitate cresterea conditiilor de viata si de sanatate a populatiei. Evitarea riscurilor prin controlul dezvoltarii ariilor de locuit in afara zonelor de risc. Reducerea riscurilor la inundatii prin lucrari de gospodarire a apelor. Nu se manifesta un impact direct semnificativ Rationalizarea consumului de apa. Utilizarea durabila a resurselor de apa. Dezvoltarea spatiilor destinate promovarii educatiei si culturii locale/regionale/nationale. Favorizeaza dezvoltare socio-economica ruarala. Implicarea populatiei in atingerea prevederilor OB1.
Biodiversita te
Stoparea exinderii florei nitrofile; + 1 stoparea eliminarii florei autohtone cu valoare praticola si inlocuirea acesteia cu specii ruderale
Sanatatea populatiei
Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.
+2
Riscuri naturale Schimbari climatice Conservare a resurselor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Constientiz area populatiei Total punctaj
Protectia populatiei prin diminuarea + 1 efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Reducerea emisiilor de gaze cu efect de 0 sera. Conservarea / utilizarea sustenabila a + 1 resurselor naturale. Protectia si restaurarea patrimoniului + 1 cultural tangibil si intangibil. Protejarea populatiei si a zonelor de +1 locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii Cresterea responsabilitatii publicului fata + 1 de problemele mediu si fundamentarea comportamentelor proactive in domeniul protectiei mediului. +11
+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ
63
6.1.2. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG II Factor de Obiective de mediu relevante mediu/soci al Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze. Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Sol Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitele necontrolate de deseuri, reducerea fenomelelor de degradare a solului. Biodiversita Reducerea cantitatilor de elemente te poluante inmagazinate in structura celulara a organismelor vegetale Sanatatea Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea populatiei confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice. Riscuri Protectia populatiei prin diminuarea naturale efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor. Schimbari Reducerea emisiilor de gaze cu efect de climatice sera. Conservare Conservarea / utilizarea sustenabila a a resurselor resurselor naturale. Patrimoniu Protectia si restaurarea patrimoniului cultural cultural tangibil si intangibil. Zonarea Protejarea populatiei si a zonelor de teritoriala locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii Constientiz Cresterea responsabilitatii publicului fata area de probelemele mediu si fundamentarea populatiei comportamentelor proactive in domeniul protectiei mediului. Total punctaj Impact 0 +1 Justificarea impactului Nu este previzionat un impact direct. Reducerea emisiilor de praf si gaze cu efect de sera.
+1
O suprafata redusa de sol poate fi afectata de dezvoltarea noii infrastructuri rutiere. Vegetatia absoarbe poluantii gazosi rezultati din trafic. Creste siguranta in transport, creste nivelul de securitate personala, de civilizatie. Nu este previzionat un impact direct. Intensificarea activitatilor de transport pot duce la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. Cresc posibiltatile de dezvoltarea locala sustenabila, cu utilizarea rationala a resurselor. Se favorizeaza dezvoltarea turismului, cu protectia patrimoniului cultural al zonei. Cresc conexiunile intre localitatii, intre arii functionale din cadrul aceleasi localitati. Cresc posibilitatile de dezvoltarea locala sustemabila.
+1 +2 +0 +1 +1 +2 +1 +1
+11
64
6.1.3. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor: prevenirea apariiei deeurilor; minimizarea cantitii de deeuri produse; promovarea reciclrii i reutilizrii; optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG III Factor de Obiective de mediu relevante Impact mediu/soci al Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si +2 subterane prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze. Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitele necontrolate de deseuri, reducerea fenomelelor de degradare a solului. Reducerea efectelor determinate de substantele poluante eliberate in mediu asupra ciclului de viata a speciilor autohtone din flora si fauna zonei Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice. Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Conservarea / utilizarea sustenabila a resurselor naturale. +2 Justificarea impactului Reducerea fenomenelor de poluare, gestionarea deseurilor vor duce la cresterea calitatii apelor. Reducerea fenomenelor de poluare, gestionarea deseurilor, vor duce la cresterea calitatii aerului. Gestionarea corecta a deseurilor va duce la reducerea fenomenelor de poluare si, implicit la protectia calitatii solurilor. Managementul eficient al deseurilor va fi o actiune favorabila conservarii biodiversitatii. Creste calitatea factorilor de mediu si, implicit calitatea vietii populatiei. Managementul eficient al deseurilor va duce la reducerea riscurilor de inundatii pe cursurile de apa. Reducerea fenomenelor de fermentatie a deseurilor duce la reducrea emisiilor de gaze. Reciclarea deseurilor realizabila in urma colectarii selective va reduce presiunea asupra resurselor naturale. Se conserva valorile patrimoniului natural si, implicit al celui cultural. Creste atractivitatea turistica a zonei. Creste gradul de civilazatie, este favorizata dezvoltarea socio-economica. Creste responsabilitatea fata de calitatea mediului, indestructibil legata de calitatea vietii omului.
Sol
+2
Biodiversita te Sanatatea populatiei Riscuri naturale Schimbari climatice Conservare a resurselor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Constientiz area populatiei Total punctaj
+2
+2 +2 +2 +2
Protectia si restaurarea patrimoniului +2 cultural tangibil si intangibil. Protejarea populatiei si a zonelor de +2 locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii Cresterea responsabilitatii publicului fata + 2 de probelemele mediu si fundamentarea comportamentelor proactive in domeniul protectiei mediului. +22
65
+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.1.4. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului IV.Cresterea suprafaei spaiilor verzi i perdelelor de protecie prin amenajrea unor noi zone de agrement (individuale i colective) de-a lungul cursurilor de ap, a perdelelor de protecie pentru culuarele tehnice i realizrii unor perdele de protecie n jurul unitilor industriale; Conservarea fondului forestier, att pentru producia de biomas, dar si pentru funciile de protecie a mediului nconjurator. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG IV Factor de Obiective de mediu relevante mediu/soci al Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze. Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Sol Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitele necontrolate de deseuri, reducerea fenomelelor de degradare a solului. Biodiversita Favorizarea si mentinerea unei te combinatii cenotice favorabile ciclului de viata si a unui relativ echilibru numeric al indivizilor speciilor autohtone Sanatatea Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea populatiei confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice. Riscuri Protectia populatiei prin diminuarea naturale efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor. Schimbari Reducerea emisiilor de gaze cu efect de climatice sera. Conservare Conservarea / utilizarea sustenabila a a resurselor resurselor naturale. Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Constientiz area populatiei Impact +2 +2 Justificarea impactului Reducerea fenomenelor de poluare. Biodiversitatea imbunatateste calitatea mediului abiotic. Conservarea biodiversitatii va duce la cresterea calitatii aerului. Conservarea biodiversitatii va duce la protectia calitatii solurilor. Protecia i conservarea naturii, a resurselor naturale i a biodiversitii exprima intentia dezvoltarii sustenabile Creste calitatea factorilor de mediu si, implicit calitatea vietii populatiei. Impact pozitiv; dezvoltarea biodiversitatii duce la reducerea riscurilor asociate producerii alunecarilor de teren si inundatiilor. Vegetatia absoarbe noxele. Conservarea biodiversitatiiconduce la reducerea presiunii asupra resurselor naturale. Se conserva valorile patrimoniului natural si, implicit al celui cultural. Favorizeaza dezvoltarea socio-economica, dar si conservarea cadrului natural. Creste responsabilitatea fata de calitatea mediului, indestructibil legata de calitatea vietii omului.
+2
+2
+2 +2 +2 +2
Protectia si restaurarea patrimoniului +2 cultural tangibil si intangibil. Protejarea populatiei si a zonelor de +2 locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii Cresterea responsabilitatii publicului fata + 2 de probelemele mediu si fundamentarea comportamentelor proactive in domeniul protectiei mediului.
66
Total punctaj
+22
