Limb oficial :Finlandeza, Suedeza

Capital: Helsinki
Ora principal:Helsinki
Preedinte : Tarja Halonen
Prim-ministru :Matti Vanhanen
Sistem politic:Republic constituional
Suprafa: Locul 61
- Total: 338.144 km
- % ap: 9,4%
Populaie: Locul 111
- Total: 5.214.512
- Densitate: 15,42/km

Independen6 decembrie 1917

PIB: Locul 48
- Total: $142,2 miliarde
- PIB/cap de loc.: $27,400
Moned:Euro (EUR)
Fus orar:UTC+2/+3
Imn naional :Maamme
Domeniu Internet:.fi, .eu
Prefix telefonic:358

Economia Finlandei se bazeaza in principal pe proprietatea privata. Totusi guvernul

detine monopolul asupra catorva companii, cum ar fi cele de cale ferata si de servicii
postale. In silvicultura si in alte cateva industrii, companii detinute de stat se afla in
concurenta cu cele private. Industria serviciilor asigura 62% din produsul intern brut (PIB),
care in 1998 a fost de 131.2 miliarde $. Industria reprezinta 32% din PIB, iar agricultura,
silvicultura si pescuitul, luate impreuna constituie 6% din PIB.
.
Cea mai abundenta resursa naturala a Finlandei o reprezinta padurile. Acestea
acopera aproape 2/3 din suprafata tarii un procentaj mai mare decat in orice alta
tara europeana. Dar celelate resurse ale Finlandei sunt limitate. Solul este sarac,
perioada propice culturilor este foarte scurta.
Tara nu detine rezerve de petrol, gaze naturale sau carbuni.
Centralele hidroelectrice produc majoritatea energiei electrice necesara tarii. Cea mai
abundenta resursa minerala a Finlandei o reprezinta zincul. Tara detine de asemenea si
resurse importante de cobalt, cupru si fier.
Silvicultura joaca un rol important in economia tarii. Silvicultura si industria lemnului
asigura aproximativ 35% din exporturile Finlandei.
Guvernul finlandez detine o treime din padurile Finlandei, majoritatea din nordul
tarii. Restul sunt detinute de fermierii care in timpul verii se ocupa de agricultura si taie
copaci in restul anului. Exista o politica stricta de conservare a padurilor. Finlanda
produce mai mult de 37 milioane de metri cubi de lemn pe an. Lemnul de pin
reprezinta principala materie lemnoasa, cu aproape jumatate din productie, urmata
de molid si mesteacan.
Categoria principala a industriei serviciilor in Finlanda consta in servicii comunitare,
guvernamentale si personale. Acestea includ: educatia, sanatatea, administratia
publica si activitatile recreative. Guvernul controleaza mai multe companii mari din
Finlanada.

Producia naional a Finlandei n 1994, asa cum o arata rapoartele Bncii Mondiale din
1992 i 1994, a fost de aproximativ 95.800.000$ , cu un venit mediu de aproximativ
18.850$. Al Doilea Rzboi Mondial a lsat Finlandei mari probleme economice, inflaie
mare, omaj i un bilan comercial nefavorabil. In anii urmatori sectorul industrial a fost
extins rapid, pentru a satisface indeosebi cerinele fostei Uniuni Sovietice ( aceasta fiind
principalul importator al produselor fabricate in Finlanda in acei ani). S-a ajuns astfel ca
in 1960 mai muli oameni sa fie angajai n industrie dect n agricultur i silvicultur la
un loc. Cu toate acestea pdurile i industria bazat pe lemn au fost i rmn temelia
economiei, dac ne orientm dup cele 40% din ctigurile ncasate din export. Cu
excepia serviciului public, industria i comerul sunt private. Guvernul a exercitat in toti
acesti ani si continua sa exercite un control considerabil n economie prin numeroase
dispoziii legale emise.

Sectorul industrial este dominat de urmtoarele produse:

Metale i produse din metal

Electronic
Maini i instrumente tiinifice
Construciilor navale
Celuloz i hrtie
Produse alimentare
Chimicale
Textile
Imbrcminte
In contrast cu industrializarea accentuata a tarii, finlandezii continua sa-si pastreze
modul tradiional de via. Chiar dac incepand cu anii 1980 Finlanda poate fi
considerata o ar avansata industrial, finlandezii au continuat sa considere ca modul
de via al agricultorului ar trebui s fie pstrat astfel nct ara s nu piard contactul
cu rdcinile sale rurale.

