ACTUi..IURIDIC CIVIL coN·:·11ACTUL-- IZVOR DE OBUGAT!

I SS

m1mion,en1'PIP care trebuie sau pot sa intre In structura actului juridic civii 1 de:ci ele-
dir, care este alc2itu1t acesta.
Sensul - desemneaza ~i o modalitate a actului juridic civil, adica un eveniment viitor 1i
l tent al cuviin- nesigur ca realizare, de care depinde eficacitatea sau desfiintarea actului juridic civil;
! tid -~ l ,,cim1lif<?" L::_1~1_\f(irl:l.i~~c.u_rE':.nt;l,_i:f@i__".s~e_'fc•O)ll•oo:s;i_ittji_cc.~u ."£0".S<J.!_cdl(Je:_ec:l;Ia~1u1:z~a1a'.."':t:LJ!~i':'f.icli_<:_.<=fvil '--· .....J
Clasifi care

1. conditii de fond (numite si condi\ii intrinseci): privesc con\inutul actului Juridic civil;
2. condi\ii de forma (nu mite si conditii extrinseci): se refera la exteriorizarea voin\ei
a
1. conditii esen\iale: acelea care trebuie in mod ob!igatoriu, lipsa
dintre e!e atragand nevalabilitatea actului juridic;
2. condi\ii neesen\iale: acelea care pot fi prezente sau pot lipsl din actul juridic, faril a
valabilitatea acestula,
de nerespectarea condi\ii!or de 'Jaliditate se sanc\ioneazil cu
nea ce intervi- umaIE•ri actu!ui juridic civil;
ne in -cazul ne- cor1diltii de eficacitate: nerespectarea condi\iilor de eficadtate nu atrage nulitatea
respe•:til1·ii lor civil, ci, eventual, alte sanc\iuni (spre exemplu, inopozabilitatea fa\a

numai anumite acte civHe.

2. Capacitatea de a mc:heia adul

2.1. Nothmea capacitate

- aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ~i obliga\ii civile
prin 1ncheierea acte!or juridice civi!e;
- capacitatea este o conditie de fond, generalii, esen\iala ~i de validitate a actului
civii.
- capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil este numai o parte a capacita\ii civile, reu~
nind 1 'In structura sa, o parte din capacitatea de folosinta a persoanef fizice sau _juri-
de a
56 ACTULJURID!C CIVIL CONTRACTUL·· iZVOR DE OBLIGATll

Crsµ:ac!tatea de - regula: capacitatea de a contracta art 29 alin. (1)j art 11801 art, 987 alin.
cz:nrtr:actn art. 1652 C.civ"
~ pentru persoarele juridice 1 regula o constituie capacitatea de a dob3ndi orice drep-
turi ;;;i ob!lgatii civi!e 1 afar3 de acelea care, pr!n natura 1or sau potrivit !egii, nu pot
apariine decat persoanei fizice [art. 206 al in. (1) Cciv.]; :
in cawl persoanelor juridice fara scop lucrativ, regula capacitatii de a incheia acte I
lncap;,dl:at<!a
de a contracta
r-
_ ..•• : juridice civile_;;,ste subordonata principiuluispedalita\ii_[art: 206 alin. i~<o.civL~---~

1
exceptia de la regula de mai sus: incapacitatea de a contracta; :
- incapacitatea de a 1·ncheia acte juridice civiie trebuie sa fie expres prev:!iwta de lege ..

1 [art. 29 aim. (1) C.c1v.];

~
- orice dispozi\ie iegala care instituie astfel de incapacita\i este de stricta interpretare :1
$i aplicare (art. 10 C.civ.).
-------- ------------- . ----~----------· . ~
i

Clasificarea Dupa natura !or

I 1. incapacita\i de exercitiu;
: 2. incapacita\i de folosin\a.
Dupa can;inutul sau intinderea ior
1. incapacitiiti generale -vizeaza, in principiu, toate actele juridice;
2. incapacitai;i speciaie- sunt instituite pentru anumite acte juridice.
Dupa izvorul (sursa) lor
1. incapacita\i stabilite de !egea civila (incapacitai;ile de exerci\iu ~i majoritatea inca-
pacitai;ilor de folosinta);
2. incapadtati civile stabilite de legea penala (pedepse accesorii sau complementare;
interzicerea exercitarii drepturilor parinte~ti, a dreptului de a fi tutore sau curator,
lnterzlcerea exerc1taril dreptulul de a parasi teritorlul Romanief, a dreotului de a se 1

afla In anumite localita\i, aceste din urma pedepse afectand dreptul la libera circulatie !

ca drept subiectiv civil nepatrimonial).

modul 1n care opereazii
1. incapacitali ce aqioneaza de drept (ope legis);
2. incapacit8\i ce opereaza ca efect a! unei hot3r£lri judecSitore~.ti {In aceasta din urma
categorie se lnclud unele incapacitatl de foioslnta cu caracter de sanctlune, spre
exemplu, deciiderea din exerci\iul drepturilor parinte,ti, precum ,i incapacitatea de
exerci\iu a persoanei puse sub interdlc\ie).
Dupa opozab!litatea lcr
1. incapadta\i absolute (In sensul ca \mpiedica incheierea valabila a actului juridic de
catre incapabii cu orice alta persoana);
2. incapacita\i relative [in sensul ca Jmpiedica incheierea va!abila a actului juridic de
catre incapab!I cu o anumita persoana sau cu anumlte persoane; spre exemplu, inca-
pacita\ile stabilite de art. 147 alin. (1), art. 990, art. 991, art. 1653 alin. (1), art. 1654
 ACTUL.IUR![liC CIVIL. CONTRAClUL- IZVOR DE OBl.IGAfi!

cu caracter de sanctiune (d,,c~dere2

cftati!e ctvHe stabHite de

2. incapacit3ti cu caracter de protectle sau de ocroUre [tutorele nu poate, ln nuine!e
mlnoruiui, sa fac.3. ii nlci sa garanteze oltuia art 144 alin.
incapacitate fiind 1nstitult:3 )i pentru minor,. in conditiile art. 146 alirL {3)

- nerespectarea lncapacita1ii de a lncheia actul juridic c!vi! a11rage, In prlncipiu, sanc-

·~iunea nulitatii actu!ui juridic respectiv, dupa cum
urmeaza:
, Persoana fizicil
i - nuiitate absoluta: dadl s-a nesocotit o incapacitate de folosinta irnpusa pentru ocro-
tirea unui interes general;
- nulitate relativa: dacii actul juridic a fost 1ncheiat cu lncalcarea unei incapacitati de
folosintB instituite pentru ocrotirea unui interes individual sau tu nesocotirea regu~
lilor referitoare la capacitatea de exerci\\u.
l'ersoana jurididl
nulitate absoluta;
a} lipsa capacita\ii de folosin\a la momentul incheierii actului juridic civil;
b} nerespectarea principiului specialitalii capacita\ii de folosin\a de catre persoanele
juridice fara scop !ucrativ [art. 206 alin. (3) C.civ.];
- nulitate relativa;
a} actele incheiate de persoana juridica din ale caror organe de adrninistrare ~i de
control fac parte incapabilii, cei cu capacitate de exercipu restransil, cei decazu\i din
dreptul de a exercita o lunc\ie in cadrul acestor organe, precurn >i cei declara\i prin
lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de funqie, dad\ s-a
produs o viltamare [art. 211 alin. (1) M(2) C.civ.J;
b) depa';irea, de catre organele persoanei juridice, a puterii de reprezentare confe,
rite prin actul de constituire sau statut, 1nsa numai daca ter\ul contractant cuno~tea,
la data 1ncheierii actului, aceasta depa~ire [art. 218 alin. (2) C.civ., interpretat per a
cantrario ~i art. 1251 C.tiv.];
i:;: In principiu, nesocotirea regulilo-r referitoare l<::l realfzarea caµacit3tli de exercitiu
a persoanelor juridice nu se sanctioneaza cu nulitatea [art. 210 alin. (2) ~i art. 218

Consimtamiintul

3.1. Notiune ~i as1pe1cte

- exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil;

consimtamantul este o condi\ie de fond, esentialii, de validitate >i generala a actului
juridic civil.
58 ACTUL JURiDIC CIVIL CONTRACIUL - IZVOR DE OBUGAfl1

regula: p8rtile sunt libere sa forrna de exteriorizare a lor;

* exceptie: cazul acielor jurldice pentru care legezi cere ca rnanifestarea de vo!n-ra
7mbrace o forma speciali'i;
"' spre exerupht1 acte-le julidlce solemne 1174 alin. {3)
- manifestarea de vointifi poate fl:
1. expn~sa: atunci cfilnd ease exterlorizeaza prln Inoda!it5ti de natura sZ o fac3 ln mod
nemijlocit cunoscutl1 cocontractantului or\ ter~ilor;
2. tacita (implicita): atunci cand ea se deduce;
0de exernplu, succesibilul care face un act de dispozitie cu priv!re la un bun sue~
cesora! este socotft c-8 a acceptat, In mod tacit, mo~tenlrea [art 1110 alin. (2}
C.civ.];
; - pentru anumite acte juridice este necesara manifestarea expresG de vointa;
• spre exemp/u, actele solemne, fiducia [art. 774 aiin. (1) teza a II-a C.civ.); scutirea
de raport a dona(iilor [art. 1146 alin. (2) ji art. 1150 alin. (1) lit. a) C.civ.]; accepta-
rea unei donatii [art. 1013 alin. (1) teza I C.civ.]; indivizibilitatea conventionala
(art. 1424 C.civ.); solidaritatea conventiona18 (art. 1435 C.civ.); subroga\ia conven-
. tionala [art. 1593 alin. (3) C.civ.]; fideiusiunea (art. 2282 C.civ.);
i - uneie acte juridice pot fi fi!\cute fie printr-o manifestare expresa a voin\ei, fie
printr·o manifestare tac/ta a voin\ei:
• de exemplu, acceptarea mo~tenirii [art. 1108 alin. (1) C.civ.]; revocarea vo!untara
expresa sau tacita a testamentulul (art. 1051 si art. 1052 C.civ.); retractarea
i revocarii voluntare a testamentului [art. 1053 alin. (1) ,1
(2) C.civ.]; relocatiunea i
I .. (art. 1810 C.civ.); renunjarea la compensatie [art. 1617 alln. (3) C.civ.]. i
M<>dr1litatide 1-=-co~~lm\ii;antul poate ti.exprlmat \n s~ris, verbal sa~ pr!n fapte ori gesturi c~nciu-1
exteriorizare a J dente care, potrivit legii, conventlel p'3Ji:Hor, practicilor statornlcite lntre acestea sau

mantului
I'
uzantelor, nu lasa nicio urma de indoiala asupra lntentiei de a produce efecte juridice
.
J (art. 1240 C.CIV. );
I
I
I
I • spre exemplu: In cazul unei lidtatil, ridicarea m5inf[ poate avea valoare de accep-
tare a ofertel; acoperlrea nuHt3~ii relative prin executarea voluntara a obligatiei la
data la care ea putea fl valabH confirmat5 de c3tre partea interesat3 [art. 1263
alin, (5) C.clv,]; stationarea unui 11 taxi" av3nd afi:?at indicatorul ,,liber" reprez.inta o
oferta tacitii de a contracta, iar urcarea !n autoturism constituie o acceptare tacita
a ofertei etc.
Valoarea juridir:ii a tiicerli
- regula: tacerea nu valoreaza consim\amant;
© exceptie: tacerea vaioreaza consimtamant In urmatoarele cazurl:
a)_ cand leg.ea prevede expres aceasta [spre exemplu, tacita reloca;iune - art. 1810 I
aim. (1) C.c1v.]; I
b) daca par';lie au atribuit expres tacerii o anumita semnifica;ie juridica (de exemplu,
In cazul stabilirii modalita\ii de reJnnoire a unei conven\ii sau de denun\are a aces- 1
tela); l
, c) cand tacerea are valoare de consim;amant potrivit obiceiului sau uzurilor profe· I
L sionale [de exemplu., art. 1196_alln. (2) C.civ., in materia acceptarii ofertel]. ____ J
 S9

, vointa este indispensabilii -incheieril actu!ui filnd o ce

! valoare juridlc3 numai rnanifestarea sa;
! - vointa rt:!unejte 'i'n structuro sa doua el~;mente: con.s!rnt3rr1Aintul ?1 cauza (scopul};
prin urmare, !ntre vointa juridlca ~i exist2 o de
lntreg-parte_;
- pr!ncipiiie care guverneaza vointa juridica sunt principiul Hbert5t'il de vo\n1Zt (prlnd-
autonomiei de reale

3.2.2.1. Principiul libertilfii de voinfii

p2lf\:ile sunt libere sa !ncheie orice acte juridice ~i sa determine continutul acestora,
In limitele impuse de lege, de ordinea publica ~; de bunele moravuri (art 1169 C.dv.,
care, sub denumirea marginala de ,,libertatea de a contracta", se refera la contracte,
temeiul art. 1325
s;nt:eza
eiementf!ior C.civ., potrivit carora ,,nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaiterale
: de m:1tnmt de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri", nrinrioi111
: zil pri1,ci1ii1.dui libertatii de voin\a poate fi sintetizat 1n urmatoarele idei:
- subiectele de drept civil sunt libere sii incheie ori nu un act juridic civil;
- subiectul de drept civil este liber sa aleaga cu cine va 1nche·1a contractul sau, dad
este cazul, cine va fi beneficiarul actului juridic unilateral;
daca se incheie un act juridic civil, piirti!e sunt libere sa stabileasca du pa cum doresc
continutui acestuia;
- partile sunt libere ca 1 prin acordul lor 1 sa modifice actul juridic pe care l~au lncheiat
anterior;
- partile sunt !ibere ca, prin acordul lor, sa puna capat actului Juridic pe care /,au
incheiat anterior.
subiectele de drept civil sunt libere sil incheie nu numai acte jwidice nu1n1tH.
acte juridice nenumite (art. 1168 C.civ.);
- cand legea nu prevede i'n mod expres altfel, par\ile sunt libere sa aleaga forma pe
care o vor da actului 1178
1. !imite!e trasate de normefe juridlce imperative {indusiv cele care reglementeaza
ordinea pubiica), precum side bunele moravurl;
- sanqiunea care intervlne pentru nerespectarea acestor limite este nulitatea abso,
luta relatlva a actului astfei

fE·•.
 -limJti3rlle ·----de-;C~·le d-i;p~~i!li --~~~potrivlt c3rora nu toate e!em-fu~t~te un~Tl
cur11."'ct sunt rezuJtatul direct ~i nemij!ocit al acordulu1 de vointe ai p3rtilor: _I
a) contractu! de adez:une ··- volnta uneia d!ntce parti mal mult 'incheiere0 -
actu!ui dectit stabilirea conth1utu!ui acestuia (art. 1175 C.civ.);
b) cazul fn care p3rtfie au convenit elernentele esentlale ale contractului, dar ulterior
nu ajung !a un acord asupra elementelor secundare orl persoana c3.rela i-a fost ln-
credintata deterrninarea ior nu 1a o decizle, asti·el lnc5t instanta va dispune, !a cere-
rea oriciJreia dintre pfirtl, completarea contractului, ttnand cont, dupa fmprejurarl,
de natura acestuia 'ii de intentia par!iior [art. 1182 alin. (3) C.civ.];
c) stabilirea de ditre instan\a a cuantumului remunera\iei depozitarului, atunci cand
acesta nu este stabilit prin contract [art. 2105 alin. (2) C.civ.];
d) stabillrea de catre instanta a termenului de restituire a imprurnutului de con-
surnatie, daca acesta nu a lost convenit de par,i (art. 2162 C.civ.);
e) cazurile in care instanta poate aduce rnodificari contractului ori poate dispune Jn-
cetarea acestuia;
• de exemplu, reducerea cuantumului clauzei penale, in conditiile art 1541 alin. (1)
C.civ., adaptarea .contractului, fn caz de impreviziune [art 1271 alin. (2) lit a) C.clv.} j

' ori incetarea lui din acela?i motiv [art. 1271 alln. (2) lit. b) C.civ.j; '
1 3. limitarile impuse de ,,contractele obligatorii", in sensul obligativita\ii impuse de lege
,
1 de a lnchela anumlte contracte;
! w spre exemplu, obligativitatea lncheierii de contracte de asigurare de raspundere
civlla de c3tre propr!etarH de autoturisme; ·
JI. limitarile impuse de respectarea principiului nediscriminarH in alegerea parte- I
Ii nerului contractual. precum :;i de respectarea dreptului de preemp\iune recunoscut
L_d_e_l'."_l,l8 unor a nu mite categoril df'. persoane, (art. 1730 $iurm. 5.civJ: _ _ _ _ _ _~

Principiu I voin/ei reale

cate ori nu existii identitate intre voin\a interna o;i voin\a exteriorizata, potrivit
i concep\iei subiective imbrii\i:;ate de legiuitorul roman, se va acorda prioritate voin\ei
: reale (inteme) a par\ilor, satisfacandu·se prin aceasta securitatea statica a circuitului
civil.
·----··-----~--------·-·-·- -- ~~·-···-------~----~-·.-----··--··~ ____,
Consscrarea - contractele se interpreteaza dupa voin!a concordanta a par\ilor, iar nu dupii sensul
literal al termenilor [art. 1266 alin. (1) C.civ.];
- aceea:;.i concep\ie subiectiva se desprinde :)i din reglementarea simula\iei, \n sensul
ca actul juridic secret este singurul care produce efecte Yntre par\i [in masura \n care
. 1ndep!ine!;te conditiile de validitate de fond - art. 1289 alin. (2) C.civ.], acesta repre- :
i zentand voin\a reala a partilor, indiferent de con\inutul actului public [art. 1289
; alin. (1) Cciv.];
- In plus, manifestarea de voin\a a par\li va produce efecte juridice numai daca a fast
libera 'ii con:)tienta, adica reala, nu :;i dacii a lost a!teratii printr-un viciu de con-
1206
: de sirnulatie, tertilor de bunii-credin\a nu le poate Ii opus actul juridic secret, ,
caz
Lc.<e_c:?!£SPUnd.e vointei reale a par\iior contractante, d numai actul juridic apare.rrtJ
 61

deoarece numai acesta putea fl cunoscut

indrept8tjti sa invoce Jn l"avoarea for )i ·1mpotriva
secret -- arL 1290
-- situatia Yn care vointa consen1nat.3 in !nscris nu este cea real;] ~i
real8 s-ar putea stabiH
309 alin. (5) L(lrO<C.CiV,

J,J, 1. Lmm1enmea

Cc·nd•itii rnmu· art. 1204 C.civ., rezultil urmatoarele condi~ii ce trebule indeplinite, cumulativ;
· lative p.Bntru pentru valabil!tatea consimtamantului:
valabilitatea 1. sa fie exprimat In cuno~tinta de cauzii, adica sa provinil de la o persoana cu discer..
namant;
I tului 2. sa fie serios, adica sa fie dat cu inten\ia de a produce efecte juridice;
3. sa adica sa nu fie viciat.

3.3.2. Consimfiimantul trebuie proziina de a persoanii cu di1>c1m1rii1n~int

- discernamantul consta in aptitudinea psihica a unei persoane de a intelege

semnifica\ia fapte!or sale, de a avea puterea sa aprecieze efectele juridice care se
produc in baza manilestarii sale de voin\a;
- lipsa d1scern<':im<lntulu! consta in incompetenta psihicZl a unei persoane de a actiona
critic ,; predictlv privind consedn\ele social-juridice care pot decurge din exercitarea
civile 211
Preclzare . -discemamantul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerci\iu:
a) capacitatea de exerci\iu este o stare de drept, izvorand numai din lege;
b) discernamantul este o stare de fapt, care se apreciaza de la persoan8 la persoa~
( na, in r~port de aptitudinea $iputerea psih_o·inte!ectiva_~le acesteia_._ _ ,,_~·---
CoreJarea i - persoanele fizice cu capacitate dep!ina de exercitlu sunt prezurnate ca au discern.3-1'
notiunii de I mant;
ca(llKita1:e w !1 0
acestora le poate lipsf Ins.a ternporar dfscern8m3ntul "1'n cazurile <1?a-num1te de I
cea de disr:er . . incapacitate naturcrlii (betie, hipnoza, somnambulism, manie puternic&); l
namant - minorul cu capacitate de exercitiu restr'3nsi3 are discernamantul ln curs de formare;
- persoane!e fizice fara capacitate de exercitiu (rriinorii cu varsta pana Jn 14 ani §i per-
soanele puse sub interdiqie judecatoreasca) sunt prezumate absolut ca nu au discer-
namant pentru incheierea actelor juridice civile;
~ discernamantul poate lns8 exista, izo!at1 chiar ia o persoana incapabil.a; sltuatie In
care va !nterveni totu!?i nulitatea relativ8 pentru lipsa capacitatii de exercit1u, chiar
daca, la data !nchelerii actului juridic, persoana pusa sub lnterdictie ar fi avut
discernamant 172
.:~;'.
-?c'i
'?!

b
62 ACTULJUH!DIC CIV!L CONTHAC1UL-!ZVOR DE OBLIGATI!

p-entru persoane!e jurldice nu se pun prob!eme !n aceastii prlvinta, deoarece

!or sunt lntotdeauna fizice cu de
-- este :Jnu!ab!! contr.actuf lncheiat de o care, la rnomentul !nchelerii
tula, se fie '.?i numai vremelnic, 1ntr-o stare care o punea in neputinta de da
seama de urrn3rHe faptei sale {art, 1205 a!in, {1) C.civ,J; prin urmare1 actu! tnche1at de
o lips!t3 de discernamant este lovlt de nufitote relativO;
- contractul lncheiat de o persoand pusa ulterior sub interdiqie poate fi anulat
ia tTion1entul c'3nd actul a fost fi3cut, cauze!e punerii sub interdictie exlstau ~l erau
lndeob5te cunoscute [art. 1205 alin. (2) Cciv.j;
"'.art. 1205 aHn. {2) C.dv. trebuie interpretat restrictiv1 In sensul ca !egiuitorul,
lntr~o tormulare nefericita, a dorit sa sub!ir.ieze ca, !n ipoteza respectiva, anuJarea
nu poate interveni pentru lipsa capacita!ii de exerdtiu, cl pentru lipsa discerna-
mflntuluL Upsa discern3m3ntu!ui filnd o conditle necesara punerii sub interdictie,
nu exista !nsa nicio ra~iune ca, In ipoteza !ipsei discern5m3ntului la incheierea actu~
lul juridic, sa se faca vreo d\stlnqle dupa curn partea lipsit3 de discernamant a fost
ulterior pusa sub interdlctie sau nu, iar, In p!us1 sa existe ma1 multe condl1ii pentru
anu!area actului lncheiat .anterior puneril sub interdictie dec8t pentru anularea
unui act lncheiat de o persoana care ulterior nu a fost pusa sub interdictie, cu at8t
mal mult cu cat punerea sub interdictie este o masura de ocrotire. De altfel, :
condi\iile anularii unui act juridic pentru lipsa discemamantului nu pot sa difere 1n I
raport de momentul introducerii cererii fn aou!are {ln.alnte sau dupa punerea sub
1
~--interdic\ieteve,°"tual, >i dedurata. solu\icmarii pnl_ci:csului. ,___J

3.3.3. Consimtiimtlntul sii fie exprimat cu illtenfia de a produce efecte juridice

CPrint-a-r€iut- - condi\ia rezulta din !nsa>i defini\ia contractului civil (act juridic bilateral sau
I' tata {.iln defin-i* lateral), potrivit careia contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai
persoane cu in tentla de a constitui1 modifica sau stinge un raport juridic {art. 1166
Cciv,), precum 5i din definitia actului juridic unilateral, conform careia acesta presu-
pune manifestarea de voin\a a autorului sau (art. 1324 Cdv.).

Cazuri in tare consim\amantul dat 1n gluma (iocandi causa), din prietenie, din curtoazie sau pura
lm,;es'le intf.~n- complezenta;
- consimtamantul a fast dat cu o rezervi3 mentala, cunoscuta de destinatarul Ed;
ce ef~cte - consim\amantul a lost dat sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea celui
dice 1 care se obliga (art 1403 Cciv.);
! manifestarea de
 53

l'fU

. . ,-·--··-··--·····-···-.
~ vk:i!le de
.
sunt acele
~-- -·-·~··· . -····--···~~~.;;:ac.;e;:;;:;;;:;;;;;;;;;;t~
care afecteazEi caracterut ~j
lib er al de a !nchela un act juridic;
-- speclfic viclilor de es1e ca existd manifestarea de
consimtamant}, 1ns3 aceasta este a!terata fie In continutul sau mte1r,ct1Ja1,
con~tient {in cazu! erorii ~l al dolului), fie In caracteru! sau liber (in cazui vfolen\el ?l al
leziunli);
~ denumirea ma! exacta ar fi aceea de vicii ale vofntei juridice, deoarece vlciile
altereaza nu ci

- viciile de consimtamant sunt (art. 1206 Cciv.):

1. eroarea;
2.dolu!;
3. violen\a;

4.1. Eroarea

Notiune
- viciul de consim\amant care consta in falsa reprezentare a unor imprejurari
incheierea unui act juridic.
Precizare Prr'""'" nu este de partea cocontractanta, ci se datoreaza chiar
in eroare (eroarea este spontana).

Clasificare

4.1.. 2.1. Eroarea esentialii ~i eroarea neesenfialii

In functie de consecinteie care intervin 1 eroarea este esentl.ala ~l neesential3

No~iune: falsa reprezentare a realita\ii cade asupra unor frnprejurari considerate im·-
portante de ditre par\i la momentul incheierii actului [art. 1207 alin. (2) C.civ.];
- daca partea ar fi avut o reprezentare corecta a 1·mprejurBr!i respective, atuncJ e-a nu
ar mai fl 1ncheiat actui juridic sau 1-ar fi incheiat in cu totul alte conditii.
Cazuri
1. eroarea poarta asupra naturii sau obiectului actuiui juridic ce se incheie (error in
negotium), 1n sensui ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar
crede ca incheie un alt
64 ACTUL jLJRIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOE DE OBLIGATil

spre exen1pfu, o p;;rtE· crc:de ca fncheie un contract de !ocatiurH?1 iar

parte crede ca fricheie un contract de vanzare;
2. eroarea poarta asupta identlt;3tfi tiz\ce 2 obiectuk1i in corpore),
sensul ca una dintre pi1ri;i crede ca trateaza cu privire la un anurriit bun, iar cealalta
parte are In veden.,:; un alt
"' de exempJu, o parte: vrea sa vancla un imobil situat ln Predeal, Jar ceata!ta parte
accept8, crez.3nd ca este vorba -de -un imobll situat 1n Bucure;.tl;
3. eroarea asupra calitl3tilor substan~iale ale obiectului prestatiel ori asupra
a!tei imprejurGri considerate esentiale de catre p;!;\fti In absenta c5reia actu! juridic nu
s"ar Ii incheiat (error in substantiam);
!!I spre exemptu, o persoana cumpara un lucru confectionat din bronz, crez8ndu-l

tonfectionat din aur;

4 jurisprudent6: substanta obiectului este const1tuit8 din acele calit21tl ale sale core

au fast determinante pentru p3J1i sau pa rte lntr-o asen1enea m.3sur3 fncat, daca ar
fl fost cunoscuta lipsa acestora 1 actu! juridic nu s-ar mai fl lnche!at {C.S.J, s. civ.,
dee. nr. 160/1993, in Dreptul nr. 7/1994. p. 84);
"' eroarea asupra substantel obiectulul nu trebuie confundat5 cu viclile ascunse sau
aparente ale lucru!ui; de exemplu, va ti vorba de eroare In cazuf In care o persoana
m
a cumparat 0 tableta deja folosit<l, creziind ca este noua, schimb, daca tableta,
de~i nouil 1 are un procesor cu o defectlune de fabricatie din cauza c8reia unele
aplicatii ruleaza greu, devin incidente regufile prlvind obllgatia de garantle pentru
viclile ascunse;
4. eroarea poarta asupra identitatli persoanei sau asupra unei calitati a acesteia Tn
absen\a careia contractul nu s-ar fi incheiat (error in personam); eroarea asupra iden-
titili;ii sau lnsu:jirilor esen\ia!e ale persoanei cocontractante sau beneficiare a actului
juridic unilateral sau a stipula;iei pentru altul vizeaza, de regula, acteie juridice ln-
cheiate In considerarea unei anumite persoane, deci acte!e juridice intuitu personae;
i:i eroorea lezionarO {ce intervine atunci c§nd falsa reprezentare cade asupra valorii
econornice a contraprestatfef) nu este supusa reguli!or de la eroare (error in
substantiam), cl reguhlor de la leziune ca vidu de consimt3m3nt; prln urmare,
rezutta ca majorul nu va putea obtine anularea actului juridic astfe! Tncheiat decat
in condi\iile art. 1221 alin. (1) >i art. 1222 alin. {2) C.clv.;
" dispozl~iile privitoare la eroare se ap!ica In mod corespunztJtor ~l !n cazu! eroril de
cornunlcare sau transmitere, deci atunci cand eroarea poarta asupra declara1iel de
vo\nti?i or1 -c3nd declaratia a fost transmisa inexact prin lntermed!ul unei alte per-
soane sau prln mijloace de comunicare la distan\8 (art.1211 C.civ.).
Sanej:im1e
eroarea esen\iala atrage nulitatea relativa a actului juridic [art. 1207 alin. {l) C.civ.
art. 1325
Eroarea t~otiune:falsa reprezentare a realiti:ltH cade asupra unor lmprejurari mai putin impor-
ca
• tante la incheierea actului juridic, ·in sensul partea ar fl incheiat actul juridic !ii daca
J ar Ii avut o corectii reprezentare a acelor 1mprejurari, astfel incat nu este afectatii

\ 1nsil>i valabilitatea acestuia;

j * de exemplu, eroarea asupra s-tarn civi1e a cump3r3-torului, eroarea asupra calltZlti-
\ lor nesubstan\iale a\e obiectului etc., deslgur, daca p3crtile nu au conslde-rat 1mpre- ,
.J jur3rile rt2spectfve esentia.le pen~:u l~t!eie~~a actului J.~ridic. ---··--·----~·---]
 ACfUL JURIDIC C1ViL CONTRACTUL w, !Z\/()B DE

I Qizuri
' 1. ero:are8 care prive;;te rnotive ale contractului 1 cu cazuiut -:n care
prin p3r\ilor asemenea rnotlve au fost considercte hot3r3toare 1207
l alin. (4) C.civ.];
j

! 2. sirnpla eroare de cu!c:ul v:a doar ta cerered oric5rela dintre

1 cu cazului In care, concretiz3ndu-se !ntr-o eroare asupra a fost
!' esentiata pentru fnchelerea contractulul 1210

1- eroar.ea neesentia!a poate atrage eel 111u!t o dirninuare (sau majorare) valor!c3 a I:
LF.'.estatiei, l~sa poate.r3rnane chiar ~l f~:~.~c;,in~ejurid!_~.~··"' ---~----

.2.2. Eroarea de fapt ;;i eroarea de drept

Ullk!llW d~ reprezentate; eroarea se d!stlnge intre eroare
c~as!ticare
reprezentare a unei stari sau situa\ii faptice la

eroarea care falsa reprezentare a realita;ii le i'ncheierea

juridic cu prlvire la existenta sau con\inutul unei norme juridice;
- eroarea de drept este esentialii atunci cand priveste 0 norrna juridica determinanta,
potrivit voin\ei plirj:ilor, pentru 1ncheierea contractului [art. 1207 alin. (3) C.civ.] si
care nu este nici previzibila $i nici accesibild {art. 1208 a!in. (21 C.civ.];
!ii de exemplu, daca ln.ainte de acceptarea unei oferte de a contracta a.pare o dis-

pozitie lega!Ei imperativ.3 care s-ar apllca §i conttactului ce urmeaz.3 a se fncheia (sa
presupunem ca T.V.A. ar ft de 5% la data ofertei de cump3rare a unui bun, 1nsa s-e
majoreaza la 30% p3n8 la data acceptarif ofertei respective), dlspozitie care, dacG
sa
ar fl existat anterior, l·ar fi determinat pe ofertant nu maf doreasca !ncheierea
contractu!ui respectiv, atuncl ofertantul poate sa invoce eroarea !n privinta ofertei
de a contracta;
$ referlrea la dispozitii legal€ previzibi!e sugereaza ca ar putea fi vorba de o eroare

de drept ;;i 1n cazu! In care, dupa 1·ncheier-ea actu!ui juridic, se adopt3 o norma juri-
dicii ce ar urrna sii se ap!ice, prin derogare de la art 6 alin. (2) C.civ., ,; efectelor
vHtoare ale a(;telor jurldice Jn curs de executare. Totu;;l, apredern ca lntr-o astfel
I de situatle ar fi incldent art 1271 C.civ ... care reglementeaza impreviziunea, Jar
1
I

l
numai !n mod exceptional; In functie de lmprejur8rile partlculare ale spe\ei .$i i
numai daca nu sunt aplicablle preveder!le art. 1271 C.civ., s-·ar putea invoca eroa-· (
rea de drept, -;n sensu! existentel unor dispozltii lega!e !mprevlzlbi!e. !
.. - · · - - - - " · - - · · · - · - - - - - - - · - - - - -.. ·--···~~-~-~·~··· ---~~

Eroarea scuzabilii ~i eroarea nescuzabilii

1 Crktc:-!:"41 dB cum este sau nu !mputablla pflrtii aflate In eroare 1 eroarea poate ft scuzabllii ~i
1
clasificare 1208
i Eroarea
>euzablla
.;,_~,

-:0

~·
66 ACfUL JURIDIC CiVIL CONTHACTUL- IZVOR DE OBL!Gl"Ji!

r tn::m·ea 11'k;;ti;;;~;:-e~;roarea irnputab!i2 !n st:nsul ca poart5 asupra unui fapt care,

rie:scuzahHZ: : l'mprejur3ri, putea fi cunoscut cu d!ligente rezonabile 1208 alin, (1) C.clv.];
I - nu sunt scuz2bile: eroarea asupra sofvabi!itati! cocontractantulul; aprecierea erona-
! ta asupra rentab1lit5tii une! operatiuni juridice; eroarea asupra unui element cu pri-
vire ia care riscul de eroare a fost asumat de eel care o invoca sau, dup3 !mprejur3ri,
.1;

sa
, trebuia fie asurnat de acest:a {art 1209 C.civ.);
I m ciind partea aflat@ In eroare a fost negHjenta. nu se rnai justific2 aplicarea unei !
sanctiuni ce ar urn1a sa produca efecte $cl asupra 11nel a!te persoane; rnen~lnerea l
actu!ui juridlc lntr-un asemenea caz poate fi privit8: ~i ca o prel~tampinare a [

1-- .
, (ntfi!'nt de
prejudiciului care s-ar fi pricinuit cocontractantului daca s-ar anula contractuL \
·1~--c-a-ra-~terul scuzabil se aP~~·Ciaza fn Practi-~·a, d~~ regul~·: dup5 un··-criteriu s!J.biectiv (in ·j

aorer:ie1·e a concreto), cle la caz la caz, in raport de experienta de viata, de pregatirea !ji de alte
caracterului r date care ii privesc pe eel aflat in eroare;
scuzab!I - se poate recurge ,i la un criteriu abstract {obiectiv), anurne cornportarnentul unei
persoane cu o diligen\a rnedie "intr-o situa\le slrnilara;
!il de exemplu, daca un vtinzator cere un pret foarte mic pentru o mobila pe care

cumparatorui o considera de epoca, acesta din urma nu va putea invoca ulterior 1

eroarea a.supra substantel lucrului, lntrucat pretu1 foarte mic nu !ndrepti3tea un om i
I sa creada ca fi un de

4.1.3. Structura erorii

structura erorii intra un singur element, de natura subiectivt3 1 §i anume falsa

Proba erorli nu poate facuta dlrect, ti numai indirect, prin probarea unor ele-
sa rezulte starea subiectiva a celui care pretinde ca a avut o falsa
re1JrE,zent<ire a reaiitil1;ii atunci cand a incheiat actul juridic;
j -fiind vorba de un fapt juridic stricto sensu, eroarea poate fi probata prin orice rnijloc
' de inclusiv prin declaratii de martori ,1 prezurn\ii, iar sarcina probei apafiine
care invoca eroarea in cares-a la lncheierea actului

Cerinfele erorii pentru a fi viciu de consimtamant

1. sa fie esentiala;
sa
2. fie scuzabila;
3. in cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale cu t1tlu oneros, este necesar ca
partea cocontractanta sa fi 5tiut ori sa fi trebuit sa stie ca Yrnprejurarea fals
reprezentata este determinantii pentru incheierea actului juridic fart 1207 alin. (1)

4.1,5. Sancfiunea erorii esenf:iale §i sc:u.z,avtte

1-----
, Nulitatea daca eroarea este esen\iala ,; scuzabila, actul juridic va fi Jovit de nulitate rel11tf11a
1
relativfi 1207 alin.
 67

in cazu1 actelor juridice bilatc:ra!e sau plur!laterait.: . nu este necesar r.a fiecarr::
sa se Jn eroarel pentru a fl In vlciulul de cons!mt5rn2nt d este sufi-
cient sa cad3 In eroare nunTcil una dintre- dac5 arnbe!e p2rtl rnat rnul-
te part;i, Jn c3zul contractelor p!urllaterale) au fost ln eroare, flecan:: se poate ""'vcb
de eroarea ln care s~;:.; aflat;
jurisprudenti!t: s-a deds i"n cazuJ ln care contractul de ln1prumvt s~a lrH.:heiat "in
form8 autenticB, nu s-ar putea invoca eroarea asupra naturii juridice a actului .]i
nici eroarea asupra persoanel cocontractante dec§t daca partea se 1nscrie in
deoarece este vorba de con1haterea unor constatBri personale ale notarului public
\prezenta p.3rtilor, continutul declaratfflor !or, faptul ca ji s-a citit contractu!
anterior semniirii) (CA Bucure;;ti, s. a IV-a civ., dee. nr. 425/1999, in C.PJ.C. 1999,
p. 44), De prlncipiu, iar nu la situatia concreta din spetii, solutia tre.buie nuantata,
deoarece s~ar putea invoca, spre exemplu, eroarea asupra- persoanei cocontrac-
tante, dar nu cu privire la ldentitatea acesteia, ci In sensuf ca parted a avut o
reprezentare falsa a existentel unor legaturi/ raporturi cu acea persoana;
a partea care este victirna unei erori nu se poate prevala de ace.asta contrar exi··
gentelor bunei-credinle (art. 1212 C.civ.); i
m eroarea nescuzabil3 ~i eroarea asumata nu pot conduce !a anulabilitatea actu!ui \

juridic [art. 1208 alin. (1) ~i art.1209 C.civ.]; I

!:! spre deosebire de reglementarea anterioar.3, In Codu! civil actual, eroarea de co~

sau de transmitere anularea actului 1211

anularea poate fi evitata daca are loc adaptarea contractului (art. 1213 Cciv.);
- poate fi dispusa in unnatoarele conditii:
a) partea care nu s-a aflat Jn eroare sa
declare ca
dore~!e sa execute ori sa execute
contractul a;;a cum I-a 1nteles partea indreptatita la anulare;
b) in acest caz, inainte de a se pronunta anularea, dar in termen de eel mult 3 luni
de la data cand a fost informata (printr-o notificare) asupra felului 1n care partea
indrepta\ita !a anulare a lnteles contractul ori, dupa caz, de la data comunicarii
cererli de chemare in judecata (prin care se solicita anu1area), partea care nu a fost
In eroare sa declare ca este de acord cu executarea sau sa execute fara lnt3rziere
contractul, a}a cum a fost'in\eles de cealalta parte [art. 1213 alin. (1) 5i (2) C.civ.];
-· efectele adaptarii contractului presupun:
a) stingerea dreptului de a ob\ine anularea contractuiui;
efecte a 1213 alin.

I - viclul de consimt3milnt care const8 In inducerea In eroare a unei persoane, prin--·-1

~---·---·--- ··-----~-·---~-~--···

mij-
_iJ.oace vldene, pen!.'.." a o determina siiincheie unJi'1"'.'lil__<J<:l_jurldic (art. 1214 Cdv.). I
1

Precizari ! dolul este o eroare provocata, iar nu spontana, precum eroarea propriu-zisa;
i sfera de aplicare a doiului este mai mare decat cea in cazul erorii, 1ntrucat, potr!vit I
i art. 1214 alin. {2) C.dv., partea al carei consimtamant a fost viciat prln dol poate cere ,
l_anular.e.a cont_ractului, chiar dad§ eroarea 1n cares-a aflat nu a fost esentiala; ,___J
68 ACTUL JUlliD'C CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGATll

a exemp!u, atunci ctind ceea ce l-a determinat pe Primus sd cumpere un anum\t

lucru de la Secundus B fost credinta eronat5 ca
a pierdut un lucru !dent!c, con
tractul de vanz;;;;:re nu pcate fi anulat pentru eroare spontana1 lns3, dacB aceasta
eroare a fost provocat5 de Secundus, care a sustras ori a ascuns lucrul identlc pe
care JI avea Primus, pentru a-i face sa creada ca l··a pienJut, atund contractul de
v3nzare este de nulitate dol.

EJementul Notiune: utilizarea de mijloace videne (manopere frauduloase, >iretenii) pentru a

obiectiv induce ln eroare;
"" nu constitu\e do!, dln cauza lipsei elementuiui oblectiv 1 simplui fapt de a profita,,
ia !ncheierea actului juridic, de !gnoranta sau de Hpsa de experienta a unei per-
soane, !nsa 1 In raport de lmprejurarile concrete aie spetei, nevalabllitatea actului
juridic ar putea fi atrasa de alte cauze;
* eroarea {spontana) asupra valorii prestatiei nu constituie nici dol, nlci eroare, ca
viciu de consimtamant, dar, daca vanz8toru!, prin manopere dolosive, !-a Indus in
eroare pe curnparator cu privire la valoarea bunu1ui, contractul de vanzare este :
anulabii pentru dol; I
- poate consta atilt 1ntr-o ac\iune (fapta comisiva), cat ,; 1ntr-o inactiune (fapta omi- I
siva);
u spre exemplu, in materia liberalit3tHor, fapta comisiva se concretizeaza In

sugestie sau capta'}ie, adici In specu!area afectlunii sau pasiunli unei persoane
pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat;
- dad\ elementul obiectiv consta intr-o fapta omisiva, se vorbe>te despre do! prin reti-
cent6, care se concretizeaza in ascunderea sau necomunicarea celeilalte par(i, in mod
fraudulos, a unei imprejurari (esen\iale sau neesentiale), pe care aceasta ar Ii trebuit

Elementu! Noiiune: intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa 1ncheie

subiectht un anumit act juridic;
!!I nu exista dol daca 1mprejurarea pretins ascunsa era cunoscuta de cealalta parte;
:;! provocarea unel erori fara
rea-credinta nu constituie do!; fn aceasti5 situa~ie,
partea indusa In eroore din neglijenta celeilalte p3rti va putea so!icita despagubiri,
iar dacii sunt l'ndeplinfte cor.dftiile eroril esentiale, va putea cere anularea actului
pentru acest motiv;
dlscernamantului este cu dolul sub

Cet'inta dolului
- manoperele videne sa provinii de la cealalta parte, de la reprezentantul, prepusul
dolului ori gerantul afacerilor celeilalte parti sau de la un ter(, 1nsa, in acest din urma caz,
numai atunci cand cocontractantul a cunoscut sau~ dup.3 caz, ar fi trebuit sa cunoasca
existenta dolului la incheierea contractului [art_ 1214 alin. (1) ,; (3) 'i art 1215 al in. (1)
Cdv_].
 b9

din aceasta ar rezulta c3 dolul este aplk~abil doar acteior jurldlce bile-
deoarece numai Jn caz:..il accstora se poate vorbi de
ca do!ul (sub forrna captatiei s-au poate fi 1ntJ!nit ;;i 'in c:szul acteh)r 11mc"'"
unl!aterale; Tn acest c.3z 1 nu mai este necesar8 lndeplinfrea cpr·int<>i
, altfel, potrivit art 1038 alln. (2) C.civ., doiul poate anularea te,;ta1n<1n!ultJi.
! chiar daca manoperele dolosive nu ;:nJ fost savar~ite d€ beneflciaru{ dis.pozi\iiic:rtesta~
mentare ~i nicl nu au fost cunoscute de catre zcesta;
- In cazu/ ln care nu ar fl indeplinit3 aceasta cerinta a dolului, actul juridic bilateral
este totu~i anulabii daca sunt intrunite cerintete erorii esentiafe; daca nu sunt indep!J-
nite cer!ntele erorii esent!ale, victima doluiul comis de un tert are !a lndemana numai
o actiune in despagubire 1mpotriva tertului, autor a! dolului [art. 1215 alin. (2) Cciv.L
nu !nsa ~i lmpotr!va r.eleilalte p13rtl contractante, care este strain3 de dolul ln
- in actuala reglementare, nu mai este necesar ca dolul sa fie determinant pentru In·

4.2.4. ;,a11cp•u111rn atJIUlirn

Nulitatea sanctiunea ce intervine In cazul dolului este nw'itatea relativii a actului juridic afec-
reiativ.3 tat de acest viciu;
- nu este necesar ca dolul sa fie comun-, adlca sa existe pentru fiecare parte a actului
juridic bilateral (sau plurilateral); dacii exista reciprocitate de dol, fiecare parte are
dreptul sa ceara anularea actului pentru dolul a carui victima este;
- chiar si 1n situatia 1n care manoperele frauduloase intrebuintate de una dintre parti
nu au determinat 1nsa§i 1nchelerea actului juridic, d numai acceptarea de catre cea-
lalta parte a unor clauze mai ptJ\in favorabile, se va putea invoca nulitatea relativa a

1. aqiunea in dedararea nulitiitii relative a actului juridic;

2. actiunea 111 raspunciere dvi!a delictualll;
- in afara de anulare, ce! al carui consim\amant a fost viciat prin dol are dreptul si la
daune-interese sau1 daca pr€fera mentinerea contractulul, po.ate solicita numai redu-
.s; fost viciat cerea prestatiei sa!e cu valoarea daunelor-interese la care ar fi 'indreptiilit {art. 1257
C.civ.);
- deci, vict!ma dolului are 12 1ndemana doua actiuni, una In anulare :;i alta 1n raspun-
dere civiia delictuala, pe care le poate ~i cumula; daca insa dolul a provenit de la un
tert, Jar ceaialt3 parte nu a cunoscut ori, dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca do!u!,
eel indus in eroare nu poate cere anularea contractului, ci nun1ai daune-lnterese de la
autorul faptei ilicite [art 1215 alin. \2) C.civ.];
- victima dolului poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea cores-
punz8toare a prestatiilor, ~ln3ndu-se cont de prejudiciul pe care J-a suferlt ca urmare
a dolului (art. 1257 teza finala C.civ.);
chiar daca alege sa confirme actul anulabil (adica sa renunte la a invoca militatea
relativa), victima dolului poate in continuare sa pretinda daune-interese pentru indu-
sa ln eroare 1265 alin.
70 /,\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL-- IZVOR DE OBL!GATil

lntruc§t dolui este o eroare provocata, s·a pus prob!erna daca ar fi po:>ill11a
rea, prin anaiogle.. a dispoz.ltlllor art. 1213 C.civ. referitoare !a adaptarea cantractufai,
fn masura i'n care ln1prejurarfle concrete ale permit aceasto_; solutia majnritara
este In sens negativ 1 avand in vede-re cB do!ul presupune 1ntent1a fraudulnas3 <'.! urieia :
dintre p3rtl 1 a5a !neat actul juridic nu ar trebui mentinut decat daca partea indus8 Jn I
eroare aceasta; in plus, daca legiultorul ar fl vrut sa facB aplicarea $i 1

in materia dolului, ar fi putut sa {; reglemer:teze expres, cum a facut··O la leziune

Praba ao1nrn1u
Celceinvoca - dolul nu se prezurni\ [art. 1214 alin. (4) C.civ.], deci, persoana care solicita anularea
do!u! trebuie actului juridic pe motiv ca a avut consim\amantul viciat prin dol trebuie sa laca
sa I! dmte- dovada acestuia;
deasd m de exempfu, 1ntrMo speta, s-a .s.ollcltat anularea, pentru do!, a unui contract de v3n-
zare av8nd ca obiec..t un teren, pe motlv ca vanzatorul nu !-a !n~tilntat pe cumparator
de existenta unor magistrale de transport a gazului metan pe terenul respectiv, !nsa,
din probele administrate, nu a rezu!tat ca vanzatorul avea cuno~tint5 de existenta
acestora, i.ar dolul presupune un element subiectiv, anume lntentia de a induce In
eroare (LCC.J., s. civ., dee. m. 5149 din 3 decembrie 2003, www.scj.ro);
-fiind un fa pt juridic stricto sensu. eel care pretinde ca a lost indus In eroare poate fa.
ce proba dolului prin orice mijioc de proba, inclusiv prin declaratii de martori :;i
prezurntif;
- spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mai u~or de facut datorita ele-
mentului sau material.

