Cuprins

Preambul .................................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I. .......................................................................................................................................... 6
CONSIDERATII INTRODUCTIVE ........................................................................................................ 6
1.1.Scurt istoric privind criminalistica .................................................................................................. 6
1.2. Consideratii generale privind cercetarea la fata locului ............................................................... 12
1.2.1.Aspecte introductive ............................................................................................................... 12
1.2.2.Notiunea “la fata locului” ....................................................................................................... 14
1.2.3. Caracteristicile cercetarii la fata locului ................................................................................ 15
1.2.4. Aspecte de ordin procedural .................................................................................................. 18
1.2.5. Obiectivele cercetarii la fata locului ...................................................................................... 21
1.2.6. Importanta cercetarii la fata locului ....................................................................................... 22
Rezumatul Capitolului ..................................................................................................................... 22
CAPITOLUL II. ...................................................................................................................................... 24
PREGATIRI IN VEDEREA DESFASURARII CERCETARII LA FATA LOCULUI ......................... 24
2.1.Masuri preliminare la fata locului ................................................................................................. 24
2.2.Etapa premergatoare ...................................................................................................................... 30
2.2.1. Primirea, consemnarea si verificarea sesizarii ....................................................................... 30
2.2.3. Alcatuirea echipei de cercetare .............................................................................................. 31
2.2.4. Pregatirea mijloacelor tehnico-criminalistice ........................................................................ 31
2.2.5. Luarea masurilor de protectie necesare ................................................................................. 32
2.2.6. Deplasarea la fata locului ...................................................................................................... 32
Rezumatul capitolului ...................................................................................................................... 32
CAPITOLUL III ...................................................................................................................................... 34
EFECTUAREA CERCETARII LA FATA LOCULUI .......................................................................... 34
3.1. Principiile ce vor sta la baza cercetarii la fata locului .................................................................. 34
3.2. Masuri luate dupa sosirea la fata locului ...................................................................................... 38
3.3. Cercetarea propriu-zisa a locului faptei ........................................................................................ 41
3.3.1. Faza statica ............................................................................................................................ 41

1
 3.3.2. Faza dinamica ........................................................................................................................ 44
3.3.3. Operatiuni ce se vor desfasura in paralel cu cercetarea la fata locului .................................. 45
3.4. Fixarea rezultatelor cercetarii ....................................................................................................... 45
3.4.1. Procesul-verbal de cercetare la fata locului ........................................................................... 46
3.4.2.Fotografia Judiciara ................................................................................................................ 47
3.4.3. Inregistrarile audio-video ...................................................................................................... 48
3.4.4. Schita ..................................................................................................................................... 49
3.5. Rezumatul Capitolului .................................................................................................................. 50
ANEXA ................................................................................................................................................... 52
Proces-verbal de cercetare la fata locului Model 1.............................................................................. 53
Dosar penal nr. 2114/P/2017 ............................................................................................................... 53
Proces-verbal de cercetare la fata locului Model 2.............................................................................. 63
Proces-verbal de cercetare la fata locului Model 3.............................................................................. 73
Concluzii si Recomandari........................................................................................................................ 79
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................... 82

2
Preambul

În lucrarea de disertație am urmărit să dezvolt subiectul cercetarea la fața locului ,

datorită deosebitei importante pe care această activitate procedurală o are în cadrul desfășurării
procesului penal și atingerii scopului acestuia, acela de aflare a adevărului, în așa mod că nici
o persoană vinovată să nu scape de răspunderea penală și nici o persoană nevinovată să nu fie
condamnată pe nedrept.

Cercetarea la fața locului reprezintă un procedeu probator, fiind expres reglementat

de către Codul de procedură penală în cadrul articolului 192, pe parcursul desfășurării acestuia
putând fi identificate o serie de mijloace de probă ce urmează a fi utilizate atât în cursul
cercetărilor penale, cât și în față instanței, ce vor juca un rol extrem de important în justă
soluționare a cauzei penale și în îndeplinirea scopului procesului penal.

Deși va juca un rol deosebit în cadrul procesului penal, cercetarea la fața locului va
prezenta deosebită importanță și din punct de vedere criminalisticii, fiind extrem de
importantă cunoașterea momentului oportun pentru realizarea acesteia, persoanele ce vor avea
contribuție în cadrul desfășurării cercetării la fața locului în funcție de particularități, planul
tactic ce va trebui urmat de către organele judiciare, mijloacele tehnice ce vor fi utilizate etc.,
acestea reprezentând aspecte ce vor ține de către știință criminalisticii, ci nu de dreptul
procesual penal.

Este deosebit de importantă cunoașterea regulilor de tactică criminalistică în cadrul

efectuării cercetării la față locului, deși acestea vor diferi în funcție de specificul infracțiunii ce
a generat demararea acestui procedeu probator, și putem da câteva exemple ce vor sublinia
importantă acestora, cum ar fi stabilirea momentului oportun efectuării cercetării la fața
locului, în anumite spete, fiind deosebit de importantă realizarea acestei activități cu urgență,
deoarece anumite urme se pot pierde sau pot fi alterate, atât datorită condițiilor meteorologice,
cât și datorită influenței altor factori, precum factorul unam, în zone deosebit de aglomerate
urmele putându-se pierde cu ușurință sau putând fi alterate de către fluxul de pesoane, în alte

3
cazuri, precum accidentele rutiere este necesară efectuarea cu urgenta a cercetarii la fata
locului intru-cat este necesara eliberarea carosabilului in scopul reluarii traficului rutier.

In alte anumite cazuri, cercetarea la fata locului se va efectua mai tarziu, in special
atunci cand conditiile meteorologice ori zona in care s-a produs fapta de natura penala nu pot
permite desfasurarea acesteia, insa intotdeauna este de dorit ca urmele materiale sa fie
protejate, sau in cadrul procesului penal, desi a fost efectuata aceasta activitate procedurala,
instanta poate solicita efectuarea unei noi cercetari la fata locului in scopul identificarii si
ridicarii unor noi mijloace de proba.

De asemenea, este deosebit de importanta stabilirea componentei echipei ce va

efectua cercetarea la fata locului, in functie de infractiunea savarsita, spre exemplu, in cazul
infractiunilor de omor este obligatorie prezenta medicului legist si a procurorului criminalist,
acesta din urma fiind si cel ce va conduce echipa, pe cand in cazul infractiunilor de furt
calificat, cercetarea la fata locului putand fi efectuata doar de catre organele de cercetare
penala.

Vom discuta despre modul de incheiere al procesului-verbal de cercetare la fata

locului in cazul infractiunilor de omor, datorita deosebitei importante pe care aceste infractiuni
o reprezinta, atat datorita faptului ca dreptul la viata este cel mai important drept al omului,
importanta acestuia si necesitatea protejarii sale fiind subliniata atat de catre Constitutia
Romaniei in cadrul art. 2, cat si de catre legiutorul roman ca urmare a adoptarii Codului penal,
infractiunile contra vietii fiind reglementate in cadrul Capitolului I, chiar la Titlul I al Partii
Speciale a Codului penal,art.188-192, urmarindu-se sublinierea suprematiei acestui drept, dar
si de catre diferitele instrumente juridice pe plan international, si anume art.3 al Declaratiei
Universale a Drepturiolor Omului si art.2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, cat si
datorita gradului de pericol social pe care acest tip de infractiuni in reprezinta, dar si datorita
importantei calitatii acestui act procesul, de modul in care acesta va fi incheiat depinzand
rezultatele intregului proces penal.

Asa cum se va observa pe parcursul lucrarii, cercetarea la fata locului va prezenta

anumite particularitati din punct de vedere al stiintei criminalisticii, deoarece organele
judiciare ce vor participa la desfasurarea acestor activitati trebuie sa manifeste o atentie

4
sporita, atat in scopul descoperirii tuturor urmelor si microurmelor ce vor avea relevanta in
speta, dar si pentru a nu altera locul savarsirii infractiunii, tocmai de aceea este de dorit ca atat
politistii, tehnicienii criminalisti, medicii legisti si procurorii sa aiba o anume pregatire si o
anume experienta in domeniu.

Pe parcursul lucrarii prezente, desi nu vom trata in mod exhaustiv problematica

cercetarii la fata locului, atat datorita specificului lucrarii, dar si datorita intinderii, vom
incerca sa subliniem anumite aspecte ce prezinta relevanta in cauza, incercand si sa exprimam
cateva puncte de vedere proprii referitor la acestea, totodata abordand si modul in care ar
trebui sa se desfasoare activitatea de cercetare la fata locului si modul in care vor trebui
incheiate o serie de acte procesuale, precum procesul-verbal de cercetare la fata locului, ce va
reprezenta pricipalul mijloc procesual de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului.

Pentru a putea realiza aceasta lucrare am apelat la studiul lucrarilor de specialitate,

surse web, diverse articole de specialitate, dar si la studiul practicii judiciare si a anumitor
cazuri celebre.

In cadrul acestei lucrari vom incerca sa subliniem rolul deosebit de important pe care
cercetatea la fata locului il are in cadrul procesului penal, de efectuarea acesteia cu
profesionalism depinzand insasi indeplinirea scopului suprem al procesului penal, acela de
aflare a adevarului. In cadrul prezentei lucrari vom realiza o analiza activitatii de cercetare la
fata locului atat din punct de vedere al tacticii criminalistice, cat si din punct de vedere al
dreptului penal material si din punct de vedere al dreptului procesual penal.

Consideram ca tema este una de actualitate, atat datorita faptului ca legislatia este una
in permanenta schimbare, in cadrul anului 2014 fiind adoptate doua Coduri, si anume Codul
penal si Codul de procedura penala, in cadrul carora structura unei serii de infractiuni, precum
infractiunile de omor a fost regandita, renuntandu-se la vechea structura conform careia
infractiunile de omor erau impartite in trei articole, si anume art.174 Omorul, art. 175 Omorul
calificat si art.176 Omorul deosebit de grav, in Codul penal in vigoare infractiunile de omor
fiind grupate in cadrul art.188 Omorul si art.189 Omorul calificat, omorul deosebit de grav
nemafiind reglementat, iar in cadrul Codului de procedura penala aducandu-se anumite
modificari in ceea ce priveste modul de efectuare a cercetarii la fata locului, nemaifiind expres

5
mentionate de catre legiuitor activitatile ce se vor desfasura cu ocazia cercetarii la fata locului,
stabilirea acestora fiind lasata la aprecierea organelor judiciare ce se vor deplasa la locul
savarsirii infractiunii, dar si datorita faptului ca cercetarea la fata locului a starnit si
intotdeauna va starni discutii aprinse atat in cadrul literaturii de specialitate, cat si in cadrul
practicii judiciare.

In finalul lucrarii vom prezenta concluziile prezentei lucrari si o serie de opinii

proprii.

CAPITOLUL I.

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

1.1.Scurt istoric privind criminalistica

Vom incepe lucrarea cu o scurta prezentare a istoricului criminalisticii si a unora

dintre cele mai marcante personalitati, ale caror lucrari, dedicare si inteligenta au avut un
puternic impact si au pus bazele criminaliticii asa cum o cunoastem.

Aparitia cu peste 100 de ani in urma a criminalisticii, ca stiinta de sine statoare ,

definita fie ca “o stiinta a starilor de fapt din procesul penal”, fie ca o “politie stiintifica” sau
“politie tehnica, s-a datorat cresterii fenomenului infractional si imposibilitatii contracararii
faptelor de natura penala doar prin simpla aplicare a normelor de drept.1

Pe plan international ca si fondator al noii stiinte fiind recunoscut de catre cei mai
multi specialisti, judecatorul de instructie austriac Hans Gross, ce a folosit pentru prima data
termenul de criminalistica in lucrarea sa „Manualul practic de instructie judiciara pentru uzul
procurorilor, judecatorilor de instructie, ofiterilor si agentilor de politie
judiciara,functionarilor de politie, jandarmilor,agentilor serviciului sigurantei etc.” , ce a fost

6
tiparit la Graz, in anul 1893 si reeditat scurt timp sub numele de Manualul judecatorului de
instructie in sistemul criminalisticii. Alte lucrari remarcabile sunt considerate si La police et
l’enquete judiciaire scientifique scrisa de A. Niceforo in anul 1907, Manuel de police
scientifique(technique).I.Vols et Homicides a lui R.A. Reiss din anul 1911 si La police
scientifique scrisa de E. Goddefroy in anul 1911. 2

Inca din cele mai vechi timpuri a existat o permanenta preocupare privind preventia
si oprirea infractiunilor, existand de-a lungul timpului diverse metode prin care s-a incercat
identificarea faptuitorului, fie ca este vorba de identificare pe baza semnalmentelor exterioare
ale persoanei, fie ca vorbim despre identificarea pe baza amprenteor digitale, de-a lungul
istoriei se vor regasi numeroase incercari in acest sens, numeroase inovatii si numeroase
personalitati ce au pus bazele criminalisticii moderne si a identificarii criminalistice, dintre
care vom aminti cateva ce ni se par relevante.

De-a lungul timpului, tatuajul a fost utilizat ca mijloc de identificare, de cele mai
multe ori autoritatile apeland la acest mijloc de identificare, fiind o practica ce se va pastra de-
a lungul secolelor. Vom observa ca atat in Grecia antica, cat si in Imperiul Roman, se
obisnuia in scopul descurajarii infractiunilor, pentru a putea fi identificati si pentru a nu putea
fugi, ca mercenarii sau sclavii sa fie marcati cu un tatuaj distinctiv. Acest tip de identificare va
fi utilizat si Japonia secolului al XVII-lea, infractorii fiind marcati prin tatuare pentru a facilita
procesul de identificare si preventie a infractiunilor, dar se va regasi si in perioada interbelica,
nazistii marcand evreii si persoanele din lagare cu numere imprimate pe brate si piept in
scopul identificarii dupa ucidere, aceste insemne fiind utile si in cazul in care prizonierii
reuseau sa evadeze, facilitand identificarea si sanctionarea ulterioara a acestora.3

Ulterior, anchetatori cu memorie fotografica excelenta au incercat sa identifice

infractorii pe baza trasaturilor. Odata cu aparitia fotografiei nu a mai fost necesar ca
identificarea sa fie facuta doar pe baza memoriei fotografice, insa aceasta metoda nu se va
bucura de succes, deoarece trasaturile se pot modifica odata cu inaintarea in varsta, ori
infractorii pot in mod intentionat sa isi schimbe aspectul fizic. 4

Recunoaşterea vinovaţilor după semnalmente: Eugene Franţois Vidocq (1775-1857),

fondatorul Siguranţei

7
 Toate acestea aveau sa se schimbe cand, in anul 1879, un antropolog francez pe
nume Alphonse Bertillon a conceput un sistem de masurare si inregistrare a dimensiunilor
anumitor parti osoase ale corpului, in special parti osoase ale capului si fetei, aceste masuri au
integrat o formula ce se va aplica teoretic unei persoane si nu se va schimba pe parcursul vietii
acesteia de adult. Sistemul Bertillon, numit dupa creatorul sau a fost acceptat general timp de
30 de ani, dovedindu-si eficienta in repetate randuri, numai in anul 1884 poltia franceza
arestand 241 de infractori cunoscuti cu ajutorul utilizarii sale, fiind introdus si in Statele Unite
ale Americii in anul 1887 insa lucrurile aveau sa se schimbe, in anul 1903, cand in Statele
Unite ale Americii , procesul „Fratilor West” avea sa demonstreze fiabilitatea noi aparutei
stiinte a dactiloscopiei in defavoarea sistemului lui Bertillon. Dupa acesta grea lovitura
Sistemul lui Bertillon nu avea sa isi mai revina vreodata ca si metoda preferata de identificare
a autoritatilor, identificarea pe baza amprentelor digitale castigand din ce in ce mai mult
teren.5

Desi inceputul utilizarii amprentelor digitale in incheierea documentelor juridice este

semnalat inca destul de timpuriu,chiar din timpul Babiloniei antice, impresiunile digitale fiind
utilizate pe tablitele acrilice pentru incheierea afacerilor, in Persia secolului al XIV-lea acestea
putand fi regasite pe numeroase acte ale autoritatilor , un oficial al guvernului, de provesie
medic, observand chiar ca acestea nu sunt identice ,iar in China antica au fost utilizate pe
sigiliile de lut, o personalitate notabila in cadrul stiintei criminalisticii este reprezentata de
medicul si profesorul de anatomie italian, Marcelo Malpighi, ce in urma studiilor sale asupra
amprentelor digitale va pune bazele dactiloscopiei bazate pe criterii stiintifice, incepand cu
anul 1686.6

In anul 1823 impresiunile digitale au fost clasificate in mod rudimentar de catre

medicul si profesorul Juan Envangelista Purkinje, ce a reusit sa identifice 9 tipuri diferite de
amprente, iar in anul 1858, englezul William J. Herschel, ca si reprezentant al guvernului din
Bengala, India, a utilizat impresiunea degetului mare pentru a ii identifica pe locuitorii acelei
provincii, in mare parte analfabeti, fara insa a crea un sistem.7

Un rol deosebit de important in dezvoltarea stiintei criminalisticii si a dactiloscopiei il

va juca englezul Sir Francis Galton, un om de știință eminent care ce va avea contributie la

8
rezolvarea misterului amprentelor digitale. Vărul faimosului Charles Darwin, cercetările sale
s-au concentrat asupra problemelor ereditare. A găsit mai mulți coeficienți de corelație (măsuri
care corespund între ele) în corpul uman prin antropometrie.8 .

Desi nu va fi primul ce va utiliza impresiunile digitale in vederea identificarii

indivizilor, William J. Herschel deja utilizandu-le in India in acest scop, a fost primul ce isi va
realiza studiul pe o baza stiintifice, astfel punand bazele utilizarii acestora in cauze penale. A
reusit sa colecteze un esantion mare de amprente digitale cu ajutorul laboratoarelor sale
antropologice, in cele din urma culegand peste 8000 de seturi de impresiuni digitale, studiul
sau reusind sa ofere o baza stiintifica in compararea amprentelor, realizeze o dovada statistica
a unicitatii si personalitatii acestora, Galton fiind primul ce va reusi sa ofere un sistem de
clasificare a amprentelor digitale functional, sistemul matematic, ce va fi ulterior adaptat de
catre E.R. Henry pentru a putea fi utilizat in mod practic in politie. Acesta avea sa publice
numeroase lucrari, printre care amintim lucrarea sa intitulata “Fingerprints” si o brosura prin
care explica modul de descifrare al amprentelor blurate. De asemenea, va publica numeroase
lucrari scolare, articole populare si interviuri pe tema amprentelor digitale. Munca sa
reprezentand o importanta cercetare ce va pune bazele descoperirilor pozitive relizate de
Comitetul Parlamentului in anul 1894, ce a dus in curand la acceptarea amprentelor digitale in
instanta ca si mijloc de indentificare a recidivistilor, ce mai tarziu vor fi utilizate in
criminalistica.9

In continuare vom discuta despre progresele stiintei criminalisticii in Romania si vom

aminti cateva personalitati notabile, printre care fratii Minovici, considerati a fi parintii
criminalisticii romanesti. Datorita specificului lucrarii nu vom putea detalia munca
exceptionala a acestora, insa vom incerca sa subliniem cateva mari realizari ale acestora.

Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea progresele criminalisticii pe plan

international vor fi resimtite si in Romania, primele rezultate datorandu-se unor personalitati
precum domnitorul Nicolae Sutu, ce în anul 1847 va tipări ,la Iaşi, lucrarea intitulată „Regulile
ce urmează a se păzi în prgonirea şi cercetarea vinovaţilor”. În această lucrare domnitorul va
descrie şi unele reguli de tactică şi metodică criminalistică. Desi nu au fost atat de cunoscute,
contributiile romanesti se aflau la nivelul tarilor dezvoltate, uneori chiar fiind superioare

9
acestora, in anul 1879, in Romania, se va practica fotografia judiciara, fapt ce va situa tara
noastra printre primele ce vor utiliza aceasta tehnica, in anul 1904, doctorul Nicolae Minovici
scriind un articol consacrat despre fotografia judiciare, iar doctorul Stefan Minovici va aborda
problema fotografierii cadavrelor in scopul identificarii acestora. Tot in acelasi an profesor
doctor Nicolae Minovici va scrie primul tratat de medicina legala din Romani, in care va
aborda diverse probleme de criminalistica, precum importanta procesului de identificare si
cercetarea urmelor plantare si digitale, printre altele. 10

Tot in anul 1904, doctor Nicolae Minovici avea sa publice unul dintre cele mai
neobişnuite studii ale lui sale ce va reprezenta un studiu unic in domeniul medicinei romanesti
in perioada pionieratului, cercetarea morţii prin spânzurare, fiind propriul cobai pentru
experienţele sale, in aceasta lucrare avea sa cerceteze efectele agoniei prin autospanzurare,
practic, medicul avand sa isi provoace de unul singur sufocarea, în mai multe etape, până la
pierdea cunoştinţei. Au fost nu mai puţin de 12 şedinţe de autostrangulare voluntară, cu durate
între 4 şi 26 de secunde, rezultate obţinute prin multe antrenamente. Acesta avea sa declare
intr-un ziar al vremii “Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta,
zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în
jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simţeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu
şi apoi un văl negru. Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufleteşti fel
de fel de icoane. Apoi am simţit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică, şi totul se
făcu negru. Am pierdut simţul raţiunii”.11

In anul 1892, in Bucuresti, mai precis la data de 20 decembrie 1892, avea sa fie
inaugurat “Institutul National de Medicina legala”, in prezenta primarului capitalei de la acea
vreme, Parche Protopopescu, si a ministrului justitiei Alexandru Marghiloman, primul de
acest fel din Romania si din intreaga lume, ctitorul sau fiind nimeni altul decat Mina Minovici.
Initial va purta numele de “Morga Orasului”, ulterior, in anul 1898, numele acestuia fiind
schimbat in “Institutul medico-legal” din dorinta profesorului Minovici, ce dorea sa creeze o
retea nationala de institute specializate in sectorul medicinei legale, cautand astfel sa izoleze
serviciile si personalul legist de sistemul de sanatate publica si de psihiatrie. Institutul avea sa
cuprinda o sala de autopsie cu 8 mese, biblioteca, amfiteatru, Sali de lucrari practice, laborator
de anatomie patologica, criminalistica, fotografie judiciara si un muzeu alcatuit de profesor.12
10
 Standardele la care avea sa fie realizat vor revolutiona domeniul si isi vor spune
cuvantul pana in zilele noastre.

