Proiect la Politici Fiscale si Bugetare

Analiza Politicii Fiscale a Austriei

Profesor coordonator:Lazar Paula

Studenti:Zaharia Madalina
Zamfir Violeta
SERIA:A
Grupa:1549

Analiza politicii fiscale a Austriei

Tema de cercetare abordeaz un spectru larg de probleme privind fiscalitatea i

implicatiile politicii fiscale asupra dezvoltrii economice n legtur cu Austria, dar i o gam
vast de subiecte actuale legate de politica fiscal Austriadin perspectiva necesittii adaptrii
acesteia la contextul actualei crize economice i financiare.
n Austria, povara fiscal total (inclusiv contribuiile sociale), n 2012 s a ridicat la
43,1% din PIB, mai mult de trei puncte procentuale peste media UE (UE-28 de 39,4%), doar
Belgia, Frana, Italia i rile scandinave din UE (Danemarca, Finlanda i Suedia), au
inregistrat rate mai mari.
Austria detine 34,4% din veniturile fiscale din impozite indirecte(UE-28 de 34,5%),
din care TVA-ul reprezinta mai mult de jumtate. Austria ridic o sum substanial din alte
impozite pe producie (7,5% din totalul impozitare, UE-28 de 5,3%), nspecial din contribuia
patronale la fondul pentru egalizare a sarcinilor familiale i un impozit pe salarii de pltit la
comun, n schimb, accizele reprezint relativ un plus mic de venituri. Acest lucru reflect
ratele moderate impuse, nspecial la buturile alcoolice.
Impozitele directe reprezint o proporie a veniturilor de (31,1%), puin sub media
UEde 33,4% din totalul impozitare. Contribuiile sociale reprezint mai mult de o treime din
veniturile fiscale totale (34,6%,UE-28 32,4%).
n plus fa de contribuiile sociale i veniturile personale fiscale, impozitele pe salarii,
de asemenea, contribuie n mod substanial la fora de munc poverii fiscale. n 2012, rata
implicit de impozitare pe austriac de munc a fost de cinci puncte procentuale peste media
UE 28 (41,5%,UE-28 de 36,1%), doar fiind depasit de nivelurile din Belgiai Italia. n acel an,
rata implicit de impozitare pe fora de munc a ajuns la cel mai ridicat nivel din
2000.Ponderea impozitelor pe capital n PIB (6,6%) este mai mic dect UE-28 mediu i sub
media zonei EA-18 euro (ambele8,2%). Acest lucru se datoreaz faptului c impozitele pe
capital stocuri i avere (de exemplu, impozite pe proprieti imobiliare) randament
considerabil mai mic dect n zona euro (1,0% din PIB, EA-182,6% din PIB) Impozitele pe
capital ridicate pe venit corporaiilor n raport cu PIB, sunt uor sub media(2,4%, UE-28 de
2,6%).
Dintre rile UE cu finane publice si Sisteme federale, statele austriece au primit cel
mai mic procent din totalul veniturilor fiscale (9,8% mai mult de 20% fata de Belgia,
Germania i chiar mai mult de 30% n Spania).o parte cot din veniturile administraiei locale
(12,1%) este cu puin pesteUE-28 media (11,0%). In 2009 s-a produs o crestere de aciuni
fiscale la nivelurilor inferioare de guvernare, aceasta se datoreaz unei creterei a ponderii n
veniturile fiscale alocate direct convenit ca parte a procedurii de egalizare financiar,
nlocuind fostele transferurile ctre nivelurile inferioare de guvernare.