4.3. Violenta

4.3.1. Nofiune
v!ciul de care consta In amenintarea unei persoane cu un rau
natura sa ii produci\, fara drept, a temere ce 0 determina sa fncheie un act juridic, pe
care altfel nu 1-ar fi lncheiat;
8
vidul de consimtam8nt al violen!ei poate fl 1nt.3lnlt ~j In cazul persoanelor juri-
dice, avand in vedere ca 1egea nu face vreo dlstinc\ie 1n func~ie de victima ame-
nin~arii $i ca persoanele juridice 1~i exprima consim1amantu! tot prln intermediul

Clasificarea violentei

4.3.2.1, Violerqa fizica §i vinlenta morala

raului cu care se amenin\a, violen\a poate sa lie
 ACTUL JURlDiC C!V1L CONTRACTUl 12'.Vi)R DE OBUC1ATll ·;~t

flzlc3 a oe,rsnan,e1ori bunuri!e .sa!e

onoarea, cinstea ori ::.cntlmentele unei persoane,

fritBrmi de-: - in functle de caracteru! arr.enintdril, ameniritarea estc fegitirnfi {justii) sau
clastficare ma
nu const!tuie viciu de cons1mtamant;
~ de exemplu, cazu! creditoruiul care YI arneninta cu darea ·i·n judecata pe- debitoru1
sau; In cazu! in care acesta din urm3 nu l~i execut8 de bunavo~e- obligatla;
- dadi 1nsa amenin\area cu un drept a fost un prilej pentru creditor de a ob\ine un
avantaj exagerat c?i injust, atunci violen~a va deveni neiegttirnii, constttu!nd vlciu de
consim\amiint (art 1217 Cciv.);
s fotos!rea unul mij!oc legal lntr-un scop ilicit, daca nu sunt lndeplin!te cerinte!e

va fi ca un abuz de
- urmilre~te sa induca o temere fara drept,, astfel lncat constituie vicfu de consimta-
mant, atragand nulitatea relativa a actului juridic incheiat sub imperiul ei;
"'de exempfu, pentru a determina o persoana sa 11 faca o donatie, cineva o ame·
cu vatamarea

4.3.3. Structura violenfei

Elementul ivu<mn": consta In amenintarea cu un rau;

obiectiv ~ amenintarea poate sa priveasca un rau de natur3 patrimori1ala {spre exempfu,
distrugerea unui bun), un riiu de natura fizica (spre exemplu, vatamarea corpora la) ori
un rau de natura morala (spre exemplu, compromiterea reputa\iei);
raul cu care se ameninta poate sa priveasca nu doar persoana v1ctlma a vlolentel, cl
5i o persoana aproptata acesteia, precum sctul, sotia, ascendentii sau descendentil
persoanei care 1ncheie actul juridic [art. 1216 alin. (3) C.dv.], deci o persoana de care
eel
I Eien1entu_i Noth,ine: consta 'In inducerea unei temeri persoanei amenintate;
subie-etiv - constltuie vlo!enta ch'1ar amenintarea cu un rau vHtor, In m@sura in care s-ar insufla
o temere considerabil.3 la Tncheierea contr.actuluL

.
4.3.4. Cerintele violentei .
! Temerea sa fie - temerea insuflata sa fie determinanta (justificata) pentru inchelerea actului juridic
determinanta civil [art. 1216 alin. (1) C.dv.];
_., temerea insuflata este determinanta atunci cand partea amenintata putea sa
72 P,CTUL JURilJIC C1VlL CfJNTRACTUL IZVOR DE 08UGATl!

cont ~i de starea
2V'·'"'"' sanatatf'.3 '."?i caratteful ce!ui (J5LJpra caruia 5-<J exercitat preCLJl(l :;;i de
orlce att3 ce a st.area acestuia !a rnornentul !ncheieril
contractului [art 1216 alin, (4} C.civ.], decl criteriu! de apreciere est-e unul sublectiv,
iar nu obiectiv, ----~~~----------··~~-~~-~ ----------- -- -------1
an1en1iritar;,a sa fie (nelegltin1a);
astfel violen~a viclu de consirntamant Jn cazul Jn care, de~i se
reaiizarea ~u1ul dreptl s-ar folosi mjjloace ilicite;
rn spre exempfu, pentru a obt!ne recunoa~tetea datorlei de c@tre debitor, creditorul

11 ameninta cu vatamarea integritatii corpora!e;

. - simpla temere reverentiara, izvorata din respect, nu constituie violen\a (art 1219
i C.civ~);

contractul 1ncheiat de o parte aflata in stare de necesitate va fi anulat numai daca

cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare (art. 1218 Cciv.), actul juridic respec-
tiv fiind susceptibil de anulare potrivit regu!ilor de la violen\a, !ar nu de la lez!une;
!ill prin stare de n:ecesltate, Jn ace-st context, ar trebui sa se lnteleaga un pericol grav

~i iminent, care nu provine de la cocontractant sau de la beneflclaru! actului, cl se

datoreaza unui
-+----~.- ..--.

1n actele juridice biiateraie ji plurilaterale, amenin\area trebuie sa provina de la cea--

lalta parte contractanta sau. daca provine de la un tert, cocontractantul sa cunoasca
ia cealaH:a ori, dupa caz, sa fj trebuit sii cunoasca violenta savar,ita de catre ter\ [art. 1216
~ parte $3U 5;3 fie alin. (1) ,; art. 1220 alin. (1) C.civ.];
) C!lJTlOSCUt3 - daca violenta a lost savar,ita de un ter\, iar cocontractantul celui amenin\at nu a
acensta ori sBi fi cunoscut §i 1 dupa caz, nici nu ar fi trebuit sa cunoasca violenta, partea amenintata nu
tce!:iuit sa " mai poate soliclta anularea actului, insa are la lndemana impotriva tef\u!u! o a(\iune
w1no;,;ca, dadi in despiigubiri [art 1220 a!in. (2) Cciv.], nu !li impotr!va celeilalte par\i contractante,
nnm;irP de la care este straina de vioienta fn cauza;
- daca violen\a provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantui afacerilor celeilalte
parti, prevederile art. 1214 alin. (3) C.civ. se aplica fn mod corespunzator, ceea ce
lnseamna ca nu va fi incidenta condliia restr!ct!va stabilita de art. 1220 al!n. (1) partea
finala Cciv., deci violen\a savilr>ita de reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor
celeilalte par\i se asimileaza violen\ei care provine de la cocontractantul celui ame-
r.ecesar, pentru -existenta vio-
I
I ..

- sanctiunea ce intervine In cazul vlo!entei este nulitatea refa1:iv6 a actului

afectat de acest v!ciu 1216 al!n. (1) Cciv.];
m se admite in mod excep\ional, violen\a ar putea atrage jl nulitatea absoluta a
actu!ui juridic, anume atunci c5nd, din cauza ei 1 consimtamantul llpse~te cu desa~
var~ire, spre exempfu, o persoana este silita sa semneze lns:crisul constatator al
unui act juridic prin aceea ca alte persoane ii tin ~i 11 conduc rr1ana; In acest
ca este vorba mat mult decat de
 acti1me in rils1~11r1de1re
;,,'{f:r.s;;;ja.nel in afara de anu!are 1 eel al ci:lrui c.cnsirnt8xrii3nt los,l vlciat prln vicile1•1\il are dnmtol :_{1
af-e-ctate la da:une-lnterese sau, daca prefer3 contractului, poate solicita nu:Yrai
reducerea prestatiel sale cu valoarea daunelor-interese !a care ar fj
(art 125'7 C.civ.);
- deci 1 victirna vlolentei are la 1ndemana doua ac}iuni, una 1n anulare ~i alta Jn rn'nu:n-
dere civila dellctuai3, pe care !e poate ;;I cumula; daca 1nsa violenta a provenit de la un
teJ"i:, iar cea!aita parte nu a cunoscut ori dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca
1

eel arnenintat nu poate cere anularea contractului 1 ci numoi daune-fnterese de la

autorul faptei ilicite [art 1220 alin. (2) C.civ.];
- victima vioien\ei poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea cores-
punzatoare a presta\iilor, \inandu-se cont de prejudiciul pe care I-a suferit ca urmare
a violentei (art. 1257 teza f!nala C.civ.);
- chiar daca alege sa confirme actul anu!abil (adlca sa renunte la a invoca nu!itatea
relativa), victima violen\ei poate Jn continuare sa pretinda daune-interese pentru
1265 alin.

Leziunea

Notiune
'
de consim\amilnt care consta ln prejudiciul material suferit de una dlntre
a !ncheierii unui contract
lezlunea consta in disproportia vadita de valoare lntre prestatii 1 ce
Jn chiar momentul !ncheierii contractului;
cazul minorului1 notiunea de paguba prime~te un lnteles mai !arg, putfind fi vorba
de de el la sau ori la alte

element obiectiv: vildita disproporiie de valoare 1ntre presta\ii;

subiectiv<i element subiectlv: una dintre parti sa profite; la lncheierea contractu!uJ, de starea
de de ori de a celeilalte
::..r..c_s::.__
obiectiv: prejudiciul material egai cu dispropor\ia de vaioare dintre presta~
\IL
,..
i Cc;0>:1crare1a noastra a -eonsacrat ambele concep~ii:
!n c2zui minorului are la baza rn11t:Fnlin obiectivil; in consec!nta, eel ce
sa
!eziunea trebule dovedeasctl doar paguba suferit3 de rnlnor;
b) leziunea in cazul majoruluf are la baz3 conceptia subiectivd; eel ce lnvoca leziunea
trebuie s~ dovedeasca at:'lt paguba suferita, cat~; faptul cil cealalta parte a profitat,
la lncheierea contractuiui, de starea de nevoie, de lipsa de experienia ori de !ipsa
a celeilal te
mv de?i in literatura de specialitate se folose$te terminologia llleziunea ln cazuj
ru!u( ;i u!eziunea-ln cazul minoru!ul", raportarea corect8 trebuie tacuta la capacitatea
de exercitiu a persoanei; astfe!, c2nd se face vorbire despre leziunea In cazul majo-
rulu! ar trebui sa lnielegem leziunea ln materie de acte juridice fncheiate de persoane
cu capacitate deplina de execd\iu (care, in mod excep\ional 1 pot fi ~i minori), iar dnd
este vorba despre leziunea In cazul minorului, in realitate este vorba despre per-
soanele cu capacitate de exerci\iu restransa (doar o categorie a minorilor); pentru
u>urinta in exprimare !nsa, vom utiliza in continuare terminologia intrata in limbajul

aplicare
l%~zJunea sii fle vorba de un act de a<iministrare;
I tn t.azul actul juridic de dispozi\ie incheiat de minor singur, Iara incuviin\are1 este an1J1arn1.
m!noruhJ; chiar fara a ti lezionar;
,_ 'in cazul actelor juridice de dispozitie care, potrivit art. 41 alin, (3) C.civ,, pot fr fn-
cheiate de minor singur daca au caracter curent, se execut8 la momentul lncheierii lor
~i sunt de mica va?oare, practic, nu se pune problema leziunii;
- actul juridic de conservare nu poate fi lezionar, !-ntrucat este, prin defin1tie, intot-
deauna util celui care ii incheie;
•In mod exceptiona! 1 se poate admite leziunea ~i 1n cazul unui act de dispozitie
1·nchelat de un minor cu capacitate de exercitlu restransa; astfel, In leg8tura cu
veniturile obtinute ca urmare a acte.!or juridice privind munca, inde!etnicirile artls-
tlce sau sportive ori referitoare !a profesia sa, rn1norul cu capacitate de exercitiu
restransa ar putea sa incheie singur acte de dispozitie 1n mod valabil; sub aspectul
!eziunli, acte!e juridice prir. care minoru! dlspune singur de veniturile dob3ndite In
condi\iiie art. 42 aiin. (2) Cciv, sunt supuse art.1221 alin. (3) Cciv., iar nu art.1221
aiin. (1) C.cfv. deoarece legea nu a lnteles sa confere minorului respectiv capa-
1

citate deplina de exerci\iu;

2. sil fie w1 act bilateral, cu titlu oneros 'li co111u<a1:1v;
- nu pot fl atacate pentru leziune contr<Jctele aleatorii, tranzac\ia, precum 'li alte con-
tracte anume prevazute de lege (art. 1224 Cciv.);
;!. sii fie fncheiat de minorul cu capacitate de restransii 14 >i 18 ani),
tad~ ocrotitorului legali
l - daca actul a fast 1ncheiat cu lncuviin\area ocrotitorului legal, de'li este lezionar, el nu
mai poate fi anulat, c! 1 eventuai 1 se va angaja r5spunderea ocrotitorului legal fat.3 de
 asum2 o obllgatle excesiv5 prin raportare !a starea sa
la avantajele pe cere ie din contract la ansan·1biul circu:mstaiW''ior
[art 1221 alin. Cciv.];
rn caracterui £'.xces'1v 01 ob!lgatie! asurnate prin raportare la rriornentul
lnchelerll contra:ctuluL
-·ca regullt 1 pot fl atacate acte jurldice bliaterale, c:u titlu oneros .'.?i co1nutat!ve, indife-
rent dac.a sunt de administrare orf de rli,:nr>?itip·
- exlstenta lezfunli se apreciaza ~i !n functie de natura {?i scupul contractului fart. 1221
alin. (2) Cciv.];
rn In cazul acte!or juridice unllaterale nu poate exista o disproportie lntre prestatli,

deoarece numal o parte se obliga;

E daca sunt acte juridice cu titlu gratult1 nu poate exista leziune;

111
daca sunt acte jurldice aleatorii, nu se poate stabili, la data fncheierll actului juri-
dic, daca exista o disproportie lntre prestatii, deoarece nu se cunoaste lntinderea
prestatl11or;
mde altfel, potrivtt art. 1224 C,clv., nu pot fi atacate pentru lezlune contractele
contracte anume de

Sanctiunea le2:iu:nu

leziunea
j·n cazul
uneia dint?e
poate cere:
1. anularea contractului;
- actiunea 1n anulare este admisibila numai daca leziunea depa'iec;te jumatate din
valoarea pe care o avea, la momentul 1ncheierii contractului, presta\ia promisa sau
e><ecutata de partea lezata, iar dispropol\ia trebuie sa subziste pana la data cererii de
anuiare [art. 1222 alin. (2) C.civ.];
2. reducerea sau,
Yndeplinirea conditiei

rln,otul la ac\iunea Jn anulare sau 1n reducerea (majorarea) obliga\iilor pentru leziu-

ne se prescrie 1n termen de un an de la data lncheierii contractului [art. 1223 alin. (1)
C.civ.J;
- ;mulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de excep\ie dnd dreptul la
ac\lune este prescris [art. 1223 alln. {2) C.civ.], deci anuiarea pentru leziune este
supusa prescrip\iei extinctive indiferent case solicit@ pe cale de ac\iune sau pe cale de

- in toate cazurile, instan\a poate sa mentina contractLil daca cealal!a parte In

mod echitabil, o reducere corespunzatoare a propriei creante sau o majorare a pro-
1:; obliga\ii, actul juridic putand fi adaptat In condi\iiie art. 1213 C.civ. [art. 1222
 ACTULJURIOIC CIVIL CONTRACTUL •· !ZVOR DE OBLIGAJll

' .

'
- textul dt-: lege prezint3 interes practic Jn Tn can:: partea al carel
m8nt a fost vic!at prin leziune solicitii anularea contractului;
contractu!ul este posibll3. ati1t In ipotcza leziunH !·n cazul mlnorcdui1 c3t ~i
cea a leziunii l'n cazul

froarett
Structurfi ·1'·--~ element subiecti~:--- -. r_:·element A - element ~--; ~ j~ ma}~rl: element
I I subiectiv :;i subiectiv ~i subiectlv ;i element

• ~~i;c~:t • element obiectiv. • ~~~e~;:,~ri: element •

1
.
1 i
,-··~··-··-----~-~--·--~-~-
I i obiectiv.
.. ~ ~
I
Dovada. i - eel care se pretinde victima viciului de consim\amilnt trebuie sa fadl dovada I
Sardna I existentei lui; •
poate folosi once m11!oc de proba.
Domeniu de plicabile oricaror -categorl1 de acte JUndice, 1r.clus1v celo;:i - nu s~-ap/1di acte-

.i'
torii ?I tranznctier, lor aleatoriC tranzac-
1

, ' \1e1, precum ~' altor

j• contracte expres
stab11lte de lege .
... ·--·--- j -=-3'~ni d;;-ia momentul T:~,~ - I -3 ani de cand a ·~~-;:;nan de la mo----!
act:iur1ii in I la care eel indreptilt1t, z1ua cand a I incetat vlolen\a mentul 1nche1eri1 ac-
am.ilare ' reprezentamul sau legal lost des- [art 2529 tului [art. 1223
ori eel chemat de lege , coperit / alin. (1) lit. a) i alin. (1) C.civ.j.
sil ii incuviin\eze sau sa i
[art. 2529 i C.civ.], I
ii autorizeze actul a cu- alin. (1) lit. b) · I
noscut cauza anularii, C.dv.].
termen care incepe sa
curga nu mai tarziu de
implinirea unui termen
de 18 luni de la mo-
I
'1·

mentul incheierii actului

[art. 2529 a!in. (1) lit. c) i I ~' ~·
c.c1v.1. __L_---1 . . .
, - invocarea pe cale de excep\ie a nu!ita\ii relative pentru . - invocarea pe cale ,
eroare, dol sau violenta este irnprescriptibila extinctiv i de excep\ie a leziunii I
[art 1249 alin. (2) C.civ.]. · este prescriptibila I
extinctiv In termenui
 P,CTUl JUHID!C CiVIL CONTRACTUL -· IZVOR DE OtlUGAjil Tl

- nuiitate nui!tate ,_ nulftate n::lativ5

re!ativd re!ativa $(JU acli1lrlP
~i 'in
civHZ: prestati1lor.
rivila delictua!a.

Nopune
-Codul civil distinge intre:
1. obiectu! contractului: operatiunea juridica, precum v3nzarea? locatiunea 1 fmprumu-
tul 5! altele asemenea, corwenitii de piirti, astfei cum aceasta reiese din ansamblul
drepturilor si obliga\iilor contractuaie [art. 1225 alin. (1) C.civ.]; si
obiectu/ ob/igatiei: prestatla la care se angajeaza debitorul [art.1226 alin. (1) .

in anumite cazuri, s-ar mai putea distinge si obiectu/ prestajiei, adid\ bunu! ia care
refera presta\ia (obiectul derivat al actu/ui juridic);
obiectul este o condi\ie de fond, esen\iala, de validitate si genera Iii a actului

obiedul adulul. juridic civil obiectul obligafiei

Obiectul act1dui Obiectut oblig;3\if!i
- operat-iUnea jurldlc3, precum vanzarea, !o-. \ ~ prestatia la care se angajeaza debitorul
ca!iunea, imprumutul ,; altele ;:isemenea, I [art. 1226 alin. (1) C.6v.);
convenita de pi3rtl, astfel cum aceasta reiese :
din ansamblul drepturilor si obligatiilor con·
tractuale !art. 1225 alin. (1) C.civ.];
se refera, 1n realitate, la conduita par\ilor; - se refera la aqiunlle sau lnaylunile la
spre exen1p}u~ ob!ectul contractului de care sunt tinute par}ile;
vanzare ii reprezinta transmiterea unui spre exernplu, vanz8torul l}i asuma, prin-
2

drept patrimonial de catre 0 pa rte contrac- tre allele, obligatia de a preda lucrul cum-
tantii ln schimbui pliitii unui pr€\ de catre pJr3torului, \ar aceasta abllgatie are ca
cealalta coritractanta,
Conditil ·- detern1inat; - determinat sau determinabil;
.. ficit. -iiciL
Sanctlune - 'In cazul nerespect5rii condi~iilor es<en\ial12, In cazu! nerespectarH conditlilor eS<entiai•'·
intervine absolutil. nulitate
78 1~CTUL JURIDIC CIVIL CONTilACTUL- 1ZVOR DE OBUGATI!

,..---··· - -.----··---··--··~~.---~-··--·---· ~------~- -~------------ ,... --·· __..,

1. obiectu! sa fie determinat sau, pentru obiectul obliga\iei, eel pu\in determinabil
[art. 1225 aiin. (2) ,; art. 1226 a!in. (2) C.civ.J;
:t obiectul sii fie licit [art. J.225 alin. (2) ;;i art. 1226 alin. (2) C.civ.J;

valabilitatea obiectului anumitor acte juridice civile e"ista insa ;;i cerin\e spe·
dale:
1. sa fie un fapt personal al celui care se obliga;
sa
2. existe autoriza\ia administrativa sau judiciara prevazuta de lege;
actele de derivat
Obiectul sil fie ~ natura unor acte ju rid ice lmpune ca obiectul lor sa priveasca numai anumite bunuri;
c!n::umscJ·is '" spre exemp!u, imprumutul de folosinta prive51te numai bunuri neconsumpt!blle,
anumitor 1'mprumutul de consumatie nu poate prlvl decat bunuri fungibi!e ~i consumptfbife
bunuri naturii lor1 gajul se refera la un bun mobH etc.

5.3.2. Obiedul actului juridic st1 determinat §i obiecti.Jl obiigatiei

rninat sau eel putin determinabil
Obiectul 1-~n "~~t juridi~ care nu a~ avea ca oblect
0 op~ratiune juridi~a determinata fi lovit ar
actului I de nulitate absoluta [art. 1225 alin. (2) C.civ"], nefilnd suficienta nici macar o opera"
sii fie '! tiune juridica determinabil~;

, - prestatia (obiectul obliga\iei) trebuie sa fie determinata sau eel pu\in determinabila
I obiectul j la momentul incheierii actului juridic \art. 1226 al in. (2) C.civ.], ca, de altfel, ~i obiectul
I sa fie derivat (bunul);
determinat sau "cand obiectul prlve~te un bun individual determinat (res certa), prin ipoteza.
1
' cej aceasta cerinta d€ valabiHtate a obiectului este 1ndeplinita~
i determinabil • daca este vorba de bunuri determinate generic (res genera}, cerinta este lnde-
pl111ita fie prin stabilirea preclsa a cantit3tii, calita\ii {obiectul este determinat ~l
atunci c§nd partile stabilesc cantltatea, fara sa precizeze lt1sa ca!itatea, fntruc3t,
partile nederog§nd prin stipulatie expresa, l;;i va g3si apllcare crlteriul legal de sta~
bilire a calitatii, criteriu prev2zut de art. 1486 teza a ll·a C.civ., potrivit caruia debi-
toru! nu este !iberat deca-t prin predarea unor bunuri de calitate eel putin medle}, a
valorii (lntr-o asemenea sltuatie, se spune ca obiectul este determinat) 1 fie prin sta- 1
bilirea numai a unor criterif de determfnare, care se vor fofosi In momentui execu- '.
tarli actului juridic (in acest caz, se spune di obiectul este determinabil]; i

m atunci cand nu poate fi stabiHtd potriv!t contractu1u!, ca\ltatea prestatiei sau a !

obiectului acesteia trebule sa fie rez.onabi!3 sau, dupa lrnprejurari 1 eel putin de 1
nivel mediu (art. 1231 Cciv.); !
Ill obiectul poate fi determinai ~i de c8tre un tert, care trebu!e sa actioneze Yn mod J

i corect, d11igent ~i echidistant; daca terj;u! nu poate sau nu dore~te sa actioneze or1 j
. L aprecierea sa este In mod manifest nerezonabna, instanta, la cererea partli intej
~"---···-------.. . ···--·-----··----·-·~---
 ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGATU 79

resat€1 va staoi!il dup.5 caz;, ip)rr;;2-\t1uli1-,,;,;,J,~Ll;·;;J;;C;;;;;:;t;:1-,n:;;;e:;;dl;Jettre?1;r:;;m;;linnaatt.cdl~e:-zca~"it;r~e· pil\i-i

(ort. 1232 C.civ.);
0
lntre dac<J In contract nu es-te stab!!lt ;;i ntci nu lndlc8 a
moda!itate pentru a-I determina, se presupune ca
pZirtile au avut Jn ve-dere pretul
nrcrrtirat In mod obi1nuit !n donu:~niul r£spectiv pentru presta~ii retiliz>:te in
conditii cornparabi!e sau, In lipsa unul asemenea pre\, un pret rezonabil 1233
C,civ.);
111
c@nd, potrivit contractului, pretu! se determln.3 prin raportare !a un factor de
referin~a 1 iar acest factor nu exist-a, a 1ncetat sa mal existe ori nu ma! este
acceslblt
else lnlocuie~te, In absen1a unei conventii contra re, cu factorul de referinta ce1 mal
j apropiat (art.1234 C.civ.).
i Sanctiune
! - in cazul nerespectarii acestei conditii privind obiectul actului juridic sau, dupa caz,
i obiectul obllgatiei asumate ori oblectul presta~iei, intervine nulitatea absolutii a
I actulul!<Jridic civiL___ ···---------·----···---···- .-------------~
533, Obiectul
- cu referire la operatlunea juridica, art. 1225 alin. C.civ. dispune ,,obiectul este ca
i!icit atunci c:lnd este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor mo·
ravurin;
nu exista o cerin\a distincta a obiectului contractului de a fl moral, ci aceasta este o
componenta a cerintei ca obiectul sa fie licit;
-1n privinta obiectului obliga\iei, presta\iile par\ilor actului juridic civil trebuie sil fie in
concordanta atat cu legea, cat ~i cu bunele moravuri (regulile de convie\uire sociaia
sau moralil).
Sanctiune
- nerespectarea acestei cerin\e atrage nulitatecr absolutii a actului juridic civil
[art. 1225 alin. (2), art. 1226 alin, (2) Cdv.];
• este posibil ca obiectul actului juridic (opera\iunea juridic@), in ansamblul lui, sii
fie ilicit, desi obiectul fiecarei obligatii (fiecare prestatie privita izolat) nu aiba sa
acest caracter, ori invers; de exemplu, transferu! de sange .]l plata unel sume de
bani, !uate separat, sunt lldte, dar a!aturarea celor doua prestatii in acela~i act
i.
Obiectul sii existe
Oblectul fn care conduita par~ilor prive~te un bun, devin incidente urmatoarele
s3 existe regull:
1. daca bunul a existat, dar nu mai exista la data fncheieri! actulul juridic, cerinta nu
este 1ndeplinita >i, deci, actul juridic nu este valabil, caz in care va interveni nulitatea
absolutii a acestuia.:
'L Ill spre exernplu, rn materia vanzarii _I/daca 1n momentu1 vanzar1i unul bun 1ndividua~
1
____det~rminat acesta pJ~rise 'In fntreglme,~contractur nu pr'?.~~~ nfciun efect. £?.~~
80 ACIUL JURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR m: OBUGATll
bunu! plerlse numal In parte, care nu r::uno~tea acest !n rnomen~
tul vanzdrH poate cere fie anu!area v.1nzE!rii 1 fie reducerea corespunz3toare a
pretului" {art. 1659 C.civ.);
2. bunul prezent !n momentu! ·1ncheierli actului juridic lndep!ine~te cerinta in discutie,
chiar daca bunu1 ulterior;
3. un bun viitor poate forma, In obiect valabil al unui act juridic civil
(art. 1228 Cciv.);
~ spre exemplu: o recolta viitoare, o casa ce se va ediflca etc.;
™exist3: 1nsa ?i exceptii, de exemplu1 mo~tenirea viitoare nu poate forma obiect nici
pentru conventie, nici pentru actu\ juridic unilaterai care consta in acceptarea sau
renun\area la succesiune (art. 956 C.civ.);
cerin!a ca obiectu1 sa e:xiste este lndeplinit3 ~\In ipoteza in care se Tncheie un act
juridic privind un bun care apar\ine unui tert (art 1230 Cciv.);
win acest caz, debitorul este ob!lgat sa procure bunul ~! sa 11 transmrra cceditorulu1
sau, dup8 caz, s~ obtlna acordul ter~ulu!, iar fn cazul neexecutarii obHga~iel, de~
bitorul r8spunde pentru prejudicii!e cauzate;
""spre exemplu:
i) 1n cazul vanzarii bunului individual determinat proprietatea altuia [art. 1683
alin. (1)-(4) C.civ.), 1ntrucat transmiterea dreptuiui de proprietate este un efect al
contractului de vanzare (este vorba despre executarea obligatlei de a da asurnata
de catre v.3nzator), lipsa ca!itiitH de proprietar a vanztjtorutui la mamentu! ln-
chelerii contractului nu atrage nevalabilitatea vanzar~i, 7nstl 1 Tn ap!icarea prindpiu-
lui nerno pfus Juris ad alium transferre potest, quam ipse habet1 cumparatoru! va
deveni proprietar al bunulu! numai daca v<'.'!nzatorul dob5ndeste proprietatea asu-
pra .acestu!a orl daca v3nzarea este ratificata de c3tre tertul prcprletar; daca van-
zatorul nu asigura transmiterea propriet<1tii c8tre cumparator, fnseamna ca nu *·i-a
executat obllgatia asumata, astfel !neat cumparatorul poate cere rezolu~iunea con~
tractulul, restitulrea pretului, precurn ~i, daca este cazui, daune-lnterese;
ii) in cazul instrainarii bunurilor de gen (fungibile), lipsa calita\ii de proprietar in
momentul lncheieril actuiui juridic nu atrage neva!abilltatea acestuia, cu ati!lt ma!
rnult cu cat, !n asemenea cazuri, dreptul de proprletate nu se tr:ansmite din mo-
mentui incheierH actului juridic, ci in momentu! individualiz8:rii bunurilor, astfel
incat doar la acel moment se poate pune problerna raspunderii debltorului
(art 1678 C.c1v.);
iii) In materia copropriet3~li, atunci c3nd un copropdetar a v3ndut bunut pro-
prietate cornuna ?i ulterior nu asigura transmiterea proprietatii lntregului bun
catre cun1parator, acesta din urma poate cere, pe 1anga daune-interese1 la alege"
rea sa, fie reducerea pretului proportional cu cota-parte pe care nu a dob<3ndit-o,
pa
fie rezolutlunea contracrului fn cazu! Yn care nu ar fi cum rat dac3 ar fi :?tiut nu ca
va dobandi proprietatea intregului bun [art. 1683 alin. (5) C.civ.];
"' exista ~i norme speciale care derog3 de ia regula lnscrisa In art. 1230 C.civ., in
sensu! ca, pentru ipotezele la care se refera In mod expres (~i limitativ}, situeaza
problema lnstriilnarii bunului altuia nu pe taramul executilri! actulul juridic, ci pe
eel al !ncheierli valabi!e; de exemplu, potrivit art. 1064 alin. (2) C.civ., dadl, la data
' '.ntocrniri! testamentului, testatorul nu a ~tiut ca bunul nu este al sau, legatul
________
anulabil. ,._, ...._ . , ,.. _____ ____ __ ____ ___ -"·--·""'
,.,, , ,,, ,, ..
 juridic este va!abi'. chlar dacd1 la rnomentul ·1nchelerii una dh1tre pi3rti se
aft? fo de iJ··§i executa ob!igatia afara de cazul h1 care prln
1 se
prevede altfel (art. 1227 Cdv.);
"" cerinta ar fi nelndeplinit3 nurnai In cazul ln care este vorba de o imposibilitate abso~
luta {oblectivi3), in sensul ca obiectul este imposlbil pentru oriclne;
- Jn cazul impostbi!ftatii relative {ob!ectul este imposibil pentru debitor, nu !ns8 ?,i
pentru o alta persoana), obiectul actulul juridic este posibii, deci actul juridic este
valabil, lar !n caz de neexecutare culpabila din partea debitorului, se va angaja ras·
punderea sa clvili1;
sa
.• imposlbilitatea poate fie:
a) de ordin material (daca obiectul actului juridic nu poate fi lnfaptuit din cauza unei
stari de fapt);
b} de ordinjuridic (dadl se datoreazil uneiimprejurari de drept).

daca obiectul obliga\iei asumate este imposibil absoiut va interven\ nulitatea

absolutil a actului juridic civil;
w daca, In momentul 1ncheieril unul contract, oblectul era poslbil, dar ulterior exe~
cutarea lul devine imposibilfi din cauza unui caz fortuit sau de forta majorii, atund
pune prob!ema rlsculu! contractului, jar daca executarea devine imposib!!.3
atunci se va sa clvila.

Obiectul sa fie in circui'tul civil

Obiectu! - numai bunuri!e care sunt !n circuitul civil pot face obiectul unei presta\li contrac-
sa fie in tuale (art. 1229 C.civ.);
cln:uitul civ!t m bunurile aflate 'In circuitu! civil sunt acele bunuri care pot fJ dobandHe sau

lnstrilinate prin acte juridice civile, indfferent ca ar fi vorba despre bunuri care pot
circula nelngradit sau despre bunuri care pot clrcula 1n condit1l restrictive.
Sanqiune
- lnchelerea actului juridic cu nesocotirea interdictiei de lnstr6iinare sau a cerintelor
restrictive de drcula\ie a anumitor bunuri atrage sanctiunea nulita[ii absolute a

Obiectul o .fapta pe1rsona1ia a care se abtixa

nu poate promite fntr-un act juridic fapta altuia, ci numai propria sa fapta,
cu exceptia ipotezei "In care promisiunea s-ar face In calitate de reprezentant al acelei
persoane;
-· este valabil actul juridic prin care o parte se obliga sa depuna toata diligenta pentru
a COllVinge Un tef\ Sa Jncheie Ori Sa
ratifice Lill act juridic (COnl/enile de DO.rte-tort!.
deoarece este vorba de propria fapta a celui care ~i-a asumat o asemenea obliga\ie,
el incheie un adera la un

I
l:···
82 ACTOLJURID!C CIVIL. CONTRACTiJL .. IZVOR DE OBLIGil}ll

sa [art. 1283 alin. (1) C.civ.J; in caz contrar, eel care se on~ctJeo·•a
ta a determina un tert s5 !ni::heie sau s3 ratiflce un act este tinut sa
repare prejudiciui
I ccuzat daca tertul refuz8 sa se oblige [art 1283 alin. (1) C.clv.];
: -Tn acteie juridke cu caracter strict personal (tntuitu personae), precurr1 contractul de

~
, mand.at, :o~traLiul de antrepr~za, con~ractul de a~g~jare a unui avocat etc. 1 ob!ec~ui
trebu1e sa fie o persona!a a ce!u1 care se obhga, deoarece cocontractantul a in-
cheiat §!Ctul i~Ei'.:iic ir~_con.~iderarea f0su~1'rilor ace.~!.~.'.~· ..............- .. --··-···--··-~

5.3.8. t:xistenta a
de
In cazul actlvita\ilor care trebuie autorizate de orgimele competente, dreptul de a
desfa~ura asemenea activitatl se na,te numai din momentul obtinerii autoriza\iei res·
administrative pectlve, daca prin lege nu se prevede altfel, sub sanqiunea nulitiitii absolute a actelor
s:au ~l operatiunilor lncheiate fara
autorizatiile necesare (art, 207 C.civ.);
ori a altei · 1n cazul unor acte juridice care au ca obiect (derivat) anumite bunuri, sub sanc\iu·
ce1rinlte jJ?e· nea nulita\ii absolute, actul juridic nu poate fi incheiat daca nu se ob\ine autoriza\ia
vazute de administrativa prevazuta de lege (spre exemp/u, Legea nr. 295/2004 privind roo1m•111
al

6. Cauza (scopul) actului juridic civil

6.1. Noth.me
- motivui care determina fiecare parte sa lncheie contractul (art. 1235 C.dv.);
· motivul determinant se poate referi fie la lnsu,iriie unei prestatii, fie la calita1ile
unei persoane;
• motivul determinant este concret ?i variabil de la o categorie la alta de acte juridice
civile ?i chiar In cadrul aceleia'?i categorii de acte juridice civile;
m de exempfu, 1·n cazu! contractu!ui de vanzare, scopul mediat consta in destinatia

concret3 ce urmeaza .a se da iucrului cump3rat, respectiv sumei ce reprezinta pre-

~ut, astfel !neat dlfera de la cumparator la curnp3riitor {o persoana cumpilra o lo-
cuinta pentru a o dona cuiva_, alta persoana cumpara o casa pentru a locui In ea, iar
o alta persoana curnpara o casa pentru a face o investitle etc,}, respectiv de la
vanz3:tor la v8rizator (o persoana vinde un lucru pentru ca din suma obt!nuta ca
sa 1·5i cumpere un alt lucru, o a1t3 persoana vinde un lucru pentru ca din suma
saw plateasca 0 datorie etc.);
este o con&tie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic

Precizari , - cauza actului juridic nu se confunda cu consim\amantul, cl, dimpotriva, !mpreuna

! acesta formeaza vointa juridica;

trebuie confundata nici cu oblectul actului juridic ?i nlci cu izvorul

civil concret.
 ACTUL JURJDlC CJVJL CONTRACTUl -~ lZVCJR DE

pentru a fi va!abil8, trebuie sa in,Jerilirrea:sc3, cumu!ativ, urrriatoarele

1, cauza sa e;dste;
cauza sa fie iicita;
3. cauza sa fie morai2 1236 alin. {1) Cciv.];
,, da::a obiectul actului juridic civil c:ontravine normelor imperative, ordlnli i
sau bunelor moravuri, atund gl cauza actu!ul juridic respBttiv este iliciti3 sau :
imorcla; In schimb, pot exista situatii In care cauza actu1ui juridic sa fie lHcit3 sau J
L _____J.":r()'~~i.ci<iairr.coi_tb•"ie,;c:ttu':'.IUa''c'<'e,ltlu!ii_zal(;cttJLiricl_k::ssiai·. ffj.iee_liliccjitt,______ ___________ . . . ~ . ~~------

CoUtt:l - cauza exista cand partea are aptitudinea de reprezenta (prefigura) corect faptele
i ex:fste sale ori consecintele acestora; 1n alte c:uvinte, 11psa cauze-l se poate datora lipsef discer-
namantulul;
- lipsa cauzei indude ?i ipoteza In care cauza este jalsa, deci cand partea s-a aflat
lntr-o eroare esentiala ~i scuzabil.:J asupra existentei cauzei, adlc3 asupra motivului
care a determlnat-o sa 'incheie actu\ juridic;
w de exempfu, s-ar putea obtlne anularea unul legat pentru lipsa cauzei (cauza falsfi)
daca se face dovada ca testatoru! nu a ~tiut ca i se va na5te un copil (ceea ce implic3
necunoa;;terea 1 de c3tre testator, a sarcinii temeii) ;;i ca, daca ar fi cunoscut aceasta
!mprejurare, nu ar mai fi !asat legatul;
- existenta cauzei se apreciaza prin raportare la momentul lnchelerii actului juridic;
a dacii lmprejurarea care a determinat pe una din partl sa lncheie actu! juridic a
suferit modificari sau a disp5rut pilna la executarea <Jcestuia1 atunci nu se va pune
prob!ema anul3rii actu!uf juridic pentru llpsa cauzei, ci, dupa caz, probiema revizuirli
efectelor pe temeiul irnpreviziunii, a riscului sau chiar a lez!uniL

--- lipsa cauzei atrage anulabi!itatea contractulul, cu excep\ia cazulul Tn care contractul
a fost gre]it calificat 'ii poate produce alte efecte juridice (art. 1238 alin. (1)
'1l i'n situatla cauzel false, nulltatea re/ativ8 a a:ctului juridic va intervenl numai dacB

de eroare ca vicfu de

este ilicita atunci cand este contrara legii 'ii ordinii publice [art 1236 a!in. (2)
precum ;;l atuncf ci311d actul juridic este doar miHocul pentru a eiuda apiicarea
unei norme legale imperative-frauda la lege (art. 1237 C.civ.);
- In cazu! actelor juridice nenurnite 1 ar putea sa alba caracter lllcit nu numai motivul
determinant, ci chiar prestatia la care se obliga una din paf1i;
111
spre exemplu, contractul prln care Primus se obnga sa 1i plfiteasca lul Secundus o
de bani o
 - cauza lliciti! nulitatea absolutii a actului Jurid.tc dac;:3 este comun@ ori, In caz
rn1'1trar,d.aca ceala!til .a cunoscut~o sau, ·1mprejur~ir1, tr-r;;buia s5 o cunoasca
!_art 1238 aiirt (2) C.dv.]; prestatk3 primit8 sau executata In terneiu! unei cauze iHcite
rbirn8ne lntctdeauna restltu!rii 1638 C.civ.);
v doca !a lncheierea unui contract doar una dlntre p3rtl a urm8rlt un scop ilicit, 1ar
ce.alalt3 parte nu a cunoscut ~l nic! nu trebuia sa cunoasca ace.as.ta lmprejurare,
apreciem ca respectivul contract este va!abll, cu exceotia cazului in car~ o norma
specia!a, inclusiv apartinEind alt-el ramur\ de drept, ar dlspune a!tfel;
o pot exista norme speclale care sa sanei;:ioneze cazuri particu!are de cauz-5 llicita <:u
nulitatea relativa, de exemplu, art. 1() alin. (1) din Legea nr, 78/2014 privind reg!~
mentarea activlti3tii de vo!untarlat ln Romania interzlce, sub sanctiunea anulabili··
t8:1ili incheierea contractuluf de voluntarlat in scopul de a evita incheierea unui con-
tract Individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prest8ri de serv1cii
~--·orl a ~;tu1 .~ontract civil cu )l~lu one.~os pentru ..efectuarea prestatiilor r~spective.

fie iniJrtHa
Cau:za cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri [art, 1236 alin. (3)
i s:& fit:~ moralil C.civ,];
111 de exen1plu, s-a decis ca antecontractul de v§nzare lncheiat pentru a se men\ine

o reiatie de concubinaj este lovit de nulitate absotuta pentru cauza irnora13

{CA Ploiejti, dee, civ, nr, 211/1998, 1n BJ,, semestrul 1/1998, p, 198),
Sanctlune
- cauza imorala atrage nulitotea absolutii a actului juridic daca este comuna ori, in caz
contrar, daca cealalta parte a cunoscut·o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o cunoasca
[art. 1238 alin. {2) Cciv.]; presta\ia primita sau executata In temeiul unei cauze
imorale ramiine Jntotdeauna supusa restituirii (art. 1638 Cciv,);
i1 cat prive)te corela\ia dintre art. 1238 a!in. (2) C.civ. ~l art. 11 (_civ., conform
caruia nu se poate deroga prin conventi1 sau acte juridice unil.aterale de la !egile
11

care intereseaza ordinea pub1ic3 sau de la bune!-e moravuri". se observa ca nu

exista o suprapunere !ntre dorr1eniile de aplicare ale ce1or doua texte de !ege, In
sensu1 ln baz.a art. 11 C.civ., pot fi dedarate nule numai actele juridice avan.d o
cauza ce contravine dispozit1ilor exprese care lntereseaza ordi11ea publica .;;l bunele
moravuri, a,a incat vor putea fl declarate nule, numai pe temeiul art, 1238 alin.
C.civ., acele acte jurldice a caror cauza, de~i imorala, nu contravine unel mspo;"tii

cauza este prezumata ca exista, chiar daca nu este expres prevazuta 1239
(1) Cciv.J ~i ca
este valabila, pana
la proba contrara [art, 1239 alin. (2) C.civ.];
eel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei; fiind vorba de un
este admisibil de

, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
 /.1,CJULJU!t!DiC ClVIL CON!RACTUL-lZVOR Df.