+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.1.5. Evaluarea efectelor implementarii zonarii teritoriale asupra calitatii mediului V. Pe total suprafa UAT, creterea suprafeei intravilanului de 147,98 ha, reprezentnd cca. 14,15% fa de suprafaa existent a intravilanului (1045,73 ha) Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG V Zonare teritoriala Majorarea zonei de instituii i servicii de nteres public cu 131% fa de situaia existent, i cuprinderea n aceasta a tuturor dotrilor de interes general ale centrului de municipu ct i cele situate n afara perimetrului central. Zona destinat instituiilor i serviciilor de interes public se propune prin noile Reglementri Urbanistice a se extinde pe suprafaa fostelor zone de activiti industriale, n prezent destructurate. Asigurarea unor locaii pentru dezvoltarea sectorului teriar sau a unor activiti productive mici nepoluante. Asigurarea terenului necesar pentru dezvoltarea unor noi cartiere de locuine individuale sau colective mici majornd suprafaa destinat acestor funciuni cu 0,42 %. Preponderente n zona de locuine vor fi cele individuale sau semicolective reprezentand circa 70,22% dint totalul zonei destinate locuirii i funciunilor complementare. +1 Dezvoltare rationala cu utilizarea centralizata a resurselor. Se vor asigura serviciile de gospodarire (alimentare cu apa, gaz, canalizare, infrastructura rutiera). Fata de situatia initiala a terenurilor, se estimeaza un impact negativ limitat asupra tuturor factorilor de mediu. Creste fluenta traficului, se reduc emiiile de praf si suspensii. Creste siguranta pe drumurile publice si gradul de civilizatie. Impact asupra mediului +1 Justificarea impactului Creste confortul de locuit al populatiei concomitent; se intrevede cresterea presiunii asupra mediului.
S-a stabilit structura i configuraia cilor de + 1 comunicaie, definindu-se categoria i profilul strzilor cu amenajrile acestora, retragerile i planeitile de aliniament care s asigure att fluena i sigurana circulaiei, iar prin retrageri condiii de protecie a locuinelor ct i legtura ntre zonele funcionale i cu localitile nvecinate. Sunt stabilite i reguli cu caracter normativ privind necesarul de locuri de parcare raportat la zone funcionale diferite. S-au delimitat zonele de protecie ale cimitirelor i +1 altor zone funcionale ce cuprind activiti economice
Reducerea riscurilor pentru sanatatea populatiei.
67
industriale faa de zonele de locuit. Zona unitilor industriale, de depozitare i agro- +1 zootehnice va cunoate o crestere semnificativ la nivelul municipiului Flticeni de la 2,70% din total intravilan existent la 4,56% din total intravilan propus. Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale. Total +2 +7 Creste presiunea asupra factorilor de mediu; se faciliteaza dezvoltarea economica si sociala a zonei.
Reducerea expunerii la riscuri naturale; protectia populatiei; evitarea pierderilor materiale si financiare.
68
VI.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra mediului s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare valoare a impactului pe fiecare factor de mediu. Datele obtinute pot fi urmarite in tabelul de mai jos. OB I Factor de I. Extinderea reelei mediu/obiectiv de ap i canalizare PUG OB II II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere OB III III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor OB IV IV. Cresterea suprafaei spaiilor verzi i perdelelor de protecie OB V V.Creterea suprafeei intravilanului +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +2 +2 +1 +7 +6 +7 +7 +9 +7 +6 +7 +9 +8 +7 Total
Apa Aer Sol Biodiversitate Sanatatea populatiei Riscuri naturale Schimbari climatice Conservarea resurselor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Constientizarea populatiei
+2 +1 +1 +1 +2 +1 0 +1 +1 +1 +1
+0 +1 +1 +1 +2 0 +1 +1 +2 +1 +1
+2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2
+2 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2
+11 +11 +22 +22 +14 80 Legenda: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ ; Cu +80 puncte dintr-un maxim teoretic de +110 puncte, obiectivele PUG Falticeni pot fi implementate fara a presupune un impact negativ seminificativ asupra mediului.
69
Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de mediu. Obiectiv de mediu Protectia calitatii aerului Evaluare cumulativa Estimarea premiselor obiectivului atingerii
Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta Pozitiva negativa asupra calitatii aerului
Asigurarea calitatii apelor de Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta Pozitiva suprafata si subterane negativa asupra calitatii apelor de suprafata si subterane. Protectia biodiversitatii Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta Pozitiva negativa asupra factorilor climatici (apa, aer, sol) si sociali, neinfluentand negativ componentele biodiversiatii Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta Pozitiva negativa asupra solului Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta Pozitiva pozitiva asupra calitatii vietii Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta Pozitiva pozitiva asupra protectiei la riscuri naturale Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta Pozitiva pozitiva asupra protectiei patrimoniului Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta Pozitiva pozitiva asupra zonarii teritoriului Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au efect Pozitiva negativ asupra obiectivelor de mediu
Protectia solului Imbunatatirea calitatii vietii Protectie la riscuri naturale Asigurarea protectiei patrimoniului Zonarea teritoriala Conservarea resurselor
Cresterea responsabilitatii Educarea, informarea si participarea populatiei Pozitiva publicului fata de mediu la luarea deciziilor privind mediu Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta efecte nu au efecte negative asupra obiectivelor de mediu. Efectele atingerii obiectivelor din Planul Urbanistic General al municipiului Falticeni pe termen mediu si lung se vor corela respectarea tintelor propuse in politicile de mediu adoptate la nivel national. VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare, precum si faptul ca aplicarea masurilor din Planul Urbanistic General nu au impact negativ asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei locale, se poate aprecia ca nu vor exista efecte negative semnificative asupra mediului inconjurator, in context transfrontalier. VIII. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa complet orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG
70
Cu toate ca, din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in toate etapele de pregatire si implementare a proiectelor. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru municipiul Falticeni se recomanda urmatoarele masuri de reducere/atenuare a efectelor aplicarii planului: In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii cu strictete a destinatiei terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporara si permanenta, a culuarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii urbane, este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei, iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economica sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potential asupra mediului vor fi insotite de studii de evaluare a impactului conform legislatiei in vigoare. Evaluarile de impact vor tine seama pe langa conformarea cu prevederile legislatiei in vigoare si daca: - s-au aplicat cele mai bune tehnici de interventie; - sunt prevazute masuri compensatorii pentru atenuarea efectelor semnificativ negative asupra mediului; - sunt prevazute masuri care sa faca mediul receptor mai putin vulnerabil; - sunt prevazute masuri de monitorizare a efectelor asupra mediului dupa implementarea proiectului. Pentru factorul de mediu aer, in PUG sunt prevazute masuri al caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, lucrari de executie a extinderii retelei de alimentare cu apa si retelei de canalizare, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor industriale turistrice. Ca masuri de compensare se prevad: - pe durata lucrarilor de executie a lucrarilor mai sus amintite, a executiei de constructii de noi obiective de interes economic sau gospodaresc se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibratii (devierea si fluidizarea traficului, interzicerea parcarilor in zona, etc.), se va mentine curatenia pe drumurile publice; - depozitarea deseurilor se va face in recipiente inchise; operatorul de transport va trebui sa respecte programul de ridicare si transport, pe timp de iarna sau de vara, a deseurilor pentru a se evita descompunerea acestora si generarea de mirosuri sau noxe; - in cadrul procesului de avizare a amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de COV; se va cere agentilor economici sa utilizeze materii prime ecologice si sa prevada echipamente de retinere a eventualelor noxe eliminand astfel emisiile in atmosfera. Pentru factorul de mediu apa, in PUG este prevazuta masura realizarii retelei de alimentare cu apa si executarea retelei de canalizare. Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun si urmatoarele masuri:
71