.Din 2004 pn n 2010, taxele de mediu au sczut apoi stabilizat, n parte datorit
intensitii energetice scdere a economiei. Veniturile lor n procente din PIBsunt n uoar
cretere din 2011 i sunt, n 2012, n conformitate cuUE-28 media (ambele 2,4% din PIB).
taxele de transport(fara taxe de combustibil) sunt relativ importante n Austria,contribuind
aproape o treime la veniturile globale provenite din taxele de mediu, fa de o cot de media
UE-28de numai o cincime. Veniturile fiscale pe proprietate n Austria n legtur cu PIB n
2012 (0,6%) au fost cele mai mici pe locul 5 in UE i cu mult sub media UE-28 de 2,3%.
Ponderea veniturilordin taxele recurente asupra bunurilor imobile n 2012 a fostcea
mai mica din UE, reprezentnd 0,2% din PIB, n timp ce corespunztoar UE-28 media a fost
de 1,5%.
Dup reforma fiscal din 2009 care vizeaz o scutire anuala de impozit pe venit de
aproximativ 3 miliarde de euro ( 1,1 % din PIB ) , fr schimbri majore n sistemul de
impozitare,. in 2011 , ctigurile de capital ale activelor financiare au fost supuse unui
impozit final reinut la surs de 25 %, iar ratele de impozitare pe venit de capital au fost
armonizate la 25 % .
Msuri fiscale ale Mediului au acoperit introducerea unui Taxe de zbor ,ajustarea taxei
de nmatriculare auto,la emisiile de CO2 ale vehiculelor , precum i creterea taxei de ulei
mineral a anumitor produse . n plus , accizele si taxele pe tutun au crescut n trei etape , n
luna ianuarie i iunie 2011 i n ianuarie 2012. Odat cu stabilitatea, in 2012, s a stabilit drept
o contribuie temporar de solidaritate progresiv mare pe venituri ( venituri impozabile , cu
excepia vacanei Crciun,au fost introduse bonusuri n jur de 150 000 de euro) pe an de
vacanta.

Impozitul pe profit
Austria are un sistem clasic de impozitare a profiturilor companiilor, implementat
incepand cu anul 1988. Subiectii acestui tip de impozit sunt: companiile pe actiuni,
companiile cu raspundere limitata, fundatiile private, entitatile publice care desfasoara
activitati comerciale, asociatiile, institutiile si fundatiile fara existenta legala independenta si
acumulari de proprietate pentru un scop specific.
Fundatiile private nu au dreptul sa desfasoare activitati comerciale, ele insele, dar pot opera
asemenea unor holdinguri.

Profitul este impozitat printr-un sistem proportional la o rata normala de 25%. Aceasta
se aplica si pentru castigurile de capital. Exista un cuantum minim anual al impozitului pe
profit pentru societatile pe actiuni si pentru cele cu raspundere limitata, stabilit la 3 500 de
euro, respectiv 1 750 de euro. Acesta se plateste in avans si se regularizeaza la incheierea
anului financiar.

Dividendele si alte distributii de profit catre companii rezidente sunt obiect al

impunerii la o rata de 25%, impozitul fiind retinut la sursa. Nu se percepe impozit daca
dividendele sunt platite catre companii care detin cel putin 25% din actiunile companiei care
le distribuie. Daca impozitul este retinut, acesta, de regula, se regularizeaza (se crediteaza) la
determinarea obligatiei fiscale anuale.
O rata de impunere de 25% se aplica si celor mai multe tipuri de dobanzi platite in
afara Austriei, cu exceptia dobanzilor la imprumutul dintre doua companii. Aceeasi rata se
aplica si urmatoarelor dobanzi: dobanzile din depozitele bancare; dobanzile din anumite titluri
de valoare, incluzand obligatiunile convertibile si purtatoare de profit; venitul din
participatiile in fondurile de investitii si participatiile similare; dobanda titlurilor emise de
institutiile internationale.
Nu se retine impozit asupra drepturilor de autor platite companiilor rezidente.
Legea fiscala austriaca prevede unele stimulente (facilitati) pentru anumiti subiecti ai
impozitului pe profit, precum si pentru anumite obiective. Este vorba despre facilitati acordate
fundatiilor (de exemplu numeroase articole de venit pasiv sunt scutite), de alocatiile pentru
inventii cu impact asupra economiei austriece, de alocatii pentru educatie (mai exact pentru
pregatirea profesionala a angajatilor) si de facilitatile acordate pentru actiunile nou emise
(scutire de impozit, in anumite conditii, a dividendelor atribuibile acestora).