In sens restrans: rr1odalitatea de exteriorizare a rnanifestilrii de vointa, f3cut3 cu

!ntentia de a crea, mod!fica sau stinge un raport juridic civn concret;
- ln sens iarg, desemneaza trei cerlnte de forrna:
1. forma ad validitatem sau ad salemnitatem (forma ceruta pentru insa~i vaiiditatea
actului juridic);
2. forma ad probationem (forma ceruta pentru probarea actului juridic);
3. forma actului de

7.1..2. Pri111ci11iul ca11rse11's1mtis11~ul1~i

---~·--··----··---··~·------···-···-··----·-··-····

- regula de drept potrivit careia sirnpla manlfestare de voln~a este nu nun1ai nece- ·
sara, ci ,; suflcienta pentru ca actul juridic civil sa ia na,tere in mod valabil sub aspec·
tul formei care 1mbraca manifestarea de voin\a facuta in scopui de a produce efecte
juridice 1178
-in 1nieles restrans, forma actului juridic civil este guvemata de principiul consensua-
lismulut, care, la randul luf, reprezlnta o aplicare, In aceasta materie, a princlpiului
liberta\ii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin\a);
lorma actului - pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de vointa nu trebuie sa
1mbra·
o formii
eKpresa cu caracter general al prindpiului
- contractul se 1ncheie prin simplul a cord de voin\e al partilor, dad! legea nu impune
o anumita forrnalltate pentru 1ncheierea sa valabila (art. 1178 Cciv.); excepliile
cons.en~ trebuie sa fie expres ,, iimitativ prevazute de lege,
suaHsrnultii
-
: Reglementarea expresa am.1mite de
in materla contractului de vanzare, cu excep!ia cazuriior prevazute de lege ori daca
I din vointa par\ilor nu rezulta contrariul, proprietatea se strilmuta de drept curnpara·
! torului din n1omentul lnchelerli contractului, chiar daca bunul nu a fost predat orl
i
pre\ul nu a fost platit Inca (art. 1674 C.civ.); j
. '
-In materia contractelor translative de drepturi reale, drepturile reale se constituie )i I
. se tr·ansmit prin acordul de voln\e al pa1'\ilor, chiar daca bunurile nu au fast predate, '
) daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate, ori prfn individualizarea bu- !

l_rltir~()i:,_daca a~ordul poa~t~ asupra~nor bunuri de gen [art.12~3 alin. {1) Cciv.J. . _j
7

?. protJ•atioi1e1m 9i ji!rma pentni opozabilitate fa/ii de

terfi
(6t;;fiul consecirr~e1e nerespectari! formei, aceasta se clasifk:a in forma ad voiiditatern,
I 'j":J>r•-fit""'""'f0.
;. IVl•H'-~'2!, ad probotionem si forma pentru opozabilitate fa\a de terti (ad opposobi/ito-

forn1a l\!otiune: conditie de validitate, esent1ala §i speciala 1 care consta in necesitatea lnde-
validitatem lormalitatilor prestabilite de lege, in lipsa dirora actul juridic civi! nu
na!?te In mod vaiabil.
l
1
~:orma
nulitatea absolutG a actului '!ncheiat cu
Noth.me: cerin\a care consta in intocmirea unui lnscris cu scopul de a
: ad juridic civil.
! zm?tl£111£me·m Sa11q;im1e: imposibilitatea dovedirii cu un alt mij/oc de probii a actului juridic incheiat
acestei forme.
fcrma pentru lllotiun•;: fmmo>lit,,ti10 care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic
opozabil ~i persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drep-
turilor sau intereselor lor.
Sanciilme: inopozabilitatea fata de terti a actului juridic 1ncheiat cu nerespectarea
acestei forme; ter\ii sun! in drept sa faca abstractie de actul juridic civil ce trebuia sa
le adus la sa
deci \i

7.1.3.2. Forma iegala ~i Jonna voluntara (convenfionala)

i Criteriul de - dupa sursa (izvorui) ei, forma actului juridic civii se clasifica in forma /egalti ?iforma
c:iasifh:are voluntarii (conventionala}.
-forma este impusa printr-o dispozi\ie a legii;
- dad actul juridic nu respect§ forma ceruta de lege, sanctiunea este cea stabilitil
prin norma legala ce a impus ob!igativitatea respective! forme {nulitatea actulul juri-
dic, imposibilitatea de a proba actul juridic, inopozabilitatea fa\a de a actului

- daca partile s-au lnvolt ca un contract sa fie lncheiat Jntr-o anumlt3 forma; pe care
!egea nu o cere, contractul se socote~te valabil, chiar daca forma nu a fast respectata
1242

7.2. Forma

- condi\ie de validitate, esen\iala >i speciala, care consta in necesitatea 1ndeplinirii

torma,11t<1t!ll)r prestabilite de lege, in iipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea na,te
 ACTUl JURlDtC Ci\/l L. ClJNTf<ACTU L-·~ iZVOR DE u~u,,Pd 11 87

~ in ce\e n1al (fH.!lte furrna ar! vaJidltorern pre::upunc actului

prin lnscris E!Utentic nr;:!:irl:ii Pu existJ ins@ identitate lntre forrr,a od va!iditatern ~;
forrna c;uter1tir.:i:
m 5pre cxempiu~- te:.>tamentul o!cgraf este un act solemn, deoarer:e
respe::Wreii curnulativ5 a trei condfpi fie scris, sernnat :Ji datat de r118na teste:-
f5r3 a f1 un act autentlc.
~----------~~-~"--"

""'ntinn""'~ p.3Jtl!or asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juri-

H1stltuirli dice pentru patrimonlul celui care le face sau pentru patrirnoniile ce!or care le fac
forme: exemplu, In cazul donatiei, a~ renuntaril exprese la succesiune
ad validltatern - asigurarea llberttltli ;;i certitudin!i consimtEimantului (cum este cazul testamentului);
- exercitarea unui control a! societatn, prin organele statului, cu !a acte!e juri-
dice civlle care prezinta o importan\a ce depil>e>te cadrul strict a! intereselor par;ilor
(de exempiu, In cazul contractulul prin care se lnfiinteaza o sacietate cu personalitate
juridlc3, al conventiilor care stramuta sau const!tvie drepturi reale ce urmeaza a fi
<noe,i<oojncartea;_!<Jrj(~<Jl'iic:!C:l~---""-~~---------"----~-www-www--~"-----"wwwwww~~------_J
- reprezinta un element constitutiv (esen\ial) al actului juridic civil, 1n lipsa caruia
acesta va fl Jovit de nulltate absolut3;
este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, deci presupune manifestarea
expresa de voin\a;
~ este excluslv.3, Jn sensul ca, pentru un anun1it act juridic civil solemn, trebuie Jnde-
plinita o anumita forma, de regula, forma autentica;
i •de la aces! caracter exista 1nsa si excepjii, de exemplu: testamentul (art. 1041 I
j_Cciv.), fideiusiunea (art- 2282 C.civ.) _:tc:_____ __ __ -~
I= toate clauzele actului juridic civil trebuie sa 1mbrace forma ceruta pentru valabilitawww :
j tea sa; In principiu, nu este admisibil a,a-num\tul act per relationem, adica actul 1n I
respectat2 , care, pentru determinarea continutului sau, se face trlmltere la o sursa externa; ·
pentru ilii de exemp!u, In lnscrisui autentic ce constata contractul de vanzare a unui imobil,

nu s-ar putea face trimitere la clauzele convenite de p8rti 1n antecontractul de

fon·nei varrzare tncheiat anterior;
voUditatem 1n ca-zul In care contractul, pentru care legea pretinde fonrla ad validitatem, este
incheiat prin corespondenta, atat oferta de a contracta, cat $i acceptarea ofertei
trebuie emise in acea forma (art. 1187 C.civ.);
- fn cazul pactului de op~lune, dac.3 pentru contractul pe care p5rtiie unnaresc s2 'ii
incheie legea pretinde forma ad validitatem, atuncf atat pactul de op\iune, cat >i
declaratia de acceptare trebuie sa 1mbrace aceea:,i formil [art 1278 alin. (5) C.civ.];
actul juridic aflat in interdependenta cu un act juridic solemn trebuie sa imbrace ~i
el forma so!emna;
e spre exemplu: mandatul dat pentru inche:lerea unui act juricilc solemn trebuie
constatat printr-o procura autentica; cesiunea contractuh;i ?f acceptarea acesteia
de catre contractantul cedat trebuie Inch-elate In forma ceruta de lege pentru
validitatea contractului cedat (art. 1316 C.civ.) etc.;
- actul juridic prin care se modifica un act juridic solemn trebuie sii 1mbrace ~i el
forma solemnii (art.1243 Cciv.);
- actul juridic care determina ineficien\a unui act juridic solemn trebuie sa lmbrace }i
88 ACTUL JURIDIC CIVIL CONT~i\CTUL IZVOR Ot OBUGATll

• excepjii:
a) legatul poate fi revocat si In mod tacit (art 1052 Cciv.);
b) desernnarea tutorelui de c3tre pi3rirn:e poate fi f3cuta nurnai !n forrna autcnUc3 1
"1ns3 revocarea poote fl f<3cut;; chlar ~i printr-un lnscris sub se1nn'3tura prlvata
114 ::.:..c.:!::.___________________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
--\------=°'-=.:=-:.::::
1ser1ctiun11a -· nulitaten obsolut6 a actulul juridic civil tart. 1242 ali"- {1)
! nerespect'lrii
; formei ad
t--1!~.!Y!~"!pte~
: ate - conventia matrimoniala, care, sub sanctiunea absolute, trebuie 1ncheiata
formei ad prin inscris autentificat de notarul public !art. 330 alin. (1) C.civ.];
validitatem -partajul conven\ional in timpul comunita\ii de bunurl iart. 358 a!in. (1) C.civ.];
- iichidarea regimului legal al comunita\ii de bunuri pe caie conven\ionala [art. 355
alin. (1) C.civ.);
- renuntarea la dreptu! de proprietate asupra bunului imobii 1 inscris In cartea funciara
[art. 562 alin. (2) C.civ.];
- contractul de dona\ie [art. 1011 alin. (1) C.civ.];
- promisiunea de dona\ie [art. 1014 alin. (1) C.civ.];
- testamentul (art. 1040 C.civ.);
- revocarea expresa a unui legat [art. 1051 alin. (1) C.civ.];
- renun\area expresa la succesiune [art. 1120 alin. (2) C.civ.];
-Tnlaturarea efectelor nedemnita\ii de drept sau judiciare [art. 961 alin. (1) C.civ.];
- partajul succesoral in cazul existen\ei bunurilor imobile succesora!e [art. 1144
alin. (1) teza a II-a C.civ.];
- conven\iile care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a ft inscrise ln
cartea funciarii, care, sub sanctiunea nulita\ii absolute, trebuie sii fie incheiate prin
lnscris autentic (art. 1244 C.civ.);
- lnscrierea In cartea funciara In cazul lnstrain3rii ~i const\tuirii de drepturi reale
imobiliare [art. 885 alin. (1) C.civ.j, cu precizarea cil prevederea lega!a referitoare !a
caracterul constitutiv al 1nscrierii in cartea lunciara se va aplica numai dupa linalizarea
lucrarilor de cadastru pentru fiecare unltate administrativ·teritorialii, pana la acea
data inscrierea lacandu-se numai in scop de opozabilitate iata de terti;
-vanzarea unei mo~teniri [art 1747 alin. (2) C.civ.];
- contractul de intretinere (art. 2255 C.civ,);
- contractul de arendare, care trebuie 1ncheiat in scris, sub sanc\iunea nulitatii abso-
lute [art, 1838 alin. (1) C.civ.];
fidefusiunea, care trebuie asumata In rnod expres printr-un lnscr!s 1 autentic sau sub
semnatura privata, sub sanqiunea nulitatii absolute {art. 2282 C.civ.);
i -conventia de constitulre a unui drept de ipoteca imobiliara, care se lncheie ln forrna
; autentica de ditre notarul public, sub sanc\iunea nulitil\ii absolute [art. 2378 alin. (1)
C.civ.] sau mobiliara, care se 1ncheie 1n forma autentica sau sub semnatura privata,
I! sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 2388 C.civ.);

' '"jarisprudenfO: lnserarea In conven1ia piirtilor {un contract de credit) a unei clauze
prin care debitorul constituie un drept de ipoteca imobiliara In favoarea credito-
L ·-·-ruiul nu este s~fkienEa, ~.~ta vreme conventia nu a.Jost !nchelcta T.~ forma auten-
 89

care trebuia urrnata de

lncheierea contractuiui de ipotecil 1·n form<J autenth::d {C,SJ., s. cofn., dee.

alin. (2)
-M contractul de cr:!slune a drepturilor asupra care, .sub nulit3~H,
trebule fncheiat ·1n serfs [art, 41 aiin. din nr. 84/1998 prlvind marcile ?i
indica~;iile gBografice, republicat5];
- exprimarea In scris a conslmtamantuiui de a dona organe tesuturi 5i celu!e de
1

umanil, In scop terapeutic [art. 144 alin (1) lit. a) din nr. 95/2006 pri·
vind reforrna In domeniul saniita\11, republicatiil;
contractul de voluntariat, care trebuie lncheiat In forrna scris.J, in limba romZina,
forma scrisa fiind obiigatorie pentru incheierea valabila a contractului [art. 11 alin. (1)
din legea nr, 78/2014 privind reglementarea activitatli de voluntarlat in Romania]:
I - actul de mecenat, care se inchele 'in forma autentica !art. 1 alln. (4) din
I J m. 32/1994 privind sponsoriz~!"a, c.u modifidlrile >i ccimp~i:ijrile ulterloare] etc.

f H·a~mnea
consta 1n lntocmlrea unui de a dovedi actul
anumitor acte jurid1ce civile;
h1stituJrii - avantajul practic pe care ea 11 prezinta, in sensul ca aslgura redarea certa ~i fidela a
forrnei contlnutului actului juridic civH Ji, prin aceasta, fie preven!rea unor eventuale litigii 1 fie
U$Urarea sarcinil organului de jurisdic\ie ln ceea ce priVe$le stabilirea situatiel de fapt
determinata.
-forma ad probationem este obligatorie, iar nu facultatlva;
- nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil,
ci, in prlnciplu, sanc\iunea care intervine consta in imposlbilitatea dovedirii actului ju·
civil cu un alt de
1. institulrea formei od probationem pentru o anumita categorle de acte jurldice
civi!e anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decat cea prevazuta de
1

lege (250 lei) [art. 309 alin. (2) C.proc.civ.J;

torn1£:;i , Z. instftuirea formei ad probaUonem, cu caracter particular, pentru anumite aci:e juri·
I .
! drce, precum:
contractu! de societate, care se lncheie in forrna l1€cesara numai pentru
dovada rnntractului, daca pr'111 lege nu se prevede altfel [art. 1884 alin. (1) C.civ.];
- contractul de comision, care se 1ncheie 7n form3 scrtsa, autenticd sau sub sernnatura
private, necesara numai pentru dovada contractului, daca prin lege nu se prevede
altfel (art. 2044 C.clv.);
Lo11tractul de cons~gnatie, care se inchele ln forma necesara nurnai pentru
dovada contractulul, daca prin lege nu se prevede altfe! (art. 2055 CsJv.);
- contractul de agentie, care trebuie inchelat fn forma scris3, autentlca sau sub
semn5tur5 privata, necesara numal pt;ntru dovada contractului, daca prin lege nu se
a!tfel 2078 alin.
90 ACTULJURiOIC CIVIL CONTRllCTUL "IZVOR DE OBUGATll

- contractul de · depozit, care trebuie !ncheiat In scrls pentru a putea fi dovedit

[art. 2104 C.civ.; !nsa, potrivit art 2124 alin. (2) C.civ., depozitul necesa1 fi
dovedit cu orice mijloc de proba, indiferent de v3loarea lul 1 iar, Jn cazul depozitu!ui
hotelier, conform art. 2133 C.civ., dovada introducerii bunurilor in hotel, indiferent de
valoarea ior, poate fl f;3cut5 prin de rnarl:ori];
~ contractu! de asigurare, care trebuie lnchelat tn scris pentru a putea fi dovedit
[art. 2200 alin. {l) teza I C.clv.]; contractcll nu ;:JOate fi probat cu martori, chiar atunci
cand exists un lnceput de dovada scrisa [art. 2200 alin. (1) teza a ll·a C.civ.];
- contractu! de tranzactie, care trebuie lncheiat in scris pentru a putea fi dovedit
(art. 2272 C.civ.);
contractul de sponsorizare, care se incheie fn forma scrisa [art. 1 alin. (2) din Legea
nr. 32/1994 privlnd sponsorlzarea, cu modificiirile $1 completarile ulterioare];
; - contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, de reprezentare teatrala
! sau de execuiie muzicala, de cesiune a dreptului la adaptarea audiovizuala [art, 43, i
I art. 60 alin. (1) $i art. 69 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor ;;;Ji
J drepturile conexe, republicatilJ._"IL -·- . .....~_.. __....

7.4. Forma pen!ru opozabilitate faµi de terti (ad opposabilitatem)

necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil ~i
au participat la incheierea lui, Jn scopul ocrotirii drepturilor

Rati1mea insti· de eventualele efecte ale unor acte juridic:e

tuirii lormei civile, expres prevazute de lege.
pentru opoza·
bilitate de

pentru opozabilitate are caracter obligatoriu, iar nu facultativ.

nerespectarea cerute pentru opozabilitate nu atrage nevalabilitatea

juridic civil, ci sanctiunea consta in inopozabilitatea acestuia (posibilitatea tef\ului in·
teresat de a ignora actul juridic invocat de partile acestuia sau de una dintre ele lmpo·
. triva sa);
·1-actul juridic civil produce efecte intre parti, dar este ineficace Fata de terti (partlle nu i
,,_'lllJJ()Sibilitat,ea sa se prev.a,leze .de drepturiie izvorate din acel act juridi°"fata de terti). J
i - inregistrarea operatiunilor privind ipotecile mobiliare, a opera\iunilor asimilate aces· !
formei ;:ie11trn ! tora, precum ~i a altar drepturi prevazute de lege 1n Registrul National de Publicitate ~
I
Mobiliara (Legea nc. 297/2018) [art. 2413 alin. (1) C.civ.J;
I -·
publicitatea constituirii gajului bunurilor mobile corporale prin 1nscrierea Jn Registrul
' National de Publicitate Mobiliara (Legea nr. 297/2018) [art 2482 alin. {1) C.civ.];
- comunicarea scris3 a cesiunii, acceptarea ceslunii de c3tre debitor prlntr-un Jnscris
cu data certa [art. 1578 alin. (1) C.civ.];
- opozabilitatea fa\ii de tertl a cesiunii unei universalitati de crean\e, actuale sau
1
viitoare, prin inscrierea ei in Registrul National de Publicitate Mobiliara (Legea
1579 teza I
 ACfUL JURIDIC CIV!L CONTRACTUL IZVOR DE OBLIGAfil 91

----~------ -----------------------~--------"··--~------

op10221biiitatea fat-8 de debltor cesiunli unei de creante1 actl~3ie sau

cornunicarea acesteia 1579 teza a n~a C.civ.];
- forma scrisa pentru subrogatia !n dritpturile creditul\Jlui coi1si111titii de c~tre debitor
sau c~·editor; pentru 8 fl tertllor
publJcltatea conventillor matrirr1onia!e prln inscrierea !'n Registrul national notarial al
i regimurilor matrimoniale 334 alirL (l)
- pub!fcitatea inventarulul de bunurl mobile In cazul regfrnufui separatiel de bunuri
prln anexarea la convt~n~ia matrimonial3 ;;l Tnscrierea Tn Registrul national notarial a:!
regimurilor matrimoniale [art. 361 alin. (3)
~ notarea in cartea funciarii pentru bunurile mobile prin anticipatie [art. 540 alin. {2)
Cciv.];
- lnscrierea la cartea funclara a declara\iei de rewluJiune sau de reziliere [art. 1552
alin. (3) Cciv.];
- inregistrarea contractului de arendare lntr-un registru special tinut de se.cretarul
consiliului local Jn a carui raza se afla bunurile agricole arendate [art. 1838 alin, (3)
Cciv.];
data certa a 1nscrisului sub semnatura privatil, dobandita prin una dintre cele 5ase
modalita\i prevazute de art. 278 alin. {1) C.proc.clv.;
--1nregistrarea in registrele de publicitate imobiliara sau 1n cartea funciara a contrac··
telor de concesiune a terenurilor de orice natura (art 71 din O.U.G. nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune proprietate publica, astfel cum a fast
aprobata prin legea nr. 22/2007j;
- inregistrarea In Cartea petroliera a actelor juridice de orice natura prlvitoare la
perimetrele de exploatare 'ii/sau explorare [art 54 lit. k) din Legea petroluiui
nr. 238/2004];
-1nregistrarile sau, dupa caz, lnscrierile prevazute de Legea nr, 64/1991 privind breve-
tele de invenlii, republicata, de Legea nr. 129/1992 privind proteqia desenelor ;;i
modelelor, republicata, de legea nr. 84/1998 privind marcile 'ii indica\iile geografice,
repubilcata, cu modificarile ulterioare, de legea nr. 255/1998 privind proteqia noilor
soiuri de plante, republicatii;
- men\iunile cu caracter de proteqie, precum 'ii \nregistrarile 1n materia dreptului de
autor de etc.

8, Modalitiiple actului civil

8.1.. 1. Notiune
ev<ernmf>nt viitor ~i sigur ca realizare, la care este am.anat3 lnceperea sau,
dupa caz, stingerea exerci\iului drepturilor subiective civile !ii a executarii obliga\iilcr
civlle corelatlve.
92 ACTUL JURIDIC CiV!L CONTRACTUl - IZVOR DE OBUGAfil

Crite1·iu! de dupa efectele produse~ tennenul se ctasific@ ln t.ermen suspensiv ~! termen extinctfv_
ch;,;sifii'.'.are
-· amana, p5nB la lrnplinlrea lui, inceputu1 exerc!tiului dreptului subiectiv civil ~l al exe-
cutarii obliga\iei civile corelatlve, fiind astfei arnanata scaden\a obilga\iei [art 1412
alln, (1) C.clv.J;
"ln cazul ln care, tntr~un contract sinalagmatlc, s-a prev8zut un termen suspensiv
doar pentru obllga\la unela dintre piirj:I, obliga\ia celeilalte par\i este pura ~i slmpl8
scadenta din chiar mornentul
Termen - amana, pana la lmp!!nirea luil stingerea exercltlului dreptu!ui sub1ectiv civil si a e)(e-
extim:tiv cutarll obliga\iei corelative, cu precizarea ca, odata cu stingerea exerci\iu!ui dreptului,
se corelativa 1412 alin.

8.1.2.2. Termen in favoarea debitorului, tem1en in favoarea creditorulr1i §i termen in favoarea

ambelor pi7rfi
[ Criterlul de ~ dupa persoana care beneficiaza de termen, se clasifica 1n termen
: dasilicare voarea debitorului, termen fn favoarea creditorului ?i termen in favoarea arr1b€o/or

Termenln reguia [art. 1413 alin. (1) C.clv,];

favoarea e spre exempJu: termenu1 de restituire a sumei lmprumutate Jntr-un co11tr<3Ct
Imon1m1.it de cu titlu (art 2161 teza a II-a
Termen In prevazut expres in favoarea creditorului prin conventia partilor, prin
favoarea sau sa reiasa astfel din !mprejurari [art. 1413 alin. (1) C.civ.];
creditorului de
!'ii termenul In favoarea
T-ermen in prevazut expres In favoarea ambelor parti prin conventia paf1ilor, prin
favoarea sau sa reiasa astfel din imprejurari [art. 1413 alin, (1) Cciv.j;
amhelor a s,ore exempfu: termenul de restituire a sumei lmprumutate intr-un contract de
de cu titlu oneros 2161 I
eel in folosul caruia este stabilit exclusiv termenul poate sa renunte oricand
' rlasificiiril la beneficiul lui, fara consirn\amantul ce/eilalte par\i [art. 1413 alin. (2) Cciv.J;
-in cazul In care terrnenul a lost fixat atatin favoarea creditorului, cat $i a debitorului,
poate renunja la beneficiul termenului respectiv decat prin acordul ambelor

8.1.2.3, Termen zmluntar (termen conventional), termen legal ~i termen jurisdic/ional

Criterfut de dupa iz.vorui sau, termenul se c!asifica In termen vo!untar (termen conv,2n1'io11al),

Termen termenul ce s-a stabilit printr-un act juridic unilateral, sau plurilateral; ,
vo!untar ,- rnajor.~tiJtea termenelor este formata din aceasta categorie;·-~~-·-~---_J
 93

termenul vo!untar poate sa fie expres cdnd este Di'f'Vfizut ln rnod expres de
catre pfirti) sau tacit este aedus din natura juridic c0ncret sau din a!te

stablHt act normativ

Termen termenul acordat debitorului, ln cazurl!e
jurisdic\ie;
· ciind organul de jurisdiqie este o lmt~c;tl\ jw]<;;:atonea
de termen judiciar.
Exemple:
1. instan\a va putea, ia cererea uneia dintre par\i, sa fixeze termenul atunci cand
par~ile au convenit sa amane stabilirea termenului sau au prevazut aceasta obliga\ie
In sarclr1a uneia dintre ele ~~ cand 1 dupa o durata rezonabiii3 de timp, termenul nu a
fost Inca stabilit; fixarea termenului se va realiza tin§ndu-se seama de natura obli-
ga\iei, de situa\ia partilor ~;de orice alte Tmprejurari [art. 1415 alin. (J.) C.civ.];
2. instan\a va putea sa
fixeze termenul atunci cand obliga';ia presupune, prln natura
sa, un termen ;;I nu exista nicfo conventle prin care acesta sa poata fi determlnat
!art. 1415 alin. (2) c.civ.J;
El In ambe!e fpoteze; cererea privind stabilirea unui terrnen de ci3tre instant;]} este
supusa regulilor aplicabile procedurii ordonan\ei pre,edin\iale, fiind prescriptibila
in termenul general de 3 ani, care lncepe sa curga de la data lncheierli contractu!ui
[art. 1415 alin. (3) C.civ.];
m dlspozltl'lle art 1415 C,civ. sunt aplicabile ori de cate ori, potrivit 1egi! sau contrac-

tului, debltorul sau_. du pa caz, tltularul unu1 drept ori facultc3~i trebuie sa execute o
obligatie sau o presta~ie, sa accepte orl sa exercite un drept sau o facultate ori,
dupa caz, sa adere {a un contract, de~! nlcl legea ;;i nici contractul nu prevad un
termen In acest scop (art. 110 2 din Legea nr. 71/2011);

l
, 3. 1n materia 1mprumutului de consumatie (mutuum), termenu! de restituire stabilit
de instanta. atunci cand par\ile nu au stipulat in contract termenul restitulrii [art. 2162
I al in, (1) C.c1v.];
' 4. termenul de gra\ie [art. 397 alin. (3) C.proc.civ.J:
m se acord.3 de instanta care sofut;ioneaza cauza In fond; prln urmare1 terrnenul de

gratie poate fi acordat de prima lnstanta sau chiar de lnstanta de ape! ofi de
instanta care pricina ln fond dupa anu!area/casarea cu retinere;
mr se acordi;i prin chiar dispozltivuf hot3r<lrii finale, acest benefic1u neputi'.1nd fi

stabilit dupa pronunt;area hot@r:lrH asupra fondulul (de exemplu, pe calea ordo-
nari1el pre~edlntiale sau a contestatlei la executare};
"'se acorda numa·1 In favoarea debitoru1ui, Jn considerarea situatiei sale patrimo-
niate, fara a se cere consimtamantul creditorulul ?i chiar fara a se tine cont de
eventua!e!e stipula1ii din actul juridic;
mr poate fi acordat,. in princlplu, pentru orlce obligatle, indlferent de izvorul sau de

obiectul el;
• nu poate fi acordat 1n cazurile previizute de a1t. 397 alin. (3) teza final<l C.proc.civ.,
anume daca i-a fost anterior acordat un termen rezonabil de plata de dJtre creditor
ori a avut posibilitatea sa execute obliga\ia 1ntr-un termen rezonabil, calculat de la
de in conform art. 1522 C.civ.
 ia pronuntarif subzista vreunu! dintre rnotivele prevazL'i:e !a art. 675 aiin. {1)
C.proc.dv.,
u ami3n2, !a 'frnp!lnlre-a lui la dec2derea debitorulul din beneficiul
termenului de gratie), executarea si!lt8 a obHgatiei, lns.3 nu Yrnpied!c8, daca este
1619

8.l,2,4. Termen cu scadentii certa §i tennen cu scadenfi'i incerta

,,,,._,,,,,, -----·----------··~~---·~.v~-'•••• •-·~---~--------,,--,---

t:rit;eriui - dupa criterlul cunoa~terH datei lmplinirii termenu1ui termenul se clasifici'i in t:ermen
1

1 cjasifitare cu scadentii cert6 ~i termen cu scadentO fncertii,

......................
Termen c-t::-
r-~··--~---·~~·---- .. ·--------.~------ ..c-------------~---c-·--c.. ----·~c-i
tP'-m''"' Ii a carui data (calendaristica} de implinire se cunoa!}te din chiar mr>mPnt111
lncheierii actului juridic.
- desemneaza termenul (deci tot un eveniment viitor <;i sigur ca realizare) a carui
de implinire nu este cunoscuta Jn momentul lncheierii actului juridic, de;;i Jmplinirea
lvi este sigura;
1ntr-un contract

8.1.3. Efectele tennenului

8.1.3.1. Precizari introrluctive

-termenul, ca modalitate a actului juridic, afecteaza numai executarea actului
nu <;i existenta acestuia;
termenului se cum acesta este sau ext!nctlv,

8.1.3.2. Efectele termenului suspensiv

j .Termenuf Pendente termine (inalnte de scaden1iil
' Sl.lii!le1nsiv - daca debitorul executa obligatia sa inainte de scadenta, adica !nainte de Tmnlir1i«'"
stabilit ln termenului suspensiv, atunci el face o plata valabila, iar nu una nedatorata, a~a !neat
i '"
! ravoarea nu poate cere restituirea ei (art. 1414 C.civ. >i art. 1343 teza I C.civ.); cu toate acestea,
1
debitorului debitorul va putea cere restituirea atunci cand plata s-a fikut prin dol sau violen\a
i (art. 1343 tern I C.civ.);
l!i In cazuf In care, din eroare, debitorui pl:.ite;;te Jnainte de termen o suma care,

p-otrlvit actului juridic, nu era produc3toare de dob<3nzi, el nu va putea sapretind3

nici suma reprezentiind dobanda aferenta sumei platite (pentru perloada cuprinsa
intre momentui pl8~li .?i momentu! la care urma sa se imp!ineasca termenul sus-
pensiv stipu!at In favoarea debitoru!uil;
• renuntarea la beneficiui termenului suspensiv produce aceleai,)i efecte ca Jmp!i-
nirea lui, obliga\ia devenind de indata exigibila (art. 1418 C.civ.), dupil cum <Jcela<;i
este !;>i efectul decaderii din beneliciul termenului suspensiv (art. 1418 C.dv.);
a sanq:iunea decaderii dtr. beneficiul terme-nutui intervine In urrn5toarele cazuri
[art. 1417 alin. (1) >i (3) C.civ.]:
i) deb!torul se afla In stare de insolvabllltate sau, dupa caz, de insolvent8 dectarata
Tn
 ACl UL JURlDlC ClV!L. COi\JTRACTUl ··· !lVOR DE OBUGAill 9')

ii) c§rid, cu intentie sau <:Hr:tr·o grava, debitorul c!Jminu06£a prin 1~ai:;t0 :;a
""'"mtritie constitulte in favoarea creditoruiul sau nu constituie gdrantiile on2tnisf:;
iii) cEind, din sa 1 riebltoru! 21jur.gr:: /ti situatia de~ a nu rnai satlsface v ce:n1dnit:t
cons.iderata esentialfi de creditor ta data 1ncheierli contractulul, daca au 'fost
zt';te expres in contract caracterul esen}ial al conditiei ~i posibilltatea dec.2deri! 0-'
e1dst2t un ·1nteres legit!rn pentru creditor sa considere acea co!1ditie drept P'f'ntiriiii:
~In sensu! art, 1417 alin. (1) C.civ,, starea de inso!vabi!ltate rezult3 din lnferiori-
tatea activu!ui patrin1onial ce poate fi supus, potrivit legii, execut3ril silite, de
valoarea totala a datoriiior e>dgiblle; daca prin nu se al,tfei 1 aceastii
stare se constata de instantii, care, in acest scop, poate seama de anurnite
7mprejurilrl, precum disparl~la intempestlv3 a debitorului, nep!ata unor datorii
devenite scadente, decian5a-rea Tinpotriva sa a unei proceduri de executare silita '.)i
alteie asemenea [art 1417 alin. (2) C.civ.l;
~ !nainte de Ymplinfrea termenului suspensiv, titularul dreptuiui poate iua mllsuri
conservatorii asupra patrimoniului debitorului s!lu;
- 1n actele juridice translative de drepturi reale cu priv:re la bunuri individual deter·
minate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi, afara de cazu1 ln
cares-a prevazut In mod expres contrariu!;
- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual
determinat lnainte de impHnlrea termenufui suspensiv va fi suportat de catre instraJ.,
nator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului (art. 1274 C.civ.);
astfel, in cazul pieirii fortuite a bunului, debiton;I obligatiei de predare pierde dreptul
la contrapresta\ie, iar daca a primit-o, este obligat sa o restituie (fiind astfel aplicabili:i
regula res perit debitori); cu toate acestea, credltorul pus In intarziere preia riscul
pieirii fortuite a bunului, el neputandu-se libera chiar dadi ar dovedi ca bunul ar fi
pierit 'ii daca obliga\ia de predare ar fi fast executatii la timp;
a
, - pan la impllnlrea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere plata de la debitor
I (art. 1414 C.civ.);
I -1nainte de 1mplinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului
' compensa\ia [art. 1617 alin. (1) C.civ.]; totu:;i, termenul de graiie, de'ii este un termen
suspensiv In favoarea debitorului, nu 1mpiedica compensa\ia (art. 1619 C.dv.), ci
numai executarea sllitEt;
M chiar daca obllgatia nu este scadenta, creditorui poate sf! introduca:

i} actiunea revocatorie, art. 1563 C.civ. prevazand cerinta potrivlt c8rela creanta
trebule sa fie certa la _data introducerii aqiunfi, !ar nu s;l exigibH3;
ii} actiunea oblica, /ns:.3 numal daca, pentru a~~l justifica interesul procesua!, dove-·
de$te insolvabliltatea debitoru!ui, caz 1n care creanta va devenl exlg!bf!a anticipat,
ca elect al deci\deril debitorului din beneficiul termenului (art. 1417-1418 C.civ.).
Eveniente termine (dupa scaden!iil
- prescrip\ia extinctlva 1ncepe sa curgB de la data lmplinirii terrnenului suspensiv sau,
dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exciusiv in favoarea
creditorului [art. 2524 alin. (2) C.civ.];
obligatia devine scadent6 1 iar debitorul este obligat sa o aduca !a lndeplinire ~l cre-
ditorul poate sa apeleze la forta de constrangere a statului pentru a ob\ine execu-
a
96 ACTULJURlDiC C!VlL CONTEACTUL ~ 1ZVOR DE OBl.lGAJ11

-- daca terrnenul eSte numai In favoarea creditoruluL acesta poate oric.lnd s.a rf'<Hi>1re
ia: heneficlul !u!, deci creditorul poate sa so1k:ite oric~1r:d executarea obHgatiei atuncl
c§nd termenul a fost stipulat exduslv Jn favoarea Ju!;
f3voare2 - prescrip;ia exttnctiv3 lncepe sa curga de la data !mpliniril termenutul suspensiv sau;
' srecUtcrulul caz, de lo data renunt8rli la beneficlul terrnenului stabl!it exclusiv '(n favoarea
2524alin.

Efectele tern1enului extt'1tcfiv

-· raportul juridic civil concret i~i produce efectele sale, ca ji cum nu ar ti afectat
modaHtate.
Eveniente - efectele raportului juridic civil concret (drepturile si obiiga\iile corelative)
termine dupa acest moment;
e de exempfu: moartea credirentierului marcheaza momentul la care iau sffir~it j

atilt dreptul de a pretinde renta viagera, cat ;;i obliga\ia de a o plati; expirarea ter- I
rnenu!ui pentru care a fost lncheiat contractul de !ocatiune are ca efect stingerea ;
atat a dreptulul de fo!osinta al locataru!ul, cat ~l a dreptului la chirie al locatoruiui
core!ative

8.2. Condipa

82.1. Notiune

8.2.2. Cla.sificare

8.2.2.1. Condifie sus17ensiv11 ~i condifie rezolutorie

Cr!tedul d~~ ·- dupa efectele produse, condi\ia se clasifka In conditie suspensivil ji co1od1tie
ri;1siftcare /utorie.
condi\ia de a carei indeplinire depinde na?terea drepturilor subiective
civile ?i a obliga\ii!or corelative {art. 1400 C.civ.);
m spre exempfu: !ti vand garsonlera mea, daca voi fi transferat Jn alta localitate;

vanzarea pe lncercate; care se lncheie sub condltia suspensiv3 ca, ln urma

lncercc3rii, bunul sa corespunda criteriilor stabilite la lnchelerea contractului ori, In
lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale [art. 1681 alin. {li Cciv,];
vanzarea bunu!ui cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau
conventional, care se poate face catre un terl; numai sub conditia suspensiva a
neexercitarii dreptului de preemp\iune de catre preemptor (art. 1731 C.civ.);
bunu!ui a1tuia etc.
I - condi\ia a direi !ndeplinire depinde desfiin\area drepturilor subiective civile ~i a
I corelative
 ACTUL JURiDiC CJV!L. CONTR/'.\CTUl JZVOR fJE OBUGAj!! 9'7

ill de lti vand autoturismul rneu, dar, daca rna v;noii nrr1,~u;tt;;a'1~n:;-~;:,:;;;1,:;;,;; ~;;;5-:
1-J anu!u!,. v3nzarea se vanzarea cu de r<lo:cum11arate
c21re este o vanz;::11·0 af2ctat8 de condit·a rezo1utork~ care vilnzatorul
dreptul de a r.3sc1-u11p8r.a burn1I sau transmis cump3r8toruful [art. 1758
a1in. (1) C.civ,];
- cond}tla se prezun1ii a fi rezolutorie orl de cate ori <n..4P'""

8.2.22. Condi"tie cazuala, conditie

~
mixtti 't'ci conditie
.;
potestativti
Criteriu!
de c~asifitare
realizarea evenimentului depinde de hazard (de 1ntamplilre) sau exclusiv de
unui tert, deci vointa partii sau a p5rtilor actului juridic nu are vreun ro! 1n lmplinirea
condltiei;
in de exemp/U.' ltl vand schiurile mele, daca pi3n3 la Cliciun nu va ninge; In materla

donatiel, ,,contractul poate sa prevada lntoarcerea bunurilor d.3ruite, fie pentru

cazu1 c8nd donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul c2ind at8t dona-
tarui, cat >i descendenJii sai ar predeceda donalorului" [art 1016 alin. (1) Cciv.J;
11'1 except.§nd cazurile '!n care lncheierea actului juridic cu lnc.ilcarea dreptvlui de

preemptiune se sanctioneaza expres cu nulltatea absolut~ sau relatlva, vflnzarea

bunu!ui cu prlvire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional
catre o altEJ persoana dec3t preemptorul este, potrivit art. 1731 C.civ., o vBnzare
sub conditia suspensiv"ii a neexercitarll dreptului de preemptlune de catre pre-
emptor, iar o asemenea conditie poate fi asimi1ata condftiei cazuale, avand -;n
vedere ca realizarea condltiei nu depfnde de vointa vreuneia dlntre partile actulul

- realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;i, cat ~i de voin\a

mbrtB unei persoane determinate;
P. spre exemplu: ma oblig sa 1ti vand garsoniera mea, daca p3ni3 la sf3rlitul anuiui

voi cu X,
realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;L
Conditia puril
- condi\ia a carei realizare depinde exclusiv de voin\a uneia dintre pari;i;
"exernple: iti viind autoturismu! 1neu. daca vreau; lti donez autoturismu! n1eu;
daca vei dorl sa 11 prirne~tL
Conditia po1:esl:ativa
- conditia a carei rea!izare depinde at3t de vofnta uneia dintre p'3rti, cat ;;i de un ele~
ment exterior aceste!a {fapt exterior sau voin~a unei persoane nedeterminate);
11 de exempfu.' !ti v@.nd aceasta casa, daca te vei ca-satori.

lmnon:<111ta ciasificarii
- obliga\ia asumata sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea ce!ui care se
 ->
98 ACllJL ~UR1D!C (J\ll!, C()!\!TBJl.CTUL- !ZVOR DE OBLIG,Ji,,T!I

·· · ·- -r= ;;bii;~~;j;;···asurnuta sub conditle {suspensiv8 sau rezolutorie) pur potestDtiva din
part:ea cred1toruiui este valabil3;
ob!igatia asumata sub condltle rezolutorfe pur din partea dei:frl:orulu1
este valabila, deoarece exista inten\ia de a se obliga, dar debitorul >i-a rezervat drep--
tuisa puna obligatlei atunci cand va dorli
obliga1;ia asumata sub condi\ie (suspensiva sau rewlutorie) potestativa simplil este
chiar daca de debitorului.

8.2.2.3, Condifie pozitiva §i condifie negativi'i

. cum const<l fn reaHzarea sau ne:realizareo evenimentu!ui, conditla se clasifica
In condi\ie pozitiva ,; condi\ie negativa.
I
,-~~ ..-------- - ----.. -~--.. ~-------------

afecteaza existen\a drepturilor subiective civile ~i a obligatii!or corelative ,

I printr.. w1 eveniment ce urmeaza sa
se \ndeplineasca, mai exact, daca este formulata ·
I in sens afirmativ;
a de exempfu, !ti vand autoturismui n1eu, daca voi fi transferat In provlncle.

I lmoortanta
I- ctaca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa
aiba loc intr-un anumit termen ~; acest
termen a expirat fara ca evenimentul sa Ii avut loc, condi\ia pozitiva se socote~te
neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, condi\ia pozitiva se socote~te
neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce
1404 alin,
No~iune: consta lntr-un eveniment care urmeaza s3 nu se produca, mai exact,
cand este fonnulata in sens negativ;
00 spre exemplu, Tti v;§nd apartamentul meu, daca in termen de doi ani nu n1! se va

na>te un copiL
lmportan~a
: -dac.3 s-a prevazut ca eveni1nentul nu trebuie sa aib3 loc fntr-un anumit termen, con-
di\ia negativa se socote~te 1ndeplinita daca termenul a expirat filra ca evenimer.tul sa
se fi produs sau chiar rnal lnainte de implinirea termenului daca este sigur ca eveni~
mentul nu se va produce [art. 1404 alin. (3) teza I C.civ.];
--- daca nu s-a preva-zut vreun termen, condi!ia negativc3 este indeplinlt21 numai atunci
dnd este sigur ca evenimentul nu se va mai produce [art 1404 alin, (3) teza a II-a

condi\iei se apreciaza dupa criteriile stabilite de par\i sau pe

este probabil sale Ii avut in vedere dupa imprejurari [art 1404 alin. (1)
- partea interesata poate cere oricand instan\ei sa constate 1ndeplinirea sau ne1nde-
plinirea conditiei [art 1404 alin, (4) Cciv.];
~ con<litia opereaz;) de drept, interventia instantel !irnitandu-se doar la a constata
tndeplin!rea ori nelndeplinirea conditiei;
2
actiunea prln care se solicit@ instantel constatarea lndepllniri! sau nelndeplinirii
condltiel [art 1404 alin. (4) C.civ.] este, precum orice actlune In constatare 1 im-
 ACTUlJURlD!C CIVIL CONTRf,CTUL--IZVOR DE OBUGATil 99

r-·- condit!a SI? Tndepllnit§ daca ob!Jgat sub a

reaiizarea el 1405 al in-
"''de exen1pJu, m.J oblig sa fti un d'2 '.:.> z!le !o Predeal ;Jaci.l vel 1Ll8 nota
10 la examenu! de drept civil, iu-r apoi te in1pledic sa te la exam12rvJl
respectiv; conditla se va t_.0nsidera lndepilnit3, dee\ va trebui
- condltla se considera nelndeplinfta daca partea int(:~resatii de irnJe1Jlir>irc!a
determ\nit, cu rea-credlnta, realizarea even!mentulul 1405 alin. {2}
de exernpiu, te obligi sa 1·m1 plate.;;ti un se.jur d€' 5 zi!e ia Carcassonne daca nu 11el
!;a

promova examenul de drept civil, lar, la insistentele mele, profesorul lti dtl nota 4,
de:;;;! lucrarea era de trecere; conditia se va considera netndep!inittl, deci nu v,;.i
trebui sa Im! plate$ti costul sejurului;
partea In al carei interes exc!usiv a fost stipulatii conditia este iiberil sa renunte
unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s·a indeplinit; in acest caz obiiga\ia se
translormii din obliga\ie alectatii de rnodalitiiti in obliga\ie simplil (art. 1406 C.civ.);
% indiferent daca este pozitiva sau negativ3t realizare,:; sau nerea!izarea conditiei
trebuie fie

8.2.2.4. Condifie posibila ~i condi[ie imposibi/il

evenirnent care poate avea loc, fie sub aspect material, fie sub aspect

juridic;
- este considerata nescrisa;
- va atrage nulitatea obsolutii a actului juridic atund cand constituie 1nsa'?i cauza
acestuia (art. 1402 C.civ.);
111 conditia imposibHa desfilnteaza actuf juridic clvil numai atunci c3nd este vorba de

o condi~ie .suspensivi);
ij) 'in schimb, daca este o cond'1tie rezofutorie, ea nu rlesflfnteaza actu! juridic, cl,
flind conslderat8 nescrisa, actu! juridic se va socoti ca neflind afectat de aceasta
modalitate;
conditia imposibila nu reprezinta totu~i o veritabil2 conditie ca modalitate a
lil

actu!ui juridic, deoarece ace<'lsta din urma este un eveniment viitor ~i nesigur ca
nereaHzarea este

8.2.2.5. Condi{ie licitii ;;i moralii. ?i conditie ilicitii sau imorala

······ 1Nofiune;·~veniment a carui indeplinire respecta atat moravuri 1 cat ;;l dispo-

ace.a condl~ie ce contravine legi'i sau bunelor rnora-vuri;

- este considerata nescris.3;
- va atrage nulitatea absolutii a actului juridic atunci cand constituie insil~i cauza
acestuia (art. 1402 C.civ.);
m conditia i!icita sau lmoral.3 desfiinteaza actul juridic civil numai atuncl cand este
0
100 /3,CTUL JURIDIC Cl\/lL CONTRl\CTUL ~ 1ZVOR DE OBL!GAJl!