- pentru captarile de apa se vor institui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor; - consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate; - substantele utilizate in tratarea apei potabile se vor gestiona conform legislatiei in vigoare; - se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare, de interventie rapida in caz de avarie, eliminarea pierderilor asigura mentinerea stabilitatii terenului si evitarea contaminarii solului, a apelor de suprafata si a panzei freatice; - pentru a se evita intruziunea accidentala a persoanelor straine si a animalelor in perimetrul zonelor de protectie sanitara, incinta se va imprejmui si marca corespunzator; - in timpul executarii lucrarilor de constructii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora; - deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare (deseurile de lemn, metal sau de carton, hartie se vor valorifica prin agenti economici autorizati, iar deseurile din procesul de construire se vor depozita numai in locuri special amenajate). - se vor executa lucrari hidrotehnice pentru indiguiri, eliminandu-se riscul de inundatii. Pentru factorul de mediu sol, in PUG sunt prevazute masuri pentru protectia acestuia, realizarea unui sistem de eficeinet de management al deseurilor. Se impun masuri suplimentare, respectiv: - se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri in teritoriul administrativ al municipiului; - introducerea prioritara in planurile de dezvoltare pentru combaterea inundatiilor, alunecarilor de teren, precum si a decontaminarii suprafetelor de teren afectate de diverse poluari; - pe durata executarii lucrarilor de constructii se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de sol, la eliberarea Autorizatiei de construire se va insera obligatia investitorului de a transporta pamantul dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai putin productive. Pentru sanatatea populatiei in PUG sunt prevazute lucrari pentru extinderea sistemului de distributie apa potabila, retelei de canalizare, realizarea colectarii deseurilor menajere. Masurile prevazute au un impact pozitiv asupra sanatatii umane. Dezvoltarea serviciilor trebuie completate cu o ampla campanie de constientizare a populatiei privind necesitatea respectarii normelor de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, in temeiul legii, impotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit. IX. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese Varianta selectata pentru actualul PUG Falticeni este fundamentata pe urmatoarele disfunctionalitati identificate in zona. Nr. Crt. 1. 2. 3. Disfunctionalitati Gestionarea defectuoas a deeurilor menajere i industriale Neasigurarea cantitii i calitii apei preluate i evacuate Poluarea atmosferei generat de surse industriale majore i riscul unor accidente majore
72
4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecie a mediului nconjurtor Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental Educaie ecologic Vegetaie periclitat cantitativ i calitativ Insuficienta implicare a factorilor de decizie n soluionarea problemelor de mediu Poluarea solului i a apelor subterane Zgomot i vibraii Fauna periclitata cantitativ Fenomene i dezastre naturale
X. Masurile pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului Asa cum reiese din evaluarea potentialelor efecte asupra mediului, implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu vor genera efecte semnificative negative. In acelasi timp, implementarea PUG-ului poate sa aduca importante schimbari de natura economica sau sociala in muncipiul Falticeni. Dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare, modernizarea infrastructurii rutiere, vor crea cadrul dezvoltarii unor noi activitati economice. Efectele implementarii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii masurilor stabilite. Impactul asupra factorilor de mediu se va evita prin respectarea urmatoarelor masuri: 10. 1.Masuri pentru protejarea factorului de mediu: aer Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt domestice, comerciale si institutionale, precum si surse mobile (trafic rutier). Pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale: - obiectivele existente sa fie supuse reevaluarii din punct de vedere al emisiilor, obtinandu-se pentru acestea autorizatia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document; - orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de poluare sau nepoluante; - utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; - reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere; - realizarea unui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de trafic; - se vor extinde zonele verzi, in acest scop la eliberarea autorizatiilor de construire pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spatii verzi si plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. 10. 2.Masuri pentru protejarea factorului de mediu: apa - indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate in receptorii naturali de pe teritoriul localitatii, se vor incadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2002, modificata si completata cu HG nr.352/2005; - dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei; - racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a sistemelor de canalizare; - se impune instituirea unor zone de protectie in lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire;
73
- precizarea in documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului a restrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont de limita de inundabilitate si de riscurile privind alunecarile de teren; 10.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu: sol - se va interzice realizarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile; - se va interzice depozitarea deseurilor in locuri neautorizate; - se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deseuri pe teritoriul administrativ; - se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie, in vederea atingerii obiectivelor nationale privind gestiunea deseurilor respectiv: - reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice; - se va asigura managementul deseurilor prin colectarea selectiva la sursa si educarea cetatenilor pentru reducerea cantitatilor de deseuri; - se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifica Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor 10. 4.Masuri pentru protejarea patrimoniului cultural si natural se va interzice realizarea de constructii care prin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenta specificului existent sau afecteaza valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia; consiliul local va raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa; se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional si cimitire; se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite; suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute corespunzator; se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei; se vor respecta distantele de protectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m fata de imprejmuirea cimitirelor; se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim 5% din suprafata totala a cimitirului. 10. 5.Masuri de supraveghere si control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi si plantate; reabilitari si modernizari de drumuri; extinderea retelei de canalizare; stabilirea de zone de protectie sanitara; instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor; interdictia realizarii de constructii care depreciaza peisajul; obligativitatea respectarii regimului de administrare a monumentelor de patrimoniu natural si cultural ; stabilirea de reguli privind realizarea de constructii in zonele expuse la riscuri naturale.
74
Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitate de titular datorita lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze in colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie. Primaria municipiului falticeni va depune anual, pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele Programului de monitorizare la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Suceava. Continutul programului de monitorizare: MEDIU abiotic si biotic Biodiversitate Aspecte de monitorizat Modul de respectare a regimului ariilor protejate de interes national/comunitar Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate; Masuri incluse in planul de management al deseurilor in legatura cu prevenirea eliminarii necontrolate a deseurilor; Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apa, de canalizare; Indicatori de calitate a apei potabile; Modul de realizare a canalizarii pentru ape uzate; Modul de respectare a zonelor de protectie sanitara la cursurile de apa de pe suprafata teritoriului administrativ al municipiului. Modul de implementare a sistemului de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie si realizarea infrastructurii necesare colectarii selective a deseurilor. Masuri in legatura cu educarea cetatenilor pentru reducerea cantitatilor de deseuri. Modul de respectarea a programului de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de trafic; Modul de respectare a programului de modernizare a retelei rutiere; Modul de respectare a utilizarii tehnologiilor moderne, nepoluante. Concentratii de poluanti in aerul ambiental in raport cu valorile limita pentru protectia populatiei, vegetatiei, ecosistemelor. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinte fata de sursele de zgomot si vibratii; Niveluri de zgomot in raport cu valorile limita admise. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu privire la asigurarea suprafetei de spatiu verde pe locuitor; Modul de realizare a cailor de comunicatii si transport; Modul de respectare a procentajului de spatiu verde propus, amenajarea si intretinerea corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional si cimitire; Modul de extindere a zonelor de intravilan, cu realizarea infrastructurii necesare; Mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa.