Anul 1904 avea sa devina un an de referinra pentru medicina legala si criminalitica

din Romania, atat datorita contributiilor de exceptie ale lui Nicolae Minovici , cat si datorita
contributiilor unor personalitati precum licentiatii in drept si comisari pe langa Prefectura
Politiei Capitalei, I. Gr. Periteanu, I.A. Dumitrescu ce aveau sa publice lucrarea “Manual
tehnico-practic de politie judiciara”.13

Vom aminti o alta mare personalitate a criminalisticii romanesti, Ciru Oeconomu, in

anul 1882 avand sa apara “Circulara Dlui Procurore General al Curţei de Apel din Bucuresci
către toţi comisarii şi subcomisarii de politie, procurorii, oficerii si suboficerii de gendarmi,
judecatorii de instructie, primarii si ajutorii lor, judecatorii de ocoale,in fine, toti oficerii
politiei judecatoresti din circumscriptia D-sale” Bucuresci, Tipografia Satului, Curtea Serban-
Voda, sub semnatura procurorului general Ciru Oeconomu, ce avea sa prevada instructiuni cu
privire la flagrantul delict, examinarea cadavrelor cu leziuni, cu suspiciuni de otravire ori
provenite prin spanzurare, audierea martorilor, intocmirea proceselor-verbale s.a. , Circulara
avand un caracter exceptional, recomandarile fiind clare, stiintifice, nefiind mai prejos de cele
ale austriacului Hans Gross ce vor aparea cu 11 ani mai tarziu.14

Astazi, mai mult ca oricand, criminlaistica trebuie abordata in sens larg, respectiv ca
un ansamblu de procedee folosite atat in examinarea urmelor si mijloacelor materiale de
proba, cat si in conducerea unei anchete, inclusiv in administrarea probatoriilor intr-o cauza.
Prin esenta sa si prin spiritul pe care il promoveaza, este inchinata intr-un scop deosebit, acela
de aflare a adevarului, indiferent pe cine acesta va favoriza.15

Pornind de la ideea conform careia criminalistica, datorita realitatii faptelor

infractionale, este o stiinta in permanenta dezvoltare datorita necesitatii imbunatatirii
permanente a modului de investigare a infractiunilor si identificare a celor ce le-au savarsit in
scopul tragerii acestora la raspundere penala si al aflarii adevarului, consideram ca tema aleasa
este una de actualitate, dar si de maxima importanta.

De-a lungul timpului s-a incercat in repetate randuri definirea criminalisticii, marele
criminalist francez Edmond Locard avand sa denumeasca criminalistica “o arta”, ulterior
11
aceasta stiinta fiind apreciata drept “arta si tehnica investigatiilor penale” de catre secretarul
general de atunci al INTERPOL-ului, Jean Nepote in anul1983, noi vom ralia la opinia potrivit
careia “Criminalistica este o ştiinţă multidisciplinară cu caracter autonom şi unitar care
elaborează şi foloseşte metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice de descoperire, fixare, ridicare,
examinare şi interpretare a urmelor infracţiunii, procedee tactice şi metodologice de
cercetare a infracţiunilor în vederea identificării autorilor şi prevenirii faptelor antisociale.”16

1.2. Consideratii generale privind cercetarea la fata locului

1.2.1.Aspecte introductive
Inca din cele mai vechi timpuri preventia si combaterea criminalitatii au reprezenta o
permanenta preocupare a omenirii. Rata actuala relativ crescuta a criminalitatii reprezinta o
amenintare grava impotriva democratiei, siguranţei publice, ordinii de drept şi capacităţii
instituţionale în România, drepturile si libertatile fundamentale fiind puse in pericol cu fiecare
ocazie cand un cetatean va avea sa devina victima a criminalitatii. Criminalitatea va avea sa
genereze teama in randul populatiei, slabind increderea acesteia in autoritati si in capacitatea
acestora de a se implica in mod activ in combaterea fenomenului. Patru factori determinanţi
vor sta la baza activităţii infracţionale, si anume: un făptuitor suficient de motivat, o ţintă
adecvată, o conjunctură favorabilă şi absenţa unei împrejurări care să prevină sau să împiedice
săvârşirea faptei Atunci cand mijloacele de preventie vor avea sa esueze, este de maxima
importanta ca autoritatile statului sa aiba capacitatea de a combate in mod activ fenomenul
infractional, prin identificare si tragere la raspundere penala a celor ce se fac vinovati.17

Pentru a putea raspunde nevoilor actuale privind combaterea si preventia

criminalitatii autoritatile vor trebui sa utilizeze mijloace si metode tehnico-stiintifice
progresiste, inovatoare, iar actul de justitie va trebui realizat cu profesionalism, in deplina
respectare a prevederilor legale.

Cercetarea la fata locului va avea o semnificatie deosebita, de modul de realizare al

acesteia depinzand direct aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei,
inclusiv cu privire la persoana faptuitorului.18

12
 In cadrul Codului de procedura penala nu vom putea gasi o definitie legala a
activitatii de cercetare la fata loculului si nici a activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate,
legiuitorul roman lasand la aprecierea organelor judiciare activitatile concrete de cercetare
directa ce se vor defasura in scopul stabilirii imprejurarilor relevante in cauza, mentionand
doar scopul cercetarii la fata locului si organele judiciare ce o vor dispune, precum si cazurile
in care se va dispune. Astfel, in conformitate cu art.192 N.CP.P., alin (1) „cercetarea la fața
locului se dispune de către organul de urmărire penală, iar în cursul judecății de către
instanța de judecată, atunci când este necesară constatarea directă în scopul determinării sau
clarificării unor împrejurări de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea
adevărului, precum și ori de câte ori există suspiciuni cu privire la decesul unei persoane.”19

Desi in cadrul literaturii de specialitate se vor regasi numeroase definitii ale activitatii
de cercetare la fata locului, una dintre aceste opinii ce ni se pare relevanta este cea a unui autor
conform caruia,“Cercetarea la fata locului reprezinta activitatea procedurala al carei obiect
il constituie perceperea nemijlocita a locului unde s-a savarsit o fapta de natura penala,
cautarea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea si examinarea urmelor si mijloacelor
materiale de proba, precum si precizarea starii si pozitiei acestora, in vederea stabilirii
naturii faptei si evenimentului, identificarii persoanelor si obiectelor care au creat urme si
administrarii probelor in procesul judiciar.” , iar in functie din ce punct de vedere este privita,
aceasta va fi o activitate de tactica criminalistica, dar si de tehnica din punctul de vedere al
sarcinilor criminalistilor.20

Consideram ca este necesara urmatoarea precizare, cercetarea la fata locului

reprezinta o activitate complexa, ce trebuie desfasurata cu maxim profesionalism, datorita
plentitudinii de activitati ce se vor desfasura pe parcursul ei, ce se va imparti pe doua planuri,
si anume un plan cu un accentuat caracter tehinic in care tehnicianul, acesta putand fi
criminalist, medicul legist, ori lti specialisti in functie de specificul infractiunii si a mediului in
care s-a desfasurat activitatea intreprind activitati specifice ce vor avea ca scop descoperirea,
relevarea examinarea si fixarea prin utilizarea unor mijloace si procedee tehnice a tuturor
schimbarilor aparute in mediul cercetat ce vor avea relevanta cu cauza, si planul secund în care
se vor efectua o serie de activități, precum identificarea şi intervievarea persoanele vătămate,
martorii oculari, făptuitorii, sau alte persoane care deţin date referitoare la împrejurările
13
săvârşirii infracţiunii, efectuarea percheziţiilor corporale persoanelor ce se aflau la fata locului,
ridicarea de inscrisuri ori obiecte depistate la locul faptei ce prezinta interes in cauza,
reconstituirea situatiei de fapt existente atat in timpul cat si dupa savarsirea faptei infractionale
etc.21

1.2.2.Notiunea “la fata locului”

In ceea ce va privi sintagma “fata locului” trebuiesc facute anumite precizari. Codul
de procedura penala nu defineste aceasta notiune, cu toate acestea, numiti autori apreciaza ca
prin “fata locului” se intelege zona in care s-a produs in tot sau in parte activitatea
infractionala, ori unde s-au produs efectele acesteia, astfel ca in acceptiunea acestui termen pot
fi incluse:22

- Locul propriu-zis al savarsirii infractiunii;

- Locul in care se afla obiecte catre au servit la comiterea infractiunii;
- Locul in care se vor regasi bunurile, produs al infractiunii;
- Mijlocul de transport folosit la comiterea faptei;
- Caile de acces sau de retragere ale faptuitorului;
- Sisteme informatice folosite la comiterea savarsirea faptei;
- Orice alte locuri ce conserva urme, date, informatii in legatura cu fapta
comisa.

In acelasi timp, conform Manualului Bunelor Practici Privind Procedura Cercetarii

La Fata Locului, prin locul savarsirii faptei se va intelege arealul unde s-a desfasurat sau se
presupune ca s-a desfasurat o activitate ilicita, total sau in parte, ori locul unde s-a produs
rezultatul acesteia, inclusiv zonele in care s-au produs catastrofe sau dezastre.23

Conform anumitor opinii, locul faptei poate fi clasificat in principal si secundar, locul
principal referindu-se, de regula, la locul unde s-a consumat primul act,spre exemplu, in cazul
unui omor locul principal va fi locul in care s-a comis infractiunea de omor, iar locuri
secundare sunt acele locuri unde s-au desfasurat alte activitati infractionale, acestea putand fi
reprezentate de catre locurile unde s-au ascuns bunurile sustrase, unde a fost abandonata
masina victimei, unde a fost aruncata arma etc. In doctrina se va putea intalni si sintagma de
14
pseudo loc al faptei , ce va reprezenta acel loc creat cu buna stiinta pentru a induce in eroare
ori pentru a ascunde ceea ce s-a intamplat cu adevarat. Consideram ca este de maxima
importanta ca anchetatorul sa identifice locul in care s-a comis actul principal, de regula acesta
continand cea mai mare concentare de probe, fiind in acelasi timp locul unde se pot regasi cei
mai multi martori.24

Expresia de peseudo loc al crimei este intalnita in general in sistemul american,

aceasta desemnand un loc al crimei fals, special aranjat pentru a induce in eroare organele
judiciare, si putem da ca si exemplu situatia in care A ii va provoca moartea lui B prin asfixie
mecanica in bucatarie, insa va aranja locul in asa fel incat sa para ca B s-a sinucis in podul
casei, scopul direct fiind acela de inducere in eroare a organelor judiciare.

Determinarea sferei de intindere a notiunii de “fata a locului” este deosebit de

importanta, deoarece, activitatea , in esenta ei, se va desfasura in mod obiectiv intr-un anume
perimetru, ce trebuie bine delimitat pentru a se putea evita eventuale abuzuri si incalcari grave
ale drepturilor fundamentale ale persoanei garantate de Constitutie si de Carta Europeana a
Drepturilor Omului ce pot aparea atunci cand investigarea se realizeaza in mod neprofesionist,
fara o delimitare clara a acestor limite.25

1.2.3. Caracteristicile cercetarii la fata locului

Cercetarea la faţa locului are o serie de particularităţi care o diferenţiază de restul
activităţilor desfăşurate de organele de urmărire penală. În literatura juridică de specialitate se
discuta despre patru astfel de caracteristici ale activitatii de cercetare la fata locului:26

A.Cercetarea la fata locului are caracter obligatoriu

Porinind de la ideea conform careia orice interactiune a faptuitorului, fie ca vorbim

despre interactiune cu mijloacele utilizate in comiterea infractiunii, fie ca vorbim despre
interactiune cu mediul inconjurator, este creatoare de urme, locul in care a fost savarsita
infractiunea va reprezenta locul din care se vor putea obtine cele mai multe informatii
relevante referitoare la infractiune, modul de operare, persoana autorului ,victima etc., aceste
informatii trebuind doar valorificate in mod corect.

15
 Este inadmisibil ca in cazul anumitor infractiuni precum omorul, furtul
calificat,talharia, accidentele rutiere ce au ca urmare moartea victimei etc. sa fie instrumentate
fara efectuarea cercetarii la fata locului,aceasta avand un rol esential in indeplinirea scopului
procesului penal, acela de aflare a adevarului.

B.Cercetarea la fata locului este o activitate initiala si urgenta

De regula, atunci cand va fi necesara efectuarea acesteia datorita specificului

infractiunii, cercetarea la fata locului va reprezenta o activitate initiala, efectuarea realizandu-
se imediat ce organele judiciare au fost sesizate, constituind punctul de plecare al
investigatiilor.

Exista insa cazuri cand se va efectua cu intarziere, fie datorita faptului ca infractiunea
a fost descoperita in mod tardiv,fie datorita conditiilor meteorologice, fie datorita faptului ca
nu a putut fi identificat inca de la inceput locul in care s-a desfasurat episodul principal al
infractiunii. In aceste cazuri este absolut necersar ca echipa sa stabileasca modificarile aparute
ulterior in locul comiterii infractiunii, iar prin prisma acestor modificari sa interpreteze si sa
aprecieze urmele ce mai pot fi descoperite.27

Cercetarea la fata locului reprezinta o activitate urgenta, deoarece odata cu scurgerea

timpului, locul faptei poate suferi modificari, iar urmele si mijloacele materiale de proba pot
altera, ori disparea, ceea ce va avea sa reduca considerabil sansele descoperirii infractiunii si
autorului acesteia.28

C.Cercetarea la fata locului este o activitate care, in principiu, nu se poate repeta.

In principiu cercetarea la fata locului reprezinta o activitate irepetabila, deoarece

odata efectuata cercetarea la fata locului, locul infractiunii va avea sa sufere modificari, ceea
va face ca aceasta activitate sa nu poata fi realizata in conditiile in care a fost indeplinita prima
data.29

16
 Cercetarea la fata locului constituie in acelasi timp o activitate irepetabila, efectuarea
acesteia cu profesionalism fiind de maxima importanta, mai ales atunci cand nu au fost luate
masuri adecvate in vederea pazei si conservarii aspectului initial, valoare probatorie a urmelor
si a eventualelor mijloace materiale de proba ce vor avea sa fie descoperite in urma repetarii
avand o calitate indoielnica, provenienta acestora fiind intotdeuna pusa sub semnul
intrebarii.30

D. Caracterul Organizat

Cercetarea la fata locului trebuie sa asigure investigarea sistematica, minutioasa si

completa a locului faptei, descoperirea tuturor urmelor, obiectelor corp delict etc. In vederea
indeplinirii obiectivului acestei activitati este necesara respectarea urmatoarelor reguli tehnio-
tactice criminalistice:31

- Cercetarea la fata locului nu se va limita in timp sau spatiu;

- In vederea efectuarii cercetarii la fata locului in mod profesionist este necesar
a se elimina idelile preconcepute cu privire la fapta, faptuitor, metode si
mijoace utilizate in savarsirea infractiunii, ori cu privire la utilitatea urmelor
descoperite si valoarea probatorie a acestora;
- Metodele de cercetare se vor stabili in functie de natura si urmarile faptei
cercetate, paticularitatile locului, modul de operare utilizat de faptuitor,
dispunerea mijloacelor materiale de proba si a urmelor;
- Datele si constatarile de ordin criminalistic desprinse cu ocazia investigatiilor
se vor nota pentru a putea fi consemnate ulterior in mod corect si complet in
procesul verbal de cercetare la fata locului;
- Se vor studia reactiile pe care faptuitorul le va avea in cazul in care este
prezent la fata locului , reactiile avute de acesta si informatiile de orice fel
furnizate faptuitor putand interesa cauza.

Niciodata cercetarea la fata locului dispusa de catre instanta de judecata nu va avea

aceeasi intindere cu cea dispusa de catre organele judiciare.

17
1.2.4. Aspecte de ordin procedural
Legiuitorul roman reglementeaza activitatea de cercetare la fata locului in cadrul art.
192, art.194 si art.195 din Codul de procedura penala, conform art.192. „cercetarea la fața
locului se dispune de către organul de urmărire penală, iar în cursul judecății de către
instanța de judecată, atunci când este necesară constatarea directă în scopul determinării sau
clarificării unor împrejurări de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea
adevărului, precum și ori de câte ori există suspiciuni cu privire la decesul unei persoane.”32

Cercetarea la fata locului se va dispune in faza de urmarire penala prin ordonanta de

catre organul de urmarire penala , iar in cursul judecatii de catre instanta de judecata prin
incheiere.33

Se poate observa o simplificare a definitiei fata de cea data de dispozitiile articolului

art.129 din Codul de procedura penala din 1968, unde erau mentionate o parte din activitatile
ce urmau a fi efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului, precum descoperirea si fixarea
urmelor infractiunii, stabilirea pozitiei si a starii mijloacelor materiale de proba si a
imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea34 , aceste activitati insa neavand caracter
obligatoriu, lasandu-se la aprecierea organelor de urmarire penala activitatile ce vor avea sa fie
desfasurate cu ocazia cercetarii la fata locului.

In cadrul art.192 nu se va mai regasi obligativitatea organului de urmarire penala de a

efectua cercetarea la fata locului in prezenta martorilor asistenti ori de efectua cercetarea in
prezenta partilor, precum se regasea in cadrul Codului de procedura penala din anul 1968 la
art.129 alin.(2), prezenta acestora fiind solicitata doar cand organul de urmarire penala va
considera necesar in vederea clarificarii unor aspecte relevante in cauza.

De asemenea nu mai exista nici obligativitatea ca organul de urmarire penala sa

asigure aducerea invinuitului sau inculpatului ce este retinut ori arestat, ori de a asigura
prezenta aparatorului desemnat in cazul in care este solicitata prezenta, asa cum era
mentionata in cadrul art.192 alin.(3) acesta putand insa proceda la aducerea invinuitului sau
inculpatului ori de cate ori considera necesara prezenta acestuia.

Nu va mai exista nici obligativitatea instantei de citare a partilor si de asigurare a

prezentei procurorului, atunci cand participarea acestuia este obligatorie in cursul judecatii,

18
asa cum era mentionata in cadrul art.192 alin.(4) , legiuitorul lasand la latitudinea instantei
citarea partilor si solicitarea prezentei procurorului.

Conform art.192 alin. (2) CPP “Organul de urmarire penala sau instanta de judecata
pot interzice persoanelor care se afla sau care vin la locul unde se efectueaza cercetarea la
fata locului s comunice intre ele sau cu alte persoane”.35 In cadrul acestui alineat se poate
observa ca s-a pastrat o mare parte a formularii alin.(5) din cadrul art.129 Codul procedura
penala din 1968. Scopul urmarit de catre instanta de judecata ori organul de urmarire penala
este acela de a limita eventualele influentari. Este cunoscut faptul ca perceptia aceluiasi
eveniment poate diferi de la individ la individ in functie de nivelul de pregatire al acestuia,
stare pshio-emotionala etc.

Asa cum se prevede la art.194 Codul de procedura penala “Organul de urmarire

penala sau instanta de judecata poate dispune prezenta medicului legist sau a oricaror
persoane a caror prezenta o considera necesara.”36, fie ca este vorba despre parti, fie ca este
vorba despre specialisti din diferite domenii.