"'In schirnb, d:ac3 este o condi~ie rezo!utorie, -ea nu desfilnteaza actu! ci.
fiind cons1derat3 ne:scrisa, ac.tu! juridic se va socoti ca nefiind afectat de aceasta
rnodalitate.

82.3.I. Aspecte generale

- efectele condi~iei sunt guvernate de doua reguli:
1. condi\ia afecteaza 1nsil5i existen\a drepturilor subiective civile :;i a obliga\iilor civile
corelative (eficacitatea sau desfiin\area - art 1399 Cciv.);
2. efectele condi\iei se produc, 1·n principiu, retroactiv {ex tune), in sensul dl momentul
de la care sau pana la care se produc nu este acela al indeplinirii sau neindeplinirii
condi\iei, ci rnomentul incheierii actului juridic civil sub condi\ie, ,,daca din voin\a par-
tilor, natura contractului ori dispozi\iile Jegale nu rezulta contrariul" (art. 1407 C.civ.);
i:.i rezulta ca aceasta dispozitle nu are- caracter Jmperativ, a~a lncat p3rtile ar putea

deroga, prin vointa lor, de la aceasta regul8, prevazand In mod expres ca efectele
conditiei se vor produce din momentul fndepllnlrii sou al nelndeplinlrii eveni~
mentulul.

8.2.3.2. Efectele condifiei suspensive

Pendente lllOliune: actul juridic Inca nu >i-a produs efectele, existenta (eficacitatea)
conditione a obliga\iiior corelative fiind sub semnul incertitudinii.
Efecte
- creditorul nu poate cere executarea obliga\iei (plata);
- debitorul nu datoreaza nimic, iar dacil totu';i plate<;te, el poate cere restituirea pla\ii
ca fiind nedatorata (art 1343 teza a II-a Cciv.);
- obliga\ia nu se poate stinge prin compensa\ie, deoarece nu se stinge nici prin plata;
-prescrip\ia extinctiva nu incepe sa curga [art. 2524 alin. (3) C.civ.j;
-in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translativ;
- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirli fortuite a bunului individual
determinat, care face obiectui obliga\iei de a cla, va Ii suportat de debitorul obliga\iei
de predare [art. i274 aiin. (1) Cciv.j, adica de instrainiitor;
a de exemplu, In cazu! unui contract de vanzare lnchelat sub conditle suspensiva,
daca lucrul piere fortuit, iar ulterior se lndepline~te conditia suspensiva, riscu! va fi
suportat <le catre vilnzator, care este debitorul ob!iga\iei de a preda iucrul la inde-
plin!rea conditiei1 deci cumparatorul nu rnai este tinut de obliga~ia de a pl<hti
pretu!};
- creditorul poate, totu~i, sa facii acte de conservare a dreptului sau (art. 1409 Cdv.);
- dobanditorul sub condi!ie suspensiva al unui drept real irnobiliar ii poate 1nscrie
provizoriu in cartea funciara (art. 898 Cciv.); dad\ lnsa nu se dovede~te indeplinirea
condi\iei suspensive in termen de 5 ani de la inscriere, atunci dreptul afectat de
se va radia din oficiu 912 alin.
 ACTULJUHIDIC CIVIL. CONTfVICTUL ILVOf1 DE OBUGATll 101

- rreditorul poJte sa soiicite $l s.3 obtina 1poteca, fide·

iuslune);
creditorui poate sa prin acte inter vivos sau prin :acte rnortis causa dreptu!
1

sau co~ditional, acesta trans:mit:andu-se catre dobanditor a;;a cum se g!J:se1te

1408 alin. (1)
nu ca drept pur ~I in ca1ul prelu5rii unei ob!igatii afectate de vor fi
aplicabile reguii!e dln rnateria preluarli datoriei µrev.3zute df~ arL 1599-1608 C.civ.
1408 alin. (2) C.civ.];
@ excepfie: potrlvlt art. 1071 lit. e) orice legat d2vine caduc atunci c3nd lega-
tarul decedeaza inalntea !mplin!rii condi~iei suspensive ce afecteaza iegatul, daca
aceasta avea un caracter
Eveniente Noiiune: condit1a s-a este considerat, retroactiv, ca a fost pur :;i
simplu, neafectat de modalitatea conditiei.
, Efecte
' - plata efectuata pendente conditione, de.:Ji era nedatorata §i se putea cere restitui-
rea? este vafidata prin !ndeplinirea conditiei ~i nu mal poate fi restltuita;
- transmisiunile de drepturi consimtite pendente conditione de ditre tituiarul drep.
, tului conditional sunt consolidate [art. 1407 alin. (3) teza a II-a Cciv.].
Exceptii de la caracterul retroactiv al efectelor condi~iei suspensive
1. prescrip\ia extinctiva incepe sa curga numai de la data 1ndeplinirii condi\iei
[art. 2524 alin. (3i C.civ.];
2. 1n lipsii de stipulatie sau prevedere legaia contrara, fructele culese ori incasate de
eel care a 1nstrainat bu nu I raman ale sale, de;;i dreptul sau dispare cu efect retroactiv,
a;;a 1ncat dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii condi\iei
(art. 1410 C.civ.);
3. actele de administrare facute de eel care a 1nstrainat ina!nte de indeplinirea con· .
' dTei ramiln valablle. de;;i, ca efect al indeplinirii condl\iei suspensive, se considera ca I
u_ a mai fost proprie_tarul bunului din momentul 1nc~eierli actuluijuridic___.._~
\lune: condi\ia nus-a realizat ;;I, deci, dreptul ;;i obliga\la corelativa se considera ca '
z:onditione ! nu au exlstat nic!odata. ,
Efecte
-toate prestatiile efectuate trebuie restituite;
-garantlile constltuite se desfiinteaz.3;
- toate drepturile constituite de ditre debitor se consolideaza;
a spre exernplu, daca pendente conditione vanz8torul a constltult In favoarea unul

tert o ipoteca asupra imobilului vandut sub conditie suspens!va, aceasta lpoteca se
consolideaz.3.

8.2.3.3. Efectele condifiei rezolutorii

Pendente l\lo~ll.me: pilna la realizarea conditiei, actui juridic se comportil ca un act pur ,; sm»utu.
r-0nditione Efecte
trebuie sa l)i execute obligatia asurnata, iar creditorul poate sa solicite
102 ACTULJURID!C CIVIL CONTR/,CTUL IZVOR DE OBUGATli

~ dreptutdobilhdit sub condltie rezoiutorie poate fl transrnis acte inter vivos sau i
acte mortis causa va fi dobandit tot sub rezo!utorle. '
Evenfenie Norn"""' conditia rezo!utorie s-a lndeplinit actul se desfiinteaz.3 cu efect
1

a:mditiom: caz In care se considera cil actu! nu a existat rdciodat5,

Efecte
oarti!e tfebuie sa i;;l restituie prestatiile efectuate 1407 a!ln. {4) C,civ,J, adic5
dobanditorul trebuie sa restituie bunul, iar eel care I-a instrainat trebuie sa restituie
pretul;
- daca pendente conditione dobanditorul a constituit anumite drepturi cu privire la
bun, acestea se desflin1eaza retroactiv ~i, lnvers, drepturile constltulte de eel care a
lnstr3inat se consolideazi'l,
Exceptli de la caracterul retroactiv al efectelor ci:mditiel rezolutorii
1. actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman
valabile;
2. in lipsa de stipula\ie sau prevedere lega!a contrara, fructele cuiese sau fncasate de
dobanditorul sub condi\ie rezolutorie ramiin 1n proprietatea sa (art. 1410 Cciv.); .
3.1n actele ju rid ice cu executare continua sau succesiva, in lipsa unei stipula\ii contra· j

"' """''. '"" °'" """ '°"'''" '""''°" "

, aim. (2) C.c1v.]. ocod"' "om•' '""co """ I•rt. "'"' I
j No\iune: condit-ia-re_z_o_li_1t(;~;e nu. s-a 1ndepl1nit, iar actul juri.dic ;e consolideaza d~ff-
conditione 1 nitiv.
I

II~~
- actul este socotit Inca de la na5terea sa ca pur ~i simplu; I
. - in cazul dreptului afectat de o condi\ie rezolutorie inscris in cartea funciara, condi\ia I
rezoiutorie va fi radiata din oficiu daca timp de 10 ani de la inscriere nu s-a cerut i
-~ierea
\ d_i:~ptulu_i inscris sut;i__c> asemenc;a condi\ie [art. 912 alin. (2) Cciv.]. I
8.2.4. Comparafie fotre tennen !fi condifie

Oeosebiri
- termenul este 1ntotdeauna un eveniment sigur - conditia presupune, Jntotdeauna, un eveniment
ca realizare, chiar daca este incert; nesigur ca realizare;
- termenul afecteaza executarea obliga\iilor ?i - conditia prive~te eficacitatea actului juridic con-
i exercitarea drepturilor; di~ional;
- termenul nu produce niciodata efecte retro- - conditia produce, 1n principiu, efecte retroactive.
active,
Asemanar;
- atilt termenul, cat !Ii condi\ia sunt modalitati ale actului juridic civil;
un eveniment viitor.
 l\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRAC:TUL IZVOR DE OBUGAJI! 103

modalitate specifica liberalitii;tlor, care consta tntr-o obligatie de a a face sau a

de ci3tre

8.3.2. Clasifit:are

san.::ina 1n favour-ea - de exemplu, !ntr~un contract de Gonatie, do-

natoru! ii impune donatarului obligatia de a-i plilti o datorie a sa fata de un tert;
bene-fic:iaruh-<i 2. sarcina in favoarea - de exemplt!, intr-un contract de donatie, dona··
sartinii toru! impune donatarului sa fo!oseasca suma de bani donata In scopul efectuar\1 unei
lucrari de speclalitate;
3. sarc:lna in favoarea unuj - de exemplu, se las.a prin testament o casa unei per-
soane1 cu t·ndatorirea !egataru!ui de a plat o renta viagera sotiei supravie~ultoare a

- clasificarea prezintil interes datorita regimului juridic diferit al trei feluri de

clasificarn sarclna, astfel:
1. numai printr-o donatie se poate lnstitui o sarcina In favoarea dispunatorului {dona-
torulul) ce urmeaza a Ii prestati\ 1n timpul vie\ii acestuia, gratificatui neputand fi obli-
gat prin testament sa execute o indatorire a testatorului in timpul vie\il acestuia,
deoarece, pe de o parte, efectele testamentului se produc numai dupa moartea
testatorulul, iar, pe de alta parte, In caz contrar, ar fi vorba, practic, de un pact asupra
unei succesiuni viitoare, expres prohibit de art. 956 C.civ. (este 1nsa valabila dauza
testarnentara prin care se instituie o sarcina 1n interesul testatorului, daca sarcina
urmeaza a fi executata de catre legatar dupa deschiderea succesiunii, spre exemp/u,
sarcina consta Jn suportarea1 de c3tre legatar, a cheltuielilor ocazionate de in1nor-
m3ntarea testatorului};
2. sarclna poate influenta natura actu!ui juridic, in sensul ca, atunci c@nd consta intr-o
obligatie care- egaleaza sau intrece valoarea emolumentu!ul "donatiei'1 1 actul juridic
nu ma! este cu titlu gratuit1 ci devine un act juridic cu titlu oneros, cu toate conse-
cintele ce decurg dintr-o astfel de calificare juridlca;
3. donatorul va rlispunde pentru viciile ascunse asemenea vanziitorului, In llmita
valorii sarcinllor [art. 1019 alin. (3) C.civ.];
4. sarcina In favoarea unui tert este o forma de manifestare a stipula\iei pentru altul,
iar nu a simulatfei p-rin interpunere de persoane, ceea ce !nseamna, printre altele, ca
tertul beneficiar va avea dreptu! de a cere executarea obligat!ei, lar nu $i posib!litatea
de a so!lcita revocarea actului pentru neindep!inirea sarcinii, deoarece nu este parte
!n contractul lnchelat 1ntre stipulant $i promltent [art. 1027 alin. (2) $1 art. 1284

-;/J

::::iJ

l:
104 ACTUUURiDIC CIVIL CONTRACTUL IZVOR DE OBUGATll

i - donatarul este \inut sa sarcina nur11ai In limita valoril bunuhJi

' actualizata la data la care sarcina trebuia 1ndeplinita \art. 1028 C.civ.);
- 1n cazu! 1-n care, dupa !richeierea donatlei, din cauza unor situa\H imprevlziblle
neimputabiie beneficiarului, executare~ sardni!or (sau lndeplinlrea conditiilor} care
afecteazti contractul a deven!t extrern de difici!Zt ori exceslv de oneroas;'S, donatarul
poate cere revlzuirea sarclnilor (sau a conditiilor) (art 1006 C.civ.);
- In caz de neexecutare, sarc:ina nu afecteaza valabilitatea actu!ui, ci doar eficacitatea
acestula;
san<:;iunea, In caz de neexecutare a sarcinli, const.3 1 In principiu, In revocarea libera-
litiltii prin care a lost instituita;
- daca donatarul nu indepline!;te sarcina la care s-a obllgat, donatorul sau succesorii
sai in drepturi (atat mo,tenitorii donatorului, cat ~i creditorii acestuia, pe calea
aciiunil oblice) pat salicita fie executarea sarcinii, fie revocarea dona\iei [art 1027
alin. (1) Cciv.]; in cazul in care sarcina a fast stipulata 'in favoarea unui tert, acesta
poate cere numai eJ<ecutarea sarcinii [art. 1027 al in, (2) Cciv.];
111
dreptu! la aei;iunea prin care se solicita executarea sarcinli sau revocarea donatiei
se prescrie 'in terrr1en de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata
[art. 1027 alin. (3) Cciv.j;
cand dona\ia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in
patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, sub
rezerva dispozi\iilor art. 1648 Cdv. (art. 1029 C.civ.);
- !n cazul legatului, revocarea judeciltoreasdi poate Ii ceruta 1n cazul ne!ndeplinirii,
Iara justificare, a sarcinii instituite de testator; nelndeplinirea fortuita a sarcinii poate
atrage revocarea numai dadi, potrivit voin\ei testatorului, eficacitatea legatulul este
condi\ionata de executarea sarcinii [art.1069 alin, (1) Cciv.];
w dreptul la ae1;iunea fn revocarea judecatoreasca a legatulul se prescrie In termen ,i

de un an de la data la care sarcina trebuia executata (art. 1070 Cciv.);

- revocarea pentru neexecutarea sarcinii trebuie dispusa de instan\a, ea neoperand
de plin drept (art 1027 !?i art. 1069 C.civ.); se admite insii ca piirlile pot stipula !n
contractul de dona!ie, In mod valabil, un pact comisoriu expres, prevazand revocarea
neexecutarii sarcinii,

8.3.4. Comparatie conditie ;;i sarcinii

Deos.ebh·i
- condi\ia poate afecta, in principiu, orice act ju-
ridic civil 1 fie cu titlu oneros 1 fie cu tit!u gratuit;
- conditia afecteaza existen;a efectelor actului sarcina alecteaza eficacitatea actului juridic;
 ACTUL J'..JRIDK CIVIL CONTRACTUL ··· ll.VOR DE OBLIGATI! 105

pentru neexecutarea sarcfnli

tei limit.3ndu-se doar !a a constata ·1nrienlinlr0c dispusa de instant3, ea neoper.3nd
ori nelY1depiinirea conditiei 1404 1027 ,; art. 1069 C.dv.);
C.civ.);
- prin ex!stenta unei concHtii 1 chiar daca ar fi po- - san::lna stabile~te obligatii pentru µutin- i
testativ-5 din partea gratificatului, nu se cret:'."l;JZ3 du·-sc exercita actiunea In executarea sarcini1; '
nicio obligatie in sarcina neput8nd fl
angajat3 raspunderea sa;
- aqlunea prln care se soiicita instantei consta- ,~ actiunea prin ccHe se solicita executarea sarcinH
tarea lndeplinirii sau neindeplinirii condi\iei este sau revocarea donatiei pentru neexecutarea ei este
o actiune l'n constatare }i" prin urmare, este im- o actiune in realizare, prescriptibil<3 In termen de 3
prescriptibila extinctiv ( precum orice aej:iune 1n I ani de la data la care_ sarcina trebuia executata
constatare) [art. 1404 alin. (4) C.civ.]. ., [art. 1027 alin. (3) C.civ.j; ac\iunea in revocarea le-
gatuluf pentru neexecutarea sarcinii se prescrie ln
I . termer. de un an de la data la care sarcina trebuia
I
-·- executat.a Jart. 1070 C.civ.). ---· _
Asemanari
- atilt revocarea pentru neexecutarea sarcinii, cat ji desfiintarea actului juridic pentru 1ndeplinirea sau,
dupa caz, nelndeplinirea condi\iei produc, ir. principiu, efecte retroactiv;
- excep\iile de la retroactivitate sunt, de regula, acelea~i;
- este posibil~ revizuirea atat a sarcinilor, cat,; ~~.iiiilor care afecteaza lib.erallta\ile (a_r!J:(J06 C:'.'iv.)_j

IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC

1. Consideratii generale privind efectele actului juridic

1.1. Nofiunea de efecte ale actului juridic

subiective civile ~i obligatiile dvile carora actul juridic le da na,tere,
le le
- continutul raportului juridic clvii constltuie, 1-n ace/:a~l timp, efectele actu!ul jurldic
civil care a ace!

1.2. De•terminarea efectefor actului juridic

't•hili,rP~ sau fixarea drepturilor subiective clvile gi a obliga!iilor corelative generate,

sau stinse de actul dvil.
Necesitatea rrn1tirrnt11I actului juridic poate include clauze neclare, a nP<:orisemr>arii
detennin<lrH de vointa intr·un inscris, gre>ita exprimare a partilor la incheierea actului juri-
efectelor cuvinte conciziunea termenilor etc.
Proba actulul juridic civil
determinarea reprezinta faza prealabila, dar obligatorie, pentru stabilirea efecteior actului juridic

"'-'\

i
•!!!LL__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .... --·-
106 .i\CTULJURIDIC CIVIL CONTRACTUL-IZVOR DE OBUGATll

~ daca nu se dovcidt:§te existenta rnanifest3ril de volnta a partii ori a p8rtilor, nu se

I ;;u:tuh;i ! mai pune problema stabil!rii efecte!or actului;
, - aceastf.i faza presupune apHcarea regufilor privind de prob3 reglementate
de lege;
·- odata dovedita existen\a actu!ui juridic, se poate trece la a doua daca este
aceea a intf.Jrpretarii clauze!or actu!uL

- interpretarea poate avea ca finalitate fie caifficarea actufut fie 13rnurirea intelesului
unor clauze, fie atilt calificarea actului, cat ~i stabilirea intelesului ciauzelor;
- art.1266-1269 C.civ. ~i art. 1272 C.civ. stabilesc anumite reguli referitoare la inter·
pretarea contractelor; in baza art. 1325 C.civ., aceste reguli se aplica ~i in cazul inter-
pret3rii actelor juriclice civile unilaterale, cu exceptia celor care, prin ipotezi:i, presu~
pun un act juridic bilateral sau plurilateral;
- reguli de interpretare stabilite, cu caracter supletiv, de Codu! civil:
a) actul juridic se interpreteaza dupa voin\a concordanta a par\ilor. iar nu dupa sen-
sul literal al termenilor, la stabilirea voin\ei concordante a pafiilor \inandu-se sea-
ma, 1ntre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de pafi;i, de practici!e
statornicite intre acestea ?i de comportamentul ulterior 1ncheierii contractului
(art. 1266 C.civ.);
b) clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretliri sistematice, deci se inter-
preteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia 1n\elesul ce rezulta din ansamblul
actului (art.1267 C.civ.);
c) dauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriVe$te eel mai bine naturii
<;i obiectului actului juridic [art. 1268 alin. (1) C.civ.];
d) clauzele indoielnice se interpreteaza \inand seama, intre alteie, de natura actului
juridic, de imprejurarile in care a fast 1ncheiat, de interpretarea data anterior de
par\i, de sensul atribuit in general clauzelor ,1 expresiilor in domeniu ,; de uzante
[art. 1268 alin. (2) C.civ.];
e) daca o clauza este susceptibila de a primi doua in\elesuri, ea se interpreteaza In
sensu! !n care poate produce efecte iar nu In sensul In care nu ar produce vreun
1

elect [art. 1268 alin. {3) C.civ.];

f) oric:lt de generali ar fi termenii 1ntrebuin\a\i, actul juridic nu cuprinde decat lucrul
asupra caruia par\iie ?i-au propus a contracta 1268 alin. (4) C.civ.];
g) dauzele destinate sa exemplifice sau sa in!ature orice \ndoiala asupra aplicarii
actuiui juridic la un caz particular nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au
fast expres prevazute [art. 1268 alin. (5) C.civ.];
h) data, dupa aplicarea regulilor de interpretare, actul JUridic ramane neclar, acesta i
I
se interpreteaza in favoarea celui care se oblig<ll, cu excep1ia stipulatHlor lnscrise In \
contractele de adeziune, care se interpreteaza impotriva celui care le-a propus !
(art. 1269 C.civ.); [
i) actul juridic valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar ~i 1
I la toate urmarile pe care practicile statornicite intre par\i, uzan\ele, legea sau I
J
I echitatea le dal) actului, dupa n_atura lui [art. 1272 alin. (1) C.civ.];
 107

j) dauzele obi?r-:uite !ntr-un nu sunt stiptJ\atc ;,,

expres [art 1272 alln. {2] C,civ,};
"' pentru anurnite acte exist3 -Ji unele specJale de spre
exemplu, In cazul testarnentulul, elementele extrinseci lnscrisului testarnent3r pot
ff folosite numai in f'n3stira -,-n care se pe eel<: !ntrinseci 1039 alh1. {2}
C.cfv,l, lar 7n sltuatia llJ care legatu! este rn favoarea creditorufui, nu se a fi
1039 alin.
- - ~-------_]

- acele reguli de drept civil care arata modul 'In care se produc efectele actului
civil, respectlv curr1 1 In ce condltll Ji fata de cine s.e produc
- prindpille efectelor actulul juridic civil sunt consacrate iegislativ ~i sun! aplica!Jile

Enurnerare
- actul juridic valabil 1ncheiat are putere de 1ntre partile contractante ['In cazul
contractelor - art.1270 alin. (1) C.civ.] sau fatii de partea care I-a facut (1n cazul
actelor juridice unilaterale);
2. irevocabllitatea;
- pentru contracte - contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul parliior
ori din cauze autorizate de lege [art. 1270 alin. (2) C.civ.);
- pentru actele juridice unilateraie - rezulta implicit din aceea ca
legea mentioneaza
expres situa\iile in care actul juridic unilateral este revocabil, ceea ce lnseamna ca, Jn
celelalte cazuri, actul juridic unilateral este irevocabil (pentru unele acte juridice uni- I
laterale, irevocabi\itatea este consacrata in mod expres; de exemplu, art. 1191 1
, C.civ. pentru oferta cu termen);
13. princlpiul relativitatif; 1
,
- contractul produce efecte numai intre piirti, daca prin lege nu se prevede altfe/ I
[art.1_2,!lO ali11. {1) C.civ.]. ,...~~--~-,~-·--·-'-,~-.. ,,_...~

2.

2.1.

2.1.1. Nof:iune
- regula de drept potrivit.carei~ actul juridic civil legal inche1at se i':'pune plir\ilor (1n ,
cazul contractelor) sau par\H (in cazul actelor .1und1ce un1lacerale) mtocma1 legea c;,
'. [art. 1270 alin. (1) C.civ,). ,
1

Predzi'iri r: parJile sunt \i~ute sa i>i execute obfigatiil~.

chiar daca executarea lo;-a deve~lt
m;,-41
j oneroasii, fie datoritii cre~terii
costurllor executiirii propriei obligatii, fie datorita
; sci.iderii valorii contrapresta\iei [art 1271 alin. (1) C.civ.]; 1

\ - actul juridic civil legal 1ncheiat are forJii obligatorie nu numai pentru pilt1ile aces- :
I tuia,_ci ,; pentru organuJde,jurisdic\ie 1nvesti! cu solutionar_ea unui litigiudecurgand I
'(03 ACTUL JURIDIC CIVIL COf\ffRACrLJL- IZVOR DE OBLIGAJll

dintr-un astfel de act, deci instanta este obHgata s8: as!gure L::xecutarea actului
iegal fncheiat, ~in8nd seama, in clauzelor lul, de vointa piirtilor;
w spre ex<::rnpfu, dac2 parti!e au }.)revazut o clauza penata (adlcZ au deterrninat
encticinet echlvalentul prejudiciulul suferit de creditor ca urmare a neexecut8ril ori
executarH cu fntiirziere sa.u necorespunz3toare a ob1igatiei asumate de c8tre debi-
tor}.. lnstanta nu poate nicl sa suprime; nici sa reduca, nic\ sa majoreze cuantumu1
dauzei penale (art 1541 C.dv. perrnite lnstan~ei sa
mic)oreze cuantumul acesteia
numaf atunci c2nd obligatia principala a fost executata In parte ;)i aceasta
executare a profitat creditorulul sau c3nd penalitatea este v&idit excesiva fata de
prejudiciui ce putea fi prevazut de parti la lncheierea contractu!ui, pena!itatea
astfel redusa trebu!e fnsa rarnana
- pe de o parte, necesitatea asigurarii stabilita\ii ~i sigurantei raporturilor juridice ge-
nerate de actele juridlce civile, lar, pe de alta parte, imperativul moral al respectarii
cuvantului dat; de osemenea 1 actele juridice sunt utile ~i chiar necesare dezvottarii
de aceea trebuie executate.

2.1.2.1. Consid.erafii generale

ln care efectele actelor juridice nu se mal produc a~a cum au prevazut
tile la [ncheierea lor, ci independent de vointa partii sau a partilor, dupa caz, aceste i
f1ind mai intinse sau mai restranse decat cele '
fnumerare cazuri de restrangere a for\ei obligatorii;
2. cazuri de extindere a for;ei obligatorii;
3. prevederea de catre lege a posibilita\ii modificarii unilaterale a contractului;
4. revizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului
(impreviziunea - art. 1271 C,clv.};
5~ revizuirea sarcinHorl·n rnateria 1006-1008

2.1.2.2. Cazuri de restrangere a forfei obligatorii

- situa\iile prevazute in mod expres de lege, ·in care contractul l~i 1nceteaza et,,ct•21e
inainte de din cauza unui element al sau.
- incetarea de drept a contractuiui de loca\lune din cauza pieirii totale sau
derabile a lucrului !art. 1818 alin. (1) C.civ.];
- incetarea de drept a contractului de loca\iune ca urmare a desfiin\ilril dreptului
permltea locatorului sa asigure folosin\a bunului inchlriat [art. 1819 aiin. (1) C.civ.], cu
excep\ia cazului fn cire locatarul a fost de buna-credin\a la data fncheierii loc31iunii,
contractul urmand a produce efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de
un an de la data desfiin\arii titluiul locatorului [art. 1819 alin. (2) C.civ.J;
1ncetarea contractului de lnchiriere a locuin\ei fn termen de 30 de zile de la data
1834 alin.
 109

1ncetaref:l contractuiu1 de socletate din cauzc, onurnitor cauze Pf''11azu1:ede art. 1937
art 1938
-- Jncetarea contractului rnandat dln cauza
mandantului ori a mandatarulul [art 2030 !lt. c) C.civ.];
ob•liganoa c.omm1;it<:ru.iuL de cdtre la restituirl:lti lucrului inainte de
rarea termenului de pfirti sau fnainte de a se fi foiosit de bun conven~
tiei, 1nsa nurnai atunci ctind cornoda:ntu! are o nevoie urgenta ~i neprevazuta de bun"
atunci cilnd comodat.arul decedeaza sau atunci cam! acesta incalca obliga\iile
(art. 2156 C.civ.);
- i'ncetarea contractului de arendare prin decesul 1 lncapacitatea sau falimentu1 aren~
da§ului (art. 1850 C.civ.);
- Yncetarea contractlJlui de antrepriza prin decesul beneficiarului, daca aceasta face
imposibila sau inutila executarea sa (art. 1870 C.civ.);
- incetarea contractului de antrepriza din cauza decesului sau incapacita\ii antrepre-
norului, neimputabiia acestuia, dad\ a fost inchelat 1n considerarea aptitudinllor per- ,
sonale ale antreprenorului [art. 1871 alin. (1) C.civ.], precum ~i 1·ncetarea altor acte
I
I
juridice intuitu personae ca urmare a mortfi p5rtii in conslderarea c5reia s-a lncheiat
actul; !
-1ncetarea contractului de !ntre~inere incheiat pe durata determinata, din cauza mor-
tii credirentierului, dadi aceasta a survenit inainte de expirarea duratel contractului
[art. 2263 alin, (1) C.civ.];
- incetarea lldeiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar dacii exista stipu!aiie contrarii
(art. 2319 C.civ.);
- desfiintarea de drept a contractului de asigurare 1n cazul 1n care, lnainte ca obligatla
asiguratorului sa 1nceapa a produce efecte, riscul asigurat s-a produs sau producerea
sa a devenit imposibila, precum '.Ii daca, dupa ce obligatia mentionata a i'nceput sa
produca efecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilii [art. 2205 alln. (1)
C.civ.];
- stabilirea, prin lege, fie a duratei contractului inferloara ceiel prevazute de parti Y-n
1

contractul aflat in curs de executare fie a altor efecte; mal restranse decat ceie prev.5-
1

zute de parti, 'in masura in care o asemenea lege ar prevedea 1n mod expres ca se
contractelor in de

2.1.2.3. Cazuri de extindere a forfei obligatorii

...-.. . . ···- . .... . - . . . .,_ . !
~
···~~- ~ -----··-------~ ~ ~.-~

I Clzuride prorogarea (prelungirea) efectelor anumitor acte juridice, prin efectul legii, peste
[ exti?Eder~ a rmenul convenit de par\i (spre exemp/u, prorogarea, d·1n 5 In 5 ani sau la alte I
: intervale de timp, a unor contracte de lnchiriere, cum a fost cazu! art. 1 din Legea 1
! nr.17/1994, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 112/1995, al art. 1 din 0.U,G . nr. 40/1999,
l O.U.G. nr. 8/2004 etc.]; 1•
-prelungirea efectelor actului juridic cu executare succeslv3 din cauza suspendiirii '
''jj I temporare a executaril acestu·1a, pe tot timpul cat dureaz.3 cauza de suspendare;
:t:;¥ j - moratoriul legal, adica acordarea, prin legej a unui termen care are ca efect amaID l
~::,~ L.f1area ~.enerala a execut~rii u11~o_bliga\ii contractual~c:tt?_.catre o anumita categor\J
::;t~

L
110 ACTlJL JURiDIC CiVIL Cf)[\'TRACTUL- IZVOH OE OBLIGAjll

de debitorf, l'n ccnslderarea unor J'mprejurarl exceptlona!e, precurn crlze eet)r.£lmice,

L conflicte miiltare etc.

2, Prevederea ciitn.: lege a fJOSibilW'i(ii modificiirii uni/aterale a contractului

Pr<±vederea dr.~ --- constituie exceptil de la principiul fof1el obllgatorii ;;;i acele situatH In care \egea af
<::Btr~::: recunoa~te unefa dintre pi:irtile actului juridic posibilitatea de a aduce modific3rf
unilaterale actului respectiv, deci de a 1nodifica qctul juridlc f§r8 a avea nevofe de
acordul cele!lalte partJ si fara ca aceasto din urm.3 sa se poata opune;
; unllatera!e a ™de exempfu, pos!bilitatBa concedentuiui de a modifica In mod unilateral contrac-
[ 1,.;.ontr0ctuh.ti tul de concesiune fncheiat In baza 0.U.G. nr. 54/2006,
~~------------~--~~---~~

2,J.25 Reziizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractual

(impreviziunea)
- presupune survenirea unor imprejuri3ri exceptionale care fac excesiv de oneroasa
executarea contractului, in raport cu care ob!iga\ia debitorului devine vadit injusta
[art. 1271 alin. (2) C.civ,];
- consecin\a a schimbarii excep\ionale a imprejurarilor avute 1n vedere de par\i la
1ncheierea contractului, se ajunge ca efectele actului juridic sa fie alte!e decal cele pe
care par\iie, in momentul incheierii actului, au in\eles sa le stabileasca ~i care sil fie
ele.
- clauza prin care paf\ile au prevazut posibilitatea revizuirii efectelor contractului in
cazul schimbiirii 1mprejurarilor avute 1n vedere 1n momentul 1ncheierii nu constltuie o
exceptie de ia principiul pacta sunt servando, ci o aplicare a principiului libertiliii con-

se aplica in materia contractelor sinalagmatrce, cu titlu oneros,

tive, cu executare succesiva;
- poate fi dispusa ~i lntr-un contract cu executare uno ictu, In masura in care !mpre-
jurarea care rupe echilibrul contractuai surJine dupa incheierea acestuia, dar inainte
de momentul la care obligatiile pariiior trebuiau executate;
- poate fi dispusa >i in cazul unor contracte unilaterale, atunci cand s-ar lmpune distri-
buirea echitabila a pierderilor care ar rezulta din cauza imprejurarii exterioare ce a
facut ca e><ecutarea obliga\iei sa
devinii e"cesiv de oneroasa pentru debitorul ei;
In materia
Conctitii Ccmdilli de fond [art 1271 alin, iit. a)-c) C.civ.]
1. schimbarea imprejurarilor avute in vedere de piirti la incheierea contractului a
intervenit du pa acest moment;
2, schimbarea frnprejur8rilor 1 precum li Tntfnderea acesteia nu au fost 1f nicf nu
puteau fi avute !n vedere de catre debitor, in mod rezonabli, In momentul incheleril
contractului;
3. debitorul nu asumat riscul schimbarii imprejurarilor ~i nici nu putea fi In mod
considerat dl fi asumat aces\
 1~CTULJUHIDIC CIVIL CONTRACTUL ,, iZVOR DE OBUGATll 111

r··4. dezechi!ibrul -~~tt:: ..datorat une\ sch·i·1nb~~1·-,~';;';;:~.~'·pj;,;;';~',:;;1;,":;;a ;;,~pr ·~·--,I

CG!1tructu2\
r8rllor avute In vedere de p3rt,:f In rnornentu! lncheJeril contractu~ui;
5; dezechHibrul a fa cut excesiv de oneroas8 executatea contractului pentru eel care o
lnvoca.

debitorul trebuie sa lntr-un termen rezonabil §1 cu nego-

cierea adapti'.irii rezonabile ;;i echitabile a contractului;
. !!I in cazul nerespectdrii acestei proceduri prealabiler cererea poate fl respinsZ ca

iriadmisibila, Jnsa neparcurgerea procedurn poate fi invocata nurnai de ci:'itre .

I prin 1ntampinare, sub sanc\iunea decaderii, conform art 193 alin. (1) 71 (2) j

uu I
I
a} ad~~~~~:f~;::~~~~ caz in care instan~a va~t:blli
modul de ::tribulre In
echltabll 'lntre parti a pierderilor ,; beneficiilor ce rezulta din schimbarea 1mprejura,
m:~'i
rilor, efectele contractului urmand a se produce in conditiile stabilite prin hotararea
judecatoreasca;
bj \ncetarea contractului, la momentul ,1 1n conditil!e pe care le stabile,te instan\a

~.,,~""· Revizuirea condifiilor 11i a sarcinilor In materia liberalitii!ilot

intervlne daca, din cauza unor s'1tuatli impreviziblle ~i neimputabile be11etici<iruiui,
su1'\lenlte ulterior acceptaril liberalitatli, indepllnirea condiliilor sau executarea sar-
care afecteazil liberalitatea a devenit extrem de difici!a ori excesiv de oneroas~
1006
nlir1ir<'a conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberaHtatea a deve~
de fond nit extrem de diflcila ori exceslv de oneroasa pentru beneficiar;
2. schimbarea imprejurarllor a intervenit dupa acceptarea libera!itaf1i;
3, aparitla situatiei, precum §i lntinderea acesteia nu au fost ~i nici nu puteau f1 avute
In vedere de catre debitor (beneficiar}, 1n mod rezonabi!, in momentul acceptarli libe-
ralita\ii (situa\ie lmprevizibila);
4. schimbarea 7mprejur3rilor nu s~.a datorat culpei beneflciarului \situatie nein1pu-
tabili'i
Soluj;loi1a1·ea cererii de relliwire
fi in ~ stabilirea unor modificari cantitative sau calitative ale condi\iilor sau ale sarcinilor
<:aiuf admiteri! care afecteaza llberalttatea;
sererii de - gruparea condftiifor s<1u a sarclnilor cu acelea similare provenind din a!te llberalitatti
f.eiiizuire a - autorlzarea 'instrainaril par\iale sau totale a obiectulul liberalitalii, in aces! caz in,
efectelor sa
stan\a s!abi!ind ca pre\ul fie folosit in scopuri Conforme cu vointa dlspunatorului;
orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destina\ia urmarlta de dispunator
(acestea vor fi dispuse insa cu respectarea principiului disponibilita\ii, fiind necesara
lor de catre 1007

ii
112 ACTUL JURiDiC CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGA"fll

lnliihiranm e-fectelo; revizuirii

instanta va putea dispune, la cererea persoanef 1nten2sc112. '1'nl.aturarea
pentru viitor a efecte!or revizulril (de la rnomentu! r2irn3nerii definitive hot2r3r1i ju-
decatoresti sau de la un alt moment considerat oportun), d<Kil motivele care au de-
revizuirea sau a sarcinllor nu mai subzlst.3 1008

- anumite situa\ii in care se produc mai multe efecte cele stabllite la incheierea
contractu1u1 nu constituie exceptii de la principiul forjei obligatorii a contractului,
deoarer:e acestea se produc in temeiul acordului de vointa tacit sau, dupa caz, expres

Nu <:onstitufe - tacita reloca\iune {daca, dupa expirarea termenului stipulat ln contractul de loca-
ex1ce~>tiideia l \iune, locatarul continua sa foloseasca lucrul ,; sa i§i lndeplineasca obiiga\iile fiira vreo
[ 1mpotrivire din partea locatorului), caz in care este vorba despre un nou contract de
: loca\iune, ce se considera a Ii lncheiat in conditiile primului contract, dar fiira termen
! (art. 1810 C.civ.);

- relnnoirea de drept a contractului de arendare, pentru aceea,i durata, daca niciuna

dintre piirti nu a comunicat cocontractantului, in scris, refuzul sau cu eel pu\in 6 luni
inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destina\ie agricola, cu eel
pu\in un an, termenele de refuz al re1nnoirii reducandu-se la jumatate daca durata
contractului de arendare este de un an sau mai scurta (art. 1848 C.civ.);
- prelungirea tacita a contractului de societate, care intervine in cazul in care socie-
tatea continua sa execute opera\iunile sale, iar asocia\li continua sa ini\ieze opera\iuni
ce intra 1n obiectul sau 'ii sa se comporte ca asocia\i, prorogare ce opereaza pe o dura-
ta de un an, continuand din an ln an, de la data expirarii duratei, daca sunt indeplinite
acelea>i condi\ii (art. 1931 C.civ.);

I - cazul in care par\ile contractante au prevazut, la incheierea contractului, posi-

bilitatea preiungirii efectelor acestuia sau a reinnoirii contractului;
m de exemplu, intr-un contract de depozit bancar la termen se insereaz3 clauza po-

trivit careia, in cazul in care, !a expirarea termenului, deponentul nu solicita resti-

tuirea sumei, se va considera incheiat un nou depozlt pe acela:,;i termen $i in

Notiune ?i justificare

- actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune ca pat prin voin\a numai a
uneia dintre parti [art. 1270 alin. (2) C.civ.J;
- actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de voin\a, in
din

0 a acestui care serJesc ca justi-

 ACfUlJURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR DE OBllGATll 113

ficare principiu!ui obfigatorii sunt, Jn

!~~:>l''rr1'<:iil~-~ir~e~V£0£Ca~b~i~H~ta~t~e~a.~a~ct~u~llLJiui -~~------ .... -·-·---·- ---· .... ____.. -- ____...._, ....~
·- lrevocabi!itateZ! (art 1015 C,civ.) nu rerwe:?mt~ o simpl3 ap1:1ca:tie a irevo-
cabi!it3til actului civil fn sensui irevocabi!i--
tatea nu numai efecteJe actului contractului de
donatie, fiind o conditle de vallditate pentru fonnarea acestuia; tocmai de aceea,
uneor!, se face pe de o parte, de gr;;:;du! f', care
viz-ea;,;; actul juridic in general, pc de alta piirte, ,,irevocabilitatea de gradul 11", care
la contractu! de

- cazuri In care actului juridic bilateral i se poate pune cap3t prin vointa uneia
parti, actu!ui juridic plurilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai
parti, dar nu a tuturor, iar actulul juridic unilateral i se poate pune capat prin voin-
lui.
Enumerare ex.cer>till'e de la irevocabilltatea actelor JUridice civile bilaterale sau n1Jir11,,tpr;1iP:
2. exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale;

2.2.2.2 . .Excepfii de la irevocabilitatea actclor juridice civile bilaterale sau plurilaterale

Ex<eo:>!tli de la revocarea donatiei intre so\i, care poate avea loc numai timpul
lrevocabllitatea 1031 C.civ.);
actelor "''""''" - revocarea de ciltre stipulant a stipula\iei pentru altul cat
timp acceptarea beneficia-
civiie biiaterate rului nu a ajuns la stlpu!ant sau fa pro.mitent; cu exceptia cazului In care promitentui
ar avea interesul de a o executa [art 1286 alin. (2} teza I ji art. 1287 alin, (1) C.civ.];
- denuntarea unll&t-eral8 a contractului 1ncheiat pe durata nedeterminata de oricare
dintre p.3:fti, cu respectarea unui termen rezonabll de preaviz, orice clauza contrara
sau stipu!area unei prestdtil in schimbul denun!3rii contractuiui considerBndu-se ne-
scrisa (art. 1277 C.civ.);
- denun\area contractu!ui de loca\iune inchelat pe dura-Ui nedetermlnata [art.181&
alin. (1) C.civ.];
- denun\area de catre chiria, a contractului de inchiriere a locuin\ei lnainte de fmp!i-
nirea termenuiui stabilit, cu conditia notificarH prea!abfJe lntr-un termen de ce! putin
60 de zile (art 1825 C.civ.);
- denuntarea de c3tre chlria? a contractu!ui de lnchiriere a iocuin~el pe durata nede- I
terminata, cu condftia notificaril preaiabile Tntr-un tern1en care nu poate fl mai mic i
decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabi\it plata chiriei fart. 18241'
alin. (1) C.civ.];
- denun\area de catre locator a contractului de inchiriere a locuin\ei pe durata nede.. :
Lter~i~ata~u c~n.cti·tia ~.~.!~~carii-pr~_ali3bile lntr-un termer.'.. care ~__ po~te fi mai !'.!~~de J