Sol
Aer
Zgomot Populatia si sanatatea umana
75
XI. Rezumat fara caracter tehnic Introducere Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri si programe are ca scop principal evaluarea problemelor de mediu in vederea ameliorarii si conservarii mediului inconjurator, precum si analiza modului in care, la nivelul PUG, se va actiona pentru implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului, acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala locala. Asadar, prezenta lucrarea reprezinta Raportul de Mediu pentru evaluarea strategica de mediu a Planului Urbanistic General al municipiului Falticeni , judetul Suceava. Intocmirea ei s-a facut in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri si programe. Date despre PUG al municipiului Falticeni Planul Urbanistic General (al carui titular este Consiliul Local al municipiului Falticeni) cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru municipiului Falticeni, avand ca scop dezvoltarea orasului corelata cu potentialul zonei, cu necesitatile populatiei si programele regionale si nationale. Principalele elemente ce au stat la baza elaborrii Planului Urbanistic General sunt: -Mrirea intravilanului existent cu suprafeele necesare, pentru o prim etap a dezvoltrii funciunilor localitii i excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltrii armonioase a localitii; -Materializarea urbanistic a programului de dezvoltare a localitii pe baza propunerilor colectivitii locale; -Definirea i asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate public; -Posibiliti de realizare a obiectivelor propuse n condiiile respectrii dreptului de proprietate; -Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale. n coninutul PUG au fost tratate urmtoarele categorii de probleme: -Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construciilor; -mprirea teritoriului n zone funcionale i organizarea relaiilor dintre acestea n funcie de folosina principal i de natura activitilor dominante; -Volumul i structura potenialului, resursele de munc, aspecte sociale privind mobilitatea populaiei i ocuparea resurselor de munc, repartiia i structura populaiei n cadrul localitii; -Potenialul economic al localitii, repartizarea activitilor pe ramuri i profile, posibilitile de dezvoltare; -Stabilirea traseelor i a datelor caracteristice ale circulaiei care urmeaz s se conserve, s se modifice sau s se creeze (tipul de transport n comun, cile pietonale, pistele de bicicliti, pieele, .a.); -Stabilirea reglementrilor specifice localitii i a zonelor funcionale pentru amplasare i destinaia construciilor, precum i a regimului de nlime i a indicilor de control privind modul de ocupare i utilizare a terenului;
76
-Evidenierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate public i altor lucrri i instalaii de interes general; -Delimitarea zonelor cu interdicie definitiv sau temporar de construire; -Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operaiuni care pot fi iniiate i urmrite de primria localitii; -Dezvoltarea sistemului de reele tehico-edilitare, n corelaie cu necesitile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; -Reabilitarea, protecia i conservarea mediului, identificarea i eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deeurilor, msuri de protecia mediului, apei i solului. Principalele obiective ale PUG sunt: I. Extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul municipului Flticeni cat i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, reabilitarea sistemului de aduciune i alimentare cu ap. II. Imbunatatirea infrastructurii rutiere si a mecanismelor de organizare eficienta a derularii circulatiei. III. Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor: prevenirea apariiei deeurilor; minimizarea cantitii de deeuri produse; promovarea reciclrii i reutilizrii; optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. III.Cresterea suprafaei spaiilor verzi i perdelelor de protecie prin amenajrea unor noi zone de agrement (individuale i colective) de-a lungul cursurilor de ap, a perdelelor de protecie pentru culuarele tehnice i realizrii unor perdele de protecie n jurul unitilor industriale; Conservarea fondului forestier, att pentru producia de biomas, dar si pentru funciile de protecie a mediului nconjurator. V. Pe total suprafa UAT, creterea suprafeei intravilanului de 147,98 ha, reprezentnd cca. 14,15% fa de suprafaa existent a intravilanului (1045,73 ha). Aspecte privind starea mediului Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera. Apa- apele de suprafa sunt reprezentate prin: - rul Moldova, raul Somuzul Mare cu cele trei iazuri mari cu o suprafa total de 600 ha i un volum de 1,2 milioane mc. Lacurile: cele trei iazuri de pe cursul prului omuzul Mare se ncadreaz n categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic i n categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic; Apele subterane: sunt influenate de factori identici cu cei ce influeneaza calitatea apelor de suprafaa. Apele uzate rezultate n urma activitilor industriale sunt evacuate n receptori naturali. Srurile dizolvate n apele uzate industriale pot ajunge prin intermediul apelor de suprafa n sol, de unde se pot infiltra n subteran putnd afecta calitatea panzei freatice.
77
Aer Principalele cauze care genereaz poluarea atmosferei sunt reprezentate de: - traficul rutier din zonele de circulaie intens continu (arterele de circulaie pe care se desfaoar traficul greu, inclusiv transportul n comun, peste care se suprapune traficul de tranzit, inclusiv traficul greu); - gestionarea necorespunztoare a deeurilor menajere; - diminuarea suprafeelor acoperite cu vegetaie forestier; - activitile industriale (prelucrarea produselor petroliere, producia de autovehicule) i prestri servicii (distribuie gaze naturale i produse petroliere, spltorii, service auto i pentru aparatura electrocasnic); - activitile de demolri i construcii; - producerea agentului termic i a apei calde pentru locuine, spaii comerciale i instituionale; - prepararea hranei (prin mijloace proprii i uniti specializate); Aceste surse genereaz o gam de poluani atmosferici comuni marii lor majoriti, care se constituie la rndul lor n categoria poluanilor tipic urbani. Acetia sunt formai dintr-un complex de substane sub forma de aerosoli i gaze, cu efecte negative att prin aciune singular, ct i sinergic. Sol Calitatea solului n intravilanul municipiului Flticeni este afectat n principal de: gestiunea necorespunztoare a deeurilor menajere; traficul auto i feroviar - indirect prin noxele degajate n aer; urbanizarea forat - prin schimbarea destinaiei iniiale a terenurilor; dezvoltarea industrial a oraului n perioada 1960 - 1989.
Biodiversitatea Componentele biodiversitatii se regasesc in zona spaiilor verzi, sport, agrement si protecie. Pe o suprafa de 30,0738 ha (aproximativ 10,074 mp/cap de locuitor) exista specii ornamentale cultivate dintre care enumeram: - arbori de nlime mare (peste 20 m): Abies alba (brad), Picea abies Inversa (molid plngtor), Pinus strobus (pin neted), Quercus robur (stejar), Robinia pseudoacacia (salcm), Tilia sp. (tei); arbori de nlime mijlocie (10-20 m): Acer negundo (arar american), Acer platanoides (paltin de cmp), Populus sp. (plop), Aesculus hippocastanum (castan slbatic), Catalpa bignonioides (catalpa), Salix sp. (salcie), Ulmus sp. (ulm), Juglans regia (nuc), Prunus domestica (prun), Morus sp.(dud); arbori de inaltime mic (pn la 10 m): Abies concolor (brad alb), Magnolia quinquepeta Nigra (magnolia roz nchis), Eleagnus angustifolia (slcioar), Prunus cerasifera (corcodu), Armeniaca vulgaris (caisul). - arbuti ornamentali: arbuti nali (peste 2 m): Thuja occidentalis, Thuja orientalis (tuia), Syringa vulgaris (liliacul); arbuti mijlocii (0,72,0 m): Spiraea vanhoutei (cununia), Hibiscus syriacus (zamosia); arbuti mici (sub 0,7 m): Juniperus sibirica (ienupr pitic), Buxus sempervirens (merior).
78