In agricultur se cultiva:
Orz
Gru
Sfecl de zahr
Cartofi
Vaci de lapte
Pete

Finlanda Comert: Exporturile i importurile

Exporturile:
85.4 miliarde dolari (estimare 2011)
69.4 miliarde dolari (estimare 2010)
Importurile:
80.79 miliarde dolari (estimare 2011)
65 miliarde dolari (estimare 2010)

Exporturile Finlanda
Exporturile au fost in Finlanda n valoare de 4520 de milioane de euro, n
ianuarie 2012. Comerul internaional reprezinta o treime din PIB-ul Finlandei.
Exporturile finlandeze principale sunt echipamentele de telecomunicaii si
mainile de pasageri i de produse forestiere. Finlanda este un productor
major de hrtie i carton realizand 10,7% din piaa mondial de export din
acest domeniu.
ara este clasata pe locul 40 n lume, n ceea ce privete volumul de export.

Principalele mrfuri exporturile sunt:

Echipamente electrice i optice

Maini
Echipamente de transport
Hrtie i celuloz
Chimicale
Metale de baz
Cherestea
Parteneri de export Finlanda :

Rusia
Suedia
Germania
SUA
UK

Importuri :

ara este clasata pe locul 43 n lume n ceea ce privete volumul de import, indeosebi
constituit din cantitati de materii prime i componente pentru bunurile fabricate.
Cele mai importante produse importate au fost:

Produse alimentare
Petrol i produse petroliere
Chimicale
echipamente de transport
Fier i oel
maini
fire textile
tesaturi
boabe

n ceea ce privete importurile, produse electrice i electronice domina constituind 17% ,

urmate de produse chimice cu un procent de 16,8%.
Finlanda are urmatorii parteneri de import :

Rusia
Germania
Suedia
China
Marea Britanie

PIB (paritatea puterii de cumprare):

195.6 miliarde dolari (estimare pt. 2011) claseaza cu ara n lume pe pozitia 56

190.4 miliarde dolari (2010)

184.7 miliarde dolari ( 2009)

Not: datele sunt n dolari SUA

PIB-ul (rata de schimb oficial):

270.6 miliarde dolari (estimare pt. 2011)

PIB - rata de cretere real:

2,7% (estimare pt. 2011) claseaza ara n lume pe pozitia 131

3,1% (2010)

-7,8% (2009)
PIB - pe cap de locuitor:

38.300 dolari (estimare pt. 2011) claseaza cu ara n lume pe pozitia 25

36.700 dolari (2010)

35.700 dolari (2009)

Not: datele sunt n dolari SUA 2011

PIB - compoziia de sectoare de activitate (estimare pt. 2011):

agricultura: 2,8%

industrie: 29,2%

servicii: 68%

Fora de munc:
2.676 milioane (estimare pt. 2011) claseaza
ara n lume pe pozitia 106
Fora de munc pe ramuri de ocupaie(2009) :
agricultur i silvicultur: 4,9%
industrie: 16.7%
construcii: 7,1%
Comert: 19,4%
Finane, Asigurri, i servicii de afaceri: 12,8%
de transport i comunicaii: 6,3%
servicii publice: 32,8%

Rata omajului:
7,7% (estimare pt. 2011 ) claseaza ara n lume pe
pozitia 89
8,4% (2010)
Buget:
Venituri: 141.7 miliarde dolari
Cheltuieli: 146.3 miliarde dolari
Not: bugetul guvernului central (estimare pt. 2011 )

Taxe i alte venituri : (estimare pt. 2011)

52,4% din PIB claseaza ara n lume pe pozitia 13
Excedentul bugetar (+) sau deficitul (-):
-1,7% Din PIB (2011 est) claseaza ara n lume pe
pozitia 70