~···
114 ACTUL lllR!DiC CiVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGAT!I

r- 60 de zile, daca lntervaJul de ti mp pentru care s~a stabillt ch!rlei este de 0 lun3
sau mai mare, respectiv de minim 15 zi!e, daca acest interval e-ste ma! rnic de o luna
I.art. 1824 a!in. \2) C.civ.];
- revocarea contractului de mandat de ditre mandant [art 2030 alin. (1) lit. a) Cciv.]
~i renuntarea mandataru!ui la m;.mdat [art. 2030 alin. \1) lit b)
·• 1ncetarea contractului de depozit la cererea deponentului [art. 2115 a!in, (1) C.civ.]
sau prJn restituirea bunului de ci:itre depozltar oric§nd, !n cazui depozltului f5r8 ter-
men [art. 2115 alirL (4) C.civ.];
·· denunjarea de catre oricare dintre parti a contractuiui de cont curent incheiat pe
durata nedeterminata, la incheierea contului, in~tiin\ancl·o pe ceaia!ta parte cu 15
zHe 1nainte [art 2183 alin. (2) C.civ.];
- denun~area de catre oricare dintre /!-curenti;;ti'', de catre reprezentantul incapabi-
lului sau de catre mo~tenitori a contractului de cont curent in caz de incapacitate,
inso!ven\a sau moarte a uneia dintre parti, 1n~tiin\and cealalta parte cu 15 zile Tnainte
[art. 2183 alin. (3) C.civ.J;
- denun\area de catre oricare dintre par~i a contractului de cont curent bancar
1ncheiat pe durata nedeterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile
[art. 2188 C.CIV,];
- denuntarea de catre oricare dintre parti a facilita\ii de credit 1ncheiate pe durata
necleterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, daca din contract
sau din uzanie nu rezulta altfel fart. 2195 alin. {3) C.civ.];
- denuniarea contractului de asigurare, cu condiiia notificiirii prealabile a celeilalte
parti intr-un termen de eel pu\in 20 de zile (art. 2209 C.civ.);
- renuntarea asiguratului la contractul de asigurare de via\a individual, incheiat pe o
durata mai mare de 6 luni, fiira preaviz, 1n termen de eel mult 20 de zile de la data
de catre 2229

2.2.23. Excepjii de ta irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale

Excep1;ii de la (art, 1034 C.civ.);
irevotab~Utatea - dispozi\ia prin care se revoca un testament poate fi retractata in mod expres prin
acte~or 1u"'""·" , act autentic notarial sau prin testament (art. 1053 C.civ.);
civiJe legatul (art. 1068 C.civ.);
un!laterale - revocarea renunt.3rii la mo:;:tenire, care poate avea foe daca nu a exp!rat termenu/
pentru exercitarea dreptului de op\iune succesorala [un an de la data deschiderii
. mo~tenirii - art. 1103 alin, (1) C.civ.] ~i daca, intre ti mp, mo~tenirea nu a fost accep-
' tata de al\i succesibili care au voca\ie la partea care i-ar reveni [art. 1123 alin. (1)
C.civ.];
consimtarnantu! parintelui firesc sau, dupa caz, al tutorelui la 1ncuviin\area adop\iei
poate Ii revocat In termen de 30 de zile de la exprimarea lui in condi\iile legii [art. 466
alin. (2) C.civ.];
- consim\amantu! de a recurge la reproducerea asistata medical cuter\ donator poa-
l te fi revocat oric2ind, In scrls inclusiv In fata medicului chemat
1 sa asigure asisten~a
.I pentru reproducerea cu ten; clonator [art. 442 alin. (_2) teza a U-a C.civ.]; ..._ _ __
 f,CTUl JURiDIC CIVIL. CONTRACTUL - !ZVOR DE OBUGATll lEi
-·---~--,----"~···- -···-···-----·--- ··---,
oferta farB terrneri ori, dup.3 caz, acceptCJrea ofertei poate fi retrasa daca ,,,;-,,gp:·P•
la destinatar anterior orl concomltent cu oferto sau, taz, cu acc~pt2rea
(art. 1199 coroborat cu art. 1191 C.civ.); oferta este lrevocabil3 de 1ndata ce autorui
ei se obHga sJ. o mentin3 un anumlt termen, precun1 ;;i atunci c3nd poate fl conSJ-
derata astfel in temeiul acordulu1 p5H;iior, al practic!!or statornicite !ntre acestea a! 1

negocierHor, al continutuiul ofertel ori al uzantelor, o eventual.a de revo-

care a unel oferte irevocablle neproducand niciun j
- promisiunea publicii de recompensa este susceptibHa de revocare 1·n form<l
fn care a fast fiicuta publidi sau 1ntr-o form3 echivalenta 1329 alin. (1) C.civ.J;
- marturisirea judiclara poate fl revocata pentru eroare de fapt scuzabW\ [art 349

1-;;anifestare ·unnater~ra de voi~'tiGn';roasa sau g~atuit·~, izv-;;~~ta cltn c~nve-;=;ti~~~-a-;.l

... ! \iior saudin lege, car<:_are drept efect incetarea contr_a_ctullJi: ----~_____j
Actew I Conditii [art. 1276 alin. (l) si alin. (3) C.civ.
norme supietive] :
executare 1
1. sa fie prevawt expres dreptul uneia dintre par(i de denuntare unilaterala; I
dintr-o data I 2. executarea sil nu fi inceput;
j 3. daca par\i!e au previlzut o presta\ie in schimbul denun\iirii (deci dezicerea 2ste cu I;
________ Kit!u or:~!osL aceasta produce efecte num_~i cSnd prestatia ~ste ~~~~ut~ta.
1
Acte cu Conditii [art. 1276 alin. (2) si alin. (3) C.civ. - norme supletlve] :
executare : 1. sa fie prevazut expres dreptul unela dintre par;i de denun\are uniiaterala; I
succeslvli sau '12. nu prezinta importan\a daca a inceput sau nu executarea contractului, insa demin- I
continua , \area nu produce efecte fn privinla presta\iilor executate sau care se afla 1n curs de !I
!ncheJate pe i executare;
durata I 3. daca partile au prevazut o presta\ie fn schlmbul denun\arii ldeci dezlcerea este cu .:
! titlu oneros). aceasta produce efecte numai dlnd presta\ia este executata; 1
I 4. dreptu! sa fie exercltat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. !
I [ar1:1217 C.civ. - norma imperativa, ori~~ c!auza contrara fiind considerate I
e>:ec:utan? nescrisa]
i succesiv;i 1," dreptul de denuntare unilateralil este legal, nu trebuie sa fie prevawt expres de J
: sau continua 1 part•;
! lncheiate I 2. nu prezinta importanta daca a fnceput sau nu executarea contractului; \
pe durata f 3. stipularea unel prestati! In sch!mbul denuntilril este considerata nescrisa (dezicerea ·
nedeterminata ' este doar cu titiu gratult);
4. fie cu unui termen rezonabil de
' - arvuna penalizatoare: daca in contract este stipulat expres dreptui uneia dintre
de dezJcere cu sau dreptui ambelor parti de a se dezice de contract, eel care denunta crn>tro4rt1
tith.1 oneros pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restltuie dublul celei prlmite (art.
116 ACTULJURiDIC CIVIL. CONTHACTUL-IZVOR DE OBL!GAJll

1. situatia Jn care revocarea opereaza cu iar nu In baza simplel

"'"''P\fi de \ea partii;
irevo{.;bi1Hate m de exemplu, revocarea donatlei pentru ingratitudine (art. 1023 ?i urrn.
revocarea donai;iel pentru neexecutarea sarcinil (art. 1027 ;;f urrrL C.civ.); invocarea
rezolutiunii uni!aterale a contractu!ui1 conform art. 1552 C.civ. etc.;
2. cazurile ln care revocarea opereaza de drept;
0 spre exen1piu, revocarea promisiunii de donatie atunci c3nd, anterior execut8ri!

sale, situatia materia13 a promltentulul s-a deteriorat !ntr-o asemenea masura !neat
executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas8 pentru acesta ori prom!-
tentul a devenit insolvabii [art. 1022 alin. (2) C.civ.];
3. ipoteza in care revocarea se realizeaza in temeiul acordului ulterior de voin\e al
par1;ilor, ca expresie a principiului libertii\ii contractuale (a~a cum contractul se incheie
mutuus consensus, tot astfel I se poate pune capiit prin mutuus dissensus);
~ revocarea prin acordul p3rtilor este pos1bil3 cit timp contractu! nu ;;i-a produs
principalele efecte; daca 1nsa contractul 51-a produs efectele, par1;ile nu ar avea
deschis8 decat calea unui nou contract, 1n sens invers1 spre exen1plu, printr-un
contract ulterior, cumparatorul din primul contract sa Ii vanda bunu! vanz3torulul
din

2.3.1. Nofiune !jii justificare

de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fa\a de auto-
sau, dupa caz, autorii iui, Iara a putea sa profite ori sa dauneze teti;eior persoane

Justifirare - pe de o parte, insa,i natura voli\ionala a actului civil impune un asemenea

principiu, 1n sensui daca este firesc ca o persoana sa devina debitor sau creditor
ca ~i-a manifestat vointa Tn acest sens, !a tel de firesc este ca o alta persoana sa
debitor sau creditor fl!ra voia sa, iar, pe de alta pa rte, solutia contrara ar fi

juridic

2.3.2.1. Corelafia dintre relativitate ~i opozabilitate

act juridic, ca regula, nu poate sa dea na~tere la drepturi subiective o;i
dintre Yn beneficiul, respectiv In sarcina p5rt;ilor actului juridic {prlncipiul relativl-
relath1itate ~j ta\ii), aceasta nu 1nseamna ca ter\ii ar putea sa TI ignore sau sa 11 nesocoteasca;
dimpotriva, actul juridic, ca realitate sociala (ca situa\ie juridica), este opozabil ~i
per·srnine,lor straine de el, iar drepturile $i obliga\iile partilor actului juridic trebuie
 ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACTIJL- IZ\IOR DE Ot>UGAfli :Ill
- ----------~-------~- ··-··----···---·············-
de potriv!t care!a contractul (mai actuJ este opozab!I ter-
~Hor, care nu pot aduce atingere drepturllor ~i ob!igatillor ni3scttte din contract;
se pot prevaia de efecteie contractului, !nsa fi3ra a avea dreptul de a cere executarea
!ui, cu cazurilof de lege (art. 1281 C.civ.);
~- l'n concret1 opozabilitatea actului juridic fat3 de tertl lnseamna dreptui
lnvoca acel act juridic lrnpotriva care ar rldica preten'tii tn feg3turfl cu un
subiectiv dob.Jndit de parte prin actu! juridic iar prin inopozob!iitatea actu-
!ui juridic fata de terti se lntelege lipsa unui asemenea clrept; de regula, opozabHltatt:a
fata de terti a unul act juridic este conditionat3 de respectare2 anumitor forrnalitati;
exista cazuri In care persoane ar ave.a interesu! sa lnvoce, tn favoan~a !or.
acestuia.

L3.2.2. Distincfia din Ire relativilatea Ji opozabilitatea Jati'i de terfi a actull1i juridic

i 1280 "
'j contractul prod,Jce efecte numa; 1ntre paftl, I - ter\Ji nu pot aduce at1ngere dreptunlor ,, obliga- I
daca pnn lege nu se prevede altfel; \11ior nascute dm contract i
r - un contract:~gula:-;:;u poate sii dea na'ltere la -:::_-contractui, ca s1tua;le 1und1ca, e~te opozabil 'i' 1
I. dreptun sublect1ve ,, obl1ga\1i decat in benef1ciul, ! persoanelor straine de el, in priv. m\a dreptunlor 'i'
f.'espectlv in sarcina par\llor lui; [ obliga\iilor ce revin paftllor acelui contract;
j - pentru a produ-;;;;fect~l;;tr;part;:-cont-;~~tul I - pentru a putea fi opo;;bil tertilor, c;;-~tr;ctul tre-
1
·1·

I trebule sa fie valabil incheiat, deci trebule respec- i buie sa respecte forma prevazuta de lege pentru
I tata eventuaJa formii ceruta ad va/iditaterri; J..t>Ecizabllitate fa\a de .tef\i; · - _ _J

'~tre par\i, dovedirea contractului este supusa

regulilor privind administrarea probei cu1nscrisuri; II -
intrucat fa\a de terti contractui este un fapt juri· '
die stricto sensu, ace'itia pot dovedi existenta lui cu I
I
r-;;rtil; pot cere executarea contractului;
orice ml1toc de proba;
·--!·_ tertii nu pot. cere ex;cutar;a contractuiul, da1 se
i
1
L---·-··-----··-· ! pot prev~J_a de efectel"._sale; __.~··-··--- _j
! - nerespectarea contractului de catre una dintre · - nerespectarea de catre un tert a unui drept ce I
I p3:rti atrage raspur.derea contractuala a acesteia. decurge dintr-un contract atrage rBspunderea civl- '
L--· ··--~· la delictuaia a acestula.

2.3.3. Nofiunile pa rte, f?i av~ind--cai1za. Cate5lo1ii

persoana core lncheie actul juridic civil, personal sau prin reprezentare; -?f In
patrirnoniul careia ori fata de care se produc efectele actulul respectiv;
cuvantul ,,parte" desemneaza atat pe una dintre partile actului juridic civil bilateral
sau plurilateral,cat >i pe autorul actului juridic civil unilateral;
-1n sens juridic, prin parte se intelege nu numai persoana care incheie direct >i per·
sonal un anumit act jurldic civil, ci ~i persoana care incheie actul prin intermediul unui
sau
1.18 ACTUL JURIDIC Ci\llL. CONTRACTIJL- IZVOR Df. OBUGAJll

~dln punct de juridic, o parte a actuiui

mu!te persoane fizlce sau juridice car;; promove21za ori au un interes sau o
i comuna;
· - piJf"!ile reprezinta acea categorie de persoane fata de care actul juridic dvH !5i pro-
efectele in al
No,iiune: persoanele straine de un anumit act juridic, care nu au particlpat nlcl direct
la !nchelereq acestuia.
No•tiuma: persoana care, de)I nu a partic!pat !a !ncheierea actului juridic civil, este
totu§i indrituita sa profite de efectele actulul respectiv sau, dupa caz, este \inuta sa
suporte aceste efecte, din cauza legaturii sale juridice cu una dintre partile acelui act
juridic;
- sunt avanzi-cauza: succesorE universal! ~i eel cu titlu universal; succesorU cu titlu

------- --------de
-
--~c;~~[;i;c~rfe~d~1tp,o~r1~1~~;:;~;;~;;;-~;ctob§-;;:d;;:;t~-~~;a~ri'~,;;;:;;;;,~a;ji;;~-;;-;;;:;;:;;e;:•sa:-i
universal: persoana care dobande~te un patrimoniu, adidi o unlversa-
av3fl:zJ~caula
m spre exernplu: mo~tenltoru! legal unlc, legataru! t:Qre a cu1es 'lntreaga mo]-ten1re;

persoana juridica dob3nditoare a unui patrimoniu ca efect al fuziunii (absorb1iei

sau contopliif} ori al transformZirii;
2. succesorul cu titlu universal: acea persoana care dobandejte o fraqiune dintr-un
patrimoniu;
• de exemplu: moitenitorii legali, legatarul sau legatarii care a(u) dobiindit o ,
cota-parte din mo?ten!re, persoana juridica dobtlnditoare a unei par~i din patrlmo~ 1
niul persoanel juridice divizate (indiferent daca ar fl vorba de o dlvlzare totala sau
de o divlzare parJiala); 1,

l1l din perspectiva stabii!rii callti3tii de avandMcauza, intereseaza transmisiunea

(dobandirea) efectlva, iar nu voca\ia;
111 Jntre succesorii universal! Si succesorii cu titlu universal ai pc1f11lor actului juridic
nu exlsta vreo deosebire de ordin ca!itativ, d numai de ordin cantitativ;
1ii succesorii universali sau cu titlu universal a! piJrtilor actului juridic sunt consi-

derati continuatori ai personalit5\ii autorului Jor;

• ace;;ti succesori preiau toate sau o parte dit1 drepturile subiectlve ~i obligatiHe
patrlmoniale ale autorului, cu excepjio drepturilor ii obllga\iilor strans legate de
persoana autorului, precum $1 cele declarate de pE!rti ca intransmisibUe fart. 1282
alin. (1) C.civ.l;
l!I Jn cazurlie prevazute de lege, este posibili3: incetarea ca!tta\li de avand-cauza a

succesorilor universali sau cu titlu universal fata de anumite acte juridice lncheiate
de autorul lor; de exemplu, mo~tenitorii legali rezervatari In prlvinta 11beralit3tilor
facute de autorul !or ~l care le lncak:a rezerva succesorala;
3. succesorul cu titlu acea persoana care dobande;;te un anumlt drept
subiectlv, privit individual;
00 de exernpiu.· cvmpar8toru! unul bun, donalarul, cesionarul, legatarut cu titlu par- I

ticular; !
- ·in cazul succesorului cu titlu particular, calitatea sa de avand-cauza se apreciaza nu I'
I 1n raport de actul juridic prin care a dobandit un anumll drept sub1ectlv \in acest act j
: i)J_i:~d_lc_ avand pozi\ia juridica de parte) 5i nici 1n raport de alte acte juridice 1nchei_<i_~
 ACTUL JiJRIDIC CIVIL CONTRACTUL ~~ IZVOR OE OBUGt,.j!I 119

de autorul sf:lu (eel de la care a dob@ndit acei subiectlv) cu :a!te persoane :;;i
acte nu au nk:lo \eg2Jtur8 cu subiectiv respectlv de aceste actt:c
av;§nd poz1tLa de tert}, ci nur-nai fr1 raport cu acte!e anterioare
referitoare la ace!a$i sau bun, lncheiate cu alte persoane de acest~ cHn
urrn.3 atte succesorul cu tit!u sB fie avand--cauza sau
- dob5nditorul unui anumft are calitatea de av2lnd~cauz~ daca sunt mclcrilinitr'
cumulativ urmatoarele trei condltii:
a) sa fie vorba de cirepturi ~i obligatii str:lns legate de drr'plul sublectiv dobandit;
b) sa fie vorba de acte juridice incheiate de autorul lui cu alte persoane
1i referitoare ia aceia1l drept sau bun;
c) actul juridic fatii de care urmeaza a se stabili calitatea de avand-cauza sau de teri
a succesorulul cu titiu particular sa lndepHrieasca cerinte!e privitoare la forrria
pentru opozabilitate fata de terti;
~ de exemptu:
J) daca se lncheie un contract de locatiune cu privlre /a un irnobil lnscris fn cartea
funciara, far, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde imobilul respectiv unel terte
persoane, dar 1n contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea ace.stula 111 cazul
1nstri3ln3rii bunulul, sunt posibile urmatoarele situatll: dac<l locatlunea a fost nota-
ta In cartea funciara, contractu/ de locat1une va produce efectele {astfe! cum au
fost convenite de locator ~i locatar} ;;i fata de cumparator [art 1811 Ht a) C.civ.J;
daca !ocatiunea nu era notat,3 -in cartea funciara la data fncheierii contractulul de
vanzare, atunci cumparatorul nu mal este obligat sa respecte !ocatiune.a consimtit3
de c<'itre vanzator;
if} daca se incheie un contract de focatiune cu prlvire la un imobil ne1nscris ln
cartea funciarti, iar, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde lmobilul respectlv unei
terte persoane, dar ln contractu! de locatiune nu s-a stipufat incetarea acestuia in
cazul Jnstr3in3:rii bunului, dreptul !ocatarului este opozabl! dobJnditorufui daca
data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instriliniirii [art 1811 lit a}
C.civ.];
iii) d5c3 in contractul de Jocatiune s-a prevazut expres lncetarea acestuia tn cazul
v§nzl3rli, locatiunea r5m2ine opozabHa dobZlnditoruluf (va produce efecte fatil de
acesta) chtar -?i dupa ce locatarutui i s-a notificat !nstrainarea, pentru un anum!t
termen stahilit potrlvit art. 1812 alin. (2) C.civ.;
iv) tn acelea;?i conditii, contractul de loca;iune l$l va produce efectele ~i fat8 de
dobi3ndltorl cu titlu particular al bunu!ui ce i1 forrneaza obiectul (sp.re exemplu, in
cazul instr3in;3rll bunului printr~un contract de don<.r~ie, de intre~inere, de schirnb
etc.), precum ;;l fata de eel carula !ocatorul Ji constitule un dezme1nbramant al
dreptului de proprietate asupra bunului respectiv (de exemplu, conventia de
constituire a unui drept de uzufruct sau a unui drept de superflcie);
~ prob!ema stabilirii caHt3tii de avand-cauza orl de tert a dobandltorului cu titfu
particular se poate fvi ~i l"n cazul 1ncetarH prin acordul partilor (mutuus dfssensus)
sau al modific8rll actului juridic lncheiat anterior de catre eel ce i~a transmis drep-
tul; daca la data !.a care a dobandit calitatea de succesor cu titlu particular, actuf
prin care au fost aduse modifici3ri sau prln care p3rt;He au convenit lncetarea
actutui anterior nu indep!inea formalitatea cerut8 pe:ntru opozab!litate, atund
dob§nditorul cu titlu particular devine teri desavar,it fa\a de actul de m<JdifiGire
no ACTULJUR!DiC CIVIL. CONTRl'.CTUL·-IZVOR DE OBUGATll

4. creditorli :;unt creditor!i care nu au o reala care sa le asirn1·e

realfzarea .::reantei pe care o detin hnpotr!va debitoruiui (ipoteca, p;1vilegiu), ci
numai un drept de general 11 asupta bunuriior mobile ?; Jrnobile, ~i
viitoare ale debitoru1ui !or, aceste bunuri .servind drept garantie cornuna a credltorilor
2324 ali11. C.civ.J;
pozitla creditori!or chirografari lr: raport de acte!e juridlce lncheiate de debltorul
!or cu terte persoane nu vizeaza atat princlplul relativit3tii efectelor actului Juridic
{din perspectiva acestui prindpiu, creditorii .chirografari urmeaza a fi inclu~i Jn cate~
goria tertilor), c;§t opozabilitatea fa\3 de terti a clrepturilor subiective clvile ~i,
implicit, a ob!iga;iilor partilor actului juridic;
1.1 analiza pozitief \or juridice fn raport cu actele lncheiate de debitorul lor cu terte

este tratata In a ll~a a acestei ll!.2.2.

2.3.4.1. Considemtii generale

- situa\iile In care efectele actului juridic se produc ,1 fata de alte persoane care
la 1ncheierea actului
Prer:iz:are pentru a fi vorba de o veritabila excep\ie de la principiul relativita\ii, actul juridic ar
trebui sa dea na,tere, exc/usiv in baza vaintelor partilor actu!ui, la drepturi sulJie,cti\1e
in favoarea altei persoane, respectiv la obliga\ir 1n sarcina altei persoane decat

fnumerarf: l. stipula\ia pentru altul;

2. promisiunea faptei altuia;
3. situatia avanzilor-cauza;
4. reprezentarea;
5. actiunile directe;
6, cesiunea de creanta;
7. cesiunea de contract.

2.3.4.2. Calegorii de excepfii de la principiul relativitiitii efectelor actului juridic

- constituie o exceptie veritabila de la principiul relativita\ii, 1mrucat, ca efect al

contractului prin care promitentul s-a obligat fatii de stipulant sa execute o prestatie
in favoarea unei ter\e persoane (tert beneficiar), aceasta din urma dobilnde~te
dreptui (sub condi\ia rezolutorie a neacceptarii) direct din contractul incheiat intre
cele doua par\i, fara a fi participat la 1ncheierea conventiei;
- analiza stipulatiei pentru altul se regase5te in partea a !!-a a acestei fi>e. sec\iu-
1 nea 11!.:1:2_._____··--·· __J
Promisiunc.a l - nu constituie o excep\ie veritabila de la principiul relativitatii efectelor contractului,J!
aituia i 1~trucat teri;ul la a carui presta\ie s-a obiigat promite11tul in contractul lncheiat cu cre-
l_Clltorul P.romisi~nii va deve_~i pa rte al acestui contract doar daca !~i va ~a consi.mta:
 ACTUl JUfl!DiC CIVIL CONTRACTUL-- ilVOR DE OBLKiATll

rnfintu! 7n acest sens, Jar ~......_._. ____ ~~~~dit~~~~·1·-l~;· ·,;,,;,;,;;;; ;s.~a f~

ob tine consirnl<1m3ntul tertuluf la Ynchelerea unui contract);
·- analiza """";.,i,.inE
nea flLlJ.,
- nu constituie o extcep•\l<' verltabi!5 de la principful relatlvitdtii efectelor actului .iuridk;
civil, deoarece:
a) succesorii universali ~i cei cu titlu universal sunt persoane asl1nl!ate 'fn
sensul ca lau !ocu! p<3r~ilor initiale In privinta efectelor actulul juridic, tifnd deci "con~
tinuatorl ai autoru!ul lor", iar, de cele mai multe ori {de exernpfu, Jn cazul fuziunii},

:
aceasta imprejurare nici nu este str£lina de vointa acestor succesori;
b) succesorul cu titlu particular, i'n masura indeplinirii celor trei conditii ia
locul partii actului juridic, dobandirea calitii\li de avilnd-cauza facandu-se cu voia iuL
;
I
-- +----------- -----~----------------·· ---~---,
Repr<!Ze11t;.rea I- reprezentarea, reglementata cu caracter general de art. 1295-1314 C.civ., repre- i
I zinta procedeul tehnico-juridic prin care o persoana (reprezentantul) lncheie un act I
II juridic in numele ,; pe seama altei persoane (reprezentatul), efectele actului juridic I
I .
astfel incheiat producandu-se direct in persoana celui reprezentat, deci direct intre j
reprezentat ,1 cealalta parte; 'I
1
! - nu constituie o excep\ie verltabila de la principiul relativitii\ii, ci doar aparenta, in ,
J sensul ca efectele actului juridic se produc fata de reprezentat, desi actul juridic !

j respectiv a fost lncheiat (fizic) de catre reprezentant, insii, in cazul reprezentarii

! conventionale, reprezentatul (mandantul) manifestat, prin chiar 1mputernicirea
\ data, vointa de a deveni titularul drepturilor si obliga\iilor ce var izvor1 din actul juridic
pe care 11va1ncheia reprezentantui (mandatarul), iar 1n cazul reprezentarii legale sau •
II judiciare, reprezentatul devine titular de drepturl si obliga\ii in temeiul legii, iar nu
exclusiv in temeiul vointelor altor persoane. ~
I
, - desemneaza situa\iile in care, potrivit legii, o persoana (reclamantul) cheama 1n ju- i
directe J decata o alta persoana (paratul) cu care nu se afla In raporturi contractuale, recla-
mantul filnd !n raporturi contractuale cu o alta persoana cu care $i paratul se afla In
1,
raporturi contractua!e; I
aplicatii ale actiunilor directe: In materia contractului de ioca\iune [art 1807 '
alin. (1) C.clv.J, in materia contractului de antreprlza (art. 1856 C.civ.), a rontractului
de mandat [art 2023 alin. (6) Cciv.] etc.;
-- nu suntem !n prezen\a unei excep\ii veritabile de la pri:1cipiul rei~tlvitii\li efectelor
j actului juridic civil, deoarece, In cazul actlunilor dlrecte; posibilitatea reciamantuluJ de
'. a pretinde un drept sublectiv, lnvocf'Jnd un act juridic la care nu este parte, nu se
I na;;te din acel act juridic, ci izvora;;te din lege, iar paratului nu ii incumbii de
'I reclamant o datorie mal oneroasa decat cea din actul juridic in care era parte, de
• exemp/u, beneficlarul antreprizei poate fi obligat direct fa{a de lucrator numai la
·! suma pe care o datoreaz5 antreprenorului la momentui introducerlf actiuniL
-: - ~;tile conventiel car~~-C~biect c~Slt~ne~·-·unei creant~ sun! ..cedentu! «;i ceslo-
1 narul, debitorul cedat fiind un ter\ de aceasta conven\ie, totu$i, dupii ce i-a de~
l venit opozabila, debitorui va trebui sa efectueze plata catre cesionar;
' - nu constituie o exceptie veritabila de la principiul relativitati'I efectelor actului juridic
civil, deoarece efectele cesiunii se produc ln temeiul legii, iar debltorul cedat are
datorie eventualelor accesoril sau
122 ACTUL lURJDIC CIVIL_ CONTRACTUL-IZVOH DE OBUGl\Tll

I- nu constituie o exceptle veritabi13 de !a princlpiu! re!ativ1t3tii efectelor contractului,

deoarece 1 pentru a opera transmiterea c5tre tert {contractant cesionar) a drepturiior
:;;:i obligat1ilor neexecutate Inca ale contractantului cedent, trebuie sa exlste rnnSl,mta-
milntul, anticipat sau ulterior cesiunli, al ce!eilalte p3rp, respectiv ai contractantului
cedat;
· · anallza cesiun\1 de contract se regase~te 1n a Ii-a a acestel fiJe,
nea Ui..1.3.
-·· exceptii aparente de la princlpiul relativlt3·~ii efectelor ar putea rezulta ~i din:
aj gestiunea de afaceri, in sensul di actul juridic incheiat de gerant, in masura
care este necesar sau util, va produce efecte fat5 de gerat, pe temeiul art
alin_ (2) Cciv.;
b) actele juridice colective (hotararile asocia\iior, hotarariie unora dintre coproprie-
tari), care produc efecte >i fa\a de asocia\ii (coproprietarii) care nu au partlcipat la
adoptarea lor, precum ;;i fa\a de cei care au votat 1mpotriva, In temeiul legii, precum
!ii, uneori, al unui consim\amilnt tacit $i prea!abil dedus din actul juridic la care ace>-
tia au consim\it initial (actu! constitutlv, actul juridic de coachizi\ie), de exempfu, in
materia coproprieta\ii obi?nuite, actele de administrare pot fi facute, ca regula, cu
acordul coproprietarilor ce de\in rnajoritatea cote!or-parl;i [art 641 alin.(1) Cciv.];
c) raspunderea civila de/ictuala a terfului care, prin fapta sa ilicita ?i culpabi!a, a Im- .
piedicat executarea unei obligatil asumate printr-un contract; creditorul acelei i
obliga\ii nu are irnpotriva ter\ului o ac\iune contractualil, ci o actiune in raspundere ,
civila delictuala, in cadrul careia ter1;ul este \inut sa repare integral prejudiciul cauzat
prin fapta sa, iar, in funqie de imprejurarile concrete, despagubirea la care va fi obli- 1 ,
gat ter\ul ar putea echivala cu valo_are_apresta\ieinee~ecut<i_t_edin cauzafaptei sale. _J

situa\iile in care ter(.u! poate refuza sa cunoasca ,; sa accepte situa\iile 1ur1mr:e

: create prin anumite contracte fncheiate !ntre alte
- constituie o veritabila excep\ie de la principiul opozabilitatii actelor juridice
terti, deoarece dintre cele doua acte lncheiate intre par\i (unul public, aparent, insa
simulat, ~i eel ascuns, secret, lnsa adevi:irat 1 prln care se creeaza o alta situatie juridic.3
decat cea stabilita prin actul aparent) nu le va fi opozabil actul juridic secret (dar real)
lncheiat intre part!, ci doar actul juridic aparent (simulat);
~ tertii care sunt de bun3-credinta vor putea invoca ?l impotriva pi:lrtilor actul juridic
secre~ prin intermediul aqiunii i'n simulatie;
anallza se ln a 11 .. a a acestel UL2.1.
- pozi\ia creditorilor chirografari in raport de actele juridice incheiate de debitorul lor
cu ter\e persoane nu vizeaza atilt prindpiul relativita\ii efectelor actului juridic (din
perspectiva acestui principiu, creditorii chirografari urmeaza a fi inclu~i In categoria '
teri;ilorj, cat opozabilitatea fa\a de terti a drepturilor subiective civile >i, implicit, a i
obliga\iilor pan;ilor actului juridic; i
- analiza pozi\iei lor juridice in raport cu actele 1ncheiate de debitorul lor cu terl;e I
_JJer_s_oane_se regase,te In partea a II-a a acestei ri,e, sec\iunea llL2-2. __J
 ACTUL JUf\IDiC CIVIL CONTRl\CTUL ~. iZ\iOR DE 12.3

sanctlunea care !lpse)te actul furid!c contraril norrneior

sa valabila
·~:.::.:..=

- este o sanctiune de drept civil;

- prive~te numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu;
ill exista ~i dfspozitii iega!e din care re.zulta ca nuiitatea este o sanctiune care nu se

aplica exdusiv actelor juridlce; de exemplu 1 art 196-199 C.civ. reglementeaz;J nuli-
tatea persoanelor juridice; art, 100 alin. (1) ?l {4) C.civ. se refera !a anularea acteior
de stare dvil.3- ~i a mentiunllor !nscrise pe acestea (cu preclzarea ca actele de stare
civila nu sunt acte juridice In sens de negotium, ci acte in sens de fr1strumentum,
adlca 1nscrlsuri);
intervine cand nu sunt respectate condi\iile de validltate de fond orl de forma ale
actului juridic civil;
- consta 1n llpsirea actului juridic de efectele care contravin normelor juridice edictate
pentru 1·ncheierea sa valabilil, deci nu prive,te, lntotdeauna, actul jurldlc1n 1ntregul lul;
- pentru stabilirea concordan\ei sau neconcordan\ei cu legea a efectelor actului
juridic, se recurge la finalitatea legii, 1n sensul ca
actul juridic este lipslt numai de acele
efecte care contravln scopului urmarit de dlspozi\ia legala 1ncalcata;
- momentul 1n raport cu care se apreciazii conformitatea actului juridic cu legea este
acela al !ncheierii actuiui juridic;
'1n cazul la care se refera art 1662 a/in. (3) C.civ. (determinarea pretului vanzarii
de catre un tert), cauza de nu!itate exlsta !a momentul lncheierH contractultil, lnsa
aplicarea sanctiunil este tondltlonata de nedeterminarea pretului variz'3rii 1n ter~
men de un an de la 1nchelerea contractulul; :
01 In ipoteza constltulrii rentei viagere cu tltlu oneros pe durata vietii unei persoane j

afo•ct11te. la_ data !ncheierii contractului, de o boaJa 1-etala, din cauza clireia a murit I
in interval de eel mult 30 de zi!e de \a aceasta data [art. 224 7 C.civ., care, conform ;
'i
art. 2256 alin. (1} C.civ., se aplicll 1n cazul contractului de intretinere], cauza de )
nulitate exista fa data lncheieril contractului .?i consta 1'n iipsa elementului aleatorlu; i
11 din 1rnprejurarea ca
motivul de nulitate trebuie exlste la momentul lncheierii j
sa
actului juridic nu trebuie lnsa tras;li conciuzia ca acesta nu ar putea fi dovedit 5! prin 1
fapte anterloare sau ulterioare lnchelerii contractulu!, coroborate cu prezumtH sau ;
alte mijloace de proba; de exempiu, existenta unei cauze ilfc·1te la lncheierea unul ·1

contract de achizitii publice 1 cu consecinta nulltatll absolute, ar putea fi doved!ta ?I

cu ajutorul unor fapte precum: favorizarea unui anumlt participant la procedura de 11
selec\ie (spre pilda, prin comunicarea pre\ului oferit de un alt participant, prin sta-
blllrea unor specificatii tehnice irelevante etc.); of€rirea 1 de catre eel caruia 1 S·-a _
atrlbuit contractuf sau de catre un interpus, de avantaje unui anumit functionar al !
autoritatfi contractante sau unui terj: care se afla 1ntr-o anumlta legatura cu func-1
L_..~E?nar~~spectiv; modificarea contractului, __de ~hizitii pu~!i£::J.~ SCUf'! timp ~-~I~
124 ACfUL JURIDIC CIVIL CONTR/\CTUL - IZVOR DE OBLIGt,Tll

incheierea lul 1 In avantzjul celui c3ruia i··a tost atrlbu1t contractul, fara o ius1:ifirare
reala etc,;
~ nulltatea nu intervine dac3 1 la Tncheierea actului juridic a fost lncBicat.fi o con-
di\ie de va!iditate, printr~o norma speciaia se dispune altfel;
de exempJu, art. 1.213 C.civ,, core permite
iii) contractului lovit de nu!itate
relativ8 pentru eroare, art. 1222 a!ln. (1) C.clv. 1 tare prevede sanctiunea alternativ3
·---'aa_rr<f'C(Oi,c'u1~cee;rC11ii•..~>liflalK".1l~n caz de leziune.

- consta i'n efectul inhibitor pe care nexercita asupra subiectelor de drept civil, ,
tate sa !ncheie actul juridic civil cu nerespectarea condi\iilor sale de vaiabilitate, 1·n I
sensul ca, $liind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele sunt descurajate
lndemnate sa clvi12. (
- intra in aqiune atunci cand func\ia preventiva nu gi-a dovedit eficien\a, cor1st,lnd
inlaturarea efectelor contrare normelor juridice edictate pentru \ncheierea valabila a
civl!.

1.3. Delimitarea nulita\ii de aUe sanctluni inefkacitate)

1.3.1. Nulitatea rezolutiunea

i t..JuHtatea - sanctiune ce intervine Jn cazul nerespectarii, la momentul lncheierH
actului juridic unilateral, a conditiilor de validitate impuse de lege pentru \ncheierea

- cauza de ineficacitate a contractelor (de reguia, sinalagmatice) cu executare dintr-o

data, care intervlne In cazul neexecutarii, de regula imputabiie uneia dintre parti 1 a
obliga\iilor nascute dintr-un contract (valabi! incheiat) $1 care are ca efect desfiin\area
contractului 1549 art 1516 alin. 2
Asemanari - ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil;
- ambele sunt, in principiu, sanctiuni de drept civil;
- atat rezolutiunea, cat ~i, ca regula, nulftatea produc efecte retroactiv (art. 1254 >i
art. 1554 C.civ.);
- ambele pot fi constatate atat pe cale judiciara, cat §i amiabil [art. 1246 alin. (3) :;i
art. 1550 alin. (1) C.civ.]; ,
- in cazul ambelor sanqiuni, la cerere, se va putea dispune repunerea par\ilor in situa- !
restituirea executate.
Deoseb!ri nulitatea presupune un act Incheiat fara respectarea conditiilor de validitate
de lege, In timp ce rezolutiunea presupune un act valabil lncheiat;
. - cauza nulitatii trebuie sa existe la momentul incheierii actului juridic, pe cand cauza
i rezolutiunii consta lntr-o actiune sau inactiune ulterioara datei la care contractul a
fost, !n mod valabil 1 lncheiat; In mod exceptlona!, In cazul actfunii redhibitorii1 cauza
rezolutiunii (viciui ascuns al lucrului) ar putea sa existe la momentul 1ncheierii con-
 ACTUl JURIOIC CIVIL CONTRACTUL .... !ZVOfl DE OBUGAJll 12S

- nu!itatea se tuturor ar:telor juridice: pe c?nd rezo!i1tiunea este

nurflai Jn cazul cont.r.actelor juridic-e c.lE: regu!a, s1n;;1e~rr1~t1ce. cu e1<e 0
•

cutare dintr-o
- in anumlte nulitatea nu mcmcicc efecte re1:roac1:iv:
in rezolu~lune Ji at1iunea 'fn declararea nu!itEltii relative sunt supuse unor
diferite in privinta inceputului prescriptlei iar nulltatea pre·"
cum :;;1 nulitated relativa invocata pe cale de exceptie {cu t.:xceptia nu!it3tii relative
pentru leziune) nu sunt supuse prescrfptlei extinctive (art. 2529 ;;i art. 2523 C.civ~);
"' dac2 'In legatura cu acela]! contract s-ar pune atiit prob!ema rezolutiunii, c2t ~i
prob!ema nulit<3tii, atunci va fi analizata cu prioritate .aceas-ta din urn15; de exemplu,
In cazul 1·n care reclamantul (una dintre p5!1ile contractante} solic!t.J rezolutiunea
pentru neexecutate culpabi!3 (eventual cu daune-lnterese):
i) daca paratul (cealoita parte contractanta) formuleaza o cerere reconventiona!.3
prin care .solicita desfiintarea contractu!ui pentru o cauza de nulitate re!auva sau
absoluta, instanta va analiza cu prioritate cererea reconventionala, iar daca o va
admfte (pronunt3nd In dfspozitivul hot3r3rii desfiintarea contractului pentru nulita-
te), va trebui sa respinga ca neintemefata (nefondat.3) cererea In rezolutiune, fara a
mai administra probe pentru verificarea conditlilor rezolutiunli;
ii) dac:ii paratul nu formuleaza cerere reconventionala, dar invoc-3 In mod Jnteme!at
nu!ltatea contractului (ca mijloc de aparare), indiferent ca ar f! vorba de o cauza de
nu!itate absoluta sau re!ativa, instanta va trebui sa resp1nga ca ne1ntemeiata {ne-
fondata) actiun-ea In rezo!utiune, fara 1nsa a mai dispune desfilntarea contractului;
iii) dacii ar Ii vorba de o cauza de nulitate absoluta de care pilratul nu s.-ar preva!a,
instanta trebule sa invoce din oflclu nuhtatea absoluta a contractului ?i sa resping.3
ca nel'ntemeiata (nefondata) ac\iunea Jn rezolutiune, fara Jnsa a dispune desfiin-
I !area contractului;
iv) daca lnsa ar fi vorba de o cauza de nulitate relativa de care p.3r8tul nu s~ar pre~
I vala, instanta nu poate sa invoce din oficiu nulltatea relativa $i deci va trebui sa
pronunte pe rezolu~iunef administr.311d probe pentru verificarea conditHlor
I.

- sanctiune {cauza de ineficacitate) care consta in desfacerea unui contract {de

regu!8 1 sinatagmatic) cu executare succesivfi 1 din cauza neexecut3r!i, de regula impu-
tabila uneia dintre parti, a obligatiilor asumate prin acesta [art, 1549 raportat la
art 1516 2

1246 a!in. (3) si

presupune un act inchei;it fara respectarea condi\iilor de validitate cerute

de lege, Jn ti mp ce rezilierea presupune un act valabil 1ncheiat;
- cauza nulitt:itii exista la mon1entu! lncheierii actului jurldfc1 pe c§nd cauza rezilierii
consta lntr-o aqlune sau lnaqlune u'terloara datef la care contractul a fost, In mod
 126 AGUt. JURIDIC CiVIL CONTRACTUL -- IZVOR DE OBLIGATll

- nul!t:atea se apl1c3 tuturor actelor juridice, pe c3nd reziHert:a este apl1cabil8 nurnai In
cazul contractelor (acte juridice bilaterale), de regula, cu exetutare
succesiva;
1

J nLllitatea produce efecte? ca regul@, retroact!v, pe c;ilnd rezilierea produce efecte

-

! numai pentru viitor [art 1254 '§i art. 1554 alin, {3} C.civ,J;
] - tn cazu! ln care contractu! este desfiintat pentru nulitate fiecare parte trebuie sa
1

! restitule celeilalte In natur3 sau prfn echlvalent1 prestatiile primitef chiar dac.J acestea
1

fost executate su.ccesiv sau au avut un caracter contlnuu, pe c<Jnd In cazul rezilieril
se rnai poate dispune restituirea presta\iiior deja executate [art. 1254 ~i art 1554
J3) C.civ:J_.- - - · - - · · - .,--····---·-··- - - - · - · · - - - . , - - - · « · - - - - · - - - '

1.3.3. Nulitatea §i ca,rtmc:it1~te'a

-· cauza de ineficacitate, ulterioari'l lncheierii actulul juridic civil ~j 1ndependenta

voin}a par;ilor, care face imposibll!i producerea efectelor respectivului negotium;
111exernpie de caducitate:
i) art 333 alin. (4} C.dv.; conform carula ,,dauza de preciput devine caduca atund
cand comunltatea lnceteaza In timpui vietii so~ilor, cEtnd sotul beneficiar a decedat
lnaintea sotulul dispunator ori cand ace1tia au decedat '!n acela5i timp sau cand
bunurile care au f;Jcut obiectul ei au fost vandute la cererea credltorilor comuni";
ii) art 1013 alin. (1} C.civ., potrivit caruia incapacitatea sau decesul ofertantului
atrage caducitatea accept8rii ofertei de dona~le;
iii) art. 1030 C.civ., conform caruia ,,donatiile filcute viitorilor so\i sau unuia dintre
ei, sub condltla '1'ncheierii casatoriei, nu produc efecte ill cazul ln care casatoria nu
se incheie";
iv} art. 1048 C.civ., care prevede ca ,,testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile
de la data cand dispunatorul ar fl putut sa testeze in vreuna dintre forrne!e ordi~
nare", cu precizarea ca 1$i va produce efectele dlspozitia testamentara prin care se
recunoa~te un copil;
v) art. 1071 C.civ., potrivit caruia orice legat devine caduc atunci c:lnd: legatarul nu
mai este In via13 la data deschiderii mo~tenirH; legataru! este incapabil de a primi
iegatul la data deschiderii mo~tenirii; legataruf este nedemn; legatarul renuntfi la
legat; legatarul decedeaz8 inaintea impliniril conditiei suspensive ce afecteazB lega~
tul_, daca aceasta avea un caracter pur personal; bunul ce formeaza oblectui iega-
tulul cu titlu particular a pierlt Jn totalitate din motive care nu tin de vointa testa-
torului, In timpul vietii testatorului sau inaintea lmpliniril conditiei suspensive ce
afecteaza legatul;
vi) art. 1195 C.civ, 1 care prevede ca oferta devine caduca: daca acceptarea nu
ajunge !a ofertant ln termenul stabilit sau, In Hpsa, lntr-un termen rezonabil; dac.8
destinataru! o refuzi3; in cazul de;:esului sau irn.:apacit<'!i~ii ofertantutuf, Tnsa
daca natura afacerii sau cadudtatea etc.
Asemanari
Deosebiri - nulitatea este o .sanctiune civOa, pe c3nd caducitatea nu are acest caracte-r, intN11e-
nind de vreo

---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
 ACTULJURIDIC CIVIL COf;JTR/,GiJL- IZVOR DE OBUGATll 127

nu!Jtatea presupune un act ce a fost 1nche!at cu ne;respc,ctarea condl~ii!or de validi -

tate de !ege, pe cand c:aducitatea presupune un act valabi! !ncheiat;
- cauza de nulitate exlst.3 la rnomentul !ncheieril actu.lul ce cadudtatea
intervine pentru motive ulterioare acestul rnoment 333 alin" (4}., art, 1013
alin. (1), art 1030, art 1048, art. 1052, art 1071, art. 1195
- nu!itatea, Jn princlpiu 1 efecte ~i pentru trecut, ln ce caduc:itatea nu are
efecte decat pentru viitor;
- regimui juridic al nulltiltil este unul legal, pe cand regullle care guverneaza materl<:i
au fost stabilite de

13.4. Nulitatea revocarea

1. sanctiunea specifica liberalita\ilor, ce intervine in caz de neexecutare culpabilil a
sarcinii (art. 1027 ~i urm. C.civ.) ori in caz de ingratitudine a donatarului \art. 1023 'ii
urm. C.civ.) sau a legatarului (art. 1069 C.civ.);
2. cauza de ineficacitate a actului juridic civil ce intervine prin denuntarea sa unilatera-

I
. Asemanari
j·-·· 'i·~~~~~~~a~c~o~rd;u~l;;!~1;;;~~~;:;~;;;~a~rt~.~~~a~rt~.~~·!lt).:_:t;2~"-"a~rt~.}1~3~2~9~:<:i\':2:.~\
sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
nulitate<i, cat :;i revocarea {atunci dind este privita ca sanc!iune) produc efecte

Deosebiri este 1ntotdeauna o sane\iune civila, pe cand revocarea are aceasta functie
numai in cazul liberalitatilor;
- cauzele de nulitate exista la mornentul incheierii actului juridic, pe cand cauzele de
revocare (!n toate fntelesurile notiunii) sunt ulterioare acestui moment;
- nulitatea presupune un act ce nu a fost 1ncheiat cu respectarea conditiilor de vali··
prevazute de lege, pe cand revocarea presupune un act vaiabil incheiat;
extinctiva este diferite.