- specii floricole erbacee: Antirrhinum majus (gura-leului), Begonia semperflorens (begonia), Callistephus chinensis (margarete), Lobellia erimus pendula, Petunia grandiflora, Petunia grandiflora pendula (petunii), Portulaca grandiflora (floarea de piatr), Salvia splendens (salvie), Tagetes erecta, Tagetes patula (crie, vzdoage), Bellis perenis (banui),Viola wittrokiana (panselua); Tulipa sp.,(laleaua) Dalia variabilis (gherghina), Chrysanthemum indicum (tufnica). In parcurile din orasul Falticeni se remarca specia Magnolia acuminata- specie exotica de mare valoare ornamentala, datorita florilor foarte frumoase, placut mirositoare si a frunzelor mari. Flora spontana Pe suprafete reduse sunt pajiti naturale secundare n majoritatea lor situate pe terenuri n pant, supuse influenelor antropice si eroziunii. Ele sunt formate n special din specii mezofile i mezo-higrofile grupate in Molinio-Arrhenatheretea cu specii carasteristice pentru asociatia Anthoxantho-Agrostetum capillaris Silinger 33. Speciile mai importante sunt: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Festuca rubra, Leontodon autumnalis, Lolium perenne, Phleum pratense, Trifolium repens, Leucanthemum vulgare, Polygala vulgaris, Festuca pratensis, Holcus lanatus, Trifolium pannonicum, Deschampsia caespitosa, Trifolium hibridum si Origanum vulgare. Fanerofitele sunt reprezentate de esene slabe care se grupeaz sub form de zvoaie cu urmatoarea compozitie floristica: Salix alba, Salix fragilis, Polpulus alba, Populus nigra, Galium rubioides, Glechoma hederacea, Lycopus europaea, Eupatorium cannabinum, Clematis vitalba, Cucubalus baccifer, Calystegia sepium, Sambusus nigra si Melandrium album. Aceste specii prefer locurile mai umede. n zone mai puin umede se ntlnesc specii de esenta tare cum ar fi: Quercus robur., Ulmus glabra., Carpinus betulus si esenta moale Tilia cordata. Pe terenurile agricole sunt culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, gru, porumb), culturi care stau la baza dezvoltarii sectorului zootehnic si a industriei prelucratoare. Fauna Creterea animalelor este o preocupare pentru multi locuitori de la periferia acestui oras. Majoritatea sunt persoane particulare cu maximum 5 capete de animale. Cele mai mari venituri din cresterea animalelor il realizeaza S.C. Piscicola S.A. de pe cele 600 ha luciu de ap recoltnd anual peste 300 tone de pete. Pe lacurile de la Falticeni (Somuzu I, Somuzu II, Podeni-Podeni, Groapa Vladichii) sunt inventariate 33 de specii de pasari incluse in Anexa I Directiva Pasari si in Conventia de la Berna (Trelea, J. Muller-2009). Conservarea resurselor naturale n ntreaga activitate antropica se urmareste folosirea rationala a resurselor naturale (apa, aer, sol, flora, fauna spontana, energie solara, eoliana, geotermala, minerale) si corelarea activitatii de sistematizare a orasului Falticeni cu masuri de protejare a factorilor naturali, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale (deseuri) . Cile de limitare i/sau eliminare a degradrii factorilor de mediu: 1) Management corespunztor pentru asigurarea apei i probleme de canalizare i epurare a apelor uzate - extinderea reelei de ap i canalizare pe teritoriul mun. Flticeni cat i pe teritoriul zonelor rurale nvecinate, reducerea polurii mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substane periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aduciune i alimentare cu ap; 2) Necesitatea dezvoltarii i ameliorrii sistemului de spaii verzi prin : reamenjarea parcurilor existente instalarea reelelor de hidrani
79
dotri si amenajri la pepinierele Gvana si Mrcineni, urmrind mbuntirea i diversificarea sortimentelor de plante dendrologice; conservarea tuturor suprafeelor spaiilor verzi i ntreinerea corespunztoare a acestora; extinderea plantrilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon; toaletarea si tierea arborilor uscai; extinderea reelei de hidrani pentru udat; asigurarea unei stri fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.
Pentru eliminarea poluarii aerului din cauza traficului este necesar realizarea unor centuri de ocolire a municipiului Flticeni. 3) Necesitatea implementrii unui sistem integrat de gestiune a deeurilor, respectand principiile: - prevenirea apariiei deeurilor; - minimizarea cantitii de deeuri produse; - promovarea reciclrii i reutilizrii; - optimizarea metodelor de eliminare final pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate. 4) Diminuarea efectelor fenomenelor naturale prin refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesar i aplicarea msurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic si agricol ct mai bun. Arii si obiective protejate n municipiul Flticeni i zona limitrof exist o arie natural protejat de interes comunitar ROSPA0064 definita pentru o suprafata de 659,8 ha. Suprafata ROSPA 0064 este definita ca: "Lacuri amenajate pe valea omuzului Mare, n amonte de municipiul Flticeni primul lac fiind chiar in municipiu. Lacurile sunt nconjurate de terenuri agricole dar i de puni, fnee i livezi. Este un important loc de popas pentru psrile migratoare, adpostete regulat peste 20 000 de psri de ap migratoare. Lacurile sunt nconjurate de terenuri agricole, dar i de puni, fnee i livezi. Este un important loc de popas pentru psrile migratoare, adpostete regulat peste 20.000 de psri de ap migratoare. Pe lng rae, pescrui, strci, etc., dac condiiile de hrnire sunt favorabile (se formeaz bancuri de nmol), n timpul migraiei poposesc aici stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lng i n amonte de localitile Pocoleni i Podeni cuibresc multe specii legate de ap, ca eretele de stuf (Circus aeroginosus), buhaiul de balt (Botaurus stellaris), strcul pitic (Ixobrichus minutus), etc. Este unul dintre foarte puinele locuri din interiorul rii unde n unii ani cuibrete chira mic (Sterna albifrons). Factorul social a)Populatia- evolutie si potential Potrivit datelor Recensmntului din anul 2002, populaia stabil a municipiului Flticeni era de 29787 locuitori, din care feminin 15621 Valoarea densitii la nivelul teritoriului administrativ al municipiului Flticeni este de 2494,72 loc./km2, calculat la o suprafa de 11,940 km2 - teritoriu intravilan.
80
Natalitatea, ca fenomen demografic, este msurat prin rata natalitii care reprezint numrul de copii nscui vii la 1000 de locuitori ntr-o perioad determinat (un an calendaristic). Comparativ cu datele nregistrate la nivelul judeului Suceava, la nivelul municipiului Flticeni se nregistreaz un spor natural pozitiv. Mortalitatea se msoar tot cu ajutorul unei rate care reprezint numrul celor decedai la 1000 de locuitori ntr-o perioad determinat (un an calendaristic), iar importana acestui fenomen demografic deriv din faptul c el este i un indicator al calitii vieii, fiind direct influenat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sntate i nivelul de educaie, dar i de factori ecologici. Numrul persoanelor decedate n 2008 este de 262 persoane. b) Echiparea edilitara 1) Alimentarea cu apa si canalizare - Resursele de ap. Alimentarea cu ap potabil a municipiului Flticeni este asigurat de rul Moldova i din apele freatice cantonate n depozitele interfluviale i de teras ale Rului Moldova i omuzul Mare. Staile de captare Baia I i Baia II reprezint sursa subteran de ap potabil a oraului, de foarte bun calitate, iar staia Baia III, situat la 9 km distan, reprezint sursa de suprafa. Se poate renuna, n perspectiv, la captarea apelor de suprafa din rul Moldova, prin decolmatarea puurilor existente i sparea altora noi. Apa potabil captat de cele dou staii (Baia I i Baia II), este nmagazinat n rezervoare n zona Pietrari (4 rezervoare ce nsumeaz 1500 mc.) i zona Oprieni (4 rezervoare cu 3050 mc.). 2) Canalizarea Reeaua de canalizare a oraului pentru ap rezidual este veche, cu perioada de serviciu depit, ceea ce impune nlocuirea ei cvasitotal. Staia de epurare a apelor uzate: Staia de epurare a apelor uzate, situat la limita de est a localitii, pe cursul Rului omuzul Mare, este n funciune din decembrie 1982. Suprafa iniial era de 3,5 ha, extins ulterior cu nc 2 ha pentru haldele de nmol. Capacitate de epurare: debit mediu proiectat 210 l/s, actual 70-100 l/s. Sistemul de epurare cuprinde 2 canale colectoare, 41 reele de canalizare, sistem de epurare mecano-biologic, grtare, deznisipator, decantoare primare (omogenizatoare), bazin de aerare cu 3 cuve de aerare, 2 decantoare secundare (deservit de 3 staii de pompare) i o hal cu suflante. Posibiliti de epurare: ap menajer i ap industrial. Starea tehnic a staiei este n degradare continu, impunndu-se de urgen retehnologizarea sa. 3)Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electric: reea de medie tensiune (20 KV) 507,75 km. (271,75 Km pozat subteran, 23 km aerian) linie de 6 KV (3,6 km.) reea joas tensiune (0,4 KV) 129,97 km (60,17 subteran i 69,8 aerian) 4) Alimentare cu gaze
81