Impozitul pe venit

Contribuabilii rezidenti sunt impusi asupra venitului provenit de oriunde din lume venit global indiferent daca este obtinut in bani sau sub forma de bunuri, evaluabile in bani.
Norma juridica ce reglementeaza sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice

contine o lista exhaustiva a categoriilor de venituri ce intra sub incidenta impunerii. Alte
venituri, ce nu sunt specificate expres, sunt exonerate.
Pentru persoanele fizice, categoriile de venituri impozabile sunt:
venituri din agricultura si activitatea forestiera;
venituri profesionale si din alte servicii independente;
venituri din comert si afaceri;
venituri din salarii;
venituri din investitii;
venituri din rente, din concesiuni si din drepturi de autor;
alte venituri specifice (anumite anuitati, castiguri de capital din proprietatea
privata).
Pentru veniturile din afaceri profiturile taxabile, supuse impunerii, sunt definite ca
diferenta dintre valoarea activelor (bunurilor) intreprinderii la sfarsitul anului financiar si
valoarea acestora la sfarsitul anului financiar precedent, plus retragerile si mai putin aporturile
la capitalul afacerii din cursul anului. Aceste categorii de venituri trebuie contabilizate pe baza
contului de profit si pierdere. Doar micile intreprinderi nu au obligatia de a tine un registru de
evidenta, evaluand venitul impozabil ca surplus al veniturilor fata de cheltuieli.

Contribuabilii care obtin venituri din activitati profesionale si din alte servicii
independente pot opta pentru deducerea unor cheltuieli in sistem real sau pentru o deducere
globala. Aceasta din urma se calculeaza ca un procentaj din venitul brut si este cuprinsa, in
general, intre 6% si 12%, in functie de natura activitatii desfasurate (de nivelul maxim
beneficiaza activitatile de predare, invatare, stiintifice; artistii, scriitorii si agentii comerciali,
dar plafonate pana la o suma fixa anuala). Sunt si unele categorii de subiecti pentru care
aceste deduceri pot creste, cum este cazul sportivilor, care pentru veniturile din publicitate pot
stabili o deducere de 33%.
Veniturile din investitii sunt veniturile care nu sunt atribuite uneia dintre categoriile
mentionate. Majoritatea veniturilor de aceasta natura sunt supuse unei impuneri finale.
Castigurile din capital sunt, in general, neimpozabile, cu exceptia celor realizate pe
parcursul derularii unei afaceri, din operatiuni speculative si din vanzarea unui pachet
majoritar de actiuni. Castigurile speculative provin din: vanzarea unei proprietati imobile in
mai putin de zece ani de la achizitionare; vanzarea altor bunuri, in special a titlurilor de
proprietate (cu unele exceptii) in mai putin de un an de la cumparare; derularea contractelor la
termen (futures) si forward, a optiunilor scrise, si schimbarea lor intr-un interval sub un an.
De un tratament fiscal favorabil beneficiaza castigurile din vanzarea unui pachet substantial
de actiuni si cele provenite din vanzarea unui holding, care sunt impuse la jumatate din rata
efectiva aplicata veniturilor globale ale contribuabilului.

In categoria veniturilor scutite se includ: unele distributii (alocari) sociale; platile

primite de la fundatii sau fondurile publice pentru promovarea directa a artelor, stiintei si
cercetarii; burse si premii pentru elevi.
Regimul de impunere al venitului global este unul de tip progresiv. Ratele de impozit
si transele de venit sunt urmatoarele:
Urmatoarele tipuri de venituri sunt obiect al impunerii numai la jumatate din rata
efectiva aplicabila venitului global: venituri extraordinare, incluzand castigurile din vanzarea
afacerii (daca e detinuta cel putin sapte ani), anumite indemnizatii pentru venitul pierdut si
venituri din actiuni; castiguri de capital provenite din vanzarea unui holding catre o companie
rezidenta detinuta ca un activ de afaceri de catre un antreprenor singur sau in parteneriat;
castiguri de capital provenite din vanzarea unui pachet substantial de actiuni intr-o companie;
venituri din folosirea calificata (eficienta) a padurilor.
Dividendele si celelalte distribuiri de profit, apartinand indivizilor rezidenti, precum si
veniturile din afaceri sau comert sunt supuse unei impuneri finale. In cazul lor rata de
impozitare este de 25%. De acelasi regim beneficiaza si urmatoarele: dobanda la depozitele
bancare; dobanda anumitor titluri de valoare cum sunt obligatiunile convertibile si actiunile;
veniturile din participari la fondurile de investitii si similare; dobanzi ale titlurilor de valoare
emise de institutii internationale dupa 30 septembrie 1992.
Impozitul pe veniturile salariale se retine de catre angajator prin stopaj la sursa si are
caracterul unor plati anticipate.