Nulitatea inopozabi!itatea
nct1un:ece intervlne:
tea caz de neindeplinire a unor forrnaiitati de pubiicitate cerute de lege tocmai cu
scop;
2. Jn caz de inc:heiere de c8tre debitor a unor acte Yn fraucia intereselor creditorilor sai
(daca se admite ac\iunea revocatorie);
3. In cazul incheierii unui act tara szu cu dep3~irea 1mputern1cirii primite Fn materia
reprezentarii);
4. In caz.u! !ncheierii de acte Juridice cu privire la bunu! proprletate comuna tarJ
respectarea anumitor reguli privind acordul coproprietariior;
- in toate aceste cazuri, tertii fata de actul juridic vor putea ignora efecteie pe care
le In
 PRESC:R!iPTIA EXTIMCTl\/A 199

;;1 actiuni!e pe C(lre debitoru! reclamantu!ul le are fata de p3rat;

daca exercitat prln interrnediu\ actiuni'1 oblice este prescrls, atunc~
va putea opune prescriptia :Ji credltoru!ui titularuiu! acestui
a ln 'in cazul In care es.te prescrisa creanta red;;im;:intu!ui din actiunea nb!ic3
fa~a de titu!arul dreptului exercltat prin intermed[u! ocestei actiun!,
actiunea obilcd nu va putea invoca prescriptia spre a ob~ine respingerea
oblice ca de interes.
-- nu este reglementata ca o actiune ln constatarea inopozabiHti3ti1 acte!or juridire
chelate de debitor In frauda drepturilor creditorului sau, d ca o ac\iune Yn declararea
lnopozabilita\ii [art 1562 alin. {1) ,1 (2) ,1 art. 1565 alin. (1) C.civ.], fiind deci o ac1;iur1e
prescriptlbila extlnctiv in termen de un an, conform art. 1564 C.dv.;
w In cazul In care creanta cred\torulul rec!amant este prescrisaf debiton.d {nu }i
instanta din ofictu) va putea lnvoca prescrip!ia pentru a obtlne resplngerea actiunii
revocatoril de

TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA

1. Nopune ~i dasificare
de tlmp, stabillt de lege sau de catre pilr\i, cu respectarea limitelor
carula trebule exercitat
Precfz3r! - termenul de prescriptie extinctlva are un inceput de momentul la care
pe sa curga prescrip\ia extinctlva), o durata, precum >i un sfar5it (marcat de momen-
tul implinirii prescriptlei extinctive);
- ca reguli!, durata legala a termenului de prescriptie poate fi modificata insii, sub
sanc\iunea nuiita\ii absolute a clauzei respective, numai prin acordul expres al paf\ilor
$i numai cu respectarea limitelor fixate de art. 2515 alin. (4) C.civ. (pentru termenele
legale mai mici de 10 ani, termenul convenit prin acord expres de catre parti poate
avea o durata lntre 1 an $i 10 ani, iar pentru termenele legale de eel pulin 10 ani,
termenul convenit nu poate depa5i 20 de ani);
$ exceptie: durata termenului de prescriptie nu poate fi modificata de parti Yn cazul

drepturi!or la actiune de care acestea nu pot sa dispuna ;;i nici al actfunilor derivate
din contractele de adeziune, contractele de asigurare si contractele supuse
tie! privind protectia consumatoruiui;
Q orice conventle sau clauza contrara acestor dispozitii este lovtta de nulitate
abso!utfi;
- exista totu$1 un caz de prorogare legal3 a termenului de prescr!ptie extinctiva: In
toate cazurile in care despiigubirea deriva dintr-un fapt supus de legea penala unei
prescrip\ii mai lungi decat cea civilii, termenul de prescrip\ie a raspunderii penale se
aplicii :;i dreptului la actiunea 1n raspundere civila (art.1394 C.civ.);
!:I In cazu! rn care termenul de prescriptle prevazut de legea penali:i este maf scurt,

fiecare termenului -ei de

200 PRESCRIPTIA EXT!Nt!l'VA

1. dupa lzvorul lor, termene!e de prescriptie extinctiv5 pot fi clasificate In terrnene

legaie ~i termene conventionale {termenc legaie modificate de pi:irtl In conditiile I
art 2515 C.civ");
2, dupa voca\ia sau sfera lor de aplicare, se dlstinc\ie intre termenul legal general i
de prescr!p~ie extinctiv;§ ~i termenele !egale specia/e de prescrip\ie extlnctivi:l;
3. dup3 izvoru\ normativ, se deosebe:J-te lntre terrnene d-e prescriptle extinct iv@
instituite de Codu! civil ;;i tennene legale de prescrip\ie extinctiva instituite de a/te
acte norrnative,

Termenul general de pn~scnpt1e extm1:tn«:i

termenul care se aplica ori de cate ori nu i;;i gaseo;te un termen
de prescrip\ie extinctiva !ntr-un anume caz dat sau pi:irtile nu au convenit, cu
limitelor de un
Durata terme- termenul general de prescriptie extinctiva are o durata de 3 ani (art, 2517
nului..~!l~!l'<J.1.... t--------<--~--------<------"····--------__J
Preti:rare - termenul general de prescrip\ie de 3 ani nu 1>i va giisi aplicare in care,
printr-o dispozi\ie legala expresa, se lnstituie un termen special de prescrip\ie tot de
3 ani;
• preclzarea ar prezenta uti!itate practlc3 "In situatia In care legiuitorul ar modifica
termenu! general de prescrip~ie extlnctiv5 1 fara i'nsa a modifica ?i normele specia!e,
\inand cont de corela\ia care existii intre normele generale §i normele speciale (o
norma specia!a nu podie fl modificata sau abrogata dee.at expres de o norma

Oomeniul de -se aplicii tuturor aqlunilor personale (prin care se valorifica un drept de crean\a), cu
aplicare excep\ia cazurilor in care exista termene legale speciale de prescrip\ie sau partile au
convenit un alt termeri, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obliga\ional j
(act juridic sau !apt juridic stricto sensu licit sau ilicit), indusiv \n cazul pretentiilor I
patrimoniale care insoiesc o ac\lune, prescriptibilii sau nu extinctiv (spre exemp/u, '
I preten\iile patrimonia!e ce l"nso\esc ac\iunea 1n nulitate, actiunea l"n reduc\iune, aqiu·
j nea In rezolutiune sau rezi!tere etc.) 1 in masura In c<1re actlunea prin care se valorifica
I asemenea preten\ii are caracteru! unei ac\iuni patrimoniale >i personale;
111 spre exemplu: cererea prin care se solidta contravaloarea, proportional cu

cota-parte, a fructelor naturale sau industriale 'lncasate doar de unul dlntre co~
proprietari; cererea prfn care se solicita rezolutiut1ea unul antecontract de vanzare;
ac~lunea in desp.3gubire exercitata de proprietaru! fondului aservit lmpotrlva pro-
prietarului fondului dominant (art" 620 alin" (1) Ccivj; ac\iunea In stabilirea unui
termen de restituire in cazu! 1·mprumutului de consuma\ie {art. 2163 C.civ.); cere-
rea prin care mandantul sollcit3 oblig.area mandatarului sa ii restituie bunurlie
primlte de acesta din urrn8 in temeiul contractu!ul de rnandat ete,;
m jurisprudenfO: intruc3t compensatiile so!icitate prin cererea de chemare Tn jude-

cata constituie o forma de ajutor de stat ~i nu au natura juridlca a une1 creante

bugetare fiscale, ln cauza nu sunt aplicabiie dispozi\iile Codului de procedura
fiscal.3, ci dispozitiile de drept comun, care stabilesc termenul de 3 ani ca termen al
prescrip\iei extinctive (LCCJ,, s" de conL adm" >i fisc,, dee nc 169 din 26 ianuarie
 PRESCRIPTIA EXTINCTIVA 20J.

ffi 1-n cazul unul contr;:;ct de knprurnut nu au

un terrnc:n pentru restitulreo J'mprumutului, lf'nprumut5torul c;re la !ndemfJna o
actiune prJn care puate s-3 solidte inst:21n;el s3 s.tabi!eascZ un terrnen de rest\tuire,
doar -ca aceasta .aqiune nu este imprescriptibil3, ci trebuie formulat3 In trei .;;ini de
la data 'incheierii contractuiui 1 care ar avea o -1n restituire,. nn°·-n-in-
tibila in tre\ 'clni de !a data la care se fixase terrnenu! de restituire {LC.CJ., s. a ll-a
civ., dee nr. 2004 din 24 noiembrie W\f\/v,1.scjxo).
- termenul general de prescriptie este apiicabil ;;i ae!iunilor nepatrimoniale nr<>sci:-m-
tibile extinctiv pentru care legea nu stabile~te un termen special de prescrip\le extinc-
tiv.3;
» spre exempiu, cazul actiunil ln nulitatea relativ2 a recunoa~terli copilulul [art 419
alin.

extim::tivii
Terrnenu! de - drepturile reaie care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile orl nu sunt supuse
altui termen de prescriptie extinctiva (art. 2518 pcL 1 Cciv.);
extincth1J3 de de exemplu, actiunea confesorie prln care se apara dreptul de servltute, uz,
IQ

10 ani abitatie 1 uzufruct [decl ae}iunile confesorii, cu exceptla actiunii confesorll prin care
se apara uzufructul une! creante, caz In care termenul de prescriptie este de 2 ani -
art. 746 alin. (1) lit. e) Cciv., precum si a ac\iunii confesorii prin care se apara
dreptul de superficie, care este imprescriptibila - art 696 alin. (2) Cciv.j; ,
- repararea prejudiciulul moral sau material cauzat unel persoane prin ton:ura ori \
acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale coml- I
se contra unui minor sau asupra unei persoane aflate 1n imposibilitate de a se apa]a-
ori de a-,i exprima vointa (art. 2518 pct. 2 Cciv.);
f--------~---------t----~re~p_ararea prejudiciu_lui a~us me~iulu.~1nco~juriitor (art. 2518 p_ct. 3 Cciv,), _
; Termenul de - dreptul la aci;lune \ntemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare [art. 2519 !
alln. (1) C.dv.]; I
I eJ<tinctivil de - dreptul la actiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru servi-
I 2 ;:m; ciile prestate in baza contractului de intermediere [art. 2519 alin. (2) Cciv.j;
- termenul de prescriptie extinctiva de 2 ani aplicabil uzufructului unei crean\e
746 alin. lit_
j Terrnenu! de - dreptul la actiune privltor la restituirea sumelor incasate din vanzarea bHetelor pen··
tru un spectacol care nu a mai avut loc [art. 2521 alln. (1) C.civ.J;
! exHnt:tivA de - daca prin lege nu se dlspune altfel, se prescrie in termen de un an ~i dreptul la
unan ac\iunea lzvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerlan sau pe
apa, Tndreptata impotriva transportatorulul [art. 2521 alin. (2) Cciv.J;
• termenul de prescrip\ie este de 3 anl (termen special), atunci cand contractul de
transport a fost 1ncheiat spre a ft executat succesiv sau, dupa .caz, comblnat, cu
acela~I mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite [art. 2521 alin_ (3)
Cciv.];
- cazurile urmatorilor profesioni~ti [art. 2520 alin. (1) C.civ.]:
pnolE!Sic>ni?tll din alimentatia publica sau hotelierii, pentru serviciile pe care le
202 PRESCRIPTIA EXTINCTIVA

I · - · - · ---------········-·····--····--·-······
2. profesorii, ihstitutorii, mae?trH ;;i pentru lectlile date cu ora,. cu ziua sau cu
Juna;
3. medic!i, asfstentele ~i farm?1cis,ti pentru vizite, operatii s:au medic:;"
rnente;
4. vanzatorii cu amanuntu1, pentru plata rnarfurilor vandute ~i a furniturilor !ivrate;
5, me~te?ugaril ~i artlzani1 1 pentru plata muncii !or;
6. avocatii, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si cheltuielilor. Termenul de
prescrlptie se va calcu!a dln ziua ramanerii definitive a hotar.§rii sau dln aceea a '
impacarii par\ilor ori a revocarii mandatuluL 1n cazul afacerilor netermlnate, terme-
nul de prescrip\ie este de 3 ani de !a data ult1mei presta\ii efectuate;
7. notarii publici ~i executorii judecatore~ti, in ceea ce prive~te plata sumelor ce le
sunt datorate pentru actele func\iei !or. Termenul prescrip\iei se va socoti din ziua
in care aceste sume au devenit exigibile;
8. inginerii, arhiteqii, geodezii, contabilii si al\i liber·profesioni~ti, pentru plata su- I
melor ce Ii se cuvin. Termenu! prescrlp!lei se va socoti din ziua c.3nd s-a terminat I
lucrarea;
•in toate cazurile prevazute de art 2520 alin. (1) C.civ., continuarea lec\iilor,
serviciilor 1 furnlturilor, actelor sau lucrarilor nu lntrerupe prescrip~fa pentru sume!e ·
2520 alin.
' .....•,......• , ..,, ... , j . . .•••- • .:==.:~~:.;::~~.:::::::::.~::.::.i::I..:,=.::I.:~..- -..- ..- - . - -..-.--.-~---···-·-··~
! Termene -termenele enumerate mai sus sunt termene speciaie $i sunt stabilite de Codul civil;
sp1edale insti.. - termene specia!e de prescrlp\ie pot Ii lnsa instituite ~i prin alte acte normative;
tuite de Codul • spre exemplu, termenul de 6 luni previizut de art 11 alin. (1) din Legea conten-
civil ~i termene cio>ului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
sp•ecl;ale lnstl· pentru aqiunile prln care se solicita anu!area unui act adminlstrativ individual, a j
i tulte alte unui contract administratlv, recunoa~terea dreptului pretins $i repararea pagubei I'
i acte normative
cauzate; termenul de 3 ani 1 aplicabil aqiunit in revendlcarea imobilului adjudecat
1n cadrul procedurii de u.rmarlre silita imobiliara [art. 860 alin. (2) Cproc.civ,], ______,

IV. CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

1. Inceputul prescriptiei exlin(:tiv'e

1.1. Regula generala inceputul prescriptiei extinctive

•· presCrip\ia lncepe curgii de la data cand tituiarul dreptUIUi !a ac\iUl18 a CUflOS,CUi
Sa
trebuia Sa cunoasca lui 2523
regula stabile5te doua momente alternative de la care prescrip\ia poate
curga:
I l. un moment subiectlv, principal, constand in data la care titularul a cunoscut na?·
terea dreptului la aqiune;
2, un moment obiectiv, subsid!ar, constand in data la care 1 dupa lmprejur@ri 1 titL!l~n;il
sau la
 203

speciaia :;;\
nici p3ri;iie, in condi~Hie artc 2515 nu au fixat un alt rnoment de la care sa
e1<:tlnctiv&,

a sau
fy1tJ7YH?ntul de
ta care cu:rge
tern1enul de - prescrip\ia extinclivii 1ncepe sa curga de la data la care obligatia devine exigibila :;i
debitorul trebuia astfel sa o execute [art 2524 alin. (1) C.civ.];
'El spre exemplu; daca !ntr~un contract de van:zare nu s~a stipulat un terrnen de
plata a pre~ului, atunci obligatla cun1paratorului de a plati pretul este scadentii dln
chiar momentul lncheierii contrar.:tuiui, astfel ca prescrlptia extinctivti a dreptulul
vanz3-torului de a pretinde plata pretului lncepe sa curga de la data inchelerii
contractu!ui de v.3nzar€.
Drepturi afectate de un termen suspensiv
- prescrip\ia extinctiva incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de
la data renuntiirli \a beneficiul termenului stabilit exc!usfv In favoarea credltorului
[art. 2524 alin, (2) C.civ.J;
a daca termenul este stabillt In favoarea atat a creditoru!ui, cat .?i a debitorului, re ..
nun\area la termen presupune acordul ambelor par\i, iar de la data acestui acord
obligatia devine exigibilii, astfel ca, Jn baza art. 2524 a!in. (1) C.civ., prestrip\ia
lncepe sa curga;
ro daca termenul este stabilit exdus!vln favoarea debitorului, iar acesta renunta la
beneficiul termenului, prescriptia incepe sa curgfl 1 pe ternelul art. 2523 C.civ., de !a
data !a care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca debitorui a
renun1at I.a tennen.
Drepturi afectate de o conditle suspensivil
- prescriptia extinctiva 'lncepe sa curgll de la data cand s-a l'ndep!lnit condi\ia
[art. 2524 alin. (3) C.civ.J;
!!}pentru ipoteza In care conditia suspensiv3 a fost stipulata exclusiv 'in interesiJl
ur,eia dlntre pi3rti, iar aceasta renunta la condftie, astfel lnc§t, potrivlt art 1406

i C.clv., obligatia devine simp!a, prescrip\ia !ncepe sa de la data renuntZirii cre-

ditorulul la condit!e sau, dupa caz, de la data la care creditoru! a cunoscut ori
l trebuia sa
c~!:ioasca 1mprejurarea ca debitor~! a renunta~Ja conditia suspef!.~ivD:, ~-'

Ipoteza art•vtitlui la acif:iu1~ea

Momentulde 1. In ipoteza dreptului la ac\iune pentru restituirea presta\ii!or facute in rP1CYJc•11"

ia care curge act anulat ori desfiintat pentru rezolu\iune sau alta cauza de ineficacitate,
termenul de lncepe sa curga (art. 2525 C.civ.):
de la data ramanerii a hotararn orl

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -----
204 PHESCHIPT1A EXTlNCTIVA
. ·······--··----- ... - - - · - - - - - · · - - - - - .. -----···--------··--·
h) de la data la care declaratia de rezolut!une sau rezliiere a devenit lrevocabi!3;
v desigur ca aceasta regu\;3 nu vizeaza cazuri:e 'in care actiunea 1n rcstituirea
presta~iei are ca:racterul unei actiuoi reale Jmprescriptlbi!e extlnctiv;
2. pentru situatia nulit3tilor amiablie 1 prescrip~ia !ncepe sa de la data acordului
Lf'il':!'l!'.''1":"1..'care acestea au constat:at sau dedarat

Mnmentul de - prescrip\ia dreptuiui la actiune lncepe sa curga de la data la care fiecare prestatie
'.;:; tare :i::urge devlne exiglbi13;
terrner~u~ d<: -daca prestatii!e alct!ltu!esc un tot unitar, prescrlptia lncepe sa curgii de la data la care
ultima devine 2526
Precizare - pr!ma ipoteza are ln vedere prestatiile succesive cu caracter individual) cum este
cazul dobilnzilor;
- cea de-a doua ipotezil se refera la prestaliile succesive care alcatuiesc, potrivit legii
un tot cum este cazul 1n rate.

1.2,4. lpoteza dreptului ac{:t~!.nea fn mirte,ria asiguriirilor contractuale

MomentuidE cazul asigurilrii contractuaie, prescrip\ia 1ncepe sa curga de la expirarea
la care curge nelor prevazute de lege ori stabilite de par\i pentru plata primei de asigurare,
termerml de pectiv pentru plata indemniza\iei sau, dupa caz, a despagubirilor datorate de
rat or 2527
- reguia vizeaza doar raporturile dintre contractante (asigurator •'
Precizare
'i
/ iar nu ~; raporturile dintre o parte contractanta tefie persoane ce ar raspunde de

1.2.5. Ipoteza dreptului repararea printr-o faptii

lltcctta ~i cazuri
! rvlorrientui -· prescrip\ia extinctiva a at\iunii in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o
tare -cu1gt" fapta ilicita 1ncepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cu-
terrnenul d-e- noasca atat paguba, c:lt ,1i pe eel care raspunde de ea [art 2528 alin. (1) C.civ.J;
m jurisprudentii: cunoa;;terea pagubei ~i cunoa?terea persoanei care se face vinova-
tazu! ac1iu•1ii ta de producerea acestela surrt doua eiemente distincte care trebuie sa fie inde-
repararea pa- plinite cumu!atlv pentru a determina curgerea termenului de prescriptle; ca atare,
In situatia ln care prin hotariire definltlva a instantel penale persoa-na tr1misa in
judecata pentru savar$irea infraq:iunHor de vatamare din culp.3, distrugere din
, culpa ?i omislunea de a raporta imediat orice accident major, daca a fost de natura ,
, sa puna In pericol viata sau sanatatea u1T1ana, animala sau vegetala, a fost achitata, I'
It neput8ndu~se stabi!i vinovi3tia sa in producerea exp!ozlei, invocata ca fapt cau2ator r
, de prejudicii, nu se poate considera c<\i data la care persoanele vatamate s-au con· i
1 stituit p3rti civile In dosarul penal reprezlnta momentul la care au cunoscut ~i pe j
L ___cel responsabil de producerea prej[Jdiciului; In acest caz, _termenul de prescrip\ie a
 dreptu!ui material la act!unea lr: potrlvft dreptului comun nu a 1ncernff
s2 anterior date! la care, prin hotarare defin!tiva, au luat
cuno;;tint8 de lmprejurarea ca incu!patu! nu este autorul faptel ilidt0 s,
dee 847 din 19 mai

1. n1ornentu! sublectiv al cunoa~tern ~i a ce!ui care

ce poate fi stabilit prin orke mijloc de proba, propus fie de ciitre ''":la11121nt, fie de
c&tre p<3rtltul care pretinde ca a ope rat prescrip!ia extinct1v~j);
2. momentul obiectiv urrneaza a fi deterrninat de instanta) a! datei la care
bitul trebuia sa cunoasca aceste elemente;
regula In discu\le se aplidi pentru repararea prejudkiului cauzat printr-o fapta
ilicita, indiferent ca este vorba de raspundere civila delictuala sau de raspundere civila
a,
contractual lntruc.3t textu~ de lege nu face vreo d"1stlnctle In acest sens, evident, In
In care nu exlsta alte
Cazuri reguia se aplica in mod corespunzator 1n cazul aqiunii 1n restituire ·;ntemeiate pe
asimllate fara justa cauza, pe plata nedatorata sau pe gestiunea de alaceri
[art. 2528 alin. {2) C.clv.J;
111 de exemplu, Jn cazul actiunif 7ntemeiate pe imb.ogffitlrea f3r3 justa cauza, pres-

crip~ia incepe sa curg3 de la data la care eel care mic~orat patrimonlul a

cunoscut sau trebula sa cunoasca atat faptul m.8ririi artui patrimoniu.. cat §i pe eel
care a beneficiat de aceasta rni!!rire;
a jurisprudent6: pentru aqiunile izvor§nd din tmbog3tlfea f;3ra just temei1 terme-
nul de prescriptie incepe sa curg.3 de la un rnoment sublectlv, respectiv din mo-
mentul In care eel care ~l-a mic5orat patrimoniul a cunoscut s<Ju trebuia sa
cunoasca atat faptul m3rirll altui patrimoniu, cat ~I pe eel care a beneflciat de
aceasta marire ~i lmpotriva caruia se indreapta cu actiunea 1n restltuire; de aitfel,
in cazul acestor actiunl, termenul prescrip1iei nu poate lncepe sJ curg<1l de la un
n1oment oblectiv1 ca de exemp!u momentul savar?irli faptel, care, In spe!2, este
considerat ca fl ind eel a! finaH2<3rii lucr3rllor de construire, lgienizare ~i amenajare a
imobHulul, c.3ci, la aceasta data, rec!aman~ll avand posesia !ntregulul imobli, toate
lucrarile de imbunatil\iri efectuate le-au profitat din plin. Momentul la care recla-
mantii au cunoscut paguba incercatEl, $i anume fa ptul ca Ii ska mic~orat patrlmoniu!
prin efectuarea Jucrarilor de 1mbunatZ!tiri asupra unor spa\ii din imobil, este eel la
care au cunoscut ca ace!e spatii au fost restitulte In nature paratuh.iL respectiv 1.a
data ramanerli definitive a hotararii judecatore;;ti de retrocedare. f'.Aomentul na~··
terH dreptului la actiune al redarnantilor es:te momentul cunoa?terii proprietarului
ptlrtilor de imobil restituite care} in acela.?i timp, este ?i benefidarul respectiveior
lucrari s. I din 21

1.2.6. lpoteza dreptului la acj:iu11ea

MomentiAl de relativa invocata de partea interesatil
la tare .;::urg£ termenul de prescriptie lncepe sa curga:
termenu~ de in caz de violen\a, din ziua cand a incetat vloien\a (art. 2529 alin. (1) lit. a) Cciv.];
1n cazul din ziua cand a fest 2529 aiin.
206 PRESCB!VfJA

c) In caz de eroare orl in celelalte cazurl de anulare (lipsa discernam3ntulul,

capacittltii de exercitiu a persoanei fizk:e etc.}, din ziua cand eel 1ndrept3tlt, repre- i
zentantui sau legal ori eel chem.at de lege sa ·n sau sa ll autorizeze actele ;
a cunoscut cauza anu!arii, !nsa nu rnai tarziu de lmp!inirea a 18 Junl din ziua
incheierii actului juridic [art 2529 al in. (1) lit. c)
IB terrnenu! de 18 !:uni este un termen legal In care se prezuma ca trebuie sa fie
cunoscut<J cauza de anu!are ;;1, daca nu va fi cunoscuta 1 la momentul lrnplinirii
sa
acestui terrnen va lncepe curgti prescriptia extinctiv8;
c de exemplu, sa presupunem di, la data de 3 octombrie 2016, Primus, aflandu-se
'intr-o eroare esential.3, cumpara un bun de la Secundus. Daca Primus a descoperit
ca a avut o fals.8 reprezentare la !ncheierea acestul contract de v3nzare la data de 5
septembrie 2017 (deci 1nauntrul termenului de 18 luni de la data lncheierii con·
tractului}, atunci de la aceast<l data a lnceput si3 curga prescriptia dreptului la actiu-
nea 'In anularea contractului pentru eroare esentia!3.1ns3, daca pf:lna !a data de 3
aprihe 2018, Primus nu a descoperit di a fost in eroare esentiala, atuncl de la
sa
aceasta data a !nceput curga prescriptia dreptului la actiunea In anulare;
d) in cazul /eziunii, de la data ia care a lost lncheiat contractul [art. 1223 alin. (1)
C.civ.j;
e) de la alte momente decat cele prevazute de art 2529 C.civ., In cazurile In care
prin norme speciale se stabile>te astfel:
a spre exemp!u: 1n cazul actiunii In anularea cas.atoriei, p.rescrip~ia curge de la mo-
mente dilerite In functie de cauza de anulare [art. 301 alin. (2) ~i (3) C.civ.]; In cazul
casatorie'j lnche1ate lntre tutore ji persoana mlnorfi aflat3 sub tute!a Sa; de la data
incheierii casatoriei [art 301 alin. (4) C.civ.]; termenul de prescriptie de 6 !uni
pentru aqlunea 'Jn declararea nulitB:~ii relative a adoptiel incepe sa curg2 de la des~
coperirea erorii sau a dotului ori de la data !ncet§rii vio!entel, dar nu mai tflrziu de 2
ani de la 1ncheierea adoptiei [art. 479 aiin. (2) C.civ.]; termenul general de prescrip-
11e de 3 ani pentru actiunea In anularea dispozltiei testamentare prin care mo~te"
nltorH !egali au fost dezmo~teniti turge de la data la care eel dezn1o~teniti au luat
cuno~tinta de dispozitia testamentara prin care au fost 1nl&turati de la mo$tenlre,
dar nu mai devreme de data deschiderii mo9tenirii (art 1076 C.civ.); dreptul la
aci;iunea in anularea acceptarii sau renun13.rii la mo;;tenire se prescrie In termen de
6 Iuni, calcula.t Jn caz de violenta de la lncet:area acesteio, iar in celelalte cazuri din
momentul in care titularul dreptu!ui la ac1;iune a cunoscut cauza de nulitate
relativa (art 1124 C.civ.) etc.;
Pll corespunz3.tor reglementarii anterioare, se admitea ca regula prevazut8 de

fostu1 art. 9 din Decretu1 nr. 167/1958, care era asemEin.3tor, nu Jnsa identlc cu
actualul art. 2529 alin. (1) C.civ., nu se aplica 1n cazul aqiunii in anularea unui legat,
apreciindu-se ca prescriptia lncepe sa curga de la data deschideri! succesiuniL In
lipsa unui text de lege expres1 consideram preferabi!3 o a!t3 so!u!ie, In sensu! de a
se ap!ica regu!a speciala stabilita de lege pentru aqiunea in anularea actului juridic 1

lnsa cu o derogare, const§nd ln aceea ca termenul subiectiv de 18 luni sa se

calculeze nu de la data Jncheierii actului, ci de la data deschiderii succesiunii;
• In s1stemul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile on'1uare
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 • 22 decembrie 1989, indiferent de cauza
nulltate sau termenul de extlnctiv3: a
 PRESCHlPJIA EXTiNCTIVft, 2D/

potrlvlt art, 45 alln, de !a data ln vigoan~ a acestei adic:J oe la

data de 14 februarie 2001,
Nuiitate© reia'dv8 invocata tie
~in cazurlle in care nulit;::1tea relativa poate fl invoc2t;3 de o tert3 nersc,anil. rnresicrin
\ia 1ncepe sa daca prin nu se altfel, de la data cand tertul a cunos-
cut cauzei de nu!itatc 2529 alin. {2)
~ spre exemptu: prin lncheierea unui contract de vanzatt~ po.ate fl lnc:tlkat
de preemptiune al unei terte persoane fart. 629 alln. (2) C,cl\1,}, iar1 u.neori, prln
norrne speciaie, 1nc'3!c.area dreptu!ui de preemptlune se sanctloneaz.3 cu nulitatea
re!ativa;
1:1 'fn a-ceasta ipotezB nu i'§i mai g3:se?te apllcare terrnenu! de 18 luni la care se

afin. !it. C.civ.

Mom;:intul dreptului la actJune izvorat dln transmlterea unor bunuri sau ex•eCL>Ld1rea
de ta care unor lucr8ri, cu vicii aparente, In cazurf!e in care legea sau contractul oblig<'i la garan-
curge \ie ,; pentru asemenea vicii, 1ncepe sa curga de la data:
te<mem.il de 1. predadi sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii (moment obiectiv principal); sau
2. 1mplinirii termenului prevazut de lege ori stabiiit prln procesul-verbal de constatare
a viciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constatate (mom<ont obiectiv
subsidiar) [art. 2530 alin. (1) C.civ.];
: dispoziiiile art. 2530 alin. (1) C.civ. se aplica ?i in cazul lipsei calita\ilor convenite ori I
al lipsuriior cantitative, insa numai daca oricare dintre aceste ilpsuri putea fi desco- :
peri:t_, fara cuno>tin\e speciale, printr-o verific_are normalaJart. 2530,,<J~.n. (2) C.civ.J:~!'
Precizad - o regula similara este inscrisa in art. 1880 alin. (1) C.civ. in materia contractului de
. antreprlza pentru lucrari de construC1;ii, potrivit caruia prescrip\la dreptului la actiune
i pentru vidi aparente incepe sa curga de la data recep\iei finale sau, dupa caz, a
' '
; implinirii termenului acordat antreprenorului prin prncesul-verbal de recep;ie finala, ;
pentru lnlaturarea v!ciilor constatate;
- in cazul In care, potrivlt unei dispozitli speciale sau vointei pflrtHor, vlciile aparente
trebuiau denuntate, sub sanctiunea dec.?.derii, lntr~un anumit termen, nerespectarea
"''"""'" atrage insa,i pierderea dreptului de garantie, nemaipunandu-se problema

- prescrip\ia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, lnsa eel mai tarziu de
aceste vlcii.
- daca prin lege nu se prevede prescrip\ia dreptului la actiune pentru viciile
ascunse1ncepe sa curga [art. 2531 ailn. (1) ~i (2) C.civ.j:
1. in cazul bunului transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o construqie, de
la la data ori finale a bunului sau a 'in
208 PRESCRIPJIA l'Xf!NCl IVA

afara cazuh1! 1n care viciul a fost descoperit rnal !nalnte; cZlnd prescriptia va :;a
curga de la data descoperiril;
2. In cazu! unei constructii, de la lmpltnirea a 3 an~ de !a data pred.2rii sau rec:eptiei
finale a constructiei 1 afar§ numai daca vlciul a fost descoperlt mai !nalnte, c8nd pres-
criptia va fncepesa curga de la data descoperirii;
3. pentru executarea unor lucrar1 curente la un bun transmis sau a lucrare exensrn:ca,
a!ta dec§t o construc\ie 1 terrnenuf este de o luna, iar Jn cazul unei construc~ii este de
3 luni;
~ dlspozitiile art 2531 Cciv. alin. (1) >i (2) se aplidi >i in cazul lipsei calitatHor
convenlte ori al lipsurilor cantitative 1 lns.3 numai daca orlcare d!ntre aceste !lpsuri nu
puteau fi descoperite, fi'ira cuno~linie speciale, printr-o verificare normala [art. 2531
alin. (3) C.civ.];
- dispozltiile art 2531 C.civ. se aplidi ~i In cazul produselor pentru care s-a prevazut
un termen de valabi!itate, ca ~i 1n cazuri!e bunurilor sau lucrarilor pentru care exista
termen de bun a 2531 alin.
Precb:iiri de mai sus stabile~te doua momente alternative de la care poate 1ncepe sa
curga prescl'iptia:
1. un moment subiectiv, constand in data descoperirii viciilor (acest moment urmeaza
a Ii dovedit prin once mijloc de proba);
2. un moment obiectiv, constand in data expirarii termenului de garan\ie (pentru ca-
zul in care partea nu a descoperit viciul ascuns 1·nauntrul termenului de garantie);
- termenele prevazute 1n art. 2531 C.civ. sunt termene de garantie lnauntrul carora
viciile trebuie, ln toate cazurile, sa
se iveasca [art. 2531 alin. (4) C.civ.j;
- daca insa viciile ascunse nu au aparut inauntrul termenului de garantie, atunci obli-
gatia de garantie se stinge in momentul expirarii termenului de garantie, astlel indit
nu se va mai pune problema inceputului prescrlp\iei ac\iunii in raspundere, chiar >i
atunci ci:l:nd 1 dupa acest moment, s-ar ivf vicii1e respective;
- termenele de garantie prevazute de art. 2531 C.civ. au caracter subsidiar >i general,
'In sensui ca expirarea lor marcheaza momentul la care eel mai tarziu poate 1ncepe sa
curga prescrip\ia extinctiva, numai daca, fr\ cazul concret, nu l>i gase,te aplicare un
termen special de garantie, indiferent ca acesta ar fi legal sau conventional (art. 2531
alin. (5) C.civ.];
re spre exemp!u, art 30 din Legea nr. 10/1995 privind ca!itatea In cons.truqii1 repu-
blicata, prevede doua termene spedale de garantie, ~i anume un termen deter-
mlnat (10 anl de la receptla lucri3rii) pentru viciile ascunse obi~nuite, precum ~! un
termen nedeterminat ldurata de existenta a construqiei} pentru viciile structurii de
rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare ~i de executie in
la data reaHz:irii ei.

cazui aqiunii prin care se solicita restituirea darurilor prirnite in conslderarea

logodnei sau, pe durata acesteia, Jn considerarea casatoriei (art. 268 C.civ.), cat
In exercitata
 PRESC.R1P"flA EXT!NCTlVi\ 209

abuziv (art 269 termenui de prescrlptie extlnctlv2 de un an de

270
- tennenul de extinctiv8 de un an apHcabil revocatorH exerc\tat12
de cred!torii prejudk:iat1 prin schimbarez sau lichidarea regimu!ui inatrimonlal Yncepe
sii curg3 la data la care au fost '!ndepHnite forma!itatlle de publicltate sau1
caz, de cfind au !uat cuno~tint3 1nai lnainte de aceste lrnprejurari pe altd ca!e 369
alin. (3) C.civ.];
- ln cazu! actiuni\ In stabillrea rnaternit5tii, pentru ipoteza ln care copi!u! a decedat .
lnainte de a introduce actlunea, mo~tenitorii sai o introduce In terrnenul de i
prescriptie ext!nctiv.3 de un an care !ncepe sa curga de la data decesu!ui acestuia '
[art. 423 alin. (5) C.civ.);
rno,tenitoril copilu!ui pot introduce ac\iunea In stabilirea patemita\ii, pentru ipo-
teza in care copilul a decedat 1nainte de a introduce ac\iunea, 1n termenul de
prescrip\ie extinctiva de un an care 1ncepe sa curga de la data decesului acestuia
[art. 427 alin. (2) !ii art. 423 alin. (5) C.civ.];
- Jn cazul actiunli In despiilgubire exercitate de tTiama copilului !mpotriva pretinsului
tata pentru plata a jumatate din cheltuieiile nao;terii, ale lehuziei §I cele efectuate cu
1ntretir.erea ei In timpul sarclnH :}i in perioada de lehuzie1 termenuf de prescr!ptie
extinctiva de 3 ani 1ncepe sii curga de la na;;terea copilului [art 428 aiin. (3) C.civ.j;
- 1n privin\a aqiunii 1n tagada patemitat!i exercitate de cat re sotul mamei, termenul
de prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga fie de la data la care so\ul a cunoscut ca este
prezumat tata al copilului, fie de la 0 data ulterioara, cand a aflat ca prezum\ia nu
corespunde realita\ii [art. 430 alin. (1) C.civ.];
- in ipoteza ac\iunii in tagada paternita\ii pornlte de catre mama, terrnenul de pres-
crip\ie de 3 ani ·;ncepe sa curga de la data na;;terii copilului [art. 431 alin. (1) C.civ.];
- ac\iunea 1n tagada paternita\ii exercitata fie de mo;;tenitorii so\ului marnei, fie de
cti!tre mo~tenitorii marneC ln cazul In care ace~tia au decedat lnainte de lmplinirea
termenului de prescrip\ie de 3 ani, se prescrie 1n termen de un an de la data decesului
[art. 430 alin, (3) ~i art. 431 alin. (2) C.civ.];
- aqiunea 1n tagada paternitajii formulata de mo,tenitorii tataiui biologic este supu-
sa unui termen de prescripJie de un an care 1ncepe sa curga de !a data decesului
[art. 432 alin. (2) teza a 11-a C.civ.];
- pentru actiunea in t<3gada paternltatii exercltata de rno~tenltorii copilului, In cazul
In care acesta a decedat lnalnte de a introduce actiunea, termenul de prescrlptie de
un an incepe sa curgi! de la data decesului [art. 433 alin. (3) ,; art. 423 alin. (5) C.civ.];
In cazu1 actiunii ln revendlcare pentru avu!siune, termenul de prescriptie de un an
incepe sa curga de ia data ia care por1iunea de rnal din teren este smulsa ei alipita la
: terenul altui proprietar riveran (art, 572 C.civ.);
j - pentru actiunea in revendicarea animaleior domestice ratacite pe terenul aitula,
I termenul de prescrip\ie de 30 de zile rncepe sa curga de la data dedaro\iel 1acute la
; primarie de catre proprietarul terenului [art. 576 alin. (1) C.civ.];
, prescrip\ia extinctlva a ac\iunii Jn despagubire exercitate de proprietarul fonduiui
! aserv!t !mpotriva proprletarulul fonduiui dominant lncepe sa curga din momentul
' statJilirii <Jr:eRt~lui de trecei:e iart.fi,:Zll_alin. {1) C.dv,J; ____ ,, ..__,,_ _ _ _ J
210 PRESCJ~IPTlA EXTlNCT1VA
r --
cazul actiunii posesorii, terrnenul de prescrlptle de un an !ricepe s8 curga de la i
tulburarii sau deposedarii 951 alin. {1) C.civ.]; ;
ipoteza actiunil !n revocarea don.atiel pentru ingratitudlne, termenul de prescrip- l
tie de un an !ncepe sa curga din ziua In care donatorul a ~tiut ca donatarul a savar~it i
de ingratitudine [art. 1024 a!in. (l) C.civ.], iar daca donatorul a decedat farii sa fi
cunoscut cauza de revocare, rnoqtenitoril acestuia pct introduce ac\iunea Jn revocare
in termen de un an de la data decesului [arL 1024 aiin. (3) C.civ.];
- in cazu! aqiunii de revocare a donatiei pentru neexecutarea sarcinii, terrnenul de
prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga de la data la care sarcina trebuia executata
[art. 1027 alin. (3) C.civ.];
- terrnenul de prescriptie de un an pentru ac\iunea in despiigubire in cazul revocarii
fiirii justa cauza a prornisiunii publlce de recompensa incepe sa
curga de la data pu-
blicarii revocarii [art. 1329 alin. (4) C.civ.J;
- terrnenu! de prescrip\ie de un an 1n cazul ac\iunii revocatorii incepe sii curgii de la
. data la care credltorul a cunoscut sau trebula sa cunoasca prejudiciul ce rezultii din
actul atacat, dadl prln norrne speciale nu se prevede altfel (art. 1564 C.civ.); .
I, - in cazul aqiunii prin care se solicita pronun\area unei hotarari care sa \Ina loc de I
contract, termenul de prescriptie de 6 luni curge de la data la care contractul trebuia
incheiat [art. 1669 aHn. (2) C.civ.];
- cu exceptia nulita\ii pentru obiectul iliclt al societa\ii, care poate fi ceruta oricand,
pentru aqiunea in constatarea sau in declararea nulita\ii socleta\ii, termenul de
prescrip\ie de 3 ani curge de la data lncheierii contractului [art. 1933 alin. (3) C.clv.];
- dreptul la ac\iunea In repararea prejudiciului cauzat prln declararea sau, dupa caz,
i constatarea nuHtatii societa~ii se prescrie In termen de 3 ani, care tncepe sa curga de
la data rarnanerli definitive a hotararii judecatoreiti de declarare sau constatare a
nulita\ii. Dispari\ia cauzei de nulitate sau regularizarea societa\li nu impiedica exer-
citarea dreptului la ac\iune in despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit prin
interven\la nulita\ii, dreptul la actiune, fiind supus prescrip\iei, se prescrie in termen
de 3 ani din ziua in care nulitatea a fost acoperita {art. 1936 C.civ.);
- dreptul la aqiune izvorand din contractul de expedi\ie se prescrie In termen de un !

an socotit din ziua predarii bunurilor la locul de destina\ie sau din ziua in care ar fi
trebuit sa se faca predarea lor, cu excep\ia dreptului la ac\iunea referitoare la trans-
porturile care lncep sau se tennlna In afara Europei, care se prescrle In termen de 18
luni (art. 2071 C.civ.);
- termenul general de prescrip\ie extinctiva de 3 ani pentru ac\iunea in stabilirea de
: catre instanta a unui termen de restitufre In cazui lmprumutuluf de consumatie
! 1ncepe sa curga de la data 1ncheierii contractului (art. 2163 C.civ,);
[ - !n materia contractului de cont curent, termenul de prescrip\ie de un an pentru
ac~iunea prin care se sollclt:ll rectificarea erorilor de calcul, facute cu ocazia stabilirll
soldului, a omisiunilor, a inscrieriior duble ~i altora asemenea incepe sa curga de la
data cornunicarii extrasului de cont cu rent 2182 C.civ.);
- pentru contractul de cont bancar curent, dreptul la ac\iunea Jn restituirea soldului
creditor rezultat la inchiderea contului curent se 1n termen de 5 ani de la
 PRESCRWflA EXTINCTIVA 211

data 1nc:hiderii r.ontului curent. cazui Jn care contul curen-t .a fost lnchis
lnstitu\iei de credit, termenul de prescrlp\ie se calculeazii de la data la cnre titularut
sau, du pa caz, flecare cotltular a\ contulu! a fost notificat 1n acest sens prlr1 scrisoare
recomand_ata cu confirmare de la ultimul domidliu s.ziu sediu adus la
cuno§tinta instltu\lei de credit (art. 2190 C.clv.);
In cazul imobiielor care sunt lnscrise fr1 cartea funciara de catre executorul lud!ecl·
toresc 1-n vederea unniiririi sl!ite, prescrlptla extlnctiv3 a Jn revendicarea
imobllu!ui ce a forrnat oblectul urrnaririi silite iinobiliare (sau a actiunii confesorii prin
care se pretinde un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra acestul
lmobil orl chiar al ac\iunii persor.ale prin care se invod\ un drept de folosin\a asupra
imobilului respectiv) incepe sa curga de la data 1nscrierii actului de adjudecare In
cartea funciara [art. 860 a!in. (21 C.proc.civ.J, cu mentiunea in rnateria urmaririi
imobiliare, pentru imob!iele !nscrise In cartea funclara anterior Tnceperii urm<3rirli
silite, orice actiune cu efect de evfcttune, totala sau partiala, impotrlva adjudeca-
este definitiv stinsa 860 alin.