Alimentarea cu gaze naturale (reeaua de distribuie) a municipiului Flticeni are n prezent o lungime de 46,5 km Intre anii 2004 2008 lungimea retelei a crescut de la 43,5 Km la 46,5Km 5) Depozite de deseuri menajere Colectarea deeurilor menajere se face zilnic, iar transportul se realizeaza cu masinile societatii GOSCOM SA pana la rampa de gunoi de la Tg. Neamt (groapa de gunoi de la Antileti- 4 km de municipiul Falticeni- este inchisa din iulie 2010). Punctele de colectare a deeurilor menajere de la asociaiile de locatari constituie un focar de mbolnvire pentru populaie. La ora actual, municipalitatea nu dispune de europubele de 240 l i saci de plastic. La nivelul municipiului Flticeni nu se face deocamdat colectarea selectiv a deeurilor refolosibile. Consiliul Local a aprobat nfiinarea serviciului public de Deeuri municipale n municipiul Flticeni, colectarea deeurilor municipale se realizeaza prin intermediul unui operator de salubritate, S.C. GOSCOM S.A. infiintata in anul 1998 pentru a raspunde nevoilor de colectare si transport a deseurilor nepericuloase din municipiul Falticeni. SC GOSCOM SA a implementat primul sistem de colectare selectiva din judetul Suceava separand la sursa materialele recuperabile din deseuri atat la asociatiile de proprietari cat si la case. Deeuri menajere Principalele componente fizice ale deeurilor menajere sunt: hrtie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticl, geamuri sparte, deeuri din construcii i demolri, paie, cenu, pmnt, etc. Deeuri biodegradabile Deeurile biodegradabile au ca sursa de provenienta industria alimentar, restaurante, hoteluri, cantine, gospodrii particulare, parcuri i grdini. Marele dezavantaj al generrii acestor deeuri cu grad de umiditate ridicat este acela c avnd o apariie regulat i n cantiti relevante, ele pot fi pstrate depozitate doar o perioada scurt de timp. Datorit producerii proceselor aerobe i anaerobe de descompunere, problema a devenit tot mai acut, din cauza impactului negativ tot mai pronunat asupra sntii populaiei i asupra mediului nconjurtor. Deeuri de ambalaje Sunt acele deeuri provenite din comer. Deeurile de ambalaje sunt colectate pe raza ntregului jude de urmtorii ageni economici: S.C. AMBRO S.A. Suceava, S.C. REMAT S.A., S.C. ROSAL S.A., S.C. GOSCOM S.A. Deeuri din construcii i demolri Datele referitoare la cantitile de deeuri din construcii i demolri sunt estimative i nu exist o eviden strict a acestora, deoarece acestea se regasesc n amestec cu deeurile menajere, sau sunt depozitate direct de ctre generatori pe suprafee neamenajate. La nivelul judeului nu exista instalaii de sortare, tratare i eliminare a acestui tip de deeuri i este necesar construcia unei platforme de depozitare, cu o capacitate de 15000-20000 tone/an, unde acestea s fie sortate i tratate n vederea valorificrii i eliminrii. Nmoluri Cantitatea de nmoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraeneti (Staia de epurare a municipiului Flticeni), la nivelul anului 2007, a fost de 2210 tone substan uscat.
82
Nu au fost eliberate permise de aplicare conform Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cand se utilizeaza nmolurile de epurare n agricultur. Deeuri din producie Raportarea cantitilor de deeuri generate se bazeaz pe estimarea lor din punct de vedere al volumului, aceasta fiind realizat uneori pe baza bilanului de materiale. La nivelul municipiului Flticeni, cantitile cele mai mari sunt reprezentate de hrtie-carton, materiale plastice i deeuri de fier. Deeuri periculoase Pentru municipiul Flticeni avnd n vedere faptul c producia industrial este extrem de redus nu este cazul de realizare a deeurilor periculoase. Deeuri generate din activiti medicale Cantitatea de deeuri medicale periculoase este necunoscut, aceasta fiind estimata ca un procent de aproximativ 80% din cantitatea total de deeuri generate. Procentul ridicat este datorat colectrii neselective a deeurilor medicale, cele periculoase fiind amestecate cu cele nepericuloase. Deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE) Colectarea DEEE de la populaie i tratarea acestora se face prin firma GOSCOM S.A., care a ncheiat un contract de parteneriat cu Consiliul Local. Societatea are n dotare maini electrice de gurit i nurubat portabile, polizoare electrice de banc i portabile, circular electric pentru tiere, dispozitiv de presare pneumatic, cntar, aparat de sudur autogen, instalaie de recuperare agent frigorific. Vehicule scoase din uz (VSU) Operatorii autorizai pentru colectarea i tratarea vehiculelor uzate de pe raza municipiului Flticeni este REMAT S.A. Principalul deeu valorificat n anul 2008 rezultat din dezmembrarea vehiculelor colectate n anul 2007 a fost cel metalic. Celelalte pri componente au fost fie valorificate ctre societi autorizate (de ex. acumulatori uzai, sticl, ulei uzat), fie eliminate prin co-incinerare, dar exist i anumite deeuri (plastic, textil, etc) care sunt pe stoc deoarece nu sunt societi autorizate n ara care s preia acest deeu. Activitati economice Structura economic a municipiului Flticeni este predominant comercial. Astfel conform cifrelor de afaceri pe an si activitate economic apare urmtoarea evoluie: a) Industria
Pn n anul 1989 municipiul Flticeni a avut o economie reprezentat prin uniti industriale din ramurile: - textil, chimic, prelucrarea i industrializarea lemnului, confecii, tricotaje, alimentar, sticlrie-menaj, precum i uniti de prestri servicii i construcii civile.
83
La sfritul anului 2002, n Municipiul Flticeni erau nregistrai 1.623 ageni economici. Ponderea cea mai mare o deine sectorul comercial (comer cu ridicata i cu amnuntul) cu ageni economici, reprezentnd peste 70 % din total. Nr. agentilor economici inregistrati (activi si inactivi) in 2010 era de 1682. b) agricultura Activitatea in agricultur a municipiului Flticeni are o cretere relativ mic (de la 2%- anul 2002- a avut loc o cretere pn la 5% n anul 2009). Aceast cretere se datoreaz n primul rnd produciei pomicole i secundar celorlalte activiti din agricultur. Creterea animalelor este bine reprezentat n zon, dovad fiind numrul relativ mare de societi comerciale axate pe procesarea crnii i a laptelui. Majoritatea cresctorilor de animale sunt persoane particulare cu maximum 5 capete. b) Constructiile
Construciile sunt bine reprezentate n municipiul Flticeni unde funcioneaz un numr relativ mare de ageni economici diversificai ca mrime, sectorul fiind n continu dezvoltare. Pe termen mediu i scurt, investiiile n aceast ramur pot fi profitabile, att pentru piaa intern, ct i pentru export. n domeniul construciilor n municipiul Flticeni activeaz un numr de aproximativ 50 de ageni economici (in anul 2010). c) Comertul
Avnd n vedere faptul c societatea romneasc s-a transformat n ultimii ani (dup 1989), dintr-o societate productiv bine definit, n societate de consum, comerul la nivel naional este cea mai puternic activitate economic acest proces se reflect i n activitatea economic a municipiului Flticeni. Astfel numrul agenilor economici din activitatea comercial este preponderent asta nsemnnd un procent de peste 61% la nivelul anului 2009. d) Servicii
Serviciile sunt asigurate n general de uniti prestatoare private n domeniile: croitorie, tricotaje, reparaii obiecte de uz casnic, reparaii aparatur electronic, reparaii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport, alimentaie public etc. Sectorul serviciilor a cunoscut o diversificare a activitilor dup anul 1990, prin nfiinarea unui numr de societi comerciale care ofer o gam larg de servicii i locuri de munc ( cifra de afaceri a acestui sector nu reprezint dect 4 % din cea total). e) Turismul
Turismul este slab dezvoltat, dei exist dotri cu hoteluri, restaurante i zone de agrement. Nu trebuie omis faptul c Flticeniul este mai mult o zon de tranzit spre zonele turistice din mprejurimi, respectiv Gura Humorului, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei. Transporturile Structura stradal a municipiului Flticeni este aproximativ radial de tip arborescent, cu majoritatea strzilor principale plecnd din artera central reprezentat de cele dou tronsoane din DN2. Ca i disfunctionalitati consideram urmatoarele : - lipsa unei osele de centur; - circulaia autovehiculelor grele prin centrul oraului;
84
- procent ridicat de crue prezente mai ales pe arterele de intrare n Flticeni (Pleeti Gane, Plutonier Ghini, Ion Creang, Tudor Vladimirescu), dar i pe artere mai centrale ale oraului; - lipsa locurilor de parcare n zona central a oraului; - discontinuitate a fluenei traficului datorate deselor marcaje de treceri pietonale coroborate cu lipsa unei semaforizri corespunztoare (n acest moment exist un singur semafor n zona centrului); - inexistena unei reele de artere pentru a putea prelua corespunztor o eventual deviere a traficului de pe E85 prin alte zone ale oraului n cazul blocrii din diverse cauze a acestei magistrale; -starea proast, uneori chiar lipsa covorului asfaltic care ngreuneaz circulaia i reduce fluena traficului pe rutele din jurul arterei centrale, mai ales n condiii meteorologice proaste. Reglementri generale : Strzile sunt drumuri publice n interiorul localitilor, special amenajate, destinate circulaiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport n comun, a pietonilor, a ciclitilor, amplasrii reelelor tehnico-edilitare i asigurrii accesului la cldiri. Pe sectoarele de strzi fr canalizare, scurgerea apelor se asigur prin anuri amenajate. Zona strzilor cuprinde: o parte carosabil, acostament, an (rigola), trotuare, spaii verzi, suprafee adiacente pentru parcri, suprafee de teren necesare amplasrii anexelor strzii. Deosebirile structurale ntre strzi i drumuri constau n tipul seciunii transversale i n dimensionarea sistemului rutier. Drumurile naionale, judeene i comunale i pstreaz categoria funcional din care fac parte, fiind considerate fr ntrerupere n traversarea localitii, dar servind i ca strzi. Modificarea traseelor acestora n traversarea localitilor, precum i lucrrile de reabilitare, modernizare i reparare a acestora se fac n conformitate cu legislaia n vigoare. La proiectarea, execuia i interveniile asupra strzilor din localitile urbane se va ine cont de categoriile funcionale ale acestora, de traficul rutier, de sigurana circulaiei, de factorii economici, sociali, de aprare, de conservarea i protecia mediului nconjurtor, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism i de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaie, precum i de normele tehnice n vigoare Desfiinarea, lrgirea sau crearea de strzi noi n cadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotrre a Guvernului, la propunerea Regiei Autonome AND din Romnia n cazul drumurilor naionale, prin hotrre a consiliilor locale n cazul strzilor i la propunerea consiliilor judeene, n cazul drumurilor judeene. Transportul de mrfuri Transportul de mrfuri se efectueaz cu vehicule de mic, medie i mare capacitate, att n regim propriu, ct i prin operatori specializai. Transportul feroviar n prezent, sistemul feroviar pentru cltori i mrfuri se compune din staia Flticeni, tranzitul mediu zilnic de cltori fiind de 2100 cltori/ zi. Situat n afara principalelor trasee de transport feroviar, fr ci ferate modernizate i electrificate, circulaia feroviar nu constituie o alternativ viabil, nici pentru transportul de mrfuri, nici pentru cel de cltori. Analiza are la baz rolul pe care administraia public local l poate juca la nivelul gestiunii oraului, acela de a coordona toate aciunile publice i private iniiate n dezvoltarea acestor reele. Riscuri naturale