Efectele generate de impozitul pe venitul persoanelor fizice la nivelul sistemului

resurselor financiare publice austriac sunt evidentiate de ponderea veniturilor bugetare de
aceasta natura in produsul intern brut. In intervalul 2004 -20012,indicatorul este redat in
tabelul urmator:

Taxa pe valoarea adaugata

Austria aplica un sistem prin care taxa este impusa la toate nivelele ofertei de bunuri si
servicii. Legea austriaca a taxei pe valoarea adaugata este asemanatoare cu cea a celorlalte
state membre ale Uniunii Europene cu anumite exceptii, acordate Austriei in virtutea
prevederilor anumitor tratate europene.
In calcularea datoriei finale fiscale pentru perioada de impunere, taxa pe valoarea
adaugata datorata pentru oferta (aprovizionare) este redusa cu un credit pentru TVA platit
anterior pentru aprovizionarea antreprenorului si pentru importurile facute in folosul lui.
Rata standard pentru taxa pe valoarea adaugata este 20%. O rata redusa de 10% se
aplica articolelor alimentare de baza, cartilor si ziarelor, transportului pasagerilor si inchirierii
proprietatii rezidentiale imobile.
In zonele scutite vamal, Jungholz si Mittelberg, taxa pe valoarea adaugata este asezata
la o rata standard de 16%, iar rata redusa de 10% se aplica in aceleasi conditii descrise mai
sus..
Contribuabilii non-rezidentii sunt impusi in aceeasi maniera ca si rezidentii, daca ei
desfasoara una din tranzactiile taxabile.
Persoanele nerezidente, care nu au un loc de afaceri in Austria sunt indreptatite la o
restituire a taxei platite in aceasta tara, pentru bunuri si servicii, atat timp cat aprovizionarile
au fost folosite pentru activitatile taxabile ale persoanei.

Contributiile de asigurari sociale

Contribuii sociale , ntreaga for de munc trebuie s fie asigurat n temeiul sistemul
de securitate social . Angajaii i angajatorii lortrebuie s plteasc contribuii ca un procent
din venituri de pn la plafonul cretere anual de 63 420 de euro ( 2014 de nivel ) Plafonul
este aplicabil pentruo activitate independent , de asemenea de ansamblu.
Rata contribuiei angajailor este de aproximativ 18% , n general .
Rata pentru angajatori , la 21,5 % , este puin mai mare . Cu toate acestea ,n anumite
cazuri, a redus tarifele suplimentare de contributie.
Angajatorii trebuie sa plateasca contributiile de asigurari sociale pentru toti angajatii al
caror loc de munca este in Austria. Contributiile sunt asezate asupra remuneratiei anuale a
angajatilor in suma de pana la
40 320 de euro (un plafon de 6 720 de euro se aplica
remuneratiei speciale, cum ar fi al 13-lea sau al 14-lea salariu lunar).
Ratele de impunere utilizate pentru stabilirea acestor obligatii fiscale sunt urmatoarele:
Angajatorii trebuie sa plateasca, totodata, o contributie aditionala de 2% pentru
schimburile de noapte sau pentru conditii de munca grea, precum si o contributie de
compensare de 0,7% pentru vremea rea, pentru anumite grupe de muncitori incadrati in grupa
cordon bleu.
Toate aceste contributii sociale platite de angajatori sunt deductibile fiscal in cadrul
procedurilor de impunere a veniturilor corporatiei.
In acelasi timp, toti angajatii rezidenti sunt in mod obligatoriu asigurati la sistemul de
asigurari sociale. Ei trebuie sa plateasca contributii, ca un procent din castigurile lor pana la
40 320 de euro (acelasi plafon special se aplica si in cazul lor pentru al 13 lea sau al 14 lea
salariu). Ratele utilizate in determinarea contributiilor angajatilor sunt:
Anumiti angajati trebuie sa faca o contributie la camera angajatilor (0,5%) si o
contributie pentru vreme rea (0,7%)