Un alt articol ce a suferit modificari in cadrul Codului de procedura penala in vigoare

este articolul referitor la cuprinsul si forma procesului-verbal, totodata suferind modificari si
articolul referitor la cuprinsul si forma procesului-verbal de cercetare la fata locului, iar in cele
ce urmeaza vom arata forma in care se va regasi forma si continutul procesului-verbal de
cercetare la fata locului in Codul de procedura penala:

Art.195: Procesul-verbal de cercetare la fata locului sau de reconstituire.37

(1)Despre efectuarea cercetarii la fata locului sau al reconstituirii se incheie proces-

verbal, care trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute la art. 199, urmatoarele:

a)indicarea ordonantei sau a incheierii prin care s-a dispus masura;

b)numele, prenumele persoanelor prezente si calitatea in care acestea participa;

c)numele si prenumele suspectului sau inculpatului, daca este cazul;

d)descrierea amanuntita a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate

si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incat

19
acestea sa fie redate cu precizie si pe cat posibil cu dimensiunile respective. In cazul
reconstituirii se consemneaza amanuntit si desfasurarea reconstituirii.

(2)In toate cazurile se pot face schite, desene sau fotografii ori alte asemenea lucrari,
care se anexeaza la procesul-verbal.

(3)Activitatea desfasurata si constatarile expertului se consemneaza in procesul-

verbal.

(4)Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina de catre cel care il incheie si de

catre persoanele care au participat la cercetare sau la reconstituire. Daca vreuna dintre
aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze procesul-verbal, se face mentiune despre
acesta, precum si despre motivele imposibilitatii sau refuzului de a semna.

Art.199. Cuprinsul si forma procesului-verbal.38

(1)Procesul-verbal cuprinde:

a)numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;

b)locul unde este incheiat;

c)data la care s-a incheiat procesul-verbal;

d)data si ora la care a inceput si s-a sfarsit activitatea consemnata in procesul-

verbal;

e)numele, prenumele, codul numeric personal si adresa persoanelor ce au fost

prezente la intocmirea procesului-verbal, cu mentionarea calitatii acestora;

f)descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;

g)numele, prenumele, codul numeric personal si adresa persoanelor la care se refera

procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;

h)mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

(2) Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il

incheie, precum si de persoanele aratate la lit. e) si g). Daca vreuna dintre aceste persoane nu

20
poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta, precum si despre motivele
imposibilitatii ori refuzului de a semna.

Este deosebit de important ca persoana ce va incheiea procesul-verbal sa se comporte

cu maxim profesionalism, acordand maxima importanta acestei activitati.

1.2.5. Obiectivele cercetarii la fata locului

Principale obiective ale cercetarii la fata locului pot fi rezumate la:39

- Delimitarea locului in care s-a savarsit infractiunea sau s-a produs

evenimentul;
- Descoperirea, fixarea, ridicarea, conservarea si interptetarea urmelor si
mijloacelor materiale de proba, in scopul determinarii sau clarificarii
imprejurarilor de fapt care prezinta importanta pentru stabilirea adevarului in
cauza;
- Stabilirea imprejurarilor in care s-a produs decesul unei persoane, ori de cate
ori exista suspiciuni cu privire la decesul acesteia;
- Evidentierea modului de operare folosit de catre faptuitor in savarsirea
infractiunii si a actiunilor desfasurate la locul faptei, in scopul stabilirii
profilului psihologic al faptuitorului si al elaborarii versiunilor de ancheta;
- Identificarea victimei, a martorilor oculari, uneori chiar a
suspectului/inculpatului din randul curiosilor aflati in apropierea locului
faptei;
- Stabilirea cauzelor, a conditiilor si imprejurarilor ce au avut sa determine sau
au inlesnit savarsirea infractiunii, in scopul luarii de masuri preventive ce se
vor impune.

21
1.2.6. Importanta cercetarii la fata locului
Cercetarea la fata locului va reprezenta o activitate procedurala deosebit de
importanta, avand un rol direct in indeplinirea scopului penal, acela de aflare a adevarului,
insa rolul sau nu se opreste aici, aceasta oferind posibilitatea organelor de urmarire penala,
instantei de judecata sau aparatorilor de a lua legatura directa cu locul in care s-a savarsit fapta
de natura penala, dandu-le acestora ocazia de a cunoaste in mod direct toate aspectele legate
de modul de savarsire al infractiunii, persoana autorului, mobilul infractiunii etc.

Activitatea de cercetare la fata locului va avea o importanta deosebita si datorita

faptului ca locul in care a fost savarsita infractiunea va constine cea mai mare concentratie
urme sau date referitoare la fapta de natura penala si la autorul/autorii acesteia, tocmai de
aceea este imperios necesar ca efectuarea acestei activitati sa se desfasoare cu un maxim
profesionalism, de modul in care vor fi cautate si ridicate urmele si mijloacele materiale de
proba si fixate rezultatele depinzand in mod direct aflarea adevarului in cauza si identificarea
si tragerea la raspundere a persoanelor ce se fac vinovate de savarsirea infractiunii.

Rezumatul Capitolului

Pe parcursul prezentului capitol am tratat anumite aspecte introductive ce privesc

activitatea procedurala de cercetare la fata locului.

In debutul capitolului am tratat pe scurt, datorita specificului lucrarii, problematica

aparitiei stiintei criminalisticii, atat pe plan national cat si pe plan international, subliniind
importanta muncii de pionierat depuse de catre anumite mari personalitati precum judecatorul
de instructie austriac Hans Gross, antropologul englez Sir Francis Galton, printre altii, dar si
fratii Minovici. Este necesara o mentiune, cercetarea la fata locului desi va reprezenta un
mijloc probatoriu reglementat in mod expres in cadrul art. 192, art.194 si art.195 din Codul de
procedura penala, reprezinta si o activitate de tehnica si tactica criminalistica, avand o
deosebita importanta din punct de vedere criminalistic.

22
 Dupa ce am aratat momentul aparitiei criminalisticii ca stiinta am prezentat anumite
aspecte de ordin general privind cercetarea la fata locului. Am inceput prin a prezenta modul
in acest procedeu probator este definit in cadrul Codului de procedura penala, desi nu va
reprezenta o definitie legala, ulterior prezentand o definitie a activitatii de cercetare la fata
locului ce ni se pare relevanta.Ulterior am aratat ce se intelege prin sintagma „la fata locului”,
intelegerea acesteia avand o deosebita importanta, deoarece aici urmeaza a se desfasura
intreaga activitate de cercetare la fata locului, acesta notiune avand un caracter deosebit de
complex si extins, fiind esentiala stabilirea corecta a intinderii perimetrului ce urmeaza a fi
cercetat in vederea evitarii abuzurilor de drept.

Totodata am discutat si despre caracteristicile cercetarii la fata locului, aratand cele

patru caracteristici ale acestei activitati, stabilind astfel ca activitatea de cercetare la fata
locului are caracter urgent, obligatoriu( in anumite spete), de regula irepetabil si organizat.

Cu siguranta, nu puteam sa nu discutam despre aspectele de ordin procedural ale

acestui procedeu probator.Am aratat modul in care este reglementat in Codul de procedura
penala actual si modul in care era reglementat in Codul de procedura penala din 1968, totodata
facand si o comparatie intre cele doua moduri de reglementare, aratand organele judiciare ce
vor dispune efectuarea cercetarii la fata locului, in functie de faza procesuala in care ne aflam,
persoanele ce vor lua parte la desfasurarea activitatilor de cercetare, atunci cand se va
considera necesara prezenta acestora.

Am discutat si despre obiectivele cercetarii la fata locului, si anume investigarea

criminalistica a locului in care s-a savarsit infractiunea in scopul stabilirii situatiei de fapt,
stabilirea modului de operare al infractorului, identificarea victimei etc.

In finalul capitolului prezent am aratat importanta pe care activiatea de cercetare la

fata locului o prezinta in desfasurarea procesului penal si in indeplinirea scopului acestuia,
acela de aflare a adevarului, cercetarea la fata locului fiind de multe ori singurul mod in care
organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot lua legatura cu locul in care s-a
savarsit infractiunea, oferindu-le acestora posibilitatea de a cunoaste diferitele aspecte legate
de fapta savarsita, persoana autorului etc. In anumite cazuri probele obtinute cu ocazia

23
desfasurarii procedeului probator al cercetarii la fata locului vor fi singurele mijloace de proba
ce vor sta la baza intregului proces penal.

CAPITOLUL II.

PREGATIRI IN VEDEREA DESFASURARII CERCETARII LA

FATA LOCULUI

In urma cercetarii la fata locului, organele judiciare vor trebui sa stabileasca daca
urmele,obiectele si modificarile aduse configuratiei locului in care s-a savarsit fapta reprezinta
consecintele unui fapt real ce s-a savarsit, ori reprezinta o tentativa de inducere in eroare a
organelor judiciare.41

In vederea realizarii in mod corect a activitatii de cercetare la fata locului si pentru a

se obtine rezultatele dorite, este necesara respectarea cu strictete a unui anume plan tactic si
urmarea unor anumite etape.

2.1.Masuri preliminare la fata locului

Masurile preliminare la fata locului vor reprezenta o serie de masuri urgente ce vor fi
luate inainte de ajungerea echipei de cercetare la fata locului, acestea nesuferind amanare, de
catre primii politisti, ori functionari, ce vor ajunge la locul comiterii infractiunii.
24
 Consideram ca este imperios necesar ca acesti politisti ori functionari ce vor ajunge la
fata locului sa fie bine pregatiti, in anumite state punandu-se un deosebit accent pe
antrenamentul acestora pentru astfel de cazuri in mod expres, deoarece modul in care acestia
vor actiona poate influenta intreaga activitate de cercetare la fata locului, si in final poate
schimba decursul anchetei. De aceea se cere ca acestia sa actioneze cu maxima
responsabilitate si profesionalism.

Primii politisti sau functionari publici ajunsi la fata locului vor fi primii ce vor
cunoaste situatia de fapt, in randul sarcinilor acestora intrand evaluarea situatiei de fapt
intalnite, stabilirea unei liste de prioritati, precum si a ordinii actiunilor ce le vor intreprinde, in
cele ce urmeaza vom incerca sa subliniem o parte din sarcinile ce le vor reveni si importanta
acestora:42

a)Activitati destinate salvarii victimelor, acordarii primului ajutor medical si

indepartarii pericolelor

Atunci cand fapta ilicita a fost savarsita cu violenta sau a avut ca urmare vatamarea
corporala, vor avea intotdeauna prioritate activitatile de salvare a vietii victimelor, acordare a
primului ajutor medical, asigurarea transportului la cea mai apropiata unitate medicala,
activitati umanitare, asa cum mai sunt numite, iar in anumite situatii, cand se va impune, se
vor lua masuri pentru indepartarea altor pericole la fata locului, ce pot pune in pericol viata
celor prezenti, sau chiar bunurile aflate in perimetrul respectiv. Inainte de miscarea victimei si
trasportarea acesteia la o unitate medicala, pozitia acesteia se va marca intotdeauna. 43

Intrucat salvarea victimelor va avea intotdeauna prioritate fata de alte interese,

primele persoane ajunse la fata locului asumandu-si chiar riscul distrugerii unor urme, se vor
impune din partea noastra o serie de precizari:44

- La spanzurare, atunci cand exista semne clare ca persoana inca este in viata,
se va taia funia de deasupra nodului acesteia si se vor efectua manevre de
resuscitare;
- In cazul in care victima gasita la fata locului va prezenta hemoragie se vor lua
masuri pentru oprirea acesteia, cum ar fi punerea de presiune pe rana,
aplicarea de garou etc.;
25
 - In cazul exitentei unor arsuri nu se vor aplica bandaje umede pe corpul
victimei, ci este de preferat apicarea de fese si bandaje uscate, sterile, aceste
manevre efectuandu-se cu deosebita atentie, pentru a se evita eventuala
spargere a veziculelor rezultate in urma arsurii;
- Atunci cand victima va prezenta fracturi, se va proceda la imobilizarea
segmentelor osoase prin folosirea de atele improvizate, atunci cand primele
persaone ajunse la fata locului nu vor dispune de atele medicale, deoarece
eventualele fracturi se pot agrava.
- Este total contraindicata miscarea victimelor ce se banuieste a suferi de leziuni
ale coloanei vertebrale pana la sosirea echipajelor serviciului de interventii
rapide ale ambulantei, mai putin atunci cand lasarea victimei in pozitia
respectiva ar reprezenta un grav pericol pentru viata acesteia, vom da exemplu
accidentele rutiere in care autoturismul este in flacari si avem de a face cu
victime imobilizate;
- Victimele ce au fost electrocutate nu se vor atinge si se vor ridica doar in urma
intreruperii curentului sau indepartarii firelor de tensiune cu ajutorul unui bat
de lemn, nu se vor utiliza la indepartarea acestora materiale ce au proprietati
de conductori electrici;
- Cadavrele se vor mentine in pozitia initiala, pana in momentul sosirii
medicului legist;
- Vom face mentiunea conform careia neluarea masurilor de ajutorare a
victimelor, ori impiedicarea ajutorului va constitui infractiune si se va
sanctiona conform art. 203 si art.204 din cadrul Codului penal.

b)Activitati ce vor avea ca scop conservarea locului ce urmeaza a fi cercetat

Activtatile ce vor avea ca scop conservarea locului ce urmeaza a fi cercetat constau

intr-o serie de masuri ce vor trebui luate de catre primul politist ajuns la fata locului, ori in
situatia in care nu un politist a ajuns primul la fata locului, ci un alt functionar, de catre acesta ,
cu prioritate, imediat dupa salvarea vietii victimelor si inlaturarea pericolelor, masuri precum
stabilirea initiala a perimetrului, punerea sub paza si asigurarea locului desfasurarii activitatii
ilicite, marcarea aspectului initial al locului faptei, protejarea si conservarea
26
urmelor,consemnarea unor imprejurari ce pot sa dispara, inlaturarea curiosilor. In doctrina,
este acceptata ideea conform careia asupra locului desfasurarii activitatii ilicite, din momentul
desfasurarii acesteia, pana la momentul sosirii echipei de cercetare, va actiona un proces de
continua degradare, datorat interventiei a doua categorii de factori: unul de natura obiectiva,
altul de natura subiectiva.45

Factorii de natura obiectiva vor fi reprezentati de conditiile meteorologice, precum

vantul, ploaia, zapada, grindina, ori insasi natura urmelor, cum ar fi un miros deosebit simtit
de catre primul politist sosit la fata locului.

Factorii de natura subiectiva vor fi reprezentati de catre factorul uman, fie ca vom
vorbi de curiosi, fie ca vom vorbi de persoane apropiate victimei, ce nu vor avea intentia
directa de a altera scena infractiunii, fie ca vom vorbi de persoane ce au directa intentie de a
distruge urmele faptei de natura penala, precum autorul infractiunii ori compicii acestuia, sau
chiar rude ale acestora din urma ce vor incerca sa ingreuneze munca organelor de cercetare.
Acestora li se vor adauga si persoane din mass-media, ce in goana lor dupa senzational nu vor
mai tine cont de faptul ca pot contamina, dar si anumite persoane cu responsabilitati in cadrul
organelor judiciare, anumiti sefi, ce pe langa faptul ca nu vor ajuta la desfasurarea activitatilor,
vor da sfaturi si vor patrunde la fata locului fara a respecta nici cele mai marunte reguli,
producand modificari semnificative campului infractional. 46

Este de maxima importanta ca politistul ajuns primul la fata locului sa noteze, sa

fotografieze,inregistreze video, pozitia initiala a victimelor(marcarea realizandu-se de regula
cu creta) si a obiectelor ce se afla in campul infractional si a modificarilor suferite de acestea,
fara insa a interveni.47

Stabilirea perimetrului initial al infractiunii va fi, de asemenea, deosebit de important,

acestei activitati trebuindu-i acordata deosebita atentie, intrucat, orice eroare in stabilirea
perimetrului poate lasa in afara ariei protejate eventuale urme ale infractiunii sau potentiale
mijloace materiale de proba. In urma stabilirii perimetrului initial se va proceda la marcarea si
semnalizarea corespunzatoare a acestuia cu banda metrica si mijloace luminoase,iar atunci
cand primele persoane la fata locului nu vor dispune de astfel de mijloace, se va putea utiliza

27
sfoara sau orice alte mijloace ce pot asigura marcajul perimetrului fara insa a produce
modificari in campul infractional.

Urmele descoperite la locul savarsirii infractiunii se vor proteja de factorii distructivi ,

mentionam ca factor distructiv de natura obiectiva conditiile meteo, pana in momentul sosirii
echipei de cercetare la fata locului, cat si ulterior prin utilizarea de mijloace tehico-
criminalistice, iar atunci cand utilizarea acestora va fi imposibila neaflandu-se in dotarea
functionarului ajuns primul la fata locului, conservarea urmelor vizibile, precum urmele de
maini, picioare, mijloace de transport, animale, se va realiza prin acoperirea acestora cu lazi,
cutii, vase, celofan, ori alte obiecte asemanatoare ce au caracteristicile necesare pentru a le
putea proteja de interperiile vremii. De asemenea se va realiza si acoperirea sau protejarea(prin
marcare, incercuire) a corpurilor delicte, a instrumentelor de spargere, ori a oricaror obiecte ce
au legatura cu cauza, se va nota si fotografia pozitia acestora initiala.48

In functie de fiecare speta in parte, primului politist ajuns la fata locului ii va reveni o
sarcina de o anume dificultate, in sensul ca acesta are datoria de a retine o mare de imprejurari,
multe dintre acestea cu caracter trecator, precum pozitia si starea usilor,daca erau inchise sau
deschise, daca erau incuiate, daca cheia era in usa, iar in aceasta situatie de ce parte a acesteia
se afla, prezenta unor mirosuri deosebite si caracterul acestora in general, starea in care se
gasea lumina, daca era stinsa ori aprinsa, pozitia in care se regasea mobila si alte obiecte aflate
in incapere, daca anumite aparate ori instrumente casnice se aflau sau nu in proces de
functionare, pozitia in care se regasea telefonul, ora indicata de catre ceasurile aflate la fata
locului si eventual ceasul de la mana victimei, atunci cand vom avea de-a face cu un omor(este
cunoscut faptul ca in momentul producerii unui soc mecanic ceasurile pot inceta sa mai
functioneze, ceasul de la mana victimei sau de pe noptiera putand reprezenta un real indiciu in
ceea ce priveste momentul savarsirii infractiunii), atmosfera din incapere si cum mirosea in
aceasta, daca se simtea miros de tutun, de mancare, de gaze ori substante toxice sau
explozive.49

De asemenea, un aspect crucial va fi reprezentat de paza locului si indepartarea

curiosilor,unul sau mai multi politisti asigurand paza si restrictionand accesul persoanelor ce
nu vor avea dreptul de a se afla la fata locului.Nu reprezinta o sarcina usoara, in multe situatii

28
gasindu-se destui “vanatori de imagine”, insa protejarea scenei infractiunii reprezinta o
importanta deosebita, asa cum am mentionat anterior, in vederea bunei desfasurari a anchetei.
Asa cum spun anglo-saxonii, locul faptei nu este pentru nimeni, incluzandu-se si superiorii,o
scena de spectacol, ori de parada.50

c)Identificarea martorilor oculari, a altor persoane, a faptuitorului si retinerea

acestuia

In marea de persoane aflate la fata locului, de regula, se vor afla martori oculari,
victima, persoane ce au participat la masurile de prim-ajutor, uneori chiar si faptuitorul.
Sarcina primului politist sau functionar public ajuns la fata loculului este de a identifica acele
persoane ce ar putea avea cunostinte relevante in cauza, pana in momentul sosirii echipei de
cercetare la fata locului. Atunci cand faptuitorul se va afla la fata locului, fie din vointa
proprie, fie din cauza ca a fist retinut de anumite persoane, se vor lua masuri de identificare,
retinere si separare a acestuia de restul grupului. In situatia in care faptuitorul a parasit locul
comiterii infractiunii, insa martorii oculari au retinut semnalmentele acestuia, uneori chiar si
directia de deplasare, se vor lua imediat masuri de cautare si prindere, semnalmentele sale
fiind transmise organelor de politie pe raza teritoriala a carora se presupune a se deplasa. Cat
despre martorii oculari, acestia li se vor retine datele de identificare si se vor lua masuri de
separare a acestora, pentru a nu se influenta reciproc, cu voie sau fara voie.51

Pe langa martorii oculari, se va acorda importanta identificarii acelor persoane ce au

perceput stari de fapt, ce prezinta interes in cauza, spre exemplu persoanele ce au facut
sesizarea, au descoperit cadavrul, au descoperit arma crimei etc., totodata se vor lua masuri de
separare si a acestora din urma. De asemenea vor prezenta importanta in cauza si persoanele
ce au participat la masurile de prim-ajutor, ori ce au produs orice fel de urme in campul
infractional, acestora cerandu-se sa ramana in continuare.52

d)Incunostintarea organului de urmarire penala competent sa efectueze

cercetarea la fata locului

Politistul ori functionarul public are datoria de a incunostiinta de indata organul de

urmarire penala competent, pe raza de competenta a caruia s-a savarsit fapta. Acesta va fi

29
informat cu privire la natura faptei savarsite, principalele elemente ale acesteia, intinderea
locului unde s-a comis infractiunea si pe care sunt dispuse urmele.53

Conform Ordinului Comun Privind Procedura de Cercetare la Fata locului, atributiile

primului politist ajuns la fata locului vor inceta in momentul ajungerii sefului echipei de
cercetare la fata locului, acesta predandu-i in mod oficial stacheta, avand datoria de a il
incunostiinta in legatura cu toate masurile intreprinse, modificarile suferite de scena
infractiunii si opinile sale profesionale. De asemenea, in cazul in care se va considera necesar,
acesta va ramane pentru a ajuta echipa in procesul de cercetare la fata locului.54

2.2.Etapa premergatoare

2.2.1. Primirea, consemnarea si verificarea sesizarii

Potrivit reglementarilor existente in Codul de Procedura Penala, art. 288, organele de
urmarire penala vor putea fi sesizate cu privire la savarsirea unei infractiunii prin intermediul
plangerii ori denuntului. De asemenea, acestea se pot sesiza si din oficiu cu privire la
savarsirea unei infractiuni.55

Activitatea intr-un caz se va incepe odata cu primirea sesizarii de catre personalul de

serviciu pe zi in cadrul unitatii de politie ce a fost instiintata cu producerea evenimentului.56

În vederea evitării unor greșeli în ceea ce privește alcătuirea echipei care va efectua
cercetarea la fața locului, a unor deplasări inutile (în sensul că nu s-a comis o faptă penală), a
unor deplasări la adrese fictive sau greșite, organele judiciare, după momentul sesizării vor
încerca să afle cât mai multe detalii cu privire infracțiunea care s-a comis, numărul victimelor,
dacă făptuitorul este cunoscut sau nu etc.57

In urma verificarilor, in cazul in care organul de urmarire penala stabileste ca este

necompetent, acesta va anunta de indata organul de urmarire competent sa efectueze
cercetarea la fata locului, informandu-l pe acesta cu privire la datele ce au reiesit in urma
verificarilor.