Datoria publica:
49% din PIB (estimare pt. 2011) claseaza ara n lume pe pozitia
53
48,4% din PIB (2010)
Not: Datele constituind datoria public includ :
-titlurile de crean emise ( de stat sau de ctre entiti
guvernamentale, altele dect trezorerie),
-datoria deinut de ctre entiti strine,
-datoriile emise de entiti sub-naionale precum i datoria intraguvernamentala ( intra-datoria guvernamental const n
mprumuturi de trezorerie din excedentele din fondurile sociale,
cum ar fi pentru pensionare, ngrijire medical, i omaj).
Titlurile de crean pentru fondurile sociale nu sunt vndute la
licitaii publice.
Rata inflaiei (preurile de consum):
3,3% (estimare pt. 2011) claseaza ara n lume pe pozitia 63
1,7% (2010)

Puncte tari:

-Finlanda reprezinta un maxim de interes economic

-Rapida crestere economica a clasat finlanda in topul celor mai bogate tari din lume

-Economie bazata pe inovare puternica

-Una dintre economiile cele mai puternice

-Cea mai mica rata a inflatiei din europa

-Credina n puterea de capital social i cooperare este un avantaj competitiv major.

-Una dintre rile cele mai avansate n ceea ce privete exploatarea potenialului de IT.

-Continuarea investiiilor din sectorul public i privat

-Cooperarea ntre universiti i sectorul privat

-Continuarea investiiilor n educaie i formare.

-Liderul mondial n tehnologia de comunicaii mobile.

Puncte slabe

-Amplasarea si populatia mica au reprezentat provocari economice de-a lungul

timpului

-Rata ridicat a omajului

-Preurile ridicate de consum

Oportunitati

-Progresele tehnologice a dus la eliminarea barierelor n calea comerului internaional.

-Cresterea sectorului biotehnologiei in Viikki

Amenintari

-Creterea inegalitii n nivelurile de venituri cu caracter personal

-Dominaia sectorului comunicaiilor las economia vulnerabila in fata recesiunii

-Imbatranirea populatiei reprezinta o provocare pentru creterea continua a veniturilor

Puncte tari

-Sistem de transport public Curat i eficient cu reputatie internationala.

-Preturile scazute ale biletelor de transport public.

-Extinderea sistemului de metrou in zonele periferice

-Sistem de transport public cu vehicule ecologice

-Legaturi bune de transport international de persoane si de marfuri

-Legaturi feroviare bune prin Rusia ctre China i coasta Pacificului.

Puncte slabe

- Consumul de energie pe cap de locuitor este de doua ori mai mare decat media
europeana
- Din cauza faptului ca Transportul public se realizeaza n direcii ncruciate creste riscul
blocajelor in trafic
- Iarna face ca rutele maritime sa inghete

Oportuniti

Oportunitatea de a fi un lider mondial in privinta implementarii unui transport public

durabil
Amenintari

- Creterea populaiei duce la creterea emisiilor de gaze

- Investiii insuficiente n transportul public

Puncte tari:

-sistemul de invatamant finlandez este unul in slujba elevului , care pune accent pe formare profesionala

-invatamantul si formarea profesionala de domeniul muncii(sunt facute eforturi pentru a mari proportia formarii prin
ucenicie la aproximativ 10 % din participanti)

-activitatea universitatilor se bazeaza pe legatura dintre cercetare si invatare

-acei copii care au finalizat invatamantul obligatoriu dar nu continua studiile, pot lua parte in invatamantul voluntar ce are
drept scop de a-i ajuta sa-si planifice cariera

- in scolile secundare superioare nu exista nivele de calificare, ceea ce inseamna ca elevii isi pot intocmi un plan de
cariera individual

- invatamantul si materialele necesare sudiului sunt gratuite

-copiii primesc o masa calda gratuita pe zi.