Alte impozite si taxe

Nu se percepe o taxa salariala generala. Oricum, insa, o taxa municipala este
practicata, si aceasta ca un substituent pentru taxa pe salarii, ce a fost abolita.
Taxa municipala se stabileste prin aplicarea unei rate de 3% asupra valorilor agregate
platite angajatilor, iar subiectii sai sunt companiile.
O persoana este considerata a fi un angajat daca obtine venitul sau fie din munca
subordonata, fie din anumite forme de munca independenta.
Intreprinderile care mentin un singur stabiliment (sediu) permanent pot cere o
deducere (alocatie) de 1 095 de euro , daca dovedesc faptul ca baza lor de impunere nu
depaseste 1 460 de euro pe luna.
Taxa municipala este pentru intreprindere deductibila din punct de vedere fiscal..
Fiecare angajat trebuie, de asemenea, sa efectueze contributii la Fondul de Egalizare a
Sarcinii Familiale, indiferent daca are sau nu o locuinta permanenta in Austria. Contributia
salariatilor este determinata prin aplicarea unei cote de 4,5% din suma agregata a salariilor.
O taxa de cult este asezata (impusa), in conformitate cu regulile speciale, pe jumatate
din venitul si averea neta a contribuabilului. Ratele de impunere sunt subiect al negocierilor
cu autoritatile bisericesti.
Taxa de cult platita, pana la 75 de euro intr-un an calendaristic, poate fi dedusa din
impozitul pe venitul individual, ca o cheltuiala speciala

Reformele adoptate din 2001 a dus la un declin continuu din raportul fiscal n PIB
pn n 2006. n special, impozitul,reforma 2004/05, cu accent pe reducerea salariilor
iimpozitul pe profit, a condus la o scutire fiscal estimat de aproximativ 3 miliarde de euro
(1,2% din PIB). Creterea rennoit a Raportului impozit n PIB cu mai mult de un punct
procentual la 42,7% din PIB 2006-2008 sa datorat n principal unei puternice creterei
economice (creterea masei salariale i profiturile corporative susinute). Din 2008-2010
raportul fiscal a sczut oarecum la 42,1%. Impozitele directe au sczut printre altele, printr o
reform fiscal care vizeaz o scutire de impozit anual de circa 1,1%din PIB, iar veniturile din
impozitul pe profit redus.
Impozitele pe consum ca procent din PIB (11,9%)sunt puin peste media UE-28
(11,2%).
Rata de impozit pe consum este de la 21,3% n 2011, UE-28 medie de 19,9%, puin
mai mic dect nainte de criz.
Impozitele pe munca independent a ureprezentat 22,0% din PIB n 2012, constituind
aproximativ o jumtate din sarcina fiscal total.

Impozitul pe venitul personal

Austria are un sistem de impozit pe venit personal progresiv .Sistem , introdus n 2005
, are patru brae ( cu rate marginale de 0% , 36,5 % , 43,2 % i 50 %) . Suportul cotei zero
merge pn la un venit impozabil de 11 000 de euro , ceea ce nseamn care - ca urmare a
altor credite fiscale - ctigurile brute anuale de aproximativ 16 800 EUR pentru angajai i 15

000 EUR pentru pensionari sunt duty-free . Aplicand rata de sus de circa 50% rezulta un venit
impozabil de 60 000 EUR
. Un numr de taxe i contribuii se bazeaz pe statul de plat i sunt suportate de ctre
angajator ,printre care impozitul municipal ( 3 % pe salariile i indemnizaiile pltite ) i
contribuia la Fondul de egalizare ( de pltit o rat de 4,5% pe salarii)

TVA i accize
Cota standard de TVA este de 20 % . Se aplic o cot redus de 10 %,pentru produse
alimentare de baz , cri i ziare , transport public ,nchirierea de bunuri imobile rezideniale,
produse farmaceutice etc.. O rat de TVA de 12 % se aplic din producia agricol realizat de
agricultori. . Cele mai importante accize se percep pe de uleiul mineral i tutun , care au fost
majorate considerabil din 2011. Se aplica o taxa de zbor de 7 EUR per pasager pentru zboruri
pe distane scurte , de 15 de euro pentru bilete de avionde zbor mediu 35 EUR pentru
zboruri transcontinentale.

Taxele pe avere i de tranzacie

Impozitul pe bunurile imobiliare se percep la o rat federala de baz ( 0,2 % ) ,
nmulit cu un coeficient municipal ( de pn la 500 % ) ,ceea ce nseamn , n general, o cot
de impozitare de 1 % asupra valorilor fiscale.
Impozitul pe transferul de proprieti imobiliare se afl , n general la 3,5% . Nu exist
nici un impozit net pe avere ,motenire i cadouri fiscale ,au fost eliminate n august 2008