30
2.2.3. Alcatuirea echipei de cercetare
Desfasurarea activitatii de cercetare la fata locului presupune participarea unei echipe
cu o componenta echilibrata, in care sa fie asigurata, atat componenta procedurala cat si
componenta operativa, aceasta activitate va fi condusa, de regula, de o persoana ce va avea
calitate de organ judiciar, seful echipei fiind fie ofiterul ce se afla in comanda unitatii de
politie competenta in solutionarea cauzei, fie procurorul, in functie de competenta materiala de
cercetare a infractiunii ce se presupune ca s-a savarsit58, ori in functie de calitatea
faptuitorului, atunci cand acesta este cunoscut.

De regula, constituirea echipei de cercetare se va realiza la sediul organului judiciar,

imediat dupa sesizarea faptei de natura penala si dupa verificarea informatiilor.

Cat despre componenta echipei de cercetare la fata locului, acesta va cuprinde atat
tehnicieni, cat si anchetatori, necesitatea prezentei ambelor categorii decurzand din
complexitatea activitatii de cercetare la fata locului. Din cadrul echipei de cercetare la fata
locului vor face parte, in functie de specificul locului, dar si de specificul faptei, atat seful
echipei de cercetare, fie el politist sau procuror, cat si ofiteri de politie ori agenti din cadrul
structurilor criminalistice, ofiteri sau agenti de politie din cadrul structurilor de profil, medicul
legist, conducatorul cainelui de urma, dar specialisti din diverse domenii, precum specialisti
IT, specialisti din domeniul medical etc.59

Este extrem de important ca toti cei prezenti sa se comporte cu maxim

profesionalism, conlucrand si constituind o echipa omogena pentru buna desfasurare a
activitatii de cercetare la fata locului.

2.2.4. Pregatirea mijloacelor tehnico-criminalistice

Succesul activitatii de cercetare la fata locului este dat de buna imbinare a laturii de
tactica criminalistica cu latura tehnica, ambele de maxima importanta, fiind imposibila
desfasurarea activitatii fara existenta acestora.

Este imperativ necesar pentru a se putea asigura deplasarea la fata locului cu maxima
urgenta ca mijloacele de transport si de tehnica criminalistica sa fie pregatite permanent si in
buna stare de functionare60, in acest sens se va acorda atentie:61

- Pregatirii trusei criminalistice universale;

31
 - Pregatirii trusei pentru urme biologice;
- Pregatirii aparaturii fotografice si de videofilmare;
- Pregatirii autolaboratorului criminalistic;
- Existentei aparaturii necesare comunicarii intre membrii;
- Existentei surselor independente de energie electrica.

2.2.5. Luarea masurilor de protectie necesare

In toate cazurile se vor lua masuri de protectie a echipei de cercetare la fata locului, in
vederea asigurarii faptului ca viata, sanatatea, ori integritatea nici unui membru al acesteia nu
este in pericol.

Se vor purta echipamente speciale de protectie, in functie de specificul fiecarui caz in

parte.

2.2.6. Deplasarea la fata locului

Pentru a se asigura deplasarea intr-un termen optim la fata locului, organele judiciare
vor incerca sa utilizeze cel mai scurt traseu62 . Consideram ca nu este vorba neparat despre cel
mai scurt traseu, ci cel mai rapid, spre exemplu, daca pana la locul comiterii infractiunii cel
mai scurt traseu ar implica deplasarea pe un bulevard aglomerat, consideram ca este de
preferat deplasarea pe anumite strazi laturalnice, chiar si in ipoteza utilizarii mijloacelor
speciale acustice si vizuale.

Rezumatul capitolului

In cadrul prezentului capitol am discutat despre o serie de masuri ce se impun a fi

luate mai inainte de sosirea echipei de cercetare la fata locului, precum masurile preliminare si
masurile luate in cadrul etapei premergatoare efectuarii cercetarii la fata locului.

Masurile preliminare vor consta intr-o serie de masuri urgente ce se impun a fi luate,
acestea fiind de regula efectuate de catre primul politist ajuns la fata locului, ori functionar
public.
32
 Acestea se vor imparti in activitati destinate salvarii victimelor,acordarii primului
ajutor medical si indepartarii pericolelor, activitati ce au ca scop conservarea locului ce
urmeaza a fi cercetat, identificarea martorilor oculari, a altor persoane, a autorului si retinerea
lui atunci cand acest lucru este posibil si incunostintarea organelor de urmarire penala
competente sa efectueze activitatea de cercetare la fata locului, de luarea acestora cu
seriozitate si profesionalism putand depinde intreaga activitate de cercetare la fata locului.

In continuare am discutat despre masurile ce se impun a fi luate in cadrul etapei

premergatoare, acestea constand intr-o serie de activitati ce se vor desfasura, de regula, la
sediul organulului judiciar si vor avea ca rol pregatirea in vederea deplasarii la fata locului,

O data ce sesizarea a fost primita, va fi consemnata si se vor lua masuri de verificare

a acesteia. In urma verificarii sesizarii si a competentei, se va alcatui echipa de cercetare la
fata locului, de catre seful echipei, ce va trebui sa aiba in vedere formarea unei echipe
echilibrate.

Totodata am discutat despre necesitatea si importanta pregatirii mijloacelor tehnico-

criminalistice in vederea asigurarii deplasarii la fata locului cu maxima urgenta si despre
luarea masurilor de protectie necesare, astfel incat nici un membru al echipei sa nu fie in
pericol.

In finalul prezentului capitol am stabilit ca datorita specificului activitatii de cercetare

la fata locului, deplasarea este necesar a se realiza in mod operativ, urmandu-se cel mai rapid
traseu.

33
 CAPITOLUL III

EFECTUAREA CERCETARII LA FATA LOCULUI

3.1. Principiile ce vor sta la baza cercetarii la fata locului

Prentru a putea fi indeplinite obiectivele cercetarii la fata locului, pe langa acordarea

unei atentii deosebite pregatirii modului in care se va desfasura aceasta activitate, vor trebui
respectate si o serie de reguli tactice cu caracter general, acestea fiind aplicabile tuturor
cauzelor in care se va desfasura acest procedeu probator, indiferent de conditiile in care se va
desfasura, ori de infractiunea ce a fost comisa.63

In cadrul literaturii de specialitate se vorbeste despre urmatoarele principii ce vor sta

la baza cercetarii la fata locului64:

a)Cercetarea la fata locului se va efectua in mod neintarziat(Principiul

Operativitatii)

Cercetarea la fata locului va reprezenta un procedeu probator ce va trebui efectuat in

mod neintarziat, imediat dupa ce organele judiciare au fost sesizate de comiterea faptei de
natura penala.

Odata ce au aflat de comiterea faptei, organele judiciare vor trebui sa se deplaseze de

urgentala fata locului pentru efectuarea cercetarii, deoarece, odata cu trecerea timpului locul
savarsirii infractiunii va suferi modificari, asupra sa actionand o serie de factori, atat de natura
34
obiectiva, conditiile meteorologice, cat si de natura subiectiva, factorul uman, asa cum am
aratat anterior.ruiu 1politist’

Totodata, atunci cand deplasarea la fata locului se va realiza in mod operativ, sansele
de a identifica martori oculari, uneori chiar si faptuitorul, vor creste exponential.

Aceasta opinie este sustinuta si de practica organelor de urmarire penala, ce

demonstreaza ca cercetarea intarziata a locului faptei va reduce in mod esential eficacitatea
acestei activitati, implicit, sansa descoperirii si cercetarii la timp a infractiunii. In cazul
infractiunilor cu violenta sau a accidentelor, cercetarea in mod operativ a locului faptei se
impune si de necesitatea orientarii cercetarii, inclusiv in baza elaborarii, potrivit datelor
obtinute, a celor mai reale versiuni privind natura, imprejurarile si autorul faptei.65

b) Cercetarea la fata locului trebuie efectuata in mod complet si obiectiv

Prezinta maxima importanta organele judiciare sa dea dovada de profesionalism pe

parcursul cercetarilor, ramanand obiectivi, indiferent de versiunile initiale de ancheta, de
presupuneri sau de eventualele tentative de influentare.

Acestia vor trebui sa cerceteze cu maxima atentie atat locul in care s-a savarsit
activiatatea infractionala, cat si imprejurarile, acestea putand contine indicii relevante in speta,
si vom da drept exemplu cazul in care faptuitorul, sarind gardul, in fuga de la locul savarsirii
infractiunii isi va scapa in curtea alaturata actul de identitate.

Activitatea de cercetare la fata locului va trebui sa continue si in cazul in care au fost

descoperite anumite mijloace de proba sau anumite urme, ce ar putea da impresia organelor
judiciare ca acestea ar fi suficiente pentru a proba existenta faptei si pentru a il identifica pe
autor.66

In concluzie, cu ocazia efectuarii activitatii de cercetare la fata locului vor trebui

identificate si ridicate toate acele urme sau mijloace materiale de proba, ce vor avea legatura,
intr-o oarecare masura cu savarsirea infractiunii, scopul urmarit fiind acela de identificare a
tuturor aspectelor ce tin de comiterea faptei si a tuturor paticipantilor, indiferent de gradul de
implicare, la comiterea acesteia.67

c) Cercetarea la fata locului trebuie sa se realizeze minutios

35
 Prezinta deosebita importanta ca organele judiciare sa nu grabeasca activitatea de
cercetare la fata locului sub nici o forma, o buna cercetare la fata locului putand dura uneori
destul de mult timp, in functie de intinderea si specificul locului si a naturii faptei savarsite. In
cazul in care nu se va putea efectua cercetarea in mod complet in ziua respectiva, este
recomandat sa se asigure paza locului si cercetarile sa fie reluate imediat ce este posibil. In
nici un caz si din nici un motiv nu se recomanda incetarea cercetarilor pana ce toate urmele si
mijloacele materiale de proba relevante in cauza nu au fost identificate si ridicate.

De asemenea se impune ca organele judiciare prezente la fata locului sa actioneze cu

atentie sporita, in asa fel incat detalii importante in cauza sa nu fie omise. Asa cum se
subliniaza in literatura de specialitate, acest principiu va crea o serie de dificultati in practica
judiciara,intrucat, este greu ca organele judiciare sa stabileasca, in anumite spete, ce aspecte
din cele constatate vor avea, sau nu, legatura cu comiterea faptei si vor prezenta importanta in
cauza, si care nu,68 tocmai de aceea se va recomanda ca organele judiciare ce vor participa la
desfasurarea activitatii de cercetare la fata locului sa aiba o anume experienta in efectuarea
acestui procedeu probator.

d)Cercetarea la fata locului se va efectua in mod organizat sub o unica conducere

Activitatea de cercetare la fata locului reprezinta o activitate procedurala la a carei

efectuare vor participa mai multe persoane, sub o unica conducere.Conducerea unitara va fi
determinata de importanta pe care o va reprezenta, in mod general, activitatea de cercetare la
fata locului, in special, de caracterul particular, propriu cercetarii in echipa. De aceea aceasta
se va supune anumitor cerinte:69

- Conlucrarea fara pic de rezerve, intre membrii echipei de cercetare.

- Informarea permanenta a conducatorului cercetarii, ce va centraliza toate
datele obtinute.
- Va fi extrem de important ca membrii echipei sa inteleaga ca raportul
fiecaruia dintre acestia la activitatea de cercetare la fata locului, este in egala
masura important, lasand orgoliile de-o parte.

Efectuarea in mod organizat a cercetarii la fata locului va presupune coordonarea

activitatilor membrilor echipei, defasurarea ei in mod metodic, intr-o succesiune si ordine
36
stabilita de catre seful echipei de cercetare, care va trebui sa specifice inca de la bun inceput
sarcinile ce vor reveni fiecarui membru al echipei, inclusiv celor cu atributii operative si de
paza, si sa coordoneze actiunile acestora. Vom lua ca exemplu furtul prin intrare prin efractie,
in acest caz ofiterul de politie cu atributii operative va putea fi abilitat sa urmareasca
instrumentele utilizate de infractor si bunurile sustrase, specialistul criminalist se va ocupa cu
ridicarea si conservarea urmelor si a obiectelor ce vor purta urmele infractiunii, iar tehnicianul
va fotografia sau inregistra video locul faptei, urme si obiecte din spatiul cercetat.Toate aceste
activitati vor fi ordonate in functie de necesitatea protejarii urmelor, de posibilitatea aplicarii
unor mijloace tehnico-stiintifice conforme cu situatia in speta, si potrivit celor doua faze ale
activitatii de cercetare la fata locului, si anume faza statica in care se va realiza o observare
generala a locului si faza dinamica in care se vor cerceta in mod detaliat obiectele de la fata
locului.70

e)Cercetarea la fata locului se va efectua cu stricta respectare a legislatiei in

vigoare

Pe parcursul cercetarii la fata locului se va avea in vedere permanenta respectare a

legislatiei in vigoare de catre toti membrii echipei, activitatile desfasurate fara respectarea
regulamentului in vigoare, chiar si atunci cand de pe urma acestora au reiesit indicii
importante in cauza sunt total nepermise, probele obtinute nefiind admisibile. Utilizarea unor
tehnici nelegale poate compromite intreaga activitate de cercetare la fata locului.

f) Pe parcursul efectuarii cercetarii la fata locului se vor utiliza in mod efectiv

mijloace tehnico-stiintifice

Necesitatea utilizarii mijloacelor tehnico-stiintifice este data de insusi caracterul

acestui mijloc probator, la fata locului putand fi regasite numeroase tipuri de urme, atat
vizibile, cat si invizibile, iar aici putem da exemplu de urmele de sange latente, urme de sange
pe care autorul in incercarea sa de ascundere a faptei a incercat sa le indeparteze, ce nu vor fi
vizibile ochiului liber, insa prin utilizarea luminolului sau si a suselor de iluminare speciale cu
lungime de unda ultraviolet acestea vor deveni vizibile.

37
 De asemenea vom avea aceeasi situatie la urmele papilare, ce pot fi latente, invizibile
ochiului liber, acestea devenind vizibile doar in momentul in care sunt relevate prin metode
fizice precum utilizarea de substante sub forma de praf asupra urmei, precu negrul de fum,
praful de xerox, oxidul de cupru, rosu Sudan III etc. sau metalizarea in vid, precum si
relevarea prin metode chimice, precum relevarea cu iod sau relevarea cu reactivi chimici
propriu-zisi si punerea in evidenta in vederea fotografierii sau scanarii prin intermediul sursei
de lumina PolyLight PL 500, atunci cand urmele se vor regasi pe suport de hartie, aceasta
tehnica dand rezultate chiar si in cazul urmelor vechi.71

Am utilizat aceste exemple pentru a sublinia importanta utilizarii in mod efectiv a

mijloacelor tehnico-stiintifice in cadrul activitatii de cercetare la fata locului.

g) Cercetarea la fata locului se incheie prin proces-verbal

La finalul cercetarii la fata locului se va incheia intotdeauna proces-verbal, acesta

trebuie sa cuprinda pe langa toate datele si anexele prevazute de lege, mentionate anterior, o
descriere a locului in care s-a desfasurat activitatea cat mai amanuntita, incheierea acestuia
solicitand o mare concentrare a anchetatorului, ce va trebui sa nu omita nici un detaliu. O
munca de mantuiala in incheierea procesului-verbal poate compromite intreaga activitate de
cercetare la fata locului si in final indeplinirea scopului procesului penal.

3.2. Masuri luate dupa sosirea la fata locului

Odata ce va avea sa ajunga la fata locului, seful echipei de cercetare la fata locului va
trebui sa ia o serie de masuri urgente, ce vor avea rolul de a pregati efectuarea cercetarii la fata
locului.72 Aceste va juca un important rol, acela de manager, acesta fiind cel ce va stabili rolul
si gradul de implicare al fiecarui membru al echipei, stabilind in functie de particularitatile
fiecarei cauze in parte, masurile ce urmeaza a fi luate.

Masurile ce vor fi luate dupa ajungerea echipei de cercetare la fata locului si mai
inainte de inceperea cercetarii propriu-zise la fata locului pot fi grupate dupa cum urmeaza:73

- Vor fi verificate si completate masurile necesare asigurarii pazei locului si

conservarii urmelor si mijloacelor materiale de proba ce au fost luate de catre
primii politisti ajunsi la fata locului sau de catre primii functionari, in cazul in
care astfel de masuri nu au fost dispuse sau nu s-au efectuat in mod
38
 corespunzator se va dispune luarea acestor masuri si eventuala corectare a
acestora.
- Se vor sintetiza informatiile cu privire la cele petrecute si constatate la fata
locului primite de la primii ajunsi la fata locului, aceste informatii avand rolul
de a stabili situatia exacta de la fata locului, persoanele ce au participat la
masurile de salvare a victimelor si persoanele ce au fost identificate la fata
locului si persoane ce au fost gasite la fata locului.
- Se vor stabili modificarile aduse aspectului initial al locului in care s-a
savarsit fapta de natura penala, se va stabili traseul de deplasare al persoanelor
ce au acordat primul ajutor, pozitia in care se regaseau urmele si mijloacele
materiale de proba etc. Din motive obiective aceste aspecte nu vor putea fi
clarificate in aceasta faza, insa pe tot parcursul cercetarilor se va lucra la
stabilirea starii initiale a locului.
- Stabilirea eventualelor persoane suspecte si a martorilor asistenti, atunci cand
acestia nu au fost selectati de la sediul organului judiciar, cand se considera
necesara prezenta acestora. De asemenea, se va verifica daca la fata locului se
regasesc persoanele ce au sesizat fapta si cele ce au luat masuri pentru
salvarea victimelor, fie ca vorbim despre persoane ce au actionat in mod
independent, fie ca vom vorbi despre persoane ce au actionat alaturi de
primele persoane ajunse la fata locului. Aceste activitati se vor desfasura in
vederea stabilirii faptuitorului si dispunerii unor masuri de cautare si retinere a
acestuia, in cazul in care nu se mai afla la fata locului. De asemenea vor fi
luate masuri pentru stabilirea martorilor ce au fost prezenti in momentul
savarsirii faptei, acestia reprezentand o buna categorie de martori asistenti, ei
participand in continuare la cercetarea propriu-zisa a faptei, prezentand o
deosebita importanta, deoarece ei au fost cei ce au perceput in mod nemijlocit
imprejurarile in care fapta de natura penala a fost comisa.
- In cazul in care nu au fost luate masuri de paza a locului in care s-a savarsit
infractiunea, se vor lua aceste masuri ce vor avea un rol dublu, atat de
protejare a locului ce urmeaza a fi cercetat, cat si de protectie a echipei ce

39
 urmeaza a efectua cercetarea la fata locului. Este cunoscut faptul ca unele
persoane, in special rude ale victimei, rude ale faptuitorului sau chiar persoane
ce prezinta animozitati vis-a-vis de organele judiciare pot deveni violente,
reprezentand un pericol pentru echipa.
- De asemenea se vor obtine informatii de la politistii sau functionarii publici cu
privire la starea in care se regaseau incuietorile usilor si ferestrelor in
momentul ajungerii acestora, mirosuri, iluminare, starea de inchidere sau
deschidere a unor sertare, incaperi, etc. Toate aceste informatii se vor nota.
- Se va impune ascultarea victimei, atunci cand starea de sanatate in care se afla
permite ascultarea. Se va interzice ascultarea victimei inaintea acordarii
ingrijirilor medicare in cazul in care acestea sunt necesare. Daca victima a fost
deplasata la o unitate medicala, in vederea ascultarii acesteia se va solicita
acordul medicului ce o are in ingrijire si se va proceda la ascultare doar atunci
cand acesta considera oportun. Aceasta prima declaratie poate juca un rol
esential, victima putand oferi descrierea faptuitorului cu mare acuratete si
cunoaste cele mai multe detalii despre fapte, insa, in anumite cauze, cum ar fi
cele deosebit de grave, trebuie avuta deosebita prudenta, anchetatorul nu
trebuie sa se bazeze doar pe declaratiile victimei, deoarece, datorita starii
psihice in care aceasta se afla, datoria emotiilor, victima poate oferi detalii
nereale sau incomplete despre modul de producere al evenimentului si autorul
acestuia;
- In continuare se va proceda la ascultarea martorilor oculari. In functie de
numarul de anchetatori si de posibilitatile in cauza este recomandat ca aceasta
activitate sa se realizeze odata cu ascultarea victimei. Prin ascultarea acestor
persoane se poate stabili spatiul in care s-a desfasurat activitatea infractionala,
timpul, modul de operare, comportamentul faptuitorului, semnalmentele
acestuia, atitudinea avuta de victima, directia de deplasare a autorului,
distanta la care martorii se aflau si conditiile de vizibilitate etc. Informatii
relevante se pot afla si de la persoanele ce au descopert infractiunea si au

40
 sesizat organul judiciar, sau de la persoanele ce au participat la acordarea
primului ajutor medical.
- In situatia in care faptuitorul a fost identificat si retinut la fata locului se
impune audierea acestuia. Practica judiciara a demonstrat ca declaratiile date
de acesta cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii au cea mai mare
acuratete, acesta aflandu-se sub influenta starilor afectiv-emotionale produse
de savarsirea faptei, relatand faptele cu sinceritate si involuntar, insa nu se va
exclude posibilitatea ca acesta sa retraga aceste afirmatii in faze ulterioare ale
cercetarilor. Toate acestea fiind spuse, declaratiile date de acesta in aceasta
faza initiala prezinta o maxima importanta, acestea putand duce la
confirmarea sau infirmarea vinovatiei sale.