85
Zone cu risc de alunecri Zonele cu risc de alunecri au fost stabilite n funcie de caracteristicile terenului forma, profil geotehnic, etc. Astfel zonele de alunecari se submpart n 12 zone n funcie de risc, mod de deplasare a terenului, ape subterane, etc. Zone cu risc de inundaii Zonele cu risc de inundabilitate sunt relativ reduse prul omuzul Mare avnd un curs stabil, iar pe teritoriul Municipiului Flticeni zonele de inundabilitate sunt reduse la zona de protecie a iazurilor care constituie i un debueu pentru eventualele ape cu debit mare. Astfel debitul prului omuzul Mare este permanent de Qmed = 1,2 m3/s cu debitul de risc 5% de Q=3,5 m3/s. Surplusul de debit eventual poate fi preluat fr probleme de cele 600 ha suprafaa celor 3 iazuri. Zona cu risc mai mare de inundabilitate este rul Moldova cu un debit permanent de 20 mc/s, dar acesta este la o distan relativ mare de teritoriul intravilan si administrativ al municipiului Flticeni. Zone cu risc seismic Din punct de vedere al zonrii seismice, judeul Suceava se ncadreaz n majoritate n zona E caracterizat de un coeficient seismic Ks = 0,12 - i doar o mic parte a teritoriului situat n partea de vest a judeului n zona F caracterizat de un coeficient seismic Ks = 0,08 ( pentru cutremure cu interval mediu de recurenta IMR = 100 ani, in timp ce perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 07sec). Patrimoniul cultural Patrimoniul cultural reprezentativ al Falticeniului este sugestiv ilustrat prin LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (2004), cf. Ordinului nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii i Cultelor i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I Disfunctionalitati la nivelul localitatii n urma analizelor, la nivelul Municipiului Flticeni s-au constatat o serie de disfuncionaliti care urmeaz a fi rezolvate prin propunerile de reglementri urbanistice n cadrul reactualizrii P.U.G. Flticeni. Existena unor terenuri supuse eroziunii; Lipsa lucrrilor de combatere a eroziunii solurilor, corectarea torenilor i acumulri permanente; Existena spaiilor verzi cu vegetaie degradat;
Problema traficului este doar parial rezolvat prin tronsonul nou de autostrad ns arterele din ora sunt sufocate cauznd trafic lent n ntregul ora. Cauzele acestei stri de fapt sunt: faptul c liniile de transport urban n comun s-au proiectat n urm cu cel puin 20 de ani pentru a rspunde necesitilor orasului n momentul respectiv, limea insuficient a benzilor de circulaie, existena interseciilor neamenajate corespunztor unde capacitatea de circulaie este depit i inexistena unui sistem de monitorizare a traficului. Creterea numrului de mijloace de transport care amplific gradul de ocupare a reelei stradale, poluarea excesiv, creterea numrului de accidente rutiere n ora. Condiiile de trafic nesigure pe drumurile europene aflate n jurul oraului din cauza lipsei traseelor alternative pentru vehicule cu traciune animal i agricole; Lipsa locurilor de parcare amenajate n numr corespunztor; Existena unor intersecii neamenajate ce pune probleme n fluidizarea circulaiei rutiere;
86
Lipsa zonei de protecie pentru calea ferat; n cartierele nou construite reeaua de ap i canalizare nu s-a realizat pe baza unei planificri urbanistice reale; Spaiile verzi deficitare n raport cu numrul de locuitori i suprafaa construit. Lipsa amenajarilor aferente spaiilor publice i terenurilor de sport; Zone de agrement (pdure/parc) insuficient amenajate; Numr relativ mic de spaii de joac pentru copii n cartierele oraului; Existena unui numr mare de apartamente din fondul vechi de locuine;
Existena, n unele zone ale oraului, a unor case proprietate privat necorespunztoare din punct de vedere estetic, dar i al siguranei locatarilor, precum i a unor spaii improvizate de comercializare a diferitelor produse; Locuine sociale insuficiente; Turism slab dezvoltat; Lipsa unei preocupri colective de dezvoltare durabil local i zonal. Suprafee reduse de teren disponibile pentru noi investiii, implicnd un pre relativ mare al celor
disponibile; -
Poluarea factorilor de mediu (aer, ap, sol, subsol) generat de traficul rutier pe rutele intens circulate;
Poluarea mediului cauzat de gestiunea necorespunztoare a deeurilor i a echipamentelor energofage. Poluarea industrial i urban afecteaz calitatea mediului nconjurtor; auto; Evoluie ascendent a valorilor nivelului de zgomot i vibraii n special de-a lungul arterelor cu circulaie intens Lipsa zonelor de protecie sanitara de-a lungul cursurilor de ap; Lipsa zonei de protecie din jurul cimitirelor; Existena construciilor n zona de protecie LEA de nalt i medie tensiune; Evoluie demografic negativ.
Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG : -Creste confortul de locuit al populatiei concomitent si este posibila o crestere a presiunii asupra mediului. -Dezvoltare rationala cu utilizarea centralizata a resurselor. -Se vor asigura serviciile de gospodarire (alimentare cu apa, gaz, canalizare, infrastructura rutiera). -Fata de situatia initiala a terenurilor, se estimeaza un impact negativ limitat asupra tuturor factorilor de mediu. -Creste fluenta traficului, se reduc emisiile de praf si suspensii. -Creste siguranta pe drumurile publice si gradul de civilizatie. -Reducerea riscurilor pentru sanatatea populatiei -Creste presiunea asupra factorilor de mediu; se faciliteaza dezvoltarea economica si sociala a zonei -Reducerea expunerii la riscuri naturale; protectia populatiei; evitarea pierderilor materiale si financiare.
87
Raportul de mediu a urmarit sa evalueze impactul pe care il va avea implementarea fiecarui obiectiv din PUG asupra mediului si de a stabili masuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administratia publica a municipiului Falticeni, Raportul de Mediu este un instrument care impreuna cu Planul Urbanistic General poate sa sprijine fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care sa reduca la minim impactul negativ al investitiilor, sa intareasca si sa accentueze aspectele pozitive ale dezvoltarii viitoare ale comunei Raportul de mediu, prin evaluarea facuta, ajuta la identificarea, dintr-o faza incipienta, a unor deficiente in ceea ce priveste realizarea unor proiecte, evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevazute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al standardelor de mediu, s-au stabilit masuri de contracarare / minimizare a oricarui efect negativ potential la implementarea PUG. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea masurilor poate constitui baza pentru administratia publica in alegerea prioritatilor in dezvoltarea urbanistica a localitatii. Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs: - analiza starii actuale a mediului in urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea obiectivelor; - s-a analizat inclusiv varianta 0 si s-a concluzionat ca varianta definitiva va avea un efect general pozitiv, atat pentru mediu cat si din punct de vedere socio-economic. Programul de monitorizare se bazeaza pe evaluarea obiectivelor de mediu si pe performanta asteptata; se asigura astfel, controlul implementarii si eficacitatii masurilor prevazute in PUG care isi propun sa nu produca efecte negative asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica daca sunt necesare masuri suplimentare. In concluzie, se apreciaza ca implementarea PUG pentru municipiului Falticeni nu va avea efecte semnificativ negative asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabila a localitatii pe termen mediu si lung.
Bibliografie BarbuN. (1987) - Geografia solurilor Romaniei, Edit. Univ. Iasi Chifu, T., colab. (2006) - Flora i Vegetaia Moldovei, Ed. Universitatii Al.I.Cuza, Iai. Cenu, E.,(2009) - Specii i habitate de interes comunitar din siturile Natura 2000, Judeul Suceava. 80 p. Doni, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu, M., Mihilescu, S., Biri, I.-A., (2005)- Habitate din Romnia. Editura Tehnic Silvic Bucureti, 496 p + 56 p anexe.
88