- transportul este este organizat de furnizorul de educatie pentru distante mai mari de 5 km

- Universitatile decid in mod independent asupra modului de organizare a invatarii si cercetarii

-Politehnicile ofera studentilor aptitudini si cunostinte necesare in locurile de munca pentru experti

-Abandonul scolar este redus 4%, la liceu, 10 % la scolile tehnologice

-Aproape 50% dintre absolventi urmeaza studii universitare

-Orientarea profesionala a viitorului licean sau student este urmarita permanent de profesor

-Sistemul de invatamant ofera educatie pentru adulti, eLearning si invatamant pentru persoanele cu nevoi speciale

-La varsta de 14-15 ani elevul este informat de meseriile cele mai solicitate(electrician. Instalator etc), cati oameni lucreaza
intr-o meserie in intreaga tara, care sunt domeniile cele mai cautate la momentul respectiv
Puncte slabe

-sistemul scolar finlandez nu cuprinde si gradinite

-modalitatea principala de solicitare a inscrierii la politehnici din cadrul invatamantului superior o constituie sistemul
national de selectie

-Majoritatea studentilor sunt selectati pe baza certificatelor scolare si a specializarilor, dar in unele cazuri experienta de
munca sau trasaturile individuale pot fi de asemenea luate in considerare
Amenintari

-Majoritatea scolilor din sectorul primar sunt scoli de stat, astfel sursele de finantare sunt exclusiv de la bugetul public

-Datorita numarului mare de studenti licentiati creste somajul academic

-Scolile profesionale au din ce in ce mai putini elevi

Oportunitati

-orientarea institutiilor de invatamant asupra obtinerii unor fonduri suplim,entare pentru finantare, care sa le permita
dezvoltarea si diversificarea serviciilor

- introducerea sistemului de invatamant prescolar prin gradinite

- continuarea dezvoltarii aptitudinilor elevilor prin cursurile de formare profesionala

- stimularea elevilor sa se implice in activitatio de cercetare

- transfer de know-how in tarile europene

RATA DE CRETERE A PRODUCIEI INDUSTRIALE: 6% (estimare 2010)

:: LOCUL N LUME: 59
ELECTRICITATEA - PRODUCIE: 77.44 miliarde KWh (estimare 2008)
:: LOCUL N LUME: 38
ELECTRICITATEA - CONSUM: 87.25 miliarde KWh (estimare 2008)
:: LOCUL N LUME: 32
PETROL - PRODUCIE: 8.718 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 86
PETROL - CONSUM: 206.200 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 55
PETROL - EXPORTURI: 130.500 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 63
PETROL - IMPORTURI: 337.900 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 31
PETROL - REZERVE DOVEDITE: GAZE NATURALE - PRODUCIE: GAZE NATURALE - CONSUM: 4.289 miliarde m3 (2009)
:: LOCUL N LUME: 63
GAZE NATURALE - EXPORTURI: 0 m3 (estimare 2008)
:: LOCUL N LUME: 187
GAZE NATURALE - IMPORTURI: 4.289 miliarde m3 (2009)
:: LOCUL N LUME: 34
BALANA CONTURILOR CURENTE:
4.696 miliarde dolari (estimare 2010)
3.343 miliarde dolari (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 32
EXPORTURI:
75.53 miliarde dolari (estimare 2010)
62.54 miliarde dolari (2009)
:: LOCUL N LUME: 40

EXPORTURI - BUNURI: echipamente electrice i optice, maini, echipamente de transport, celuloz i hrtie,
produse chimice, metale de baz, cherestea
EXPORTURI - STATE PARTENERE: Germania 10.32%, Suedia 9.79%, Rusia 9%, SUA 7.85%, Olanda 5.9%, Marea
Britanie 5.24%, China 4.1% (2009)

Industria metalurgica a Finlandei s-a dezvoltat foarte rapid din anii

1940.Principalele produse din metal includ utilaje si echipamente
pentru ferme,motoare si generatoare electrice si utilaje pentru
industria cherestelei si ahartiei. Finlanda produce autobuze, nave
maritime si alte echipamente pentrutransporturi. Industria
constructoare navala este cunoscuta in special
pentruspargatoarele de gheata foarte puternice si robuste si pentru
feriboturi.Alte produse industriale includ produse chimice, metale,
mancarurisemipreparate, telefoane, telefoane mobile, textile si
articole de imbracaminte.Majoritatea fermelor finlandeze se afla in
sud si in vest. Fermele suntmici, in medie 12 hectare. Produsele
lactate si vanzarea de animale viireprezinta 70% din veniturile
fermelor finlandeze. Fermele finlandeze producintregul necesar de
lapte, oua si carne. Deasemenea produc aproape toategranele
necesare Finlandei. Orzul si ovazul sunt principalele culturi.Finlanda
depinde in mare masura de comertul exterior. Importa maricantitati
de fructe, legume, materii prime industriale, produse finite care nu
suntin Finlanda, petrol si produse din petrol.Hartia si produsele din
lemn constituie apoximativ 35% din exporturile tarii.Alte exporturi
majore includ produse in industria metalurgica, cum ar fiutilaje si
nave. Finlanda exporta deasemenea milioane de blanuri de
animaledomestice in fiecare an. Principalii parteneri comerciali ai
Finlandei sunt MareaBritanie, Suedia si Germania. Finlanda a
devenit membru al ComunitatiiEuropene in 1995.