Seful echipei va trasa sarcinile fiecarui membru al echipei de cercetare.

3.3. Cercetarea propriu-zisa a locului faptei

Cercetarea propriu-zisa a locului faptei se va desfasura in doua faze, si anume faza

statica, si faza dinamica. Aceste doua faze nu trebuiesc privite in mod separat, fixist, deoarece
unele dintre activitatile specifice unei faze se pot desfasura si in cealalta faza, cele doua faze
reprezentand defapt un tot unitar.

3.3.1. Faza statica

Faza statica va reprezenta debutul activitatilor de cercetare la fata locului, aceasta
faza reprezentand una de observatie, in care nu se vor aduce modificari locului in care a fost
savarsita infractiunea.

In cadrul acestei faze se vor desfasura o serie de activitati criminalistice precum:74

a)Se va fixa situatia de la fata locului, asa cum a fost gasita in momentul sosirii
echipei de cercetare la fata locului, prin fotografie si film judiciar, de regula, de orientare,
41
aceasta putant fi fotografie de orientare unitara, fotografie de orientare panoramica liniare si
fotografie de orientare panoramica circulara.

b)Se va patrunde la fata locului, scena infractiunii fiind parcursa si observata in mod
atent, patrunderea si parcurgerea realizandu-se doar prin locul marcat anterior de catre
specialistul criminalist in scopul evitarii distrugerii de probe. Tot din acelasi motiv se va purta
intotdeauna echipament de protectie. De asemenea, nu va fi permis accesul la fata locului
decat membrilor echipei de cercetare, de regula primul ce va intra in campul infractional fiind
specialistul criminalist alaturi de seful echipei, alti specialisti participand doar atunci cand este
absolut necesar.

Se va nota ora patrunderii in campul infractiunii, starea in care se regasea victima,

starea incuietorilor, a intrerupatoarelor, usilor, geamurilor, conditiile de iluminare, conditiile
atmosferice, mirosurile regasite, starea in care se aflau gazele etc.

Cu prilejul parcurgerii si observarii atente a locului in care s-a savarsit fapta echipa va
avea urmatoarele ocazii:

- Se va stabili daca delimitarea locului s-a realizat in mod corespunzator in

vederea efectuarii cercetarilor, iar in caz contrar se va proceda la realizarea
unei noi delimitari;
- Se va imparti pe sectoare locul in vederea efectuarii unei cercetari
criminalistice sistematice;
- Sa ridice acele categorii de urme al caror caracter impune ridicarea de
acestora cu urgenta, in acesta categorie putand intra si microurmele, ce in
anumite cazuri vor fi ridicate indiferent de momentul in care se afla
cercetarile, evitandu-se insa contaminarea locului;
- Se va stabili modul concret in care se va efectua cercetarea, stabilindu-se
totodata de unde se va incepe si sensul, directia de efectuare a cercetarii.

c)Se va realiza orientarea criminalistica a locului faptei. Se vor stabili coordonatele,

vecinatatea etc. Tot in cadrul orientarii criminalistice stabilindu-se si distanta intre urme si
mijloacele materiale de proba, precizandu-se pozitia acestora, dar se va si realiza topografierea
locului, in vederea intocmirii schitei.
42
 d)Stabilirea lui iter criminis, presupune refacerea la nivel mental de catre criminalist
a “drumului” parcurs de faptuitor in momentul savarsirii faptei de natura penala, incluzand atat
faza de rezolutie infractionala, cat si faza actelor de pregatire, a executarii si a consumarii
infractiunii. Va avea o deosebita insemnatate, deoarece parcurgerea si urmarea de catre
criminalist a aceluiasi drum75 poate releva indicii extrem de importante in cauza. Spre
exemplu, atunci cand nu vor exista urme de intrare prin efractie intr-o incapere anchetatorii
pot restrange cercul de suspecti, deoarece acest lucru presupune ca faptuitorul o cunostea pe
victima, fie a folosit fara drept insemne ale autoritatii publice, inducand astfel in eroare
victima, aceasta permitandu-i accesul in locuinta.

e)Stabilirea aproximativa a prejudiciului produs prin savarsirea infractiunii.

Stabilirea aproximativa a prejudiciului prezinta vasta importanta in cauza, putandu-se realiza
cu ajutorul victimei, a martorilor oculari ori a persoanelor apropiate victimei ce cunosteau
valorile si bunurile detinute de victima. Stabilirea cu exactitate a obiectelor sustrase si a
pozitiei in care se aflau poate conduce la descoperirea de catre echipa de cercetare a unor
categorii de urme relevante in cauza. De altfel, in situatia efectuarii de perchezitii, fie ca vom
vorbi despre perchezitii corporale, sau perchezitii domiciliare, ori la locul de munca, bunurile
descoperite vor putea fi testate, iar in momentul in care pe suprafata acestora se vor regasi
amprentele papilare ale victimei, se va crea legatura de cauzalitate intre persoana suspecta si
fapta, mai putin in situatia in care bunul produs al infractiunii a fost instrainat.

f)Realizarea de fotografii si filme de orientare, schita, sau ale obiectelor principale.

Acestea se vor realiza ulterior efectuarii fotografiilor initiale de orientare ce au ca rol fixarea
situatiei de fapt descoperite in momentul ajungerii echipei, si dupa realizarea marcarii locului
in care au fost descoperite urmele infractiunii si vor avea ca si rol evidentierea starii,
dispunerii si pozitiei, dar si distantei dintre urmele vizibile ale infractiunii si mijloacele
materiale de proba, avand in acelasi timp si rolul fixarii situarii locului si a mediului
inconjurator. Cu aceasta ocazie se va realiza fotografia de orientare asa cum am mentionat-o
anterior, fotografia schita panoramica sau liniara, fotografia contrara, fotografia incrucisata,
sau fotografia principalelor obiecte.

43
 g)Prelucrarea urmelor de miros cu ajutorul cainelui de urma. Acesta activitate va
reprezenta una dintre primele activitati desfasurate de catre echipa de cercetare, realizandu-se
ori de cate ori vor exista urme de miros uman, datorita specificului efemer al urmelor de
miros. Accesul cainelui de urma si al insotitorului sau se va realiza intotdeauna doar prin locul
de acces delimitat de catre criminalist si pe drumul expres delimitat de acesta. In vederea
prelucrarii de vor utiliza articole vestimententare ori bunuri apartinand faptuitorui ori victimei,
ce au fost descoperite la fata locului;

3.3.2. Faza dinamica

Faza dinamica de cercetare la fata locului va reprezenta o faza de cercetare in detaliu

a locului in care s-a savarsit fapta de natura penala, fiind permisa schimbarea
ridicarea,schimbarea pozitiei obiectelor , intoarcerea acestora, in vederea descoperirii de urme
, fixarii , conservarii si ridicarii acestora. De asemenea se vor fixa, conserva si ridica urmele
descoperite in faza statica si se vor ridica obiectele purtatoare de urme atunci cand se va
considera ca este necesara deplsarea acestora la laborator.76

Se va acorda deosebita atentie locului in care s-a desfasurat actul principal al faptei de
natura penala, cat si locului in care s-au produs principalele urme, deoarece in aceste locuri se
va putea descoperi o vasta cantitate atat de urme, cat si de microurme.

Atunci cand la fata locului se va gasi un cadavru, se va incerca identificarea acestuia,

se vor examina obiectele de imbracaminte, incaltaminte, lenjerie intima, obiectele descoperite
asupra persoanei in cauza, totodata examinandu-se depozitul subunghial si leziunile de pe
corp. In astfel de situatii prezenta medicului legist si a procurorului este obligatorie.

In aceasta faza se va realiza fotografia judiciara a obiectelor principale, fotografie in

detaliu si la scara si se vor nota detaliile necesare realizarii schitei si desenelor. Pentru a nu
exista dubii in privinta autenticitatii urmelor si mijloacelor materiale de proba ridicate de la
fata locului va trebui sa existe perfecta concordanta intre cele fixate prin fotografie, film
judiciar si schita si procesul-verbal.

44
 In aceasta faza se vor stabili starile de fapt si imprejurarile negative, si se vor realiza
interpretarile la fata locului ale mijloacelor materiale de proba si urmelor in vederea realizarii
versiunilor de ancheta si stabilirii sau nu a disimularii.

Desi la noi in tara nu se practica intotdeauna, este indicat ca din echipa de cercetare la
fata locului sa faca parte si un psiholog, ce va ajuta la crearea profilului psihologic al
autorului, pe baza acestuia si a modului de operare, organele judiciare putand stabili daca
autorul este unul si acelasi in mai multe cauze cercetate.

Este total contraindicat sa se faca comentarii referitoare la cele descoperite la fata

locului pana in momentul indepartarii de la scena infractiunii, deoarece acestea pot influena
martorii oculari si eventual pot ajunge la cunostiinta autorului, ce va afla exact in ce faza se
afla cercetarile, cele descoperite la fata locului, iar in cazul in care acesta va considera necesar,
de pe urma celor aflate poate hotara sa paraseasca localitatea sau tara, ingreunand astfel
munca organelor judiciare..

3.3.3. Operatiuni ce se vor desfasura in paralel cu cercetarea la fata locului

Atat in practica, cat si in cadrul literaturii de specialitate am putut regasi o serie de
operatiuni pe care organele judiciare le vor desfasura in paralel cu efectuarea cercetarii la fata
locului, in scopul garantarii operativitatii in speta. Vom prezenta o parte dintre aceste activitati
dupa cum urmeaza:77

- Se vor comunica semnalmentele faptuitorului politiei de frontiera, in cazul in

care acestea vor fi cunoscute;
- Se vor pune sub supraveghere locatiile in care autorul si-ar putea face aparitia;
- Se vor realiza perchezitii domiciliare, corporale, etc.

Aceste activitati se vor desfasura de catre alti anchetatori decat cei ce desfasoara
activitatile de cercetare la fata locului.

3.4. Fixarea rezultatelor cercetarii

Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului se va realiza prin intermediul procesului-
verbal, filmului judiciar, fotografiei judiciare, schitei, desenului si al inregistrarilor audio.

45
 In continuare vom discuta pe scurt despre fiecare mijloc de fixare a cercetarii la fata
locului, fara insa a intra in detalii.

3.4.1. Procesul-verbal de cercetare la fata locului

Procesul-verbal de cercetare la fata locului va reprezenta principalul mijloc procesual
de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului, filmul judiciar, fotografia judiciara, schita,
desenul si inregistrarile audio, constituind anexe ale procesului-verbal.

Acesta se va intocmit si redacta de catre seful echipei de cercetare la fata locului, in

urma consultarii cu membrii echipei78, trebuind sa se dea dovada de maxima atentie si
profesionalism in incheierea sa.

Nu vom discuta despre modul in care se va completa procesul-verbal si despre

cerintele legale, intrucat am mantionat anterior aceste aspecte, insa se fac necesare o serie de
precizari:

Este recomandata intocmirea procesului-verbal la fata locului, insa, atunci cand

conditiile nu vor permite acest lucru, se va intocmi intr-un loc cat mai apropiat cu putinta.

In incheierea procesului-verbal este necesara o exprimare clara, fluenta, fara

utilizarea unui numar prea mare de termeni de natura tehnica.

Se va descrie in mod complet si obiectiv situatia de la fata locului;

Procesul-verbal va cuprinde trei parti, si anume: partea introductiva, unde se vor

regasi aspecte de natura generala; partea descriptiva unde se vor prezenta in mod detaliat toate
activitatile intreprinse si rezultatele acestora, precum activitatile de cautare, descoperire,
relevare, fixare, ridicare a urmelor si mijloacelor materiale de proba si activitatile identificare,
perchezitionare ascultare a persoanelor etc.; si partea finala unde se vor regasi urme si
mijloace materiale de proba ce au fost ridicate de la fata locului, masurile dispuse,
inregistrarile de sunet si imagine, observatii cu privire la distrugerile, ori alte tipuri de
prejudicii aduse unor persoane cu ocazia cercetarii la fata locului.79

Toate acestea fiind spuse, vom ralia la opinia potrivit careia calitatea procesului
verbal va reprezenta o dovada a competentei, maretiei si obiectivitatii celui ce il va intocmi.80

46
3.4.2.Fotografia Judiciara
Fotografia va reprezenta un mijloc de proba expres mentionat in Codul de procedura
in vigoare in cadrul art. 97 alin. (2), avand un rol unanim recunoscut in activitatea organelor
judiciare atat de catre practicieni, cat si de catre autorii de specialitate, stand la baza majoritatii
activitatilor criminalistice specifice. Fotografia judiciara cu caracter operativ - executata cu
prilejul cercetarii locului faptei sau in imprejurari similare - de catre chiar organele de
urmarire penala, in primul rand de catre politie, se va inscrie printre procedeele importante de fixare
a rezultatelor cercetarii, reprezentand un auxiliar pretios al procesului-verbal. In cazurile deosebite,
cum sunt omorul, accidentele rutiere, navale, aeriene, incendiile, exploziile soldate cu victime
omenesti, talhariile s.a. cercetarea la fata locului nu mai poate fi conceputa fara executarea de
fotografii, carora li se adauga inregistrari video analogice sau digitale.81

Asa cum am mentionat anterior, la fata locului se va realiza mai multe

tipuri de fotografie judiciara, dupa cum urmeaza:82

- Fotografia de orientare, prin intermediul careia se va urmari pe langa

imortalizarea scenei infractiunii, fixarea unor repere. Acest tip de fotografie se
va realiza in faza statica a cercetarii la fata locului, putand fi fotografie de
orientare unitara, panoramica liniara sau circulara.
- Fotografia schita, aceasta va urmari ilustrarea locului desprins din cadrul
inconjurator,a obiectelor de la locul faptei, precum si a celor ce se presupune a
avea legatura cu activitatea infractionala. Se va realiza in urma marcarii
prealabile a obiectelor principale, a mijloacelor materiale de proba, in faza
statica, aceasta putand fi unitara, panoramica liniara si circulara, pe sectoare,
contrara si incrucisata.
- Fotografia obiectelor principale, ce va avea in vedere fixarea obiectelor la
scara si a elementelor si detaliilor pe care acestea le detin, precum si a
urmelor create pe acestea. De regula se va realiza utilizandu-se indicatori de
dimensiuni si se va realiza in faza statica a cercetarii la fata locului.

47
 - Fotografia in detaliu se va realiza, de regula, in faza dinamica a cercetarii la
fata locului si se va realiza asupra macro/microreliefului si obiectelor si
urmelor, urmarind individualizarea acestora.

3.4.3. Inregistrarile audio-video

Inregistrarile audio-video vor reprezenta acel mijloc de proba prin
intermediul carora va fi posibila fixarea in ordine cronologica a constatarilor facute cu ocazia
desfasurarii activitatii de cercetare la fata locului, dar si a declaratiilor persoanelor ce vor avea
legatura cu cauza, precum martorii oculari, victima si faptuitorul, jucand un important rol in
redactarea cu exactitate a procesului-verbal. Despre acest mijloc de proba se va face mentiune
in cadrul procesului-verbal de cercetare la fata locului.

Inregistrarile de la fata locului vor trebui sa contina o serie de date dupa

cum urmeaza:83

- Denumirea activitatii si cauza in care se va efectua inregistrarea;

- Data, ora la care va incepe si locul in care se va efectua inregistrarea;
- Calitatea, numele, prenumele persoanei care inregistreaza, precum si organul
din care aceasta face parte;
- Numele si prenumele aparatorului ales ori din oficiu, in cazul in care organele
judiciare vor considera oportuna prezenta acestuia;
- Descriera amanuntita a constatarilor facute cu prilejul efectuarii activitatii de
cercetare la fata locului;
- Declaratiile date de persoanele ce au fost ascultate, intrebarile ce le-au fost
puse si raspunsurile oferite;
- Mentiunea conform careia aparatul nu a fost oprit pe parcursul efectuarii
audierii, iar atunci cand va fi cazul, vor fi precizate eventualele intreruperi,
motivele si durata acestora, precum si ora reluarii inregistrarilor;
- Mentiunea ca a fost adusa la cunostiinta persoanelor ascultate continutul
inregistrarilor;

48
 - Eventualele mentiuni si obiectii ale persoanelor ascultate si completarile pe
care acestea doresc sa le faca in cauza, acestea din urma fiind efectuate in
cotinuare, fara modificarea continutului inregistrarii, aceasta nefiind permisa;
- Ora incheierii inregistrarii si durata totala a acesteia.

3.4.4. Schita
Schita locului faptei va reprezenta o anexa a procesului verbal, ce va avea ca si rol
fixarea si prezentarea locului faptei,in vederea intelegerii acestuia cu precizie, totodata aratand
si locatia in care se vor regasi obiectele si urmele faptei de natura penala, precum si distanta
dintre acestea.

In intocmirea schitei vor fi respectate o serie de rigori, dupa cum urmeaza:84

- Se va intocmi in mod exact;

- Va fi cotata in mod unic/ corect;
- Se va intocmi la scara;
- In realizarea schitei orientarea se va realiza dupa punctele cardinale in teren
deschis;
- Va fi intocmita in mod clar ( nu va contine decat elementele necesare
intelegerii acesteia);
- Reprezentarea se va realiza prin semne conventionale,simboluri;
- Schita va fi individualizata, facandu-se mentinea datii la care a fost intocmite,
organului ce a intocmit-o, scara etc.

Din punct de vedere al tehnicii criminalistice, modaliatatile de efectuare

a schitei vor putea fi impartite in doua categorii, si anume:85

- Schita efectuata la scara, cunoscuta si sub denumirea de plan-schita, in cadrul

careia se vor redacta cu precizie dimensiunile locului faptei, distanta dintre obiecte, precum si
marimile acestora ridicate in plan. Proportia de reducere a dimensiunilor in schita in raport cu
cele reale, proportiile reducerii dimensiunilor vis-a-vis de cele reale se vor regasi la baza

49
desenului realizat, de regula scara locurilor deschise fiind de 1:500 - 1:1000, a cladirilor de
1:100, a incaperilor de 1:50, aceste proportii insa putand diferi in functie de amploarea locului
in care se desfasoara cercetarea la fata locului, de varietatea urmelor si obiectelor din
perimetru si de distanta dinre acestea. Este esential ca scara aplicata sa fie respectata cu
rigurozitate.