Pug Falticeni Raport Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pug Falticeni Raport Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI FALTICENI, JUDETUL SUCEAVA

precipitatii maxime precipitatii minime evapotranspiratia

671,9 189,8 352,8 129,3 75,8 1023,4 478,8 320

in sezonul cald Primavara Vara Toamna Iarna

Factorul de mediu: apa

488759 507674 13130 13904

din care Municipiul Falticeni din care

2 2005 11,9 9,3 2,6 8,2 2,4 6,8 17,3

2 2008 11,9 8,9 3,0 8,6 2,8 3,6 11,3

urmrirea nchiderii etapizate a crematoriilor spitalelor care nu corespund normelor europene;

Zone cu risc seismic

Figura 2 Zonarea seismica

Poluarea solului i a apelor subterane

Fenomene i dezastre naturale

Alunecri de teren Riscuri seismice Inundaii

10. Patrimoniul cultural

10. Zonarea teritoriala

Zonarea teritoriala Constientizarea publicului problemelor de mediu

Conservarea diversitii biologice Utilizarea durabil a componentelor diversitii biologice

Conservare / utilizare eficienta a resurselor naturale Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

Reducerea riscurilor pentru sanatatea populatiei.

Obiectivele prevazute in P.U.G. nu au influenta Pozitiva negativa asupra calitatii aerului

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Zgomot Populatia si sanatatea umana

S-ar putea să vă placă și