Suspendarea p.rescriptiei extinctive

No\iune. Justifkare
- acea modificare a cursului prescrlptiei extinctive care consta in oprirea de
curgerii termenului de prescrlp\ie, pe timpul cat dureaza sltua\iile, limltatlv prevazute
de iege sau stabilite de pafii in limitele ~i condi\ille prevazute de lege, care 11 pun pe
la 1n de a
PrecJziri - cauzele de suspendare sunt legale, limitativ prevazute de lege ~i produc efecte de
drept (ope legis);
-1n conditille art. 2515 C.civ., par[ile care au capacitatea deplina de exercl\iu pot lnsa,
prin acord expres, sa modifice con\inutul cauzelor legale de suspendare, tara 1nsa a le
putea suprlma; fac excep\ie drepturiie la ac\iune de care par\ile nu pot sa dispuna si
actiunile derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare '' din
contractele supuse legislatiei prlvind protectia consumatoru!ui;
pentru a intervenl suspendarea, este necesar ca lmprejurarile care constituie cauze
de suspendare sa apara 1n timp ce prescriptla extlnctiva este in curs; daca aceste
lmprejurari lntervin mai inainte de inceperea cursului prescriptiei extinctive, efectul
va fi de amanare a inceputului prescrip\iei extinctive {prescriptia nu 1ncepe sa curga),
iar nu de suspendare, ceea ce lnseamna ca nu se va produce efectul special al
212 PRESCRIPTIA EXTiNCTIVA

prescr!p~ta ext!nctiv3 nu curge:

1. Jntre soti, cat tirnp dureazii ciisfJtoria J;i nu sunt separaf,f 111 fapt (art. 2532 pct. 1
C.civ.);
Ill este necesar ca raportul jurldic, av3nd in continut dreptul prescriptibli1 sa se

nasca inainte de lncheierea casatoriei (daca se na~te In timpu! casatoriel va fi vorba

despre 0 amanare a I11ceputu!ul cursului prescriptiei), Jar termenul de prescrip1ie sa
nu se fl lmplinit anterior lnchelerii casatoriei;
• aceasta cauza de suspendare nu se poate ap!ica, prin analogie, raporturHor
dintre partenerii de viat3;
2. lntre piirint;i, tutore sau curator ~i cei /ipsit;i de capacitate de exercit;iu sau cu capa-
citate de exercitlu restrGnsii ori fntre curatori $i cei pe care 1i reprezinti1 cOt tlmp du-
1

reaza ocrotirea !ji socotelile nu au fast date !ji aprobate (art. 2532 pct 2 Cciv.);
3. lntre orice persoanii care, in temeiul legii, al unei hotarari judecatore>ti sau ai unui
act juridic, administreaza bunurile altora !ji cei ale ciiror bunuri sunt astfei admi-
nistrate, cat timp administrarea nu a incetat !ji socotelile nu au fost date ;;i oprobate
(art. 2532 pct 3 Cciv.);
!Q spre exemplu: In materia mandatului, a gestiunii de afaceri, In materia contrac-

tului de depozit;
4. in cazul celui /ipsit de capacitate de exercitiu sou cu capacitate de exercitiu restriln-
sa, cat timp nu are reprezentant sou ocrotitor /ego/, in afara de cazurile in care exista o
dispozi\ie legala contraril {art. 2532 pcL 4 C.civ.);
= de exemplu, aceasta cauza de suspendare nu se aplica in cazuf cererli de evic~
\iune, totala sau par\ialil, privind imobilul adjudecat in cadrul procedurH de urma-
rire silita imobiliara, deoarece art. 860 alin. (2) Cproc.clv. instituie o derogare de !a
dreptul comun, prevazand ca ,,prescriptia curge ~i !mpotrlva m!norilor 5i persoa~
nelor puse sub interdic\ie judeciltoreasca";
5. cat timp debitorul, In mod de!iberat, ascunde creditorului existenja datoriei sau exi-
gibilitatea acesteio (art 2532 pct 5 C.civ.);
s spre exemplu: debitorul sustrage titlu! constatator a! crean!;e! care a fost trans-
mis3 prin mo~tenlrea de pe urma creditoru!ui;
6. pe fntreaga durat6 a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe ca/e amiabi!a a
neintelegerilor dintre par\i, insa numai daca ocestea au fost tinute in ultimele 6 /uni
inainte de expirorea termenului de prescriptie (art. 2532 pcL 6 C.civ.);
7. 'in cazul In care eel indreptiltit la octiune trebuie sau poate. potrivit legii sau contrac-
tuiui, sii foioseascii o anumitii procedurii prea/abi/6, cum sunt reclama\ia adminis-
tratlvi'i, !ncercarea de lmpacare sau a!te!e asemenea, c6t timp nu a cunoscut ;i nici nu
trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, insil nu mai mult de 3 /uni de la I
declan!jarea procedurii, dacii prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen
(art. 2532 pct. 7 Cciv.); ,
• dispozi\iile art. 2532 pct 6 >i 7 Cciv. privitoare la suspendarea cursului prescrip- :
tiei se ap!ica ~i In cazul p~escriptiilor -lncepute lnai~_~e de lr:!rarea lf! vlgoare a !
 EXT!NCTIVA 213
-- --------- •• •• --------------·•WWW________ _
Codulul clvH, Jmpre-jur3rile care atr;;;g suspendarea s-au produs .a-ceast8
din urrna data 203 din Legea nr. 71/2011);
S. fr; cazul Jn care tifularuJ dreptului sau eel can:~ {-a fnciiicat parte din fortele
armate ale Rorniiniei, c6t timp acesteo se af/Q ?n stare de mobiltzare sau de rGzhoi;
sunt avute 1-n vedere ~i persoane-fe civil€ care se g5sesc fr1 armate pentru
ratiuni de servfciu impuse de necesitatile riizboiuiul (art, 2532 pct, 8 C.civ,};
9. In cazu! Tn c;ire ce! impotriva c.3ruia curge sau ar urrna sa
curg3 prescrlptia este
!mpiedicat de Un Caz de for}6 major{; s3 faca acte de 1ntrerupere, c3t t!mp nu a 1ncetat
aceast8 lmpiedicare; forta majora, cand este ternporara. nu constituic o cauza de
suspendare a prescripiiei decal dad survine In ultimele 6 luni inainte de expirarea
termenului de prescriptie (art. 2532 pct. 9 C.civ.);
il1l jurisprudentO: momentui !nceperii prescriptiei In cazul actiunli in r2spundere

civlla detictual2 este r11arcat de data la care p3gubitul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca atat paguba, cat ;;J pe eel care raspunde de ea 1 In speta> acest moment
av.3nd Joe la data preJuarH abuzive, de c3tre stat a bunurilor din patrimoniul
reclamantelor; lnsa, lntruc.3t pilna Jn anul 1990 nu era posibilfl 1 In mod obiectiv,
formularea actlunii, data fiind natura regimului politic de pana la acel moment,
existenta regimului politic comunist fiind aslmllablla unel cauze de fort.a rnaJora,
susceptfbHa de a suspenda cursu1 prescriptlei extinctive, pentru pretentiile aferente
perioadei anterioare anului 1990, prescriptia a lnceput sa curga in anul 1990
s, I dee. nr. 1705 din 31

2.2.2. Cauze speciale de suspe11dare a cursului prescripfiei extinctive

-- prescrip\ia nu curge:
j 1. contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acqtia le au asupra
j mo$tenirii cat timp aceasta nu a fost acceptata de catre succesibili ori, Jn lipsa accep-
tarii, cilt limp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte [art 2533 alin. (1) C.civ.];
1
2. contra mo~tenitorilor defunctu/ui cat timp ace>tia nu au acceptat mo,tenirea ori nu
; a fost numit un curator care sa Ii reprezinte [art. 2533 alin. (2) C.civ.l;
' 3. contra mo$tenitori/or, ih privin\a crean\elor pe care ace>tia le au asupra mo,tenirii,
de la data acceptarii mo'itenirii ,; piina la data lichidarii ei [art. 2533 aiin. {3) C.civ.];
- in cazul dreptului la actiunea !n ti3gada paternita~ii de c2tre sotul mamei, termenul
de prescriptie nu curge 1mpotnva sotului pus sub interdic\ie judecatoreasca pe
intervalul de limp situat 1ntre punerea sub interdiclie 'ii ridicarea interdic\iei, indife-
rent daca acesta are sau nu tutore !art 430 aiin. (2) C.civ.];
- In materla acces!unii imobiliare artific!ale, prescriptfa actlunii autorulul lucr2irii
! vind plata indemniza\iei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa de\ina imo-
i bilul (art. 591 C.civ.);
-
prescrip\ia actiunii pnn care proprietarul terenului solicita obligarea superficiarului
I
, care a modificat structura construc\iei la repunerea in situatia anterioara este suspen-
1,data pana la expirarea duratei superficiei [art. 695 alin. (3) C.civ.];
! - prescriptia aqiunii in raspundere pentru !inerea defectuoasa a cartii funciare este i
I suspendata prin exercitarea actiunilor >i cililor de atac prevazute de lege pentru inla-JI
u_urarea _efectelor faptei pagubit()are f<i_r_t. 915 alin. (2) C.civ,]; ----~~-~---------
21~ PRESCRIPTlA EXTiNCTIVA

- prescrip1ia dreptului la actiune cu privire la repararea prejudic!ulul cauzat prin v5ti3-

marea integrita~H corporale sau a sanat.3tii orl prin decesu! unei persoane este sus~
pendata pdn3 la stabilirea penslei s.au -a ajutoarelor ce s-ar cuvenl, ln cqdrui
rarilor la 1395
cc~:c"":.:c:.. .. ~~~ .. ~~·······-~·~~ .. ~J

2.3. Efe(:tele suspe11rda1ii pJres<:riptiei

, Efoctui - pe durata cauzei de suspendare, efectul consta in oprirea cursului prescrip\lei

extinctive, deci intervalul de timp situat intre momentul apari\iei cauzei de suspen- i
dare -;;i momentui lncet3rii cauzei de suspendare nu va intra In calculul termenului de I
prescriptie extlnctlvi3; ;
suspendarea nu are lnsa caracter judiciar, nu trebuie pronuntata de organul de j
jurisdic\ie, efectele ei se produc de drept; ,
- de la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriplia 1!ii reia cursul, soco· 1
tindu·se pe.ntru 1mplinlrea termenuiui $1 timpul scurs inainte de suspendare Iart. 2534
alin. (1) C.c1v.];
- practic, daca a operat o cauza de suspendare a cursului prescrip\iei extinctive,
determinarea momentului pana la care poate fi declan!jata aqiunea se face prin
adaugarea ia durata termenului de prescrip\ie aplicabil ln spe\a, socotit de la data la •
care prescrip\ia extinctivii a 1nceput sa curga, a intervalului de timp cat a durat cauza
de suspendare;
w spre exemplu, daca termenul de prescriptie extinctiva de 3 ani a lnceput sa curgS l
la data de 3 octombrie 2015, iar la data de 1 august 2016 a aparut o cauza de sus· !
pendare a cursului prescrip(iei care a lncetat la data de 1 octombrie 2016, deci sus· !
pendarea a durat 2 luni, prescrip\ia extinctiva s·a 1mplinit la data de 3 decembrie '
2018.

2.3.2. Efectul specia I

: Efectu! - consta ln prorogarea, daca este cazul, a momentului 1mplinirii termenului de pres-
criptie extinctiva in a5a fel lncat intervalul de limp cuprins 1ntre momentul !ncetarii
cauzei de suspendare si eel al implinirii prescrip(iei extinctive sa fie de 6 luni sau de 0
luna, dupa cum termenul de prescriptle extinctiva aplicabil 1n speta este mai mare de
este de 6 luni sau mai 2534 alin.
cand de la momentul incetarii cauzei de suspendare si pana la 1mplinirea
menului de prescrip\ie extinctiva au ramas mai pu\in de 6 luni, daca termenu! de ,1·

prescrip\ie extinctiva aplicabil 1n spe\a este mai mare de 6 luni;

2. cand de la momentul lncetarii cauzei de suspendare si pana la implinirea ter· '
menului de prescrip\le extinctiva a ramas mai pu\in de o luna, daca termenul de
prescrip\ie extinctiva aplicabil 1n spe\a respectiva este de 6 luni ori mai swrt de 6 luni;
"" spre exempfu, daca un termen de prescriptle extlnctivii de un an a inceput sa
la 5 octombr!e iar In intervalul 10 iunle-10 iulie a
 EXT!NCTlVA 215

cauz2' de a cursu\vi prescr\ptie;i.1:,-;;prr;e~sc~1ri1;µ;,.,~ii;a1:s;.a;;i,:;.;;;;;~\ii1,a1i10 iunuade

2019 iar nu la S noiembrie 2018;
1 i
"' daca un termen de- prescriptie extincttva de 3 luni z:: s1 lei 1s !
ianuarie 2019, iar In intervalul 1~20 aprl!ie 2019 cursul prescriptiei a fost sus~
s··a la 20 mai :zo1g_

T---------~------·----~-·--------···- --·---- ... ~-

Beneficftd $USpendarea prescriptiei poate fi invocata numai de Catre care a fost

efectului dicata sa faca acte de -intrerupere, afara de cazul l"n care prin lege se dispune a!tfe!
(art. 2535 Cdv.);
-·· suspendarea nu are lnsa caracter judlciar, In sensu! c.3 nu trebule pronuntata de
organul de jurisdictie, ci electele acesteia se produc de (ope legis), 1n masura 1n
care est.e lnvocata de partea care a fost lmpiedlcata sa faca acte de lntrerupere 1

t dacil, 1n cursul procesului, partea adversa 1i opune prescrip\ia extinctiva, instan\a doar
va constata, la cererea titularu!ui dreptulut prescriptibil, ca a operat suspendarea
cursului extinctive va !a cauzei In fond.
Extinderea - pentru ipoteza In care obligatia corelativa dreptuluisupus prescrip\iei extinctive a
efectului lost garantata de un fideiusor, suspendarea prescrip\iei fa\a de debitorul principal ori
fa\a de fideiusor produce efecte In privinJa amandurora (art 2536 Cciv.);
, - pentru obliga\iile indivizibiie, indiferent ca ar fi vorba de o indivizibilitate activa sau
[ pasiva, suspendarea prescriptiei fa\a de unul dintre creditori sau, dupa caz, debitori
' produce efecte ~i fa\a de ceilai\i [art.1433 alin. (1) C.civ.J;
- in cazul obliga\iilor solidare, suspendarea prescrip\iei 1n lolosul unuia dintre credi-
torii solidari poate fi invocata ~i de ditre ceilal\i creditori solidari [art. 1441 alin. (1)
C.civ.J, iar suspendarea prescrip\iei fa\a de unul dintre debitorii soiidari produce
de codebitori 1449 al in.

Notiune. Justifkare
cursului prescriptlei extinctive const§nd In '!nlaturarea prescriptiei
scurse unei cauze de unei alt.e
PrEclzari - cauzele de 1ntrerupere sunt legale, limitativ prevazute de lege o;i produc efecte de
drept (ope /egis);
- par\ile care au capacitatea deplina de exerci\iu pot insa, prin acord expres, sa mo-
difice continutul cauzelor legale de intrerupere a prescrip\iei (fara 1nsil a le putea
suprima), cu excep\ia drepturilor la ac\iune de care paf\iie nu pot sa dispuna ?i a
actiunilor derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare >i din
contractele supuse legisla\iei privind protectia consumatorului;
- cauzele de intrerupere trebule sa intervina dupa ce prescrip(ia extinctiva a 1nceput
sa curga ~i mai 1nainte de 1mplinirea termenului de prescrip\ie extlnctiva; totu~i,
scr\s sau constituirea de
216 PRtSCRIPTl.I\

te(menului de produce, 1·n baza art. 2505 alin. {4) ?i art. 2510 alin. (1)
.~.civ., ..~:.="-e:...f~ct ca ~.i_!ntreru£e_re_.a_·--·······-·-··-·····--·······-· --·-·······---··-·-;
'-trebuie porn it de la pren11sele fundarnentu!ui extinctive 1 anurne:
a} lipsa de convingere a titularulul dreptului Tn privin!a temelnlcief pretentiei
lip.sa dedusi:l din starea sa de pasivitate;
b) prezumarea sltua1lei de fapt a celui ln folosul c2ruia curge prescriptia extinctiva
a
ca fiind conform cu starea de drept, bazata pe !mpotrivirea acestuia;
~ ori de c§te ori aceste doua premise nu se n1ai confirn1.3 1 nu se rnai justific3 produce-
rea efectu!ui extinctive.
·---·····---··--·-··---···---··---·-~

1. octul voluntar de executare sau recunoa;;terea, fn orice aft mod, a dreptului a ciirui
actiune se prescrie, fi!cutiJ de catre eel in fo/osui caruia curge prescript/a [art. 2537
, pct. 1 Cdv.];
I - recunoa~terea dreptului se poate face unilateral sau conven\ional ;;i poate fi
e;(presa sau tacita [art. 2538 alln. (1) C.civ.J:
a) cand recunoa;;terea este tacita, ea trebule sil rezulte faril echivoc din manifestari
care sa ateste existenta dreptului celui lmpotriva caruia curge prescriptia;
a spre exempJu, constituie acte de recunoa~tere tacit3: plata partia!a a datorfei;

achitarea, In tot sau in parte, a dobanzl!or sau penalitatilor; solicitarea unui termen
de plata [art. 2538 alln. (2) C.civ.];
* predarea bunu1ui ce formeaza obiectu! antecontractului de v§nzare in poses!a
celui care urrneaza sa i'I cumpere echivaleaza cu o recunoa~tere a dreptu!u1 aces-
tula de a cere lncheierea contractului de vanzare, recunoaqtere care lntrerupe
pres.crlptta, iar 0 noua prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga atat timp cat
bunu! se afla !n posesia celul care urmeaza sS-! cumpere;
u jurisprudentd: pentru a se produce efectul lntreruptlv de prescriptie extinctiva,
recunoa~terea de datorie poate fi cuprlnsa atat intr-un act juridic unilateral al
ciebltorului, cat :;.i lntr-un act juridic b!!atera1 lncheiat !ntre debitor ~i creditor. Yn
conditiile Jn care compensatia, ca modalitate de stlngere a ob!igatlllor, poate avea
;;i natura conventionala 1 rezulta ca p5rtile care !ncheie a astfel de conventie
pornesc de la prern!sa ca au atat calitatea de debitor, ctlt ~i calitatea de creditoL I
Astfel, prin 1ntheierea unei conven~ii de compensare opereaza efectul 1ntreruptlv
al prescriptfei extinctive, ca urmare a recunoa:;;teril de catre pi3rtile conventiei a 'I
datoriilor lor reciprocc (l.C.C.J., s. a II-a civ., dee. nr. 780 din 4 mai 2017,
www.scj.ro); I
a jurisprudentii: declaratia formulata Jn fata organu!ui de urmarire penal@, cu 'i
caracter neindolelnic (data In deplina cuno5tin~a de cauza) ~1 voiuntara, de per-
soana In folosul carela curge prescriptia, prir. care s~a atestat exlstenta dreptului :
reclam,;;intului de a solicita restituirea unor su111e Jrnprumutate, intrune?te toate
condl\iile de validitate prevazute de lege pentru a intrerupe prescriptia. Nu poate fi
lnl<lturata, la cererea pilrtii~ mBrturisirea sa extrajudlciara, tacuta anterior lnceperii ,
judeca\ii, fara ca aceasta sa dovedeasca ca s-a aflat in eroare de fapt, neputand fi
lgnorat carac!erul frevocab~I a~ actulu! Juridic p~in tare autorul sau a renuntat !a.
j
 PRESCRIPTlA EXflNCTIVI\ 2.17

beneficiul termenu!u! de prescriptie scurs

dee. nL 1616 din 6 octombrie 2016, wvvw.scpc));
b) poate !nvoca recunoa~terea tacita $1 eel lndrept3tit !a restltuirea unel pn?s::itii
f3cute in executareo unui act juridic ce a fost desfiintat pentru nulitate, rezo!utiune
sau orlce a!ta cau.za de at3.t c<1t bunu\ indivld',;a\
pdmit de la cealalta parte cu ocaz!a executi3rii actu!ui nu este dt~
aceasta din urrna pe cale de actiune rea!a sau 2538 aJin, {3)
- efectele recunoa';'terii:
a) recunoa~terea este un act declarativ, deoarece efe-etele ei se produc .?i pentru
trecut, jlergand prescrip\ia scursa;
bj efectele lntreruperii prescriptiei extinctive prin recunoa,terea dreptului de catre
eel In folosul caruia curge prescrip!ia se produc instantaneu;
2. introducerea unei cereri de chemare in judecat6 sou de arhitrare, lnscrierea crean-
tei la masa credo/a in codrul procedurii inso/ventei, depunerea cererii de intervenfie in
cadrul urmdrfril silite pornite de alfi creditori ori invocarea, pe ca!e de exceptie, a
dreptu/ui a ciirui actiune se prescrie [art. 2537 pcL Z Cciv.];
- prescrip\ia este 1ntreruptii chiar dad\ sesizarea a lost facuta la un organ de juris·
diqie ori de urmarire penala necompetent sau chiar daca este nula pentru lipsa de
forma, caz In care prescrip!ia se considera intrerupta de la data tntroducerii cererfi la
acel organ, iar nu de la data ia care seslzarea ajunge la organu! competent [art. 2539
alin. (1) C.clv.J;
'f - prescrlptla extinctiva nu va fi considerata lntrerupta atunci cand, fond sesizata o in·

stan\i! necompetenta, aceasta nu ar urma sa pronun\e solu\la declinarii competen\ei,

ci va respinge cererea ca nefiind de competen\a instan\elor romane sau ca fiind de
competen\a unui organ fara activitate jurisdic\lonala;
1n cazul 1ntreruperil prescrip\iei extinctive prin introducerea cererii de chernare 1n
judecata sau de arbitrare ori de lnterven\ie in procedura insolven\ei sau a urmaririi
silite, efectefe intreruperii Se produc definitiV la data ramanerii definitive a hotararii
de admitere a cererii respective;
Ill a.stfe!, lntre data ses!zblrii instan1ei ~i data ram.anerii definitive a hot3r5rii, !ntre-

ruperea prescrfptiei este provizorie §i conditionata, 1n sensu! ca

definltivarea
efectului 1ntreruptiv este condttionata de admiterea cererii de chemare In judecata
~id€- ramanerea def!nftivB a hot3r3rii;
!nsa efectu! 1-ntreruptlv a! prescript;ei v.a dlsparea cu efect retroactiv daca nu se
(JI

va ajunge la pronuntarea unel hotar.3ri definitive de admitere a cereril respective;

- prescriptfa nu este lntrerupta daca eel care a facut cererea de chemare ln judecat5
sau de arbitrare ori de interven\ie in procedura insolven\ei sau a urrnaririi silite a
renun\at la ea, nici daca cererea a lost respinsa, anulata ori s·a perimat printr-o hotii·
rare ramasa definitivii [art. 2539 alin. (2) teza I C.civ.];
a cu toat€ acestea, daca reciamantul, In terrnen de 6 !uni de la data c3nd hota~
rarea de respingere sau de anulare ori prln care s~a lual act de renuntarea la:
judecata ori s-a constatat per~marea a r5mas definitiva, introduce o noua cerere,
prescrip1ia este considerata 1ntrerupt3 prin cererea de cherr,are In jud-ecata sau de
arbitrare precedenta, cu condltia ca noua cerere sa fre admisa 2539 a!in, (2)
teza a li·a C.civ. ii art 205 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea 1n aplicare a Legii
nr.
218 PRESCR!PTiA EXTINCTIVA

a Tr cazul !'r1 care cererea chemare a J-ost respinsa ca

neintemeiata {ded instanta, solutioniJnd procesul pe fond, a constatat ca
subiectiv pretins de reclamant nu ex1sta sau ca reclamantu! nu este titularul acestui
drept}, nu va rnai prez-enta interes faptu\ ca prescrip~la e:xt\nct!va i1tl a fost intre-
rupta, ori de c§te ori, tntr-un af doilea proces, p2rtltul s~ar putea apara Jnvoc§nd
excep~ia autoritdtii de lucru judecat dedusa din prirna hot8r§re ce presupune
trip)a identitate de elemente: aceiea~i p.3ft:f, acela1i obiect ~l aceea~l cauz3};
"" ambele teze ale art. 2539 alln. {2) C.dv. nu se aplica ~J cererll anuiate pentru vic!i
de form.3, deoarece, dac.3 s"ar admite solutia contrara, partea fina!a a a!in. (1) ar
deveni o dispozitie legal3 inutl!3; prin urmare, !n cazul anul3rii cererll pentru vicH
de forma, prescrlptia extinctiva se consl<J.era lntrerupta la data la care a fost
introdusa acea cerere, ch'1ar daca nu a fost reiterata 1n termen de 6 lunl de la data
ramanerii definitive a hotararH de anulare;
!ll dlspozitia !nscrisa in art 2539 alin. {2} teza all-a C.civ. are Jn vedere cu precadere

ipoteza cand termenul de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararH ar expira

dupa lmplinlrea termenului de prescriptiei
' clispozitiile art. 2539 alin. (2) teza a ll·a C.civ. se aplica :,;i 1n cazul cererii de
chemare In judecata sau de arbitrare lntroduse dupa intrarea In vigoare a Codului j
civil (art. 204 din Legea nr. 71/2011); I
- prescrip\ia nu este lntrerupta nici daca hotararea judecatoreasca sau arbitrala >i·a '
pierdut puterea executorie prin 1mplinirea termenului de prescrip\ie a dreptului de
ob tine executarea silita; in acest caz insa, dad dreptul de a ob\ine obligarea paratului
este imprescriptibil sau nu s-a prescris inca, se va putea face o noua cerere de che·
mare 1n judecata ori de arbitrare, Iara a se putea opune excep\ia autorita\ii de lucru
judecat [art. 2539 al in. (3) C.civ.];
0
subliniem ca, in eel de-al doilea proces, titularul dreptului se va putea prevala de
hot.3rfi.rea pronLu1:;ati!i In primul proces1 care, potrivit art. 434 C.proc.civ,, are forta
probanta a unuf lnscrls autentic;
dispozi\iile art. 2539 C.civ. se aplica, in mod corespunzator, ;;i atunci cand pres,
crip\ia a fost lntrerupta prin invocarea, pe cale de excep\ie, a dreptului a carui aqiune .
se prescrie [art. 2539 alin. (4) C.civ.]; !
3. constituirea ca parte civili:i pe parwrsul urmaririi penale sau in fata instantei de
judecata penale pana la inceperea cercetarii judecatore9ti (art. 2537 pct 3 C.civ.);
- In cazul In care desp3gubirile se acorda, potrivit iegii, din oficiu, lnceperea urmaririi
penale lntrerupe cursul prescriptiel, chiar daca nu a avut loc constltuirea ca parte
civlla;
4. orice act prin care eel in folosul caruio curge prescriptia este pus in inttirziere
(art. 2537 pct. 4 C.civ.);
- conditie pentru a opera acest caz de i'ntrerupere: prescrip\ia este intrerupta prin
punerea In lntarziere a celui In fo!osui caruia curge prescriptia numal daca aceasta I
este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in
1ntarziere {art. 2540C.civ.); I
- ~; in acest caz 1ntreruperea prescrip\iei extinctive este provizorie ~i condi\ionata de
declan!1area procesului; ·
~ a~adar, daca in termen de eel mult 6 !uni de la data punerli Jn lntarztere cre-
L_ dito~ul declan~:::~za pro~es~~~.~~-~!Ptia se consldera !ntrerupta la _data la care a
 219

daca l'nsa creditor~1! nu !! cheama In pe debitcr Tn terrnen d0 te! mult 6

!uni de ia data punerii ln lntdrziere, atunci disparE; retroactlv efectu! !ntreruptiv al
punerli in 1nt2irziere;
5~ orice aite cazuri

~tergeprescriptia fnceputa lnainte de a se fi tvit cauza de intrerupere;

dupa 1ntrerupere 1ncepe sa curga o noua prescrip\ie [art, 2541 alin, (1) >i (2) Cciv,];
• felui {natura) non prescriptii extinctive care tncepe sa curga dupa ce a operat
lntreruperea se determina In raport de cauza de lntrerupere a prescrlptiel

lntreruperea prescriptiel a avut ioc prin recunoa~terea de catre eel

1n folosul caruia curgea, va incepe sa curga 0 noua prescrip\ie de acela~i fel [art 2541
alin. (3) Cciv,];
2., In cazui in care prescrip\ia a fostintrerupta prlntr-o cerere de chemare de chemare
in judecata ori de arbitrare, noua prescrlp\ie a dreptuiui de a ob\ine executarea silita
nu va 1ncepe sa curga cat ti mp hotararea de admitere a acjiunii nu a ramas definitiva
[art. 2541 aiin, (4) Cciv,];
• jurisprudent(i: cererea de obligare a paratului la executarea antecontractului prln
!nchelerea unul contract de cesiune ii cererea prln care se soliclt.3 pronuntarea
hotararii judecatore~ti care sa \inii loc de contract de ceslune valorifica acela?i
drept: un drept personal al creditorulul de a ob\ine 1ndeplinirea exacta a proml-
siunll, lar din aceasta perspectiva este lfpsit de relevanta care este mijlocul proce-
sual la care redamantul a recurs pentru valoriflcarea dreptului sau {actfunea de a
face - de a 1ncheia contractul or1 ac\iunea pentru executarea obliga\iei de a face -
de pronunjare a unei hotarari care sa semnifice contractul), lntruciit dreptul
material la actiune nu poate f1 disociat de dreptui subiectlv civil valorlficatr fHnd o
componenta a acestula§ daca In cele doua actluni succeslve (privlte ca mijloc) se
va!orifica acela:?i drept, acestuia i se ata~eaza o prescriptie unic8. Prin urmare;
prescriptia dreptului mater'lal la actiunea care are ca obiect executarea ob\igatle1
paratei de a !ncheia contractul de cesiune prin pronuntarea hot@rarH judecaton:::?ti
care sa tina loc de contract a fost Jntrerupt3 prln 1ni~ierea !}i admlterea dernersu!ui
judiciar anterior ce a avut ca abiect obHgarea p§r§tel la !ncheierea contractulul de
cesiune (LC.CJ" s, a !I-a civ., dee nL 552 din 15 martle 2016, wwwscj.ra);
3. daca intreruperea rezulta din interven\ia fiicuta 1n procedura lnso\ven\ei sau a
urmilririi si!ite, prescrip\la (de acela,i fel) va reincepe sa curga de la data la care exista
din nou posibilitatea legala de valorificare a crean\ei ramase neacopefite [art 2541
alin, (5) C.c!v,];
4. 1n cazul in care prescrip\ia a fast intrerupta potrivit art 2537 pct 3 C.civ., intreru-
perea opereaza:
a} pana la comunicarea: (iJ ordonan\ei de clasare, {ii) a ordonan\ei de suspendare a
--~maril p_enale ori (iii) a hotararii de suspendare a judeca\ii; sau --~j
220 PHESCRIPJIA EXTINCTl\IA

b) pana la pronuntarea hotararii definitive a instarr;e1 penale;

c) daca repararea pagube1 se potrivit legii, din of!ciu, p8na la data c§nd eel
!mpotriva c3rui;i a lnceput sa
curg3 prestrlp\1a a cunoscut sau trebuia sa
cunoas.ct-1
hotararea deflnitiva a lnstantel penaie prin care ar fi trebuit sa se stabileasca
despagubirea [art. 2541 alin. {6) C.civ.j;
?i ln aceasta ipotez.a incepe sa curga tot o prescriptle a dreptuluf m.aterial ia
actlune, afara de cazu1 ln care instanta penala a soiutionat latura civi13, c§nd noua
prescriptie care va lncepe v.a avea ca obiect dreptul de a obt!ne executarea sHita;
li!i ;urisprudent6: ipotez.a exercit2irii actlunli civne In procesul penal finalizat cu o

hotarare definitiv3 prin care s-a !asat nesolu~ionat8 ac~iunea civii3 ca urmare a
fncetarii procesului penal fn cazurile prevazute de lege reprez1'nta un ca2 de fntre-
rupere a termenulul de prescrip\le, de vreme ce persoana prejud!ciata prin fapta
ilicit3 $i~a manifestat vointa de a-si recupera prejudiciu! prin constituirea ca parte
civila §i, Iara o atitudine culpabila din partea sa (solu\ia pe latura penala a cauzei
intervine ca urmare a prescriptiei r3spunderii penale a inculpatului), se afla In
sftua~fa fn care procesul per.al a fncetat, far pretentlile sale nu au primil nicio rezol-
vare pe fond. Termenul genera! de prescr!ptie de 3 ani pentru actiunea formulata
la !nstanta civi!a fncepe sa curga de !a momentu! ramanerii definitive a hotararii
penale prin care a fost IJ:\sat.3 nesotutionata actlunea civi18 1 atat pentru ipoteza In
care procesul penal a rnceput chiar de la momentul comiterii faptei ilicite >i eel
raspunzator de paguba este cunoscut, ipoteza ·111 care termenu! de prescriptie nu a
lnceput sa curga, cat ~i pentru cazul In care procesul penal a fost demarat mai
tarziu, sltuatle ·in care are loc o intrerupere a termenulul de prescriptie 1 cu conse-
cinta curgerii unu1 nou termen de la rnomentul ramaneril definitive a hotararli
pronun\ate de instanta penala, prin care s-a lilsat nesolu\ionata ac\iunea civila
· · · · - - (l.C~J., s. I. dv., dee,. nr... 605 dinJ2 februarie 2018, ~;ww.sq,'._r_o~)·------~

3.4. Benefidul §i extinderea efadului intrerupe:rii

llenefklul - efectele intreruperii prescriptiei profita celui de la care emana actul
efectulul pot fi opuse decat celui impotriva caruia a fost 1ndreptat un asemenea act, afara de
cazul cand prin lege se dispune altfel (art. 2542 C.civ.);
a- spre exemplu, daca prescriptla a fost 1ntrerupta prin recunoa~terea dreptului de

catre eel In folosul carula curgea, efectele !ntreruperii profita celui lmpotriva ciiruia
a curs fi
! fxtinderea pentru ipoteza in care obliga\ia corelativa dreptului supus prescrip\iei extinctive a
efectului fost garantata de un fideiusor, intrernperea prescrip\iei extinctive fa\a de debitorul
principal ori fa\a de fideiusor produce efecte in privinta amandurora (art. 2543 C.civ.);
- pentru obliga\iile indivizibile, indiferent ca ar Ii vorba de o indivizlbilitate activa sau
pasiva, lntreruperea prescrip\iei extinctive de unul dintre creditori sau, dupa caz,
"i
debitori produce efecte fa\a de ceilalti [art. 1433 alin. {2) C.civ.];
- In cazul obliga\iilor solidare, intreruperea prescrip\iei extinctive in privin\a unuia ,
dintre creditorii solidari profita tuturor creditorilor solidari [art. 1441 alin. (2) C.civ.], I
·\• iar intreruperea prescrip\iei extinctive fa\a de unul dintre debitorii solidari produce j•

. .L efecte !?i fa\a de ceilal\i codebitori [art. 1449 alin. (.1) C.ci\f.], lnsa intrerupereapres-

-- - --------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
 PRESCRIPTIA EXTINC!IVA

criptiel f a-;a de un .
;;:;~;;1~;,;j:;~~····~allr<tfo~ bh•iittohr_u_Iu-i····,··o····ll·d-·a·.r- ;;~-,-,.-rc.~mc·,;.-;~f~~t·e··--·------ ................ .
codebitori decat

beneficiui recunoscut de lege titulariior drepturilor subiective, In conditiile

pnev~izute,\n temelul caruia ace'jtia 1'ii pot valorifica drepturile, chiar daca termenul
s-a

· .Justifkare - permite inlfiturarea contradictiel ce ar aparea a prezumat

extinctive ceea ce

Domeniul repunerii !n termenul de prescrippe extindivii

Oomeniul de repunere 1n termen nu sunt expres prevdzute de lege; legiuitorul aratli
rep1unerii in doar ca acestea trebuie sa fie temeinic justificate, iar instan\a va Ii cea care va
termen aprecia, de la caz la caz, temeinicla motivelor invocate;
!ii spre exemplu: spitalizarea indelung.ata sau repetat8 a mamel 1mpreuna cu
copiiul in numele carula urma sa introduca actiunea; p:lr8sirea minoru1ui de catre
reprezentantu! legal; cunoa~terea unor fapte stabilite de organul de urmarire pe~
na!a numai dupa lmpllnirea termenu!u! de prescrip~ie extinctiva;
~ in cazul erorii de drept invocate de titularu! dreptului subiectiv, solutia trebuie
nuantata, luand in considerare,; solu\ia data de art, 1208 a!in. (2) C.civ. In ceea ce
prive~te eroarea de drept ca vldu de consimt<Jm3nt, deoarece ratiuni!e sunt ace- i
lea~i; a;;adar, 1n cazul Tn care dispozitii!e !egale referftoare la exercitarea dreptului '
la actiune }ntr-un anumit termen sunt ,,accesib11e ~i previziblie", necunoa;;terea
acestora sau inte!egerea lor gre~it3 nu justifica repunerea In termen; dlmpotriva, In
lpoteza h1 care eroarea de drept ar privi dispozftll legale care nu sunt ,,accesibi!e :;:i
previzibife", tftularul dreptu!ui ar putea fi repus, la cererea s.a, ln termenul de
prescript!e extinctiva;
- prin motive temeinic justificote in\elegem acele imprejurari care, fara a constitui
cazuri {!tnprejurari} care, potrivit iegii, suspenda prescrip~ia extinctivi3 sunt exclusive 1 !
de culpa, liind deci vorba de piedici relative, iar nu absolute, in e"ercitarea dreptului
la actiune, In sensul ca lmprejurarile de fapt respective au caracteru! de piedica In
exercitarea actiunii pentru reclamant ?f pentru cei care s-ar af!a fn conditii asem<'i""
natoare (dar nu 1n mod necesar 'Ii pentru un om foarte diligent) ,;, totodata, nu I se
poate imputa vreo culpa titularului dreptului ia ac\iune;
- repunerea in termenul de prescriptie extinctivil exclude atat culpa, cat ?i acele
care constitule cauze de
222 PRESCRlPTIA EXT!NCTlVA

domEcni11I repuneril tn termenu! de prescnptie extlnctlv.3 lncepe und-e :m:et12a1:a

lnceteaza unde domeniul extinctive.

\ 1er-me7t ~. repunerea fn termen poate fi dispusa doar daca partea ~i-a exercitot dreptuJ la actiu-
de 30 de zile ne !nainte de implinirea unui termen de 30 de zlle, socotit dln ziua In care a cunoscut
sau trebula sa cunoasca lncetarea motivelor care au justificat depi:i~irea termenului de
prescrip\ie [art. 2522 alin. (2) C.civ.];
termenul de 30 de zile prive~te atat cererea de repunere 1n termenul de prescrip\ie
extinctiva, cat ~i introducerea cererli prin care se exercita dreptul la actiune pdvind
preten\1a pe fond;
- termenul de 30 de zile este un termen de prescriptie, iar nu de decadere (art. 2547

4.4. Efed:ul repunerii tennen

repunerii in
1- repun~rea l~-t~rmen ar~
de~i
ca efect considerareaprescriptiei ~~tinctive ca ~eimplinit~l
termenul de prescrip\ie extinctiva a expirat, astfel ·1ncat instania poate trece la ;
termen I solutionarea cauzei pe fond;
' - spre deosebire de suspendarea ~i 1ntreruperea prescrip\iei, ale caror efecte se pro-
duc de drept, iar organui de jurisdiqie doar constata intervenirea unei cauze, repune-
rea 1n termenul de prescrip\ie extinctiva are caracter judiciar, deci presupune pro-
nun\area unei hotarari de catre organul de jurisdictie, hotarare care trebuie motivata,
spre a putea fi supusa controlului judiciar;
- solu\ionarea cererii de repunere In termenul de prescriptie extinctiva este de com-
peten\a organului de jurisdic\ie competent sa rezolve pricina care are ca obiect pro-
tec\ia judiciara a dreptului subiectiv respectiv;
- in actuala reglementare, repunerea in termenul de prescrip\ie extinctiva nu mai
poate fi dispusa din oficiu de dltre organul de jurisdic\ie, ci trebuie solicitata de titu-
iarul dreptului la ac\iune supus prescrip\iei;
w se poate formula o singura cerere de chemare in judecata care sa contina un
prim capat de cerere prin care se sollclta repunerea ·1n termenul de prescrip~ie
extinctiva, precum ~i un alt cap.3t de cerere priv!nd valorificarea pretentiei; acesta
din urm8 va fl cercetat pe fond numai dac8 instanta va lncuviinta cererea de
repunere In termenu! de prescrip!ie extinctivi3;
111 c§nd cererea de repunere in termenul de prescript!e extinctiv.3 se respinge (ca

nelntemeiata sau chiar ca prescris3), cap3tul de cerere privlnd preten1ia va fl

 PRESCRIPTIA EXTINCTIVA 223

1,

Elemer,te ~ terroenui de prescript-1e extinctlva ap!lcabil in

lu'i~ti1e de cam data de la care s3 curg3 acest termen;
- daca a \ntervenit sau nu vreo cauza de suspendare sau de a prescrlptic.:~l
rnomentuJ extinctive;
care se _, regulile ln functle de care se detenr1in:3 momentul la care se !ropllne~te prescrip·~ia
extinctiva.