- Schita simpla, denumita si desen simplu se va realiza fara respectarea cu strictete

a dimensiunilor suprafetelor, a distantei dintre obiecte, ori a marimii acestora. In aceasta
schita, precum si in schita la scara se vor indica punctele cardinale, stabilite cu ajutorul busolei
ce se va regasi in trusa de criminalistica.

3.5. Rezumatul Capitolului

Pe parcursul prezentului capitol am discutat despre procedura efectuarii cercetarii la
fata locului.

In prima parte a capitolului am stabilit ca in vederea desfasurarii activitatii la fata

locului vor trebui respectate o serie de reguli tactice, general valabile, indiferent de locul in
care s-a savarsit fapta, de autor, ori de natura infractiunii, reguli precum deplasarea in mod
operativ la fata locului, efectuarea cercetarii in mod complet si detaliat si minutios,
desfasurarea activitatilor in mod organizat, sub o unica conducere, de regula a procurorului
sau a politistului judiciarist, respectarea legislatiei in figoare si finalizarea cercetarilor prin
incheierea obligatorie a procesului-verbal.

Am continuat cu cercetarea propriu-zisa la fata locului, aceasta debutand cu sosirea

echipei la fata locului si verficarea masurilor luate de catre primele persoane ajunse la fata
locului si completarea acestora atunci cand se va considera necesar, stabilirea sarcinilor
fiecarui membru de catre seful echipei de cercetare, ce va actiona in tot acest timp precum un
manager, identificarea ascultarea preliminara a victimei, a martorilor oculari si a faptuitorului
in cazul in care acesta a fost retinut, etc.

Odata ajunsi la efectuarea cercetarii la fata locului, am putut observa ca

realizarea acesteia va cuprinde doua faze, si anume faza statica si faza dinamica.

50
 Faza statica va reprezenta o faza de observare, in aceasta faza efectandu-se o
serie de activitati ce nu sufera amanare. In aceasta faza se vor lua urmatoarele masuri:
orientarea la fata locului, se va realiza fixarea situatiei de la fata locului prin intermediul
fotografiei schita, de orientare si a obiectelor principale, se va patrunde in campul infractional,
acesta fiind parcurs in mod atent, atunci cand va fi nevoie se va realiza o noua delimitare a
perimetrului, se va stabili modul corect de efectuare a cercetarii si se va imparti perimetrul,
totodata stabilindu-se iter criminis si prejudiciul aproximativ. De asemenea se vor ridica acele
categorii de urme al caror caracter impune urgenta in efectuarea acestei activitati si se vor
prelucra urmele de miros cu ajutorul cainelui de urma si al indrumatorului acestuia.

In faza dinamica se vor realiza o serie de activitati complexe,fiind o faza de

cercetare in detaliu. In cadrul aceasteia fiind permisa miscarea obiectelor in vederea studierii
atente, descoperirii si ridicarii de urme, se vor fixa, conserva si ridica urmele descoperite cu
ocazia efectuarii cercetarii la fata locului in faza statica, acordandu-se o deosebita atentie
locului in care se vor regasi urmele principale ale savarsirii faptei de natura penala, dar si
locului unde s-a produs actul principal al acesteia, stabilindu-se stari de fapt si imprejurari
negative. Tot in aceasta faza, in cazul descoperirii unui cadavru se va incerca identificarea
acestuia si se vor examina obiectele aflate in posesia acestuia, precum si depozitul subunghial
si imbracamintea si incaltamintea acestuia. Specifice fazei dinamice de cercetare la fata
locului vor fi fotografiile obiectelor principale, fotografiile in detaliu si la scara, notandu-se si
detalii ce ar putea ajuta la intocmirea schitei si desenelor.

De regula, vor exista activitati specifice fiecarei faze, insa acest aspect nu trebuie
privit in mod fixist, deoarece, in functie de specificul fiecarui caz in parte, anumite activitati
specifice unei anume faze vor putea fi efectuate si in cealalta, atunci cand se va considera
oportun.

In urma finalizarii activitatilor specifice de cercetare la fata locului se vor fixa

rezultatele acestei activitati prin fotografie judiciara, inregistrare audio-video si schita, toate
acestea constituind anexe ale procesului-verbal de cercetare la fata locului si avand reguli
stricte de realizare.

51
 Procesul-verbal de cercetare la fata locului va reprezenta principalul mijloc procesual
de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului prevazut in mod expres de Codul de procedura
penala in vigoare si va trebui sa se supuna reglementarilor de fond si forma, fiind intocmit in
mod clar si fluenent, continand descrierea completa si obiectiva a situatiei de la fata locului.

Procesul-verbal de cercetare la fata locului va contine trei parti, si anume,

introducerea unde se vor regasi aspecte generale, partea descriptiva, unde vor fi descrise toate
activitatile intreprinse si masurile luate de catre organele judiciare si partea finala unde se va
face mentiunea urmelor si mijloacelor materiale de proba ridicate, masurilor dispuse, aici
regasindu-se si inregistrarile audio-video, dar si distrugerile si prejudiciile de orice natura
cauzate de desfasurarea activitatilor specifice de cercetare la fata locului.

In finalul capitolului am discutat despre mijloacele de proba ce vor reprezenta anexe

ale procesului-verbal de cercetare la fata locului, precum fotografia judiciara, la fata locului
realizandu-se fotografia de orientare, schita, a obiectelor principale, in detaliu, de pe pozitii
contrare si incrucisata, inregistrarea audio-video, ce va trebui sa respecte o serie de reguli bine
stabilite, nerespectarea in deplinatate a acestora ducand la imposibilitatea utilizarii acestui
mijloc de proba in cadrul procesului penal si despre schita la fata locului, aceasta impartindu-
se din punct de vedere tehnic criminalistic in schita la scara si schita simpla, sau desen simplu,
aceasta trebuind sa respecte o serie de rigori precum utilizarea insemnelor specifice
criminalistice, orientarea in baza punctelor cardinale in spatii deschise, intocmirea in mod clar,
cotarea unica/ corecta si individualizarea schitei.

ANEXA

52
 Proces-verbal de cercetare la fata locului Model 1

Dosar penal nr.

2114/P/2017

PROCES–VERBAL

de cercetare la fata locului

Anul 2017, luna octombrie, ziua 11, in municipiul Constanta, judetul

Constanta.

Procuror Sef Sectie Matar Amin, din cadrul Parchetului de pe langa

Tribunalul Constanta si Subinspector de Politie Ivan Madalin, din cadrul I.P.J. Constanta –
Serviciul de Investigatii Criminale.

Astazi, data de mai sus, ora 21:00, am fost sesizati de catre cms. sef Mihail
Liviu, avand functia de Imputernicit Sef Serviciu Investigatii Criminale in cadrul I.P.J.
Constanta, cu privire la faptul ca in seara zilei de 11.10.2017, in jurul orei 19:30, ijn curtea
unui imobil situat in mun. Constanta, str. Theodor Burda, nr. 20, a fost gasit cadavrul unei
persoane de sex barbatesc, care prezenta mai multe leziuni pe corp si in zona fetei.

In baza ordonantei procurorului din data de 11.10.2017 a fost dispusa

efectuarea cercetarii la fata locului si in conformitate cu prevederile art. 192 din C.Pr.Pen., ne-
am deplasat la fata locului insotiti de lucratorii criminalisti Scms. Miu Lavric si A.S. Marin
Adrian, din cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J. Constanta si medic legist Gheorghe Dan
din cadrul Serviciului de Medicina Legala Constanta, ocazie cu care am constatat urmatoarele:

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

1. 1. 1. 1.

53
 La fata locului a fost prezent un echipaj al Ambulantei care a efectuat
manevre de resuscitare, dar victima nu a raspuns, astfel in jurul orelor 21:00 a fost constatat
decesul.

Pana la sosirea echipei de cercetare, locul faptei a fost conservat de lucratori

din cadrul Sectiei 3 Politie Constanta, in sensul ca nu au permis patrunderea in campul
infractional al altor persoane.

Din primele verificari a rezultat ca in cursul zilei de 11.10.2017, numitii

Radu Baldea si Bantas Panait au fost impreuna cu alte persoane la pescuit, iar in jurul orelor
15:00 s-au intors la locuinta celui de-al doilea, unde au consumat bauturi alcoolice. Numitul
Radu Baldea ar fi plecat din locuinta lui Bantas Panait, dar s-a intors dupa aproximativ o ora
dupa o neintelegere legata de o mulineta. In continuare conflictul a degenerat, iar Radu Baldea
a fost lovit in repetate randuri, suferind leziuni la nivelul capului si corpului.

In jurul orei 19:00 numitul Bantas Panait a constatat ca numitul Radu Baldea
este inconstient, motiv pentru care a rugat un vecin sa apeleze Serviciul de Urgenta
S.N.U.A.U. 112. Echipajul de Ambulanta sosit la fata locului, dupa aplicarea manevrelor de
resuscitare, a constatat decesul.

La sosirea echipei de cercetare la fata locului se aflau in curtea imobilui

numitul Bantas Panait si lucratori din cadrul Sectiei 3 Politie Constanta.

Imobilul, unde a fost sesizata prezenta cadavrului se afla situat in mun.

Constanta, str. Theodor Burda, nr.20, pe partea de est a strazii in sensul de mers spre
bulevardul Ion C. Bratianu.

Imobilul este constituit dintr-o casa la sol, dispusa in forma literei “L” cu
lungimea de aproximativ 16m, respectiv 4,5 m, amplasata pe laturile de sud si est ale curtii.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

54
 2. 1. 1. 1.
Accesul in curte de realizeaza pe o poarta de aproximativ 1m latime, pozitionata
pe latura de vest a curtii, confectionata din material feros de culoare neagra ce este prevazuta
cu policarbonat semitransparent, gasita in pozitia inchis/dezasigurat. Poarta nu prezinta urme
de fortare la nivelul sistemelor de inchidere/asigurare.

De la poarta, accesul spre curte se realizeaza pe o alee de 12 metrii lungime si

1m latime, delimitata pe parte de nord de un zid din beton de aproximativ 3 metrii inaltime, iar
in partea de sud de peretele curtii imobilului cu nr. 18, cu inaltimea de aproximativ 2m.

Curtea imobilului este pavata pe intreaga suprafata de dale din beton de

culoare gri si rosu. In capatul aleii identificam o curte cu dimensiunile de aproximativ 10m x
4m, delimitata in partea de sud de imobil, iar in partea de est de o constructie lemnoasa,
prevazuta cu gard de aproximativ 1,2m inaltime, iar in partea de nord de un zid cu inaltimea
de aproximativ 3m.

In aceasta curte, in imediata apropiere a aleii, pe sol, in partea de sud se

gasesc mai multe resturi de materiale de constructii.

Latura imobilului ce delimiteaza curtea in partea de sud este prevazuta cu

doua usi de acces, confectionate din metal, de culoare maro, aflate in pozitia inchis/asigurat. In
continuare, pe directia de est, la aproximativ 1,5m de sol imobilul este prevazut cu 2 ferestre
in 3 canatri, confectionate din tamplarie PVC de culoare alba.

La 10 m de aleea de acces, latura ce delimiteaza curtea in partea de est este

reprezentata de o constructie din material lemnos, prevazuta in partea de jos cu un gard de
aproximativ 1,2m inaltime. In partea mediana gasim in pozitia larg deschis o poarta de 0,9 m
latime ce are montat ca sistem de inchidere un sistem metalic.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

55
 La aproximativ 1 m de poarta de acces, pe directia nord, in pozitia verticala
asezata pe sol si rezemata de gard identificam o matura compusa din coada din material
lemnos, cu lungimea de 111 cm si capat confectionat din material plastic de culoare rosie, ce
are lungimea totala de 126 cm. Numitul Bantas Panait indica acea matura ca fiind folosita
pentru aplicarea unor lovituri numitului Radu Badea . La examinarea maturii constatam ca
aceasta are 23mm in diametru si a fost marcata cu jalonul nr. 7. Matura a fost ridicata si
ambalata in coletul nr. 1.

Aceasta constructie lemnoasa delimiteaza de restul curtii o veranda

improvizata cu dimensiunile aproximative de 4,5m x 4 m. Veranda este delimitata in partea de
sud si est de imobil, iar in partea de nord de un zid betonat cu inaltimea aproximativa de 3m.

La aproximativ 50 de cm pe directia de est, pe sol, se gaseste cadavrul unei

persoane de sex barbatesc, aflat in pozitia decubit dorsal, orientat cu picioarele spre vest si
capul spre est, loc marcat cu jalonul nr. 1.

Cadavrul a fost identificat ca fiind Radu Badea, fiul lui Gheorghe si

Smaranda, nascut la data de 18.05.1960, in mun. Bucuresti, Sector 3, domiciliat in mun.
Constanta, str. Bravilor, nr.10, bl. T3, sc. A, et.3, ap.40, jud. Constanta, posesor al C.I. seria
KZ NR.012452, eliberat la data de 14.05.2013 de SPC Constanta, CNP 1600518134012.

Procedand la examinarea vizuala exterioara, constatam faptul ca acesta purta

urmatoarele obiecte vestimentare:

- bluza tip trening, de culoare bleumarin, confectionata din material textil

sintetic, prevazuta cu dungi subtiri de culoare alba cu inscriptia pe eticheta:
bia-bia “XXL”.
- Un tricou de culorile alb si gri cu dungi orizontale de culoare neagra, cu
aspect rupt ce prezinta pe suprafata urma de substanta de culoare brun-roscat
cu aspect de sange coagulat.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI

PERSOANE

56
CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE
PREZENTE. 1. 1.
1. 1.

- pereche de pantaloni tip trening de culoare bleumarin, confectionata din

material textil sintetic prevazuta cu dungi subtiri de culoare alba; In buzunarul
din partea dreapta gasim o batista de culoare alba cu motiv in carouri de
culoare mov.
- pereche de chiloti confectionati din material textil de culoare gri cu inscriptia
pe eticheta “Au Ride”.
- pereche de sosete confectionata din material textil, de culoare neagra.
- pereche de incaltaminte confectionata din material textil cu mode in carouri de
culoare negru, galben si rosu.
- Bluza de trening si tricoul au fost ridicate si ambalate in coletul nr. 2.

De asemenea, pe partea frontala, in dreptul umerilor, in partea abdominala dreapta si

lombara laterial stanga, identificam patru contactori folositi de echipajul de pe Ambulanta
pentru monitorizare in timpul manevrelor de resuscitare.

Pe inelarul mainii stangi a fost identificata o vergheta confectionata din material feros
de culoare aurie, ce a fost ridicata in vederea predarii catre apartinatorii numitului Radu
Badea.

La examinarea medico-legala exterioara a cadavrului, au reiesit urmatoarele leziuni:

- Hematoame periorbitale bilaterale;

- Excoratie de 3 cm verticala frontal stanga;
- Fractura piramida nazala;
- Echimoza fata vestibulara, buza superioara, toata jumatatea drepta, plaga
contuza mediana de 1 cm orizontala;
- Echimoza fata vestibulara toata jumatea buza inferioara;

57
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI
PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE

PREZENTE. 1. 1.
1. 1.

- Excoriatie alungita orizontala de 4 cm formata din 13 excoriatii punctiforme

situate la nivel latero-cervical stanga, deasupra unghiului mandibular stanga;
- Cu suspiciune de fractura de mandibula paramedian dreapta;
- Echimoza violacee neomogena 6 cm/4 cm situata latero-cervical stanga;
- Echimoza alungita orizontal situata paralel cu recordul costal stanga 22 cm/3
cm cu centrul indemn;
- Echimoza violacee orizontala de 24cm/ 3 cm situata abdominal
supraombilical cu centrul indemn;
- Echimoza de 17 cm/3 cm cu centrul indemn situata sub precedenta;
- Plaga taiat-intepata de 1,5 cm cu o excoriatie orizontala, cu excoriatie la
extremitatea posterioara pe fond echimoza neomogen, situata lombar lateral
stanga, care la polul superior prezinta o echimoza alungita de 10 cm/ 2 cm,
orientata spre superior si posterior;
- Plaga contuza relativ circulara cu diametrul de 1 cm, situata la 2-3 cm sub
plaga;
- Echimoza alungita 15 cm/ 2cm orizontala, situata lombar dreapta.

De la poarta ce permite accesul in veranda, in dreapta, la 32 cm, pe directia sud, pe

sol, marcat cu jalonul nr. 2, identificam pete si stropi de substanta de culoare brun-roscat cu
aspect de sange coagulat. De asemenea, pe partea inferioara a gardului identificam stropi de
substanta de culoare brun-roscat cu aspect de sanga coagulat in corespondenta cu cei de pe sol,
pana la o inaltime de 34 cm. a fost ridicata o proba biologica prin tamponare cu kit recoltor
exudat faringian si ambalata in plicul de hartie cu nr. 3.

58
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

In continuare, la aproximativ 1 metru pe directia lateral-dreapta, spre sud, in

proximitatea peretului imobilului identificam o masa confectionata din material lemnos,
acoperita cu o musama din material sintetic, cu motive florale.

Pe masa sunt dispuse urmatoarele obiecte: 2 mulinete, o lanseta telescopica inchisa, o

galeata din plastic de culoare rosie ce contine mai multi pesti, o husa confectionata din imitatie
de piele, de culoare neagra, in interiorul careia identificam un terminal mobil, marca de
“NOKIA” de culoare neagra, despre care numitul Bantas Panait sustine ca apartine numitului
Radu Badea, o cheie, tip briceag, de culoare neagra. Terminalul mobil a fost ridicat in vederea
predarii acestuia catre apartinatorii lui Radu Badea.

Pe directia est, in continuare identificam un scaun, asezat pe sol confectionat din

material lemnos, cu sezutul acoperit de mai multe fragmente de material textil. Deasupra
scaunului, la o inaltime de 120 cm de sol, pe peretele exterior al imobilului identificam o pata
de culoare brun-roscat cu aspect de sange coagulat, dispusa sub forma unei stersaturi, pe o
suprafata de 6cm x 2 cm, loc marcat cu cifra 6. A fost ridicata o proba biologica prin
tamponare cu kit recoltator exudat faringian si ambalata in plicul de hartie cu nr.5.

In continuarea cercetarii locului faptei pe aceeasi directie identificam un suport cu 5

rafturi suprapuse confectionate din material plastic, cu volumul de 1,25l, cu inscriptia “Coca-
Cola” pe eticheta. Acesta contine ½ lichid incolor si inodor. In partea superioara, petul
prezinta pete si stropi de substanta, de culoare brun-roscat, cu aspect de sange coagulat. Petul
din plastic a fost marcat cu jalonul nr.3.

59
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Latura estica a verandei este reprezentata de peretele imobilului, prevazut cu o usa de

acces, confectionata din material metalic, de culoare maro, gasita in pozitia larg deschisa. La
examinarea vizuala, aceasta nu prezinta urme de fortare la nivelul sistemelor de
inchidere/asigurare. Aceasta usa este prevazuta cu plasa contra insectelor confectionata din
PVC, de culoare alba, gasita in pozitia larg deschis spre exterior.

Revenind la poarta de acces in veranda, la aproximativ 1 m lateral-stanga pe sirectia

nord-est, identificam o masa confectionata din cadru metalic si blat de lemn, acoperita cu
musama de culoare deschisa cu diverse motive imprimate. Pe aceasta sunt dispuse urmatoarele
obiecte: un hanorac confectionat din material textil, de culoare neagra, despre care numitul
Bantas Panait sustine ca ii apartine si l-a folosit pe parcursul zilei de 11.10.2017, o scrumiera
ce contine scrum si resturi de tigareta, 2 pahare de sticla cu volum aproximativ de 75 ml, unul
fara continut, iar celalalt continand lichid, cu substanta de culoare rosie, cu miros specific
alcoolic; alte obiecte ce nu intereseaza prezenta cauza.

In dreptul mesei, pe sol, la 90 cm pe directia nord de cadavru, cu jalonul nr. 4,

identificam o pata de culoare brun-roscat cu aspect de sange lichid si sange coagulat, dispusa
pe o suprafata de 50 cm x 30 cm. A fost ridicata o proba biologica prin tamponare cu kit
recoltor exudat faringian si ambalata in plicul de hartie cu nr. 4.

La o distanta de 40 cm, pe directia vest fata de jalonul nr. 4 identificam un scaun

directorial confectionat din material plastic si imitatie de piele de culoare verde, cu suport
mobil in 5 brate, fiecare cu lungimea de 25 cm. La examinarea vizuala, pe unul din brate se
observa prezenta unor pete de substanta, de culoare brun-roscat, cu aspect de sange coagulat.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

60
CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.
1. 1. 1. 1.

De asemenea, pe sol, in proximitatea acestora identificam un pahar din sticla, cu

volum de aproximativ 75 ml, pe suprafata caruia observam prezenta unei dare de substanta de
culoare brun-roscat cu aspect de sange coagulat. In continuare in acelasi loc identificam un
prosop confectionat din material textil, de culoare portocaliu si rosu cu dimensiunile 120 cm x
50 cm, ce prezinta pe unul din colturi o substanta de culoare brun-roscat, cu aspect de sange
coagulat pe o suprafata de 10 cm x 3 cm.