Reteua de comunicatii este bine dezvoltata cu

precadere transporturilefluviale. Comertul
exterior se realizeaza 90% pe cale
maritima.Guvernul detine majoritatea cailor
ferate ale Finlandei. Tara are o reteafoarte
buna de sosele si autostrazi. Finlanda are o
medie de o masina la treipersoane. Compania
aeriana finlandeza, Finair, este detinuta in
mare parte deguvern. Ofera zboruri
internationale si interne. Ca rezultat al
distantelor mariintre comunitatile majore
finlandeze si a lacurilor, Finlanda are una dintre
celemai extinse si aglomerate retele aeriene.
Cel mai aglomerat aeroport al tarii este
Helsinki. Un sistem de canale uneste unele
lacuri cu porturile maritime.Skoldvik , langa
Helsinki, este cel mai aglomerat port.

Mass-media:
In Finlanda se publica zilnic 65 ziare cotidiene. Publicatiilecu tirajul cel mai mare
sunt Helsingin Sanomat din Helsinki, Aamulehti dinTamperesiTurun
Sanomat dinTurku.
Finlanda are o medie de un radio la 2persoane si un televizor la 3
persoane.Guvernul detine circa 90% din actiunile principalelor retele de
radio siteleviziune. Liniile telefonice si de telegraf leaga toate zonele
Finlandei.Guvernul detine sistemul telegrafic si o parte din serviciile telefonice
Turismul aduce in balanta de plati circa un miliard de dolari anual.Cresterea
economica sustinuta din anii 80 s-a realizat pe seamaimprumuturilor ce au
adus datoria externa la peste1/3 din PIB. Dificultatiileeconomice ale Rusiei,
principalul partener comercial, si perspectivaconcurentei in domeniile
nelegate de exploatarea lemnului odata cu intrarea inCEE impune Finlandei
o nou politica economica in anul 1990.Peisajul Finlandei, cu paduri intinse si
dese si mii de lacuri ofera ofantastica experienta. In Rovaniemi, nordul
Finlandei, il puteti vizita pe MosCraciun la el acasa. In Helsinki sunt
numeroase cladiri istorice si faimoaselecladiri proiectate de arhitectul
Saarinen dintre care amintim Gara Centrala construita din granit, si Muzeul
National.Situata in nordul Europei, Finlanda este o tara neasemuita
prinfrumusete. Mii de lacuri puncteaza peisajul Finlandei iar paduri dese
acoperaaproape doua treimi din teritoriu. Coasta este intinsa si crestata,
marcata deroci de granit rosu sau gri. Aproape de coasta se intalnesc mii de
insule.VeciniiFinlandei sunt: Suedia la vest, nordul Norvegiei in nord si Rusia in
est. GolfulFinlandei si Golful Bothnia, doua brate ale Marii Baltice, marginesc
Finlanda lasud si sud-vest. Cel mai nordic punct al tarii se gaseste in interiorul
CerculuiPolar (o linie imaginara la 2.623 km de Polul Nord).In aceasta regiune
a Finlandei, numita "Taramul Soarelul de la MiezulNoptii", soarele straluceste
24 de ore pe zi timp de cateva luni, in fiecare vara.Helsinki, capitala tarii si
cel mai mare oras, se afla in sud, in Golful Finlandei.