2, Regulile
TerrrH~ne

stabilite - In ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori lunii sau din ultimul an [art. 2552
pe sap1tamam, alin. (1) C.civ.];
ani e de exempfu: un termen de prescriptie extinctiva de 3 ani, care a lnceput sa curga
!a data de 16 mai 2016 ~I care nu a fost suspendat sau lntrerupt, s-a lmplinit la data
de 16 mai 2019; un termen de prescrip\ie de 0 saptamilna care a lnceput sa curga
joi - 9 mai 2019 s-a lmplinit joi 16 mai 2019.
Mod de calcul
- daca ultima luna nu are o zi corespunziitoare celei in care termenul a inceput sa
curga, termenul se impline;;te in ultima zi a acestei Iuni [art 2552 alin. (2) C.civ.];
•de exemplu, un termen de prescrip\ie de o luna care a 1nceput sa curga la data de
31 ianuarie 2019 (si care nu a fost intrerupt ori suspendat) s-a implinit la data de
28 februarie 2019;
mijlocul lunii se socote,te a cincisprezecea zi [art 2552 alin. (3) Cciv.];
- daca termenui este stabiiit pe o luna ~i jumatate sau pe mai multe !uni :;i jumatate,
15 zile se vor socoti la srar1itul termenului [art 2552 alin. {4) C.dv.l;
daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenui se considera 1mplinit la !
zile care 'ii urmeazi?. 2554 :

la ora 24,00 a ultimei zile [art. 2553 al in. (2) C.civ.];

-· cand actul trebuie lndeplinit lntr-un loc de munca, termenul se va 1mplini la ora
carelnceteaza programul normal de lucru [art 2553 alin. (3) C.civ.].
Mod de calcul
- nu se iau 1n calcul prima ~i ultima zi a termenului [art 2553 alin_ (1) C.civ.];
, - daca uitima zi a termenului este o zi nelucrfitoare; termenul se considera lrnpllnit la
sfilr!;itul primei zile lucratoare care i1 urmeaza (art 2554 Cciv.);
a rezulta ca termenul de prescriptie extinctivB nu s-ar putea lmpllni ~ntr-o zi nelu-
cratoare; In schimb1 termenui de prescrlptie poate sa tnceap3 tntr~o zi
cr3toare; iar zilele nelucr3toare din interioru! termenului vor fi luate- !n co11si<Jerare
calculul deci nu trebuie

_L___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ --- -------

224 PRESCRIPT!A EXTINCTIVA

0 spre exem'plu, un termen de prescriptle de 5 zile a putut sa 'i'ncecip3 :;8 ct1rga

duminica ·-· 19 mai 2019, lnsa r.u s-a lmplinlt s8mb3t8 25 mai 2019, c! !uni - 27
mai
fenmme
stabiUttJ la expirarea intervalului de timp fixat ca ore.
p-e ere de ealcul
nu se iau fn calcul ultima ora a termenului 255.5
Arte - indiferent de faptul ca termenul este stabilit pe oni, pe luni, pe saptamilni, pe zile
consideratt: sau pe ore, actele se socotesc Facute "in termen, daca inscrisurile care le constata au
facute in fost predate prin scrisoare recomandata la ofidul PO?tal sau telegrafic ori la un
termen serviciu de curie rat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare, eel mai tarziu in
ultima zi a termenului, pana la ora cand inceteaza In mod obi~nuit activitatea la acei
oficiu 2556 C.civ. cu art. 205 2 din
I.

subiectiv care da expresie aproprierii unui lucru perrni\8nd titu!aruiui

1

P"''rritP po!;esia, sa foloseasca ~i sa dispuna de acel iucru, In putere proprie !;i In

w
real asupra unui Jucru corporal:
a) mobil (proprietatea mobiliara);
bl imobil (proprietatea imobiliara); !
- obiect al dreptului de proprietate: Jucrul asupra caruia poarta dreptul de proprie-1
tate;
1
drept real asupra unui lucru incorporal: fond de comert, drepturile de proprietate [

formele
I
a,
industrial drepturile de autor.~i drepturile conexe acestora. _____._______!
- potrivit art 552 C.civ. ~i art. 136 alin. (1) din Constitu\ia Romaniei:
a) dreptul de proprietate publica;
_J'
j)fOpri.".tat€'........... L-fJ) dreptul de proprietate_priva_til.:___ ···~~--

H.DREPTUL PROPRIETATE PRIVATA

1. Notiune
subiectiv asupra unor bunuri, altele cele care alcatuiesc dorneniul
In temeiul ciiruia titularul sau exercita posesia, folosinta §i dispozitia, 1n putere
In limitele determinate de

2. Ti!ulari. Obiect. Moduri de dobandire

Titulari persoana flzica sau jurldicil de drept privat ori de drept public, inclusiv statu!
administrativ-teritoriale subiect de
lucru sau imobil, de uz sau de interes privat {art. 553 alin. (1) Cciv.J;
• excepfie: nu pot face obiect al dreptului de proprietate privata bunurile care, prin
natura lor, formeaza obiectul exclusiv al propriela\ii publice, precurn c;i ceie care nu
susceptibile de apropriere;
~ biJnuri!e obiect al propriet8tll private, indiferent de titular, sunt $1 r3m§n !n
circuitul fi
290 DREPHJL DE PROPR!ETATE

obleau! unel urm3rlri sl!ite ~i pot fi dobdndite prin orice rnod prevazut de
553 aiin. (4) Cciv.j;
1:1 exista anumite bunuri proprietate privat3 care sunt s.upuse unui regim juridic :

special, datorit3 importantei lor ~1 In considerarea unor !nterese de ordin general, i

iar nen::spectarea regimului juridic special poate atrage sanctluni adrninlstrative, I
civile sau penale (de exernplu, arme\e ~i rr1uni~iile, substantele stupef\ante, bunurile
din patrimonlul cultural national etc.);
w mo~tenirile vacante ~i imobHele cu privice la care s-a renun~at la dreptul de pro~
pdetate conform art 562 alln. {2) C.clv. intra In domeniul privat al comunei, ora$u--
lui sau muri!cipiului, dupa caz, fara !nscriere In cartea funciara, cu exceptia ce:lor
ede -·f~;fii~a~fl~a~te;,~-,n;;~~~fl~'c~a~re~~se~~cu~v~i~n~s~ta~t~u~lu~i~ro~mni!ja~nJ'!~S~5~3~"'!al~in~.J?lf~lS;~~~~-~
Moduriie de - prin conventie
dobam:lire a - prin mo~tenire legala sau testamentara;
dr.aoitului de - prin accesiune;
prin uzucapiune;
- ca efect al posesiei de buna-credin\a in cazul bunurilor mobile,; al fructelor;
prin ocupa\iune;
- prin tradi\iune;
- prin hotarare judeciitoreasca, atunci cand este translativa de proprietate prin ea
insa~i;
prin efectul unui act adminlstratfv, insa numai 'In cazurile expres prevazute de lege;
- prin alte moduri prevazute de lege [art 557 alin. (1)-(3) C.civ.];
• in cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate privata se dobande>te prin
!nscriere In cartea funciara, cu respect.area dispoziti!lor prevazute ia art. 888 C.civ.,
cu excep!ia cazurilor anume prevazute de lege [art. 557 alin, (4) Cciv.j;
""' dispozi\iile Codului civil privltoare la dob;3ndirea drepturilor reale imobl!lare prln
efectul Jnscrierii acestora In cartea funciara se ap!lca lnsa numai dupa flna1izarea
lucrarilar de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala :;i deschiderea,
la cerere sau din oficiu, a cart;ilor funciare pentru lmobile!e respective, In conforrni-
tate cu dispozi~iile Legii cadastrului ,; a publicita\ii imobiliare nr. 7/1996, republi-
cata, cu modific3rile ~i completarile u!terioare; anterior acestui moment, lnscrierea
In cartea funciar.3 a dreptului de proprietate ?i a altar drepturi reale, pe baza actetor
prin cares-au transmis, constltuit ori modificat In mod valabli, se face numai In scop
de opozabilitate fa\a de ter\i (art. 56 din Legea nr. 71/2011);
m drepturile reale 1 deci ~i dreptul de proprietate imobiliara, se dobt3nd€sc f8r3

inscriere ln cartea funciara cf!nd provin din mo~tenire, accesiune natura!a, vanzare
sillta, exproprlere pentru cauza de utllitate public3 1 pretum ~i In alte cazuri expres

3. Conpnutul juridic dreptului proprietate nri'v~tii

Nol;iune. Atributele dreptului de proprietate privata

- prin con\inutul juridic al dreptului de proprietate privata sunt desemnate atributele
acestui drept, respectiv prerogativele pe care proprietarul le are asupra lucrului ce
- obiectui U1 ' .. i .. : sau. .
 DREPTUL DE PRC;.;PRIETA'ft 29j

este expresla jurfdicZ! a ;;i st5p8nlril !ucrului in rn.:1terlalitatea sa;

est€ o stare de drept (nu o stare de fapt);
fl exen::itata, putere proprie ~i in interes propr!i_i, de c@Lre orl
s3 fie exercitata o a!t~ in nurnele in interesul sau,
de proprietate de a uza de iucrui sau ,; de a··i pune
PY<,!nobCP~ 8C€$(Uia in propriu! SOU dobandind frtJctele pe

-'" fructele pot rezuita din:

a) exploatarea directa ;;i nemijlocita de catre titularul dreptului de proprietate
materiale - pentru fructele naturale si industriale);
b) cedarea folosintei unei alte persoane 1n schimbul unei sume de bani (acte juridice
-pentru fructele civile);
-1n ceea ce prive;;te bunurile consumptibile, de regula, uzul lor se confunda cu drep- 1
tu! de a dispune de ele din punct de vedere material, deoarece consumarea presupu- i
1 ne dispari\ia lor; Ii
J - implica 'li un aspect negativ, anume facultatea titularului de a nu uza de bun, de a nu
I se servi de el, in afara situaliilor in care insaei legea ii obliga sa o faca (spre exemplu, in ·.•
f-·· ····-·~~--- ··----~ unor obligatii propter rem), precum :;i opii_unea qe a nu culege fructele. · · · - - ;
I i- prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de iucru; atributul dis- i
obutendi ' pozitiei este specific dreptului de proprietate $i nu se mai 1ntalne:;te la niciun alt drept .•
i s;ni real, transmiterea acestui atribut inseamnii transmiterea 1nsa:;i a dreptului de pro- 1
prietate; I
- este de doua feluri: ;
a) dispozitia materiala: prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune i
de substan~a lucruluL prln consumare, transformare sau chlar dfstrugerej cu respec- '
tarea prevederilor legale; I
f b) dispozi\ia juridica: prerogativa de a instrilina lucrul sau d€ a constitui asupra lui i
pturi reale in favoarea altor persoane, precum ,; de a abandona lucrul mobil sau I
a renun\a la dreptul de proprietate.
eptul de proprietate este aparat prin intermediul actiunii "In revendicare sau al I
L_<1ltor ac\iuni ln justiJie. --·----·--~--·----·- _ _____j

Caracterul - singurul drept real care reune!jte cele trei atribute (posesia, folosinia ;;i dispozitiaj;
m nu trebuie confundat caracterul absoiut al dreptului de proprletate cu faptul

acesta este, alaturi de celelalte drepturi reale !ji de drepturile nepatrimoniale,

nu relativ.
<:arzu:ten.d exercita singur toate atributele dreptului de proprietate, celelalte persoane
exclu:r.iv obligatia de a nu face nimlc de natura a aduce atingere dreptului titularului;

a) existen\a unui dezmembramant al dreptului de proprietate privata (art. 693·772

C.civ.};
b) sitc1a\ia in care bu nut frugifer se afli\ In posesia unui tert de buna-<:redin\a (art. 94'3
 292 DREPTUL DE PROPRIETATE

c) situat!a fn care a!tor persoane decat proprletarul le este oferita posibilitatea de a

exercitc:1 anumlte elemente care akfi:tuiesc atributul fotosintei;
cazul de trecere de ort. G'l.7 urrn, C.clv.
, Car?H:terul dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp;
; ps:rpe-ts:u - dreptul de proprietate nu se pierde prin ne!ntrebuintare din partea tituiarului;
i - dreptu! de dureaza cat timp existfl lucrul c2re formeaza obiectul acestui
drept;
dreptul de proprietate nu se stinge prin 'i'nstrainarea lucrului 5i nu se pierde prin
moartea titularului sau, dup8 caz 1 disparitia persoanei juridice;
fimite:
a) in cazul exproprierii este posibil sa se schimbe natura 5i con\inutul dreptului;
b) in anumite cazuri expres prevazute de lege, aqiunea in revendicare este supusa
prescriptiei extinctive sau unui termen de decadere; astfel, neuzul poate afecta
proteqia juridicil sau poate duce chiar la pierderea dreptului de proprietate (fara a
se stinge insa dreptul de proprietate ca drept abstract);
c) in cazul bunului mobil abandonat de proprietarul sau, se poate admite di dreptul
de proprietate asupra lucrului abandon at este stins in intervalul de ti mp situat 1ntre
momentul abandonarii ,i momentul dobandirii dreptului de proprietate prin ocupa-
\iune de catre 0 alta persoana;
• dreptul se stinge in momentul abandonarii (parasirii) bunului mobil, urmilnd ca
dobandirea dreptului de proprietate prin ocupaiiune asupra lucrului mobil care nu
apar\ine nimanui sa aiba loc la data intrarii 1n posesie in condi\iile legii [art. 562
alin. art. 941 urm.

4. Limitele exerdtarii dreptuiui de proprietate privata

4.1. Consideratii generale. Categorii de limite

i Umitele ~ dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau;
I materiale acestea sun! limiteie corporale ale bunu!ui care formeaza obiectul dreptului de pro-
prietate, cu ingradirile stabilite prin lege [art. 556 alin. (1) C.civ.];
m spre exemplu1 art 559 C.civ, prevede ca proprletatea asupra terenului se intinde ~i

asupra subsoluiui ~l a spatiului de deasupra terenu!u!1 cu respectarea llmiteior legate; I

proprietarul poate exercita atat asupra spa~!ului supra pus terenului, cat ~i In subsoiul .
1 terenulul anum!te acte materiale pe care !e gase~te de cuviintB, fnsa este tinut sa /
i respecte, de exemplu, drepturi!e tef1ilor asupra resurselor minera!e ale subsolului. I
L-_E.~~relor .%} ap~~!or subt~rane 1 lucr~riior .5i ir:i_?talatiil.or su~te~ane ?i altora ase~~enea~
[ - limitele care vizeaza exercitarea atributelor dreptului de proprietate 'ii care pot i
j lJmltele
I izvor1 din: lege; uzan\e (mai exact, din obicei); act juridic; hotarare judecatoreasca. :
limitele legale

I - exerc1\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin lege [art. 556
, alin. (2) Cciv.], fie In interes public, fie in interes privat [art. 602 alin. (1) C.civ.];
a) limitele legale stabilite in interes public: limitarea are drept scop protejarea unor
interese
 DREP'I UL DE PROPKIETATE 293

b} ifrnitele stabilite fn interes pr/vat: !imltarea ;nre scop protejar.ea unor

interese particufare, privite Jn rood individual;
0 decurg din raporturile de vedn'1tate;

00 pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul p.3rtHor;

n pentru opozabllitate fat8 de este necesard 1rideplinirea forrna!it3~ilor de

publicitate prev@zute de lege;
ii In cu Hrnitele iegale de interes privat? p'3rt,ile pot conv<:ni constituirea
unui drept de servltute, ca drept rea1 dezmembramant al dreptulul de nnom·i0·
tate, care sa aib3 un contlnut diferlt, chiar contrar !imitei legate stabHite de lege;
0 spre exemplu, proprletarii a doua irnobile vecine pot conveni constituirea unei

servltutl de trece-re, cri'lar daca fondul dominant nu are caracterul de loc lnfundat, a
unei servituti contrare limitef !ega!e privlnd distanta rninirna pentru fereastra de
vedere etc.
limitele corllll'!!nti<male (voltmtare)
- exerci\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin voin\a proprieta-
ruiui (conven\ie sau act juridic unilateral), daca nu 'incalca ordin0a publidi ~i bunele
moravuri [art. 556 alin. (3) C.civ.].
limitele judidare
- instan\a poate restabili echilibrul intre interesele mai multor proprietari, In situa\ia
I dee_a~irii inconvenientelor normale ale vec.inat~tii {art._§.30 C.civJ...- -..-----j
Codul civil

Limite referitoare folosirea apelor

. r~feri- - proprietaru! fondului inferior nu poate 1mpiedica 1n niciun fel curgerea fireascil a
1 tcare Ia -curge~ apeior provenite de pe fondul superior [art. 604 alin. (1) C.civ.];
; rea fin?t:lsca a - daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondulul inferlor, proprietarul acestuia
poate cere instantei sa Ii permita sa fadi pe fondul sau lucrarile necesare schirnbaril
i direc\iei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionate [art. 604 a!in. (2) C.civ.];
- la randul silu, proprietarul fondului superior este obllgat sa nu efectueze nicio lucra-
re de natura sa fondulul 604 alin.
-
regula: proprletarul fondulul Inferior nu poate impiedica nici curgerea provocata de
proprietarul fondului superior sau de alte persoane, a~a cum este cazu! apelor care
I
. \a~nesc pe acest din urma fond datorita unor lucrari subterane ·intreprinse de proprie-
j tarul acestula, al apelor provenite din secarea terenurilor mli§;;tlnoase, al ape!or folosi-
1 te 7ntr un scop casnic, agrlcol sau industrial, !nsa numa1 dacii aceasta curgere preceda
4

varsarea intr-un curs de apa sau lntr·un 7an\ [art. 605 alin. (1) C.civ.];
I
1
In acest caz, proprletarul fondu!ui superior este obligat sa
(ij calea ?i 1nij!oa-
, cele de scurgere de natura sa aduca prejudicii mlnime fondului inferior, ramanand
dator la plata unei despagubiri juste si prealabile ciitre proprietarul acestui din
urma fond [art. 605 alin. (2) C.civ.J;
• exceptie: atunci cilnd pe fondul inferior se afla o construc\ie, 1mpreuna cu gradina c;i
curtea aferentil, sau un cimltlr, regula de mal sus nu se aplica [art. 605 alin. (3) C.civ.]. J
294 DREPTUL DE PROPRH:TATE

·1·-_:. reQuJ~~ pr~~~t~;lj! care··~rea sa f~;!~seasC~··p;ntr~~i·ri·garea terenUk~iwsau r.atu~

, rale ~; artitlciale de care poate dispune In mod efectiv an:: dreptul ca 1 pe cheltuiala sa
::xc!uslv'3, ~a fac.3 !~ terenul riveranului opus Jucr3rlle necesa. re pentru captarea apei
1
'i

tart 606 aim, (1) c.e1v.];

: " obHgatll ale proprietarului: sa aleaga calea ~i mijloacele de natura a aduce pre-
j judicl! rninirr1e fondului riveran opus; sil pl3teasca o desp3gubire just3 )i prealabH8
proprietarului fondului riveran opus [art. 606 a!Jn. (2) C.ch1. 1 care face trimitere,
pentru o aplicare corespunzatoare, la art 605 alin. (2) ?i (3) C.civ,];
'fl; exceptie: atunci cand pe fondu! riveran opus se afl8 o constructte, lmpreuna cu gra-
dina ~i curtea aferenta, sau un cimitir, dispozi\ille art 606 C.civ. nu sunt aplicabile.
i A<:tiune 'i'n justitie
I - daca par\ile nu se in\eleg, proprietarul care vrea sa uzeze de dispozi\iile art. 606
! C.civ, (nu .}i titularul unui alt drept sau posesorul de fapt) va solicita instan\ei, in '!

I contrad1ctor1u cu propr1etaru1 tondu1u1 riveran opus, sa tt rncuviinteze etectuarea

I lucrilrilor pe acest fond; 'I

- instan\a competenta este cea in a care! razii teritoriala se afla fondul pe care
urmeaz3 a se efectua lucrJrile; ·
- nefiind vorba despre luarea unor masuri provizorii, calea procesuala este cea a unul
litigiu de drept comun, iar nu cea a ordonan\ei pre:;edin\iale;
- instanta va trebui sa stablleasca !n concret In ce constau lucrarlle, precum ;Ji des-
pagubirea pe care proprietarul fondului riveran opus trebuie sa o primeasca, chiar
daca acesta nu a cerut-o expres;
- hotararea instan\ei este susceptibila de executare, insa executarea sillta poate avea
loc numai daca se plate>te despagubirea stabilita de instan\a, inclusiv prin recurgerea
prcicedu1ca ofertei de plata 'ii consemnatiunii reglementata de art. 1006 >i urm.

caruia 1i prisosefi!e apa pentru necesita\ile curente {art. 607 C.civ.):

obligat ca, Jn schimbul unei juste 'ii prealabile compensa\ii, sa ofere acest
i caruia H surplus pentru proprietarul care nu >i-ar putea procura apa necesaril pentru fondul
siiu decat cu o cheltuiala excesiva;
b) nu poate fi scutit de aceasta obligatie pretinzand ca ar putea acorda surplusului
de apa o aita destina\ie decat satisfacerea necesita\ilor curente, \nsa poate cere des·
pagubiri suplimentare proprietarului aflat in nevoie, cu conditia de a dovedi exis-
reala a
- proprietarul fondului pe care se afla izvorul:
toare ia lntre- a) poate acorda orice intrebuin\are izvorului, sub rezerva de a nu aduce atlngere
drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior [art. 608 alin. (1) C.civ.];
b) nu poate sa n schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi !ocuitorii unei
localitati de apa necesara pentru satisfacerea nevoilor curente [art. 608 alin, (2)
C.civ.];
 DREPTUL OF PROPRIETATE 2.95

d} daca st.area de fapt o poate pretlnde restabilirea anterioare atund

cand apa era lndispensabila pentru fondului sau [art. 609 alin. (2) C.civ.];
* d!spozi~iile art. 609 alln. {1} ~i (2} C.civ. se aplicV, In rnod corespunz3tor, ~i In cazul
in care lzvoru! se Yntinde pe doua fonduri !nvecin8te, tinZ!nd se.ama de !nt!nderea
izvorului fiecare fond

nrrmr.i<>t;>ru! are obligatia sa 1,; fa ca strea>ina casei

Fondul

- constructiile, lucrarile >i planta\iile se pot face de ciitre proprietarul fondului numai
minimiiin cu respectarea unei distanie minime de 60 de centimetrl la\a de linia de hotar, daca
nu se prevede altfel prin !ege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sil nu se
adudl atingere drepturilor proprietaru!ui vecin;
- orice derogare de la distan\a minima se poate face prin acordul par\ilor eX>omn~r
printr·un inscris autentic 612
- In lipsa unor dispozi\ii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a
1 minima locului, arborii trebuie sadi\i la o distan\a de eel pu\in 2 metri de linia de
pentru excep\ia acelora mai rnici de 2 metri, a planta\iilor ~i a gardurilor vii [art. 613
arbori alin. (1) C.civ.j;
-1n caz de nerespectare a distan\ei, proprietarul vecin este indrepta\it sa ceara scoa-
terea ori, dupa caz, talerea, la lnilltimea cuvenit3, a arborftor, plantatiilor ori a gardu-
rHor v'!i, pe cheltu'1ala proprietaru1u·1 fondului pe care acestea sun! ridicate [art. 613
alin. (2) C.civ.];
- proprietarul fondului peste care se lntind radacinile sau ramurile arborilor aparti·
nand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum ?i dreptu! de a pastra fruc-
ln mod natural
LC=.c~;;.:..:.c.:C
fondul sau 613 alin.

4.2.4. Limite privind vederea asupra proprietaf:ii ve1c:inull1i

Fereastm~ ss:altUJ' 1--=·;;;:;-;;t.;";;;;:;:;;;-~s:iia-;s:ee~f';;acical'f;fe;;r:;;e;;-as;\t:riral;;sa;;u~d ;e,;:;c:th~i;dJ;e;;r;;:eiln~z~idl~ulll-~COQm;;.,~u~;n,·raj·;e;;c~~attcc~u -~-c'Or~J;:;'li
deschiderea in orcmr·ietarilor(art. 614 C.civ.).

uu11gawr1<? pastrarea unei distan\e de eel pu\in 2 metri 1ntre fondul, 1neradit
de apar\inand proprietarului vecin ?i fereastra pentru vedere, ua,,cv"w
ori aite asernenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond [art. 615 alin. (1) Cciv.];
dlstanta se calculeaza perpendicular de !a punctul eel mal aprop·1at de iinia de
!!I

hotar, existent pe fata zldului in care s~a deschls vederea sau, dupa caz, pe linia
a la linia de hotar I
296 DREPTUL DE PfiOPRiETATE

- - r=··fereastra pentru vedere, ba!conu! orl alte asemenea lucr3ri neparalele cu !lnla de
] hotar spr€ fondui lnvecinat sunt interzise 1a o distanta rnai rnic.3 de un metru [art. 615
alin. (2) C.civ.J;
n :?i In cazul !ucri5ri!or neparalele, distanta se masoara tot perpendicular, de !a

punctul eel mal apropiat al lucr3rii de Hnia de hoiar ?i p§n.5 la aceasta Hnie 615
1 alin. (3) teza a li·a
Fereastr:e ··r-~. proprieta.rul are.dreptul de a-~i deschide, fara limita de distan!a, ferestre de
lumin3 I daca sunt astfel construite !neat sa lmpiedice vederea spre fondul lnvecinat (art.

4.2.5. Limite referitoare

4.2.5.1. Considera[ii generate

- proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se per·
mita trecerea pe fondul vecinuiui sau pentru exploatarea fondulul proprlu [art. 617
alin.
acces1.1lui : - sintagma presupune:
la c;•lea p1.11om:a ! a) o imposibilitate absoluta de ie~ire la drumul public a celui care reclama consti-
tuirea dreptului de trecere pe terenul proprietatea altei persoane; sau
b) accesul la calea publica disponibil proprietarulu! prezinta inconveniente grave sau
este periculos;
a lntruc3t 1nst1tulrea unui drept de trecere constrtule o lngr8.dlre a dreptului de pro-

prietate pentru proprietarul fondulut aservlt1 cu consecinta mic:?orilirii valoril econo~

mice, exercitarea dreptului de trecere influentiJnd negativ fo!osirea deplinil a tere-
nului aservit, daca locu! pretins 1nfundat are ie,ire la caiea publica pe un drum care
poate deveni practicabil cu efectuarea unor cheltuieli, textul nu i;i mai gase,te apli-
carea, cu atilt mai mult cu cat ~i In cazul dreptului de trecere, proprietarul fondu!uij'
dominant este tinut sa plateasca despagub!ri catre proprietarul fondului aservit
-.. ~~-~·-· - ~--~-~-~----~~·---" - .-..----
1 - intinderea ,; modui de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin in\e· 1

modulde 1 legerea par\ilor, prin hotarare judecatoreasca sau printr-o folosinta continua pe timp
stabilire a i de 10 ani (art. 619 C.civ.);
I- dadi lipsa accesului provine dintr-un act juridic, fara a putea fi identificata o culpa a .
trecere i proprietarului In pierderea accesului la calea publica, trecerea nu va putea fi ceruta 1
decat ceior care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea
[art. 618 alin. (1) C.civ.];
0 spre exempfu, un teren detinut in coproprietate de doua persoane are acces la ca-
I
1

lea pubiica pe una dln laturl, iar pe celelalte laturi se t'nveclneaza cu terenurl apar- ,
tinand unor persoane diferlte, care au acces la alte cai pubUce; Yn cazu1 ?n care cei do1
coproprietari reaJlzeaza un partaj In natura, astfe! !neat lotul ce revlne unuia dintre ei
nu are acces la calea pubHca, eel 1-n cauza nu poate s.3 pretlnda un drept de trecere l
vecinilor1 ci doar coproprietarului caruia l~a revenit lotul cu acces la calea publicil;
- daca un fond a avut acces la calea publica, 1nsa acesta s·a pierdut din motive imputa-
bile proprietarului fondulul respectiv (de exemplu, proprietarul a edificat o construqie ,
care a blocat accesul la calea publica; a 1nstrainat partea din imobil pe care se realiza
la calea de cu acces la calea
 DREPTUL DE PROPRIETATE 297

poate fi stabilit numa1 pdn [art. 61.8 aiin. C.civ,], nu ~i

rare judecatoreasca;
1m.tar1t" este obllgata sa dar in specla1
de celE:• ale arL 617 alirL {2} C,c!v, ·-trecerea tn~buie sa se faca In de natura sa
aduca o minirna stanjenlre exercit2r1i dreptului de proprietate asupra fondului ce are
acces ia calea public8; ln cazu! ln care mai multe fonduri veclne au acces la caiea
oulJlica, trecerea se va face pe fondul caruia i s·ar aduce ceie mai putine preJudicii;
lolosinta continua timp de 10 ani trebuie sa fie acceptata de proprietarul fondului

4.25.2. Caracterele juridice ale dreptu/ui de trecere

- se stinge In momentul in care fondul dominant dobande5te un alt acces la
617 alin.
caracter accesoriu al fondului fara acces la calea pubiidl (fond dominant) .
poate fl despartit spre a forma un drept de sine statator;
du1·ea.za cat timp se men\ine situa\ia juridica din care s·a nascut, indiferent de
sdiim:barea tituiarului dreptului de proprietate asupra fondului cu acces la calea

4.2.5.3, Actiunm fn justitie prin care se cere rernnoa§terea unui drept de trecere
Natura aqiune reala >i petitorie;
jurldidl ii dreptul de trecere nu poate fi stabilit pe calea unei act;iuni posesorii, rnsa
de trecere fi
comun;
- ordonan~a pre;;edin\iala: dreptui de trecere poate fl recunoscut, provizoriu, 1n

Caiitattee•aa············ ~\'":'~i~~~p;;r;;o:Zce~.:s;;:u;;;a:lilal~a;,c:tt"hiv~aia~p;;iarnrt~i;n:;;e;rrnu~mmaaiiPr(;p,:iet:m:i~i"i(;,)d,:,:;-;i;dj;o;;m:nTrin;;;arnn•~t;;- ·"l

detentorul fondului lipsit de acces la ca lea publicli (de exemplu, arenda~ul, locatarul
etc.j nu are calitate procesuala; el va trebul sa il solidte proprietarului acestui fond
(arendatorului, locatorului etc.) sa Ii asigure folosinta terenulul dat 1n arenda, loca·
tiune etc.;
u actiunea formulata de detentor va fl respinsa ca filnd introdus.3 de o persoana
tara
calitatea apar\ine proprietarului fondului cu acces la calea
(fond aservit);
- daca lipsa accesului provine din vilnzare, schirnb, partaj sau dintr·un alt act juridic,
trecerea nu va putea fl ceruta decat In contradictoriu cu cei care au dob!lndit partea

....................~d~e¥ci~~~;a'~;J;~if~a~c~ea~;~~~!~~~~~ilii6~1;s~a~li~n~.~&;~~)m1etalc:-al~d;;~
Probe actiunii implica, 1ntre altele, dovedirea dreptului de proprietate al recla·
m;innmll asupra fondului dominant;
m Jn cazul In care reclamantul nu dovede?te dreptul sau de proprietate, act1unea va

fl resplnsa ca fiind introdusa de o persoana fara calltate procesuala activa, iar nu ca

298 DREPTUL DE PROPR!ETATE

On";;tu~ 121 - proprietarul fondului pe care se face trecerea {proprietaru!ui fondului aservit)
i"ndrept3tit sa pretind2 0 despagublre de !a proprietarul fondului lipsit de acces la
calea fondului rlrnmh-1"ntl
a) de c3tre parti - pdn conven~ie;
:stabiH:re b) de ,i
ditre instanta - In caz de neln\elegere a par\ilor numai la cererea proprieta-
rului fondu!ui aservit cu men;lunea ca, atunci cand lipsa accesulul este irnputabi13
1

proprietarului care pretinde trecerea, stabilirea dreptului de trecere se poate face

dublului

B. AcJiunea In despiigubire
; Obiect acordarea de despagubiri pentru acoperirea pagubei suferite prin stabilirea dreptu-
lui de trecere.
formula re - pe cale principala, printr-un proces separat, declan,at de proprietarul fondului
vit dupa stabilirea dreptului de trecere;
: - prin cerere reconven\ionala, formulata de para! (proprietarul fondului aservit) in
J cadru! procesului In care proprietarul foodului dominant solicita sa i se recunoasca un

i de trecere. -
- termenul de prescrip\ie pentru dreptul la ac\iunea ln despagubire incepe sa
din momentul stabilirii dreptului de trecere [art. 620 alin. (1) C.civ.];
- este termenul de de 3 ani 2517
exclusa ~ instan\a nu Ii poate obliga pe proprietarul fondului dea
in compensare proprietarului fondului aservit o suprafajii de teren egala cu cea care
Ii -serve~te ca acces la calea publica.
paf\ile se pot 1n\elege ca, in locul pla\ii unei sume de bani cu titlu de despagubire, sa i
I

: fie transmisa o suprafa\a de teren din fondul dominant: '

I a} printr·o corwen\ie incheiata In forma autentidi;
I b} in cursul judeca\ii, caz in care instan\a va lua act de in\elegerea par\ilor ~i va pro-
1 nun\a o hotarare de expedient;
, - 'in ar11bele situatil, in cartea funciara va trebuie sa se lnscrie atat dez!fplrea, cat ~i

4.255. Stingerea dreptului de trecere

Re-stH:uir-ea
 DREPTUL DE PROPR!ETl\TE ~~-99

- ac1~unea In restltulre este o ff:nd-, In Ups.a unor spe~

prescriptibila "lr1 termen de 3 an!; termenul !ncepe sa de !a data la care j

proprietaru! fonclului dorninant ci cunoscut S'3U trebuia sa cunoasca ciJ I

rln,n1·111 de trecere a fncetat

42.5.6. Rtisrnmplirarea dreptului trecere

- servitutea de trecere va put-ea fJ r3scump8rata de proprletaru! fondulu\
1
aservit daca exista o dlsproportie vadlta -1ntre utilitatea care o procura fondului dornl-
nant >i inconvenientelE sau deprecierea provocata fondu!ui aservit [art. 772 alin. (1)
1
: C.civ.];
In caz de neTntelegere lntre p<3rti1 lnstanta poate suplinl consimtain§ntul proprieta-
1 rulu! fondului dominant, iar 1ntr-o asemenea situa\ie, la stabilirea pretului de r8scum-

parare, instan\a va tine cont de vechimea servitu\ii (dreptului de trecere) <;i de schim-
i
I. barea valorii celor 772 alin.

4.3. limite Iegale

acele situa\ii spedale de restr~ngere/limitare a exercitiuiui dreptului de on>orietate
unor interese de ordin sau de ordin
Regulile pri· - dreptul de proprietate obiiga la respectarea sarcinilor privind protec\ia mceuH11u:
vind prc;te<:tla j asigurarea bunei vecinata\i, precum <;i la respectarea celorla!te sarcini care, potrivrt
med!ului <;i bu- l legii sau obiceiului, revin proprietarului (art. 603 C.civ.).
n.a vecinlitate
Dreptulde - proprietarul este obiigat sa permitii trecerea prin fondul sau a retelelor
trecere pentru deservesc fondurl lnvecfnate sau din aceea~f zona, de natura conductelor de apii,
: sau a!tel.e asemenea, a canalelor ~i a cablurllor electr·1ce, subterane or'r aer·1ene,
j caz, precum o;i a oricaror alte instala\ii sau materiale cu acela~i scop [art 621 alin. (1)
' C.civ.);
- ob1igatia subzista numal pentru situatia In care trecerea prin alta pa rte ar fl imposl-
bila, periculoasa sau foarte costlsitoare [art. 621 alln. (2) C.civ.];
, -1n toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despagubiri juste, iar dad!
' este vorba despre utilitati noi, despagubirea trebuie sa fie >i prealabila [art. 621
alin. (3) C.civ.J;
- cladirile, cur~ile ~; gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere.
daca trecerea are ca obiect conducte ~i canale subterane, in cazul !n care aces tea sunt
1

utilitati noi [art. 621 alin. (4) C.civ.];

1
e jurisprudentd: dispozitiile art. 621 C.civ., al c8.ror continut instituie caracteru!
I oneros al iimitarUor aduse dreptului de proprietate prin exerci.tiul dreptuiui de
I trecere, sunt apllcabile ~l efecteior vlitoare aie situa\ii!or juridice nascute anterior
intr@rH Jn vtgoare a Codulu! civil, daca sltuai;!a juridic8 subzista dupa intrarea Jn j
. vlgoare a Codului civil {l.C.C.J.f s. I civ,, dee. nr. 452/2014, vvww.scj.ro}. i
···----··-<!~;· ----·~., ::: pr~priei.;;~ul este obligat sa permita folosirea fondului sa~ pentru efectuarea unor )
. trecere lucrari necesare fondului lnvecinat, precum >i acce~tJi..'lf'cinului.Pe t_ereritJI sau pentru ,
300 DREPTUL DE PROPR!ETATE

tfilerea crengi!or ~! cu1ee.erE'a fructe!or, ·Jn schlmbul unei dac.3 este cazul
[art. 622 a!in. (1) C.dv.];
j - obHgatia subzist2 numai pen tru altd pa rte ar fi !n1posi-
1 bi!a, periculoasZ sau foarte costlsitoare

J _ pt:~·p·~iet~~ul unui fond nu poate impiedka accesul altuia pentru a redobandf po,;esia

! i:rec.ere p-entru 1 unui bun al s3u, ajuns !t1tt1mp!8tor pe fondul respectiv, daca a fost ln?tiintat ln
' =~nint"'""re-::
1 ·~ ,,q -'"
I bil [art. 623 alin. (1) C.civ.];
· · in toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justa despagublre pentru
1

prejudicli!e ocazionate de reintrarea In posesie, precum ~i pentru ce!e pe care bunul

cauzat fondului 623 alin,
l - in cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se
necesitate pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa
I
, despagubire echitabila numai de la eel care a fost salvat [art. 624 alin. (1) Cciv.];
- nu poate pretinde nicio despagubire proprietarul care a provocat sau a favorizat

r-I
apari\ia pericolului 624 alin.
disp-;:;:;·i\iile Codului civil referltoare la limitele legalese completeaza cu U<>~U,:1\H<e
I legilor speciale priv!nd reglmul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile §i con-
struc\iile de orice fol, padurile, bunurile din patrimonlul na\ional-cultural, bunurile
ale cultelor 625

4.4. Limite convenponale (voluntare)

- !imitele conven\ionale (voluntare) In exercitarea dreptului (de proprietate)
I prin vointa omului (proprietaruluii, exprimata prin acte juridice, cu co:ndltia
L a nu se 1ncalca ordinea bunele moravuri 626

Clauza inalienabi!itate

4.4.1.1. Considcratii generale

- clauza prevazuta 1ntr-un act juridic prin care se restrictioneaza sever dreptul
unui bun.
Forme -poate fi dispusa prin [art. 627 alin. (1) teza ! Cciv.]:
a} conventie;

4.4.1..2. Clauza de inalienabilitale expresii §i clauza de inalienabilitate implicitii

- !n principiu, trebu'e sii fie vorba des pre un contract translativ de proprietate, indife ..
rent daca este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;
- o persoana nu ar putea sa indisponibllizeze bunul in propriul patrimoniu; In lipsa unei
aceasta ar sa fraudeze interesele creditorilor sai.
 DREPTUL DE PR()?R!ETATE 301

- cfauza de inailenabilftate este sublri\ei:eas2

de ;;] transm~te in viitor rmnm·ipf'"""
[art 627 alin. (4)
uexernple: contractul translatlv de proprietate ln care transmiterea dreptulul de
proprietate este amanata la un mon1eot ulterior Jncheierii rnntr;wtlllli
siunea de
- clauza d€ lnallenabllltate poate fi stlpulata ~1 lntr-un coni:ract de avand Jn
vedere ca partajul produce efecte pentru viitor (art 680 Cciv.);
w se apreciaza cl ?i in cazu! partajului rea!izat pe tale judiciara, cop,;Jrta~H se pot
tntelege ca un anumit bun sa fie lndisponiblllzat o per\oada de tlmp dup.3 partaj;
nu va produce efecte fa\a de dobanditor clauza de inalienabiiitate prevazuta intr·un
contract de ipotedl [art. 2376, art 2384 alin. (1) ~i art 2393 alin. (1) C.civ.];
- in cazul pactului de op\iune privind contractul de varizare exista o inalienabilitate
legala, astfel 1ncat nu mai este necesara includerea 1ntr·un asemenea pact a unei
clauze de inalienabilitate [art. 1668 a!in. (1) C.civ. - ,,intre data incheierii pactului ~i i
data exercttaril optiunii sau, dupa caz aceea a explr3:rH termenuiui de optiune nu se '
7

de bunul care constituie obiectul

4.4.1.3. lnvocarea clauzei de inalienabilitate

penlru ·;r. invocata lmpotriv~ dobanditoril~r bunului sauac~~ditor'1ior prop~
ului car: S·a Obligat sa nu instraineze, clauza de inalienabilitate trebuie [art 628 i

n. (1) C.c1v.]:
a) sa fie valabila; si
b) sa indeplineasca condi\iile de

4.4.1.4. Co11difiile speciale de valabilitate

-termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului [art. 627 alin. (1) C.civ.];
de eel mu!t a dauza de inalienabilitate stipufata pe o durata mai mare de 49 de a-ni este

49 de ani de nulitate absoluta (fiind vorba de o condi\ie de validitate speciala instituita

printr-o norma de ordine publica) ?i paf\iala (numai pentru ceea ce depaseste
durata de ded va dura 49 de anL
interesu! serios - poate sa apar\ina fie uneia dintre par\ile actului juridic care con\ine clauza
torul obliga\iei de a nu instraina sau debitorul acestei obliga\ii), fie unui tert
alin. (1) C.civ.];
'ill atunci cand beneficiarul clauzei de inalienabilitate este un ten;, acesta trebu!e sa

fie determinat sau eel putln determinabl!;

;;; lnteresul poate consta In garantarea executilrii unei obligatii, p3strarea calit8tii
de nud proprietar de catre o onumita persoan2, folosirea bunului un anumlt timp
de catre dobanditor etc.;
» jurispruden56: termenii !n care a fost redactata clauza de inaHenabilitate exclud
I posibilitatea de a r-ncheia contractul de vanzare fara acordu! expres al creditorulul 1
ipotecar, obliga~ie asumata de garant prin contractul de garantie- reala 1mobiliar!3. I
L --~mltarea. conven~ionala v9luntara a prerogativelor dreptu_[~~- proprietat~ asup~~J
302 DREPTUL DE PROPRlETATE

terenului !itigios, In toate contractele de garantie lrnobiliara, cat ~i Jn antecontrac-

tul de v2nzare-cump3r.are, a fost institultEi pentru protejarea unui interes leg!tirn ;;;i
serfos al creditoarei, care a ,;;i dernarat procedura de executare si!it3 a irrlobilului
adus !n garantie pentru neexecutarea obliga~iilor asumate de catre rec!amanta
debitoan:, ln acest conte;(t, nu se poate retine a fl abuz1v refuzul creditorulul pen-
tru lnstr.§inarea irnobllu!ui, de vreme ce aducerea bunului in patrirnoniu! debitoru~
!ui (prornltentul~cumparator}, aflat In procedura lnsoJventei, ar permite tnscrierea
la masa creda!a ;;.i a altar c:editorl 1 dirninu3ndu-! astfel ?ansele de recuperare a
s. i dee. nr.
: ··· nu!itatea actului juridic !n care a fost inserata clauza de lnalienabi!itate, care poate
! fi
co1c,di'tiil1>r de ' tote>it1 -1n cazul In care clauza de inalienabilitate a fost determinantil la incheierea
valabiUtate contractului In care a fost inserata, nulitntea ciauzei va atrage nulitatea
intregului contract [art. 627 alin. (3) teza I C.civ.];
- caracterul determinant al clauzei de inalienabilitate se prezumil in cazul
contractelor cu titlu oneros, pana la proba contrara 627 alin. (3) teza
a II-a
~ In cazu! Jn care clauza de inalienabiHtate nu a fost deterrnlnanta la ln-
cheierea actului juridic, acesta este lovit de nulitate par\iala, deci numai In
clauzei.

4.4.1.5. Opozabilitatea clauzei de ina/.ienabilit11te

a fi opozabila, clauza de inalienabllitate trebuie supusa formalita\ilor de
de daca este cazul 628 alin.
1, contract cu tit/u oneros clauza poate fl opusa numai creditorilor ulteriori ai
\inut de obliga\la de inallenabiiitate, dacii sunt indeplinite eventualele formalitii\i de
opozabllitate;
I 2. contract cu titlu gratuit - clauza este opozabila >i creditorilor anteriori ai doban·
' ditorului [art. 628 alin. (4) C.civ.];
3, bunuri mobile - clauza de inalienabilitate nu poate fl invocata impotriva tertului
dobanditor, in masura in care sunt indeplinite condiiiile care rezulta din art. 937
alin. (1)·(3) C.civ., pentru dobandirea proprieta\ii prin posesia de buna-credinta
[art. 628 alin. (3) C.civ.];
4. bunuri !mobile - interdictia wnventionala de instrainare a unui imobil poate fi
numai din noti3rii ei Jn cartea funciara,
- In cazul ln care clauza de inalienabliitate este valabila. dar nu au fost indeplinite
condi\iiie de opozabilitate, iar bunul a fost instrainat, beneficiarul ciauzei nu se mai
poate prevala fa\a de ter\ul dobanditor de dauza de inalienabilitate, insa are dreptul
a pretinde daune-interese proprietarului care nus-a conformat obligatiei de inalie-
de care era 628 alin.
 DREPTUL !lE PROPRIETATE 30.3

.. ···---~·-···--··-- ··~----·-. ··········-:-· -:····;······:-··,.--c-···-~--······-·;;· '

la terme::u!u! in nu rnai noate fi
lnstri3inat prin acte jurldice Jntre vii, afura de cazu! in care constituitoru! a prev.:5zut
ditB ~ntre Vli aceastil d;3 acordui
Dezmem· -· p<Jn.3 la termenului prevazut In cuprinsul clauzei, asupra bwnu!ui nu pot fi
dezmembr3rn\nte, afara de cazu! 'in care constltultoru1 a aceasta
sau da
tJrmirire<t
sifitti .......... ·········· ..

inaiienabl!itate nu poate opri trans1niterea bunului pe

[art. 627 alin. (5) C.civ.];
q poate fl vorba nu numai de trans1niterea bunu!ul cu privire !a care exist<~

de i11alienabilitate pe caie de mo;;tenire, cl )i de transmiterea bunului In cazul

4.4.1.7. Sancfiunea nerespecUirii clauzei de inalienabilitate

Cl;mxa ""'pcisa - revocarea judecatoreasca a legatului [art. 1069 alin. (1) C.civ.];
'intr~un - termenul de prescriptie de un an 1ncepe sa curga de la data la care mo?tenitorul a
cunoscut clauza
Clauza mspu:;a
1ntr·o do,riatie actlunea Jn revocarea donatlel poate fi exercltata numaJ de donator sau de
acestuia
Clauza ' - rezolu\iunea [art. 629 alin. (1) C.civ.];
!ntt-un a-It ezolutiunea poate fi ceruta numai de creditoru! obliga\iei de a nu instraina {instrill-
contract tor), nu ?i de o ter1;a persoana, chiar daca inalienab'ilitatea a fost prevazuta in favoa-
___ a acestefa 1 !ntrucat nu este parte contractant~----··,---···
Anu!area ! - beneficiarul dauzei de inalienabilitate (Jnstriliniltorul sau ten;ul in favoarea cilrula
actuhJi i s·a stipulat inalienabilitatea) poate cere anularea actuiui subsecvent lncheiat cu 1ncal·
1
subsecvent carea dauzei {art. 629 alin. (2) C.civ.];
j mart. 629 al!n. (2) C.dv, nu acopera ~l 1poteza antecontractului 1n care s~a prevazut '
I o clauza d.e inalienabilitate, lnsa, pentru identitate de ra\iune, trebuie admls ~i fap-1
________ l
I tul ca partea care ar urma sa dob3ndeasca poate cere an-ularea actului juridic in·-
c!:"teiat cu 'inctilcarea obligatiei de a nu lnstraina. ,.."·~----··--~---··

4.4.1.8. fncelarea efectelor clauzei de inalienabilitate inainte de implinirea termenului

Autorizarea cu autorizarea instantei 1 ca urmare a de a
pune de bun, formulata de tltularul dreptului indlsponibllizat, atunci cand [art 627
alin. (2) C.civ.]:
o} a disparut interesul care a ]ustiflcat dauza de lnalienabHitate; sau