Langa bratul extern estetic al suportului, pe sol identificam o pata de substanta, de

culoare brun-roscat, cu aspect de sange coagulat.

Aspectele mentionate mai sus au fost marcate in cadrul procedurii de cercetare la fata
locului cu jalonul nr.5, iar paharul din sticla mentionat a fost ridicat si ambalat in plicul de
hartie nr.7.

In continuare numitul Bantas Panit ne pune la dispozitie o pereche de papuci, tip

sabot, confectionati din material cauciucat de culoare neagra, marimea 41, ce poarta pe talpa
inscriptia “B 286 Made in Romania”, despre care acesta sustine ca i-a purtat in timp ce se afla
la domiciliul sau in data de 11.10.2017.

La examinarea exterioara, papucul drept prezinta captuseala din blana neagra, iar sub
aceasta si sub talpa identificam pete de substanta brun-roscat cu aspect de sange coagulat.
Papucul din piciorul stang prezinta urme de degradare, iar pe partea din fata, pe talpa si pe
partea interioara, in dreptul scobiturii identificam pete de substanta de culoare brun-roscat cu
aspect de sange coagulat.

Perechea de pantofi a fost ridicata si ambalata in coletul nr. 6.

Cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului s-au ridicat urmatoarele mijloace

materiale de proba:

- Matura identificata la jalonul cu nr. 7, ambalata in coletul cu nr. 1.

- Bluza tip trening si tricou identificate pe cadavru, ambalate in coletul cu nr. 2.

61
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI
PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE

PREZENTE. 1. 1.
1. 1.

- Proba biologica de la jalonul cu nr.2, ambalata in plicul de hartie cu nr. 3;

- Proba biologica de la jalonul cu nr.4, ambalata in plicul de hartie cu nr. 4;
- Proba biologica de la cifra 6, ambalata in plicul de hartie nr.5;
- Perechea de papuci pusa la dispozitie de numitul Bantas Panait, ambalata in
coletul nr. 6.

Toate plicurile si coletele in care au fost ambalate mijloace materiale de proba au fost
sigilate prin stampilare cu stampila Serviciului Criminalistic Constanta.

Alte bunuri, inscrisuri sau valori care intereseaza organele de politie nu au fost
identificare si nici ridicate.

Cercetarea la fata locului a inceput la orele 21:00 si s-a terminat la orele 1:00,
efectuandu-se in conditii de iluminare artificiala, in conditii atmosferice specifice anotimpului.

Cu aceasta ocazie, au fost efectuate fotografii judiciare cu aparatul digital marca

“NIKON-D3300”, in conditii de lumina artificiala.

Nu sunt de facut obiectiuni cu privire la modul de efectuare a cercetarii la fata locului

si cu cele mentionate in prezentul proces-verbal.

Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal intr-un singur exemplar.

62
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Proces-verbal de cercetare la fata locului Model 2

Dosar penal nr.
2007/P/2017

PROCES–VERBAL

de cercetare la fata locului

Anul 2017, luna ianuarie, ziua 18, in mun. Constanta, judetul Constanta.

Procuror Matar Amin din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta si

Subinspector de Politie Ivan Madalin, din cadrul I.P.J. Constanta – Serviciul de Investigatii
Criminale.

Astazi data de mai sus, ora 07:00, am fost sesizati de Scms. Matache Alexandru,
avand functia de imputernicit Sef Serviciu Investigatii Criminale in cadrul I.P.J. Constanta, cu
privire la faptul ca in dimineata zilei de 18.01.2017, in jurul orei 06:00, intr-un imobil situat in
localitatea Limanu, str. Atelierelor, nr. 7, a fost gasit cadavrul unei persoane de sex barbatesc,
care prezenta mai multe leziuni pe corp si in zona fetei.

In conformitate cu prevederile art.192 din C.Pr.Pen. ne-am deplasat la fata locului

insotiti de specialistii criminalisti Scms. Cernea Daniel si Sinsp. Diana Manolache, din cadrul
Serviciului Criminalistic al I.P.J. Constanta si medic legist Covaci Gabriel din cadrul
Servciului de Medicina Legala Constanta, ocazie cu care am constatat urmatoarele:

Pana la sosirea echipei de cercetare, locul faptei a fost conservat de catre A.S.P.
Mincu Andrei din cadrul Sectiei 3 Politie Rurala Mangalia, in sensul ca nu a fost permisa
patrunderea in campul infractional a altor persoane decat cele prezente, si anume: Petre Anca,
Obste Cristian, Mlagiu Catalin, Cimpoi Larisa, Sima Florin.

63
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Din primele verificari a rezultat faptul ca in seara zilei de 17.01.2017 numitul Constantin
Vlaga a solicitat, fiind in stare de ebrietate, numitului Obste Cristian sa doarma la el, urmand ca in
dimineata zilei urmatoare sa ii explice motivul pentru care se afla in localitatea Limanu.

In jurul orei 5:40 cei prezenti in locuinta au sesizat faptul ca numitul Constantin
Vlaga este in stare de inconstienta, motiv pentru care au apelat serviciul de urgenta
S.N.U.A.U. 112. Echipajul de Ambulanta sosit la fata locului a constatat decesul.

La sosirea echipei de cercetare la fata locului se aflau in imobil Obste Cristian, Petre
Anca, Mlagiu Catalin si Cimpoi Larisa.

Imobilul, unde a fost sesizata prezenta cadavrului este situat in loc. Limanu, str.
Atelierelor, nr.7, la capatul strazii.

Imobilul este constituit dintr-o casa la sol cu lungimea de aproximativ 13 m,

construita din beton si caramida, tencuita partial, avand 3 usi ce permit accesul din exterior
spre camerele imobilului.

Accesul in curte se realizeaza printr-o poarta din lemn de culoare verde, gasita in
pozitia inchis/dezasigurat. De la poarta de acces, la aproximativ 9 m identificam o usa din
material lemnos, ce permite accesul intr-un hol, partial acoperit ce se intinde pe aproximativ 6
m.

In partea dreapta a holului, la aproximativ 1,5 m pe directia N-V identificam o usa din
material lemnos, de culoare maro. La baza acesteia se afla o treapta, confectionata din beton,
acoperita partial cu un fragment de material textil de culoare albastra si galbena. In stanga
acestei usi identificam un obiect de mobilier, confectionat din lemn pe care este asezat un
topor avand coada confectionata din material lemnos si acoperita cu banda adeziva de culoare
gri. Lungimea cozii toporului este de 75 cm, iar partea metalica are lungimea de 18,5 cm si
lama de 13 cm. Locul in care a fost gasit toporul a fost marcat cu jalonul nr. 4.
64
 Usa a gasita in pozitia inchis/ dezasigurat si permite accesul intr-o camera cu
dimensiunile aproximative de 6m x 6m.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Pe latura estica a camerei, in stanga usii de acces identificam o masa din lemn cu inaltimea de
70 cm , pe care se afla dispuse mai multe obiecte de uz casnic. La baza acestei mese, pe sol se gaseste
asezata o pereche de bocanci, despre care cei prezenti ne spun ca apartin numitului Constantin Vlaga.

In coltul de sud-est al incaperii se gaseste o masa din lemn, de 1 m inaltime, pe care

este asezat un televizor confectionat din material plastic, de culoare gri, gasit in pozitia
deschis.

La aproximativ 30 cm de aceasta masa, pe sol, identificam in pozitie verticala, un

topor avand coada confectionata din material lemnos, cu lungime totala de 88 cm.

Lama este confectionata din material feros cu lungimea de 22 cm si latimea taisului

de 11 cm.

Locul in care a fost gasit acesta a fost marcat cu jalonul nr. 5.

Pe latura de sud este amplasata o canapea confectionata din material textil, de culoare
gri, extinsa. Pe capatul estic al canapelei identificam mai multe obiecte vestimentare si o pilota
de culoare verde. Pe spatarul canapelei, la jumatatea acesteia se gaseste o perna, de culoarea
portocalie, ce prezinta o portiune umeda.

Pe partea extinsa a canapelei, la jumatatea acesteia identificam cadavrul unei

persoane de sex barbatesc, aflat cu capul orientat spre sud, iar picioarele aflate in flexie, cu
talpile pe podea, acesta fiind acoperit cu un cearceaf de material textil de culoare albastru cu
motive florale. Cadavrul a fost gasit imbracat, in partea inferioara cu o pereche de blugi de
culoare bleumarin, avand atasata o curea din piele, de culoare neagra cu catarama metalica.
Sub acestia gasim o alta pereche de pantaloni tip trening, de culoare neagra si o pereche de
sosete din material textil de culoare neagra. In partea superioara acesta are un tricou cu
maneca scurta din material textil, de culoare alba. Locul in care a fost gasit cadavrul a fost
65
 marcat cu jalonul nr. 1. La examinarea fizica efectuata de catre medicul legist au reiesit
urmatoarele concluzii: “ Cadavrul de sex barbatesc, de 1,7 metrii inaltime avand stare de
rigiditate instalata partial, cu leziuni de violenta la nivelul hemifacies drept, hemitorace drept
si stang, lateral si sternal.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Prezinta emfizem subcutanat in treimea superioara a toracelui.”

De la membrele superioare ale persoanei decedate au fost ridicate probe biologice tip
depozit subunghial, preluate prin razuire cu bisturiu steril si ambalate in plicuri cerate pentru
fiecare mana in parte. Acestea au fost ambalate in plicul de hartie nr. 2.

In capatul vestic al canapelei, pe sol, identificam o geaca confectionata din fas de

culoare bleumarin, ce prezinta in partea superioara, pe exteriorul cusaturii de la gluga, un
fragment de blana artificiala.

Hainele decedatului, impreuna cu geaca de fas descrisa mai sus si articolele de

incaltaminte, tip bocanc, au fost ridicate si ambalate in coletul nr. 1.

In continuare, pe latura sudica a incaperii gasim o masina de spalat, de culoare alba,

nefunctionala, acoperita cu o fata de masa din material textil, in carouri albe si roz, pe care
sunt asezate mai multe obiecte si carti.

In coltul de sud-vest al camerei identificam mai multe obiecte de mobilier acoperite

cu articole vestimentare. De asemenea se observa mai multe obiecte, suspendate de la sol atat
pe peretele sudic, cat si pe cel vestic.

Continuand cercetarea, pe peretele vestic se gaseste amplasat un obiect de mobilier

tip sifonier, de culoare crem, pe care sunt asezate in mod ordonat mai multe articole
confectionate din material textil. In continuarea acestuia, spre nord identificam un pat orientat
pe directia nord-sud pe care sunt asezate mai multe paturi, pilote si perne in mod organizat.

In coltul de nord-vest al camerei identificam o soba din teracota, prevazuta cu plita.

66
 Intre patul situat pe latura de vest a camerei si sob de teracota, pe sol, se gaseste o
albie din plastic ce contine mai multe fragmente lemnoase.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Pe plita sobei de teracota identificam o oala de inox, iar in partea superioara a

acesteia un alt recipient metalic, de culoare alba, acoperit cu capac.

In imediata apropiere a sobei, pe latura din nord a camerei, se afla amplasat un alt pat,
orientat in directia est-vest pe care sunt dispuse mai multe obiecte confectionate din material
textil, de culoare alb si verde cu motive florale, asezate in mod ordonat.

In fata acestui pat, in directia sud, la aproximativ 1 m, identificam o masa de

dimensiuni mici, confectionata din lemn pe care sunt dispuse mai multe recipiente.

In continuare, tot pe latura de nord a camerei, la capatul estic al patului, identificam

un frigider de culoare alba, marca “Arctic”. In fata acestuia, pe directia sud, se gaseste o masa
confectionata din material lemnos de aproximativ 1 m inaltime. Pe masa sunt asezate mai
multe obiecte si recipiente ce nu intereseaza cauza.

Continuand pe latura de nord, identificam o masa din lemn, de forma ovala, acoperita
cu o fata de masa portocalie, pe care sunt amplasate mai multe recipiente de cafea, zahar, ulei
si o plita metalica cu 3 ochiuri, avand o oala de inox asezata pe aceasta.

In coltul de nord-est al camerei, identificam o masina de spalat, de culoare alba,

marca “Polar” nefunctionala, pe care sunt asezate mai multe obiecte de vesela si tacamuri.

Pe peretele estic al camerei in dreptul usii de acces gasim o chiuveta metalica,cu o

parte plana, pe care se afla o galeata confectionata din plastic transparent, plina cu apa si
obiecte de vesela si tacamuri folosite. Deasupra chiuvetei, identificam o fereastra pe al carei
pervaz sunt dispuse mai multe obiecte de uz casnic.

67
 Intre chiuveta descrisa mai sus si usa de acces identificam o masina de spalat, de
culoare alba, marca “Serrano” acoperita cu un fragment de material textil, de culoare rosie, si
un halat de culoare mov.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

In exteriorul imobilului, la aproximativ 25 m de poarta de acces in curte pe directia

nord, la aproximativ 1,5 m de peretele extrem nordic, pe sol, identificam pete de culoare de
substanta biologica de culoare brun-roscata, cu aspect de sange coagulat dispuse sub forma de
curgere si picurare pe o suprafata de 30 cm x 30 cm, loc marcat cu jalonul nr 2. Au fost
ridicate 2 probe biologice prelevate prin tamponare cu kit, tip recoltor exudat faringian si
ambalat in plicul de hartie nr. 3.

Este considerata oportuna extinderea cercetarii la fata locului si la imobilul ce

apartine numitului Constantin Vlaga, respectiv, loc. Limanu, str. Marului, nr. 47, situat la o
distanta de aproximativ 300 m de imobilul situat pe strada Atelierelor, nr. 7.

Accesul spre cel de-al doilea imobil se face prin partea estica a curtii primului pe o
poteca neconstruita, care face legatura cu strada Marului.

La circa 100 m de curtea primului imobil, pe poteca, identificam o pata de substanta

biologica, cu compozitie vascoasa, de culoare brun-roscat, cu aspect de sange coagulat, loc
marcat cu jalonul nr.3. Au fost ridicate 2 probe biologice prelevate prin tamponare cu kit, tip
recoltor extrudat faringian si ambalat in plicul de hartie nr.4.

Imobilul situat pe strada Marului, nr. 47, este tip casa la sol si se invecineaza:

- La est cu imobiul nr. 49 de pe str. Marului;

- La vest, cu imobilul nr.45 de pe str. Marului;
- La nord, cu teren viran;
- La sud cu str. Marului.

68
 Accesul in curtea imobilului se face printr-o poarta din lemn, de culoare verde, gasita
in pozitia inchis/asigurat, amplasata pe latura estica a acestuia. Aceasta a fost descuiata de
numita Cimpoi Larisa

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Camera in care se realizeaza accesul este tip hol, capatul sudic fiind amenajat ca
bucatarie, constatandu-se prezenta unui aragaz si a unei chiuvete, avand dimensiuni
aproximative. In capatul nordic al holului identificam o alta camera, ce are destinatie de
magazie de lemne. Pe podeaua acesteia gasim o coada de topor confectionata din lemn, avand
partea metalica desprinsa, loc marcat cu jalonul nr. 6.

Lungimea partii metalice este de 15 cm, iar latimea lamei este de 9 cm. Coada de
topor are lungimea de 63 cm. Pe suprafata acesteia identificam o urma materie, cu aspect de
tesut moale, ce a fost recoltata kit, tip recoltor exudat faringian si ambalata in plicul de hartie
cu nr.6.

Coada de topor a fost ridicata si ambalata in coletul nr. 5.

Pe peretele estic al holului, la aproximativ 2 m de usa de acces identificam o

camera, cu dimensiunile aproximative de 3 m x 4 m, ce are destinatia de dormitor. Interiorul
camerei nu prezinta interes pentru cauza. Pe peretele vestic al holului se gaseste o alta camera,
cu dimensiuni de aproximativ 3 m x 3 m, in care sunt depozitate mai multe obiecte si pare
nelocuita.

Au fost ridicate probe biologice de tip depozit subunghial, preluate prin razuire
cu bisturiul steril si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la numita Petre
Anca. Acestea au fost ambalate in plicul de hartie nr. 7.

Au fost ridicate probe biologice de tip depozit subunghial, preluate prin razuire
cu bisturiul steril si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la numitul Obste
Cristian. Acestea au fost ambalate in plicul de hartie nr. 8.

69
 Au fost ridicate probe biologice de tip depozit subunghial, preluate prin razuire
cu bisturiul steril si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la numitul
Mlagiu Catalin. Acestea au fost ambalate in plicul de hartie nr.9.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Au fost ridicate probe biologice de tip depozit subunghial, preluate prin razuire
cu bisturiul steril si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la numita Cimpoi
Larisa. Acestea au fost ambalate in plicul de hartie nr.10.

Au fost ridicate probe biologice de tip depozit subunghial, preluate prin razuire
cu bisturiul steril si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la numitul Sima
Florin. Acestea au fost ambalate in plicul de hartie nr.11.

Cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului au fost ridicate urmatoarele

mijloace materiale de proba:

- Articole de imbracaminte ale cadavrului, geaca de fas si bocancii- ambalate in

coletul nr. 1.
- Probe biologice tip depozit subunghial, preluate prin razuire cu bisturiul steril
si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la cadavrul
numitului Constantin Vlaga- ambalate in plicul de hartie numarul 2.
- 2 probe biologice de substanta biologica de culoare brun-roscat, cu aspect de
sange coagulat prelevate prin tamponare cu kit, tip recoltator exudat faringian
de la jalonul nr. 2.- ambalate in plicul de hartie nr. 3.
- 2 probe biologice de substanta biologica de culoare brun-roscat, cu aspect de
sange coagulat prelevate prin tamponare cu kit, tip recoltator exudat faringian
de la jalonul nr. 3.- ambalate in plicul de hartie nr. 4.
- Coada de topor confectionata din material lemnos ridicata de la jalonul nr. 6-
ambalata in coletul cu nr. 5.

70
 - Urma materie, cu aspect de tesut moale, ce a fost recoltata cu kit, tip recoltator
exudat faringian de pe coada de topor de la jalonul nr. 6- ambalata in plicul de
hartie nr. 6.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI

PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE

PREZENTE. 1. 1.
1. 1.

- Probe biologice tip depozit subunghial, preluate prin razuire cu bisturiul steril
si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la de la numita
Petre Anca- ambalate in plicul de hartie nr. 7.
- Probe biologice tip depozit subunghial, preluate prin razuire cu bisturiul steril
si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la de la numitul
Obste Cristian - ambalate in plicul de hartie nr. 8.
- Probe biologice tip depozit subunghial, preluate prin razuire cu bisturiul steril
si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la de la numitul
Mlagiu Catalin- ambalate in plicul de hartie nr. 9.
- Probe biologice tip depozit subunghial, preluate prin razuire cu bisturiul steril
si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la de la numita
Cimpoi Larisa- ambalate in plicul de hartie nr. 10.
- Probe biologice tip depozit subunghial, preluate prin razuire cu bisturiul steril
si ambalate in plicuri cerate pentru fiecare mana in parte de la de la numitul
Sima Florin - ambalate in plicul de hartie nr. 11.

Toate plicurile in care au fost ambalate mijloace materiale de proba au fost sigilate
prin stampilare cu stampila Serviciului Criminalistic Constanta.

Alte bunuri, inscrisuri sau valori care intereseaza organele de politie nu au fost
identificare si nici ridicate.

71
 Cercetarea la fata locului a inceput la orele 09:00 si s-a terminat la orele 13:00,
efectuandu-se in conditii de lumina naturala si artificiala, in conditii atmosferice specifice
anotimpului.

Cu aceasta ocazie, au fost efectuate fotografii judiciare cu aparatul digital marca

“NIKON-D3300”, in conditii de lumina artificiala.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1.

Nu sunt de facut obiectiuni cu privire la modul de efectuare a cercetarii la fata locului

si cu cele mentionate in prezentul proces-verbal.

Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal intr-un singur exemplar.

72
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE.

1. 1. 1. 1

Proces-verbal de cercetare la fata locului Model 3.

Dosar penal
nr.2100/P/2017

PROCES–VERBAL

de cercetare la fata locului

Anul 2017, luna 1, ziua 3, in sat Vama-Veche, com. Limanu, jud. Constanta.

Procuror Sef Sectie Manca Ion de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si

Subcomisar de Politie Gina Daniel si agent sef principal de politie Suie Marin, toti din cadrul
I.P.J. Constanta- Serviciul de Investigatii Criminale.

Astazi, data de mai sus, orele 18:31, Centrul Operational al I.P.J. Constanta a fost
sesizat, telefonic, prin S.N.U.A.U.-112, de catre numita Pana Mihaela, in varsta de 62 de ani,
din sat Vama-Veche, com. Limanu, jud. Constanta, C.N.P. :2550101034261, cu privire la
faptul ca, numitul Pana Robert, din aceeasi localitate, cumnatul sau, ar fi savarsit o infractiune
de omor, in urma cu aproximativ 2 saptamani.

In temeiul sesizarii si in baza art. 192 alin. 1, din C. Pr. Pen., precum si in baza
ordonantei procurorului din data de 03.01.2017, insotiti de criminalistii: Subcomisar de politie

73
 Raducu Cristian si Agent principal de politie David Simon, ambii din cadrul Serviciului
Criminalistic al I.P.J. Constanta ne-am deplasat la fata locului, unde in prezenta numitilor:

1. – Manciuca Irinel., în vârstă de 84 ani, din sat Vama-Veche, nr. 401, com.Limanu, jud.
Constanta, C.N.P.:1840408156723, pensionar şi
2. 2. – Pana Mihaela, în vârstă de 62 ani, din sat Vama-Veche, nr. 379, com.Limanu, jud.
Constanta, C.N.P. 2550101034261:, pensionară, am constatat următoarele:

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

1. 1. 1. 1.

Locul unde se pretinde că a fost comisă fapta, se află în imobilul cu nr. 400 din satul Vama-Veche,
com. Limanu, jud. Constanta, imobil proprietatea numitului Pana Robert.

Imobilul în cauză, se învecinează în partea de Nord cu locuinţa numitului Manciuca Irinel, în partea
de Sud cu locuinţa numitului Costescu Vasile, în partea de Vest cu strada Agricultorilor,iar în partea de Est
cu locuinţa numitului Chivu Vlad.

Accesul în curtea imobilului se face pe o poartă metalică, găsită deschisă, ce nu prezintă sistem de
asigurare. În curtea imobilului,pe sol, pe întreaga suprafaţă, au fost găsite în dezordine, bucăţi de BCA, unelte
gospodăreşti degradate, resturi de material lemnos, pet-uri, bidoane de plastic, resturi de articole vestimentare
şi alte resturi menajere.

În partea stângă a curţii, este dispus imobilul de locuit, compus din 4 camere şi un hol. În continuarea
acestui imobil, tot pe partea stângă, sunt dispuse mai multe anexe gospodăreşti şi magazii, aflate în stare
avansată de degradare.

În prima dintre aceste anexe, se face accesul imediat în partea stângă, pe o uşă din lemn ce a fost
găsită deschisă şi care nu prezenta sistem de asigurare. Acest loc a fost marcat cu jalonul nr. 1.

Pe tocul din partea stângă al acestei uşi, pe exterior, pe o distanţă de 57 cm de la prag, au fost
identificate mai multe depuneri de substanţă de culoare brun-roşcat cu aspect de sânge. Pe acelaşi toc, între
distanţa de 1,20 m şi 1,30m de la prag, continuându-se inclusiv pe peretele interior, au fost identificate mai
multe depuneri de substanţă de culoare brun-roşcat cu aspect de sânge sub formă de mânjituri.

Pe această uşă se face accesul într-o cameră, aflată în stare avansată de degradare, în care sunt
împrăştiate mai multe pet-uri, saci de rafie, bidoane de plastic, resturi de material lemnos, un dulap şi un
şifonier dezafectate precum şi mai multe resturi menajere.

74
 Pe această uşă se face accesul într-o cameră, aflată în stare avansată de degradare, în care sunt
împrăştiate mai multe pet-uri, saci de rafie, bidoane de plastic, resturi de material lemnos, un dulap şi un
şifonier dezafectate precum şi mai multe resturi menajere.

În această cameră, la o distanţă de aproximativ 10 cm de pragul uşii, se află amplasată o gură, ce face
accesul la un beci, gură ce este acoperită cu scânduri. Acest loc a fost marcat cu jalonul nr. 2.

În continuare s-a procedat la îndepărtarea scândurilor şi s-a pătruns în beci pe o scară din lemn, cu
dimensiuniele de 0,70 x 2m, cu 5 trepte, distanţa dintre aceste trepte fiind de 30 cm. Pe a trei – a treaptă, a
fost găsită atârnată, o vestă reflectorizantă, cu inscripţia „ADP” „Beneficiar Legea 416/2001”

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

1. 1. 1. 1.

Beciul în cauză are adâncimea de 2,30 m, iar suprafaţa de 2,30 x 2,30m.

În beci, au fost găsiţi 8 saci de rafie ce conţineau un praf de culoare albă, găleţi de plastic, borcane cu
murături, sacoşe din plastic şi resturi menajere.

La baza scării, pe sol, a fost găsit cadavrul unei persoane de sex bărbătesc, culcat pe partea dreaptă,
capul aşezat pe un sac de rafie şi orientat către punctul cardinal Nord, picioarele încrucişate, piciorul stâng
peste piciorul drept, mâna dreaptă sub corp şi în prelungirea acestuia iar mâna stângă, flexată din cot şi
sprijinită de ultima treaptă a scării. Cadavrul a fost marcat cu jalonul nr. 3.

Cadavrul era acoperit cu o plapumpă din material textil,de culoare roşie, o geacă din material textil,
de culoare roşie cu albastru iar pe mâneci cu dungi albe, având inscripţia „Adidas”, o cămaşă albă având
inscripţionat pe etichetă „youlin” ce prezenta mai multe depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu
aspect de sânge sub formă de pete, o pereche de pantaloni tip raiat, de culoare crem ce aveau inscripţionat
pe etichetă „Regular feet” ce prezentau depuneri de culoare maro, un sacou de culoare albastră ce avea
inscripţionat pe etichetă „Confecţii” şi prezenta mai multe depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu
aspect de sânge sub formă de pete, o şapcă de culoare gri inscripţionată în partea din faţă „TV SAT 5 ANI”,
un pulover din lână de culoare bleu cu imprimeuri albe, o faţă de pernă de culoare albă ce prezenta urme de
rupere precum şi depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi un cearşaf de culoare
albă cu dantelă ce prezenta depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge precum şi
depuneri de fecale. Lângă cadavru au fost găsite 3 fragmente de sfoară tip rafie, două de culoare albastră cu
dimensiunile de 20 şi respectiv 10 cm şi un fragment de culoare albă cu dimensiunea de 2 m.

Procedându-se la îndepărtarea articolelor vestimentare menţionate anterior, s-a constatat că în

cavitatea bucală a cadavrului era introdusă o parte dintr-un cearşaf ce prezenta pe întreaga suprafaţă depuneri
de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge sub formă de pete şi cheaguri. Cadavrul era îmbrăcat

75
doar cu o bluză de trening din material textil, de culoare neagră şi un tricou de culoare verde cu dungi negre
amplasate orizontal.

Cadavrul a fost identificat în persoana numitului Din Damian, zis “Net”, fiul lui Maria şi Florin născut
la data de 21.05.1980, în Mun. Constanta, jud. Constanta,domiciliat în Mun. Constanta,str. Giurgiu, nr. 28,
jud. Constanta,posesor al C.I. seria KZ nr. 213547, eliberat de S.P.C. Constanta, jud.Constanta, C.N.P. :
1800521678937 fără studii, fără ocupaţie, necăsătorit, fără copii, de religie creştin ortodoxă, dispărut de la
domiciliu din data de 28.12.2016.

Procedând la examinarea sumară a cadavrului s-a constatat că în zona falangelor superioare precum şi
pe întreaga suprafaţă a feţei prezenta depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge. De
asemenea, pe partea stângă a feţei precum şi în zona bărbiei, prezenta depuneri de mucegai.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

1. 1. 1. 1.

Cadavrul a fost ridicat şi transportat la Morga S.J.M.L. Constanta cu autospeciala, aparţinând

acestui serviciu, în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzelor decesului.

Vis – a – vis de uşa camerei prevăzută cu beci, unde a fost gasit cadavrul menţionat mai sus, este
amplasată o uşă din lemn, ce face accesul în imobilul de locuit.

Pe tocul din partea dreaptă al acestei uşi, la o distanţă de aproximativ 1,20 m de prag, au fost
identificate mai multe depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge sub formă dinamică de
mânjituri.

De asemenea, pe această uşă, la o distanţă de 1,10m de la prag, au fost identificate mai multe depuneri
de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge.

Accesul în imobilul de locuit se face pe o uşă din lemn, găsită deschisă şi care nu prezenta urme de
forţare la nivelul sistemului de asigurare.

Pe această uşă se face accesul în holul locuinţei din care, în partea stângă se face accesul în două
camere ale imobilului iar pe direcţia înainte în celelalte două camere. În întreaga locuinţă sunt aruncate în
dezordine mai multe articole vestimentare, resturi alimentare, saci de plastic cu materiale de construcţie,
caramidă de teracotă, resturi de material lemnos, pet-uri, bidoane de plastic şi resturi menajere.

În mijlocul holului locuinţei, pe sol au fost identificaţi doi papuci de plastic, ambii de culoare neagră,
unul este mărimea 45 şi are inscripţia „DAFIN” iar celălalt este mărimea 43 şi are inscripţionată litera „R” cu
culoare portocalie. Papucii au fost marcaţi cu jalonul nr. 4.

76
 Accesul în cele două camere amplasate pe direcţia înainte faţă de holul locuinţei, se face pe o uşă din
lemn, găsită deschisă. Pe pragul acestei uşi, precum şi pe o sticlă din plastic cu capacitatea de 2l, ce avea
inscripţionat pe etichetă „STĂNCEŞTI”, au fost identificate mai multe depuneri de substanţă de culoare brun
roşcat cu aspect de sânge sub formă de pete şi mânjituri. Locul a fost marcat cu jalonul nr. 5.

Pe tocul din partea dreaptă al acestei uşi, la o distanţă de 1,20m de prag, au fost identificate mai multe
depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge sub formă de pete şi mânjituri, depuneri
asemănătoare fiind identificate şi pe tocul stâng al aceleiaşi uşi la o distanţă de 1,37m precum şi în zona
mediană a acesteia, la baza geamului.

De la faţa locului, au fost ridicate următoarele probe şi mijloace materiale de probă:

- 1(unu) sacou de culoare albastră ce avea inscripţionat pe etichetă „Confecţii” şi prezenta mai multe
depuneri de substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge sub formă de pete, ridicat din locul marcat cu
plăcuţa nr. 3, ambalat în coletul nr. 1, sigilat prin satmpilare cu stampila Serviciului Criminlaistic Constanta.

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

1. 1. 1. 1

- 1(una) geacă de culoare roşie cu albastru iar pe mâneci cu dungi albe, având inscripţia „Adidas”, 1(una)
cămaşă albă având inscripţionat pe etichetă „youlin” ce prezenta mai multe depuneri de substanţă de culoare
brun roşcat cu aspect de sânge sub formă de pete, 1(una) pereche de pantaloni tip raiat, de culoare crem ce
aveau inscripţionat pe etichetă „Regular feet” ce prezentau depuneri de culoare maro, 1(una) şapcă de
culoare gri inscripţionată în partea din faţă „TV SAT 5 ANI”, 1(unu) pulover din lână de culoare bleu cu
imprimeuri albe şi 1(una) vestă reflectorizantă, cu inscripţia „ADP” „Beneficiar Legea 416/2001” ridicate
din locul marcat cu jalonul nr. 3, toate ambalate individual în coală albă în coletul nr. 2, sigilat prin
satmpilare cu stampila Serviciului Criminalistic Constanta.

- 1(una) faţă de pernă de culoare albă ce prezenta urme de rupere precum şi depuneri de substanţă de
culoare brun roşcat cu aspect de sânge şi 1(unu) cearşaf de culoare albă cu dantelă ce prezenta depuneri de
substanţă de culoare brun roşcat cu aspect de sânge precum şi depuneri de fecale, ridicate din locul marcat cu
plăcuţa nr. 3, ambalate în coletul nr. 3, sigilat prin satmpilare cu stampila Serviciului Criminalistic
Constanta.

- depuneri de substanță, de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge, ridicate cu 4(patru) bețișoare cu

vată sterilă, umectate în ser fiziologic, din locul marcat cu plăcuța nr. 1 precum şi cu 2(două) beţişoare de pe
tocul din partea dreaptă al uşii situate vis – a – vis de uşa camerei prevăzută cu beci, unde a fost gasit
cadavrul, toate ambalate în plicul nr. 1, sigilat prin satmpilare cu stampila Serviciului Criminalistic
Constanta.

77
 - depuneri de substanță, de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge, ridicate cu 4(patru) bețișoare cu
vată sterilă, umectate în ser fiziologic, din locul marcat cu plăcuța nr. 5 ambalate în plicul nr. 2, sigilat prin
satmpilare cu stampila Serviciului Criminalistic Constanta.

- 3(trei) fragmente de sfoară tip rafie, 2(două) de culoare albastră cu dimensiunile de 20 şi respectiv
10 cm şi 1(unu) fragment de culoare albă cu dimensiunea de 2 m, ridicate din locul marcat cu plăcuţa nr. 3,
ambalate în plicul nr. 3, sigilat prin satmpilare cu stampila Serviciului Criminalistic Constanta.

La faţa locului au fost efectuate fotografii judiciare cu aparatul foto digital marca Canon şi
videofilmare cu camera video marca „Sony“, în condiţii de lumina artificială.

Cercetarea la faţa locului a început în data de 03.01.2017, la ora 19:20 şi s-a încheiat în dimineaţa zilei
de 04.01.2017, la ora 02:20, efectuându-se în condiţii de lumină artificială.

Persoanele prezente nu au de făcut observaţii sau obiecţii cu privire cele constatate şi consemnate în
prezentul proces-verbal

PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

1. 1. 1. 1.

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal într-un singur exemplar.

78
PROCUROR ORGAN DE CERCETARE CRIMINALIŞTI PERSOANE

CRIMINALIST AL POLIŢIEI JUDICIARE PREZENTE

1. 1. 1. 1

Concluzii si Recomandari

Asa cum am stabilit in prezenta lucrare cercetarea la fata locului va reprezenta a

activitate o maxima importanta, locul in care s-a savarsit fapte de natura penala fiind cel mai
bogat izvor in idicii referitoare la fapta petrecuta si la autorul acesteia,cercetarea sa oferindu-le
atat anchetatorilor, cat si instantei ocazia de cunoaste in mod obiectiv si nemijlocit situatia de
fapt in speta, totodata jucand un rol extrem de important in indeplinirea rolului procesului
penal, acela de aflare a adevarului in cauza, astfel incat nici o persoana ce nu se face vinovata
de comiterea unei infractiuni sa nu fie trasa la raspundere penala, iar cei ce se fac vinovati de
comiterea unor astfel de fapte sa fie sanctionati conform legislatiei in vigoare.

79
 Cercetarea la fata locului, desi va reprezenta un mijloc probatoriu reglementat in mod
expres in cadrul art. 192, art.194 si art.195 din Codul de procedura penala, reprezinta si o
activitate de tehnica si tactica criminalistica, avand o deosebita importanta din punct de vedere
criminalistic, in realizarea acesteia trebuind respectate cu strictete o serie de reguli de ordin
tactic.

In cazul anumitor infractiuni ce prezinta un grad de pericol social desfasurarea

cercetare la fata locului se va realiza in mod obligatoriu, insa prezinta deosebita importanta
stabilirea momentului oportun efectuarii sale. Fiind o activitate cu caracter
urgent,recomandam ca cercetarea la fata locului sa se realizeze imediat ce organele de
urmarire penala au aflat de savarsirea faptei penale, intrucat, locul savarsirii infractiunii nu va
ramane intact, asupra sa actionand atat o serie de factori obiectivi, natura urmelor ori conditiile
meteorologice,actiunea acestora din urma fiind notabila in spatiile deschise, precum si o serie
de factori subiectivi, factorul uman, infractorul, ori apropiati ai acestuia ce vor incerca sa
stearga urmele infractiunii ori sa induca organele de cercetare pe piste gresite.

In situatia in care, din diverse motive, de regula obiective, cercetarea la fata locului
nu se va putea realiza imediat ce a fost primta sesizarea, ori este necesara continuarea
cercetarii la fata locului, intrucat nu au putut fi cercetate toate aspectele datorita intinderii
perimetrului ce trebuie cercetat, a conditiilor slabe de iluminare, a conditiilor meteorologice
etc. , recomandam ca intotdeauna scena infractiunii sa fie conservata, prin paza permanenta si
nepermiterea patrunderii nici unei persoane ce nu are atributii in cadrul echipei de cercetare.
De asemenea se vor conserva prin acoperire cu diverse mijloace toate urmele si mijloacele
materiale de proba descoperite ce nu au fost ridicate.

Recomandam ca intotdeauna, mai inainte de formarea echipei de cercetare si de

deplasare la fata locului, sesizarea sa fie verificata, deoarece nu este de dorit mobilizarea si
consumarea resurselor prin deplasarea la un loc al infractiunii fals, in urma unui asa numit
„apel farsa”.

In alcatuirea echipei si efectuarea cercetarii este recomandat sa se mentina o

permanenta balanta, sa avem parte de o echipa omogena, de oameni calificati si eficienti, ce
vor conlucra ca un tot unitar, lasand la o parte orgoliile, trebuie sa se inteleaga clar ca munca

80
de calitate a tuturor membrilor este extrem de importanta, nefiind de dorit atitudinea tip
„anchetatorul vanitos”, fiecare membru trebuind sa isi ia sarcinile in serios si sa lucreze cu
maxim de profesionalism, actionand fara retinere in indepartarea persoanelor ce nu au atributii
in efectuarea cercetarii, inclusiv diversi superiori ce atunci cand va fi vorba de infractiuni
deosebit de grave ce au o mare atentie media vor veni „sa pozeze” la fata locului, incurcand
intreaga ancheta si distrugand eventuale urme si mijloace materiale de proba.

Desi din cadrul echipei de cercetare la fata locului in cazul mortii suspecte este
necesara prezenta medicului legist, conform statisticilor si practicii judiciare, acest lucru nu se
realizeaza intotdeauna, echipa ramanand incompleta, medicul legist putand lipsi in momentul
cercetarii cadavrului, atat din motive obiective, cat si din motive subiective, in cadrul acestor
motive putand enumera lipsa de personal, dispunerea victimelor la distante mari in cazul
accidentelor, ori catastrofelor etc. In cazul omorului din culpa, precum accidente rutiere, ori
accidente de munca, s-a putut observa in practica judiciara ca medicul legist nu va fi
intotdeauna prezent in momentul cercetarii la fata locului, cadavrul fiind ulterior, legatura de
cauzalitate, ori eventualele tentative de disimulare putand fi stabilite de catre acesta cu ocazia
necropsiei.

Din punctul nostru de vedere, consideram esentiala efectuarea cercetarii la fata

locului in echipa completa, prezenta medicului legist fiind absolut necesara in cazurile de
moarte suspecta.

Principalul mijloc procesual de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului va fi

reprezentat de catre procesul-verbal, la care vor fi anexate desenele efectuate la fata locului,
schita, fotografia judiciara si inregistrarile audio-video. In intocmirea acestuia recomandam o
deosebita atentie, chiar daca uneori retinerea tuturor detaliilor de la locul faptei va fi dificila,
mai ales a detaliilor efemere, ce nu pot fi inregistrate audio-video, mirosurile regasite la fata
locului in momentul sosirii echipei., tocmai de aceea fiind indicata notarea acestora,
consideram ca un bun anchetator niciodata nu le va trece cu vederea, actionand intotdeauna cu
un maxim de profesionalism in redactarea procesului-verbal.

Consideram ca cercetarea la fata locului este o activitate complexa, multitudinea de

activitati ce urmeaza a fi desfasurate cu ocazia cercetarii scenei infractiunii diferind de la caz

81
la caz, insa intotdeauna va reprezenta o activitate de maxima importanta, de efectuarea
acesteia cu constiinciozitate si de nivelul de pregatire al echipei si de omogienitatea acesteia
depinzand insasi aflarea adevarului in cauza.

BIBLIOGRAFIE

1.Vasile Berchesan,M.Ruiu, Tratat de tehnica criminalistica,Editura Little

Star,Bucuresti 2004,pg.6.

2. Lazar Carjan, Mihai Chiper Criminalistica.Traditie si Modernism ,ed.Curtea

Veche,Bucuresti 2009, pg.12

3. https://www.clickpentrufemei.ro/sectiune/curiozitati/articol/mica-istorie-a-
tatuajelor ,29.05.2018, ora 18:13.

4.
http://www.tekhnosur.com/index.php?option=com_content&view=article&id=118:la-historia-
de-las-huellas-digitales&catid=2:noticias&Itemid=11 )

5. http://www.nleomf.org/museum/news/newsletters/online-insider/november-
2011/bertillon-system-criminal-identification.html 29.05.2018 19:14

6.
http://www.tekhnosur.com/index.php?option=com_content&view=article&id=118:la-historia-
de-las-huellas-digitales&catid=2:noticias&Itemid=11

7. https://es.slideshare.net/Martinjdm27/antecedentes-dactiloscopia

8. https://www.bbvaopenmind.com/dactiloscopia