Nokia Corporation este liderul mondial n

domeniul comunicaiilor mobile cu sediul
central n Espoo, Finlanda, contribuind la
creterea industriei de comunicaii i a celei
de Internet, devenite acum convergente.
Nokia are 132.000 de angajai n 120 de ri,
vnzri n peste 150 de ri, o cifr de
afaceri de 42 miliarde euro i un profit
operaional de 2 miliarde euro n 2010. Cota
sa pe piaa terminalelor mobile, la nivel
global, a fost de 31% n al patrulea trimestru
al anului 2010, scznd sub 30% n primul
trimestru al lui 2011.

Numr de angajai:
2010: 4.000
2009: 1.600
2008: 350
Cifra de afaceri:
2010: 1.600 milioane euro
2009: 1.027 milioane euro
2008: 455,6 milioane euro
2007: 6,6 milioane euro
Compania a vndut 461,3 milioane de
telefoane n 2010 (cot de pia 28,9%)
i 424 de milioane n 2009. (cot de pia
36,4%)

Datele prezentate arata indicele produciei industriale ajustat

sezonier. Indicele produciei industriale este un indicator
economic care msoar schimbrile de ieire pentru
procesul de fabricaie, minerit, si utilitati. Dei aceste sectoare
contribuie doar o mic parte din PIB, ele sunt foarte sensibile
la ratele dobnzilor i a cererii de consum. Acest lucru face
Producia industrial un instrument important pentru
prognoza PIB-ului viitor i performana economic. Cifrele
produciei industriale sunt, de asemenea, utilizate de ctre
bncile centrale pentru msurarea inflaiei, n calitate de
niveluri ridicate ale produciei industriale pot conduce la
niveluri necontrolate de consum i inflaia rapid.

Finlanda este o tara destul de mare aflata in nordul Europei. Aceasta tara ofera
vizitatorilor o varietate mare de atractii turistice, ec vor satisface gusturile tuturor.
Capitala Finlandei este Helsinki. Acest oras este vizitate de un numar mare de turisti in
fiecare an. Helsinki gazduieste peste 10 muzee, cele mai atractive fiind Galeria
Nationala Finlandeza, Muzeul Culturii si Muzeul Maritim. In capitala Finlandei veti putea
vizita de asemenea si o gradina zoologica unde traiesc o varietate de animale de pe
toate continentele, precum si un parc de distractii.
Suomenlinna este o fortareata navala construita pe sase insule in timpul secolulor al 18lea si al 19-lea. Aici poti admira atat arhitectura fortaretei, atelierele mesterilor si a
olarilor de unde poti cumpara suveniruri precum si Submarinul Vesikko, submarin ce a
fost folosit de finlandezi in al doilea razboi mondial.
Aceasta tara are de asemenea si multe atractii naturale, aici aflandu-se munti, paduri,
rauri, lacuri acestea oferind oportunitatea unor excursii de neuitat precum si
practicarea anumitor sporturi ca schiatul, plimbarile cu bicicleta, snow-mobilul sau cu
saniile trase de caini, pescuitul si multe altele.
Alte atractii turistice din Finlanda sunt castelele si ruinele ce sunt imprastiate pe toata
suprafata tarii, precum si farurile, de unde poti admira marea. In satul numit Laitilia se
afla Centrul Arheologic Untamala, unde te poti plimba printre mormintele dintr-un cimitir
din epoca de piatra.
In partea nordica a tarii se afla Laponia. Aici gasesti faimosul Castel de Zapada (Luni
Lima), care este un hotel construit in intregime in fiecare an din blocuri de gheata in
localitatea numita Kemi. Aici poti servi masa la restaurantul din cadrul hotelului. In
apropiere se afla si Rezervatia Naturala Ranua, unde, printre zecile de alte specii de
animale, traieste si ursul polar.
Daca te afli in aceasta parte a tarii intre noiembrie si mai vei avea posibilitatea de a
vedea si cel mai spectaculos joc de lumini din natura, aurora boreala.

http://www.tradingeconomics.com/finla
nd/industrial-production
http://ro.scribd.com/doc/24890738/Finla
nd-A
http://www.economywatch.com/world_
economy/finland/industry-sectorindustries.html
http://www.visitfinland.com/traveltrade/tourism-statistics/
Irimiea Andreea-Ioana, G.T.,gr.1,
an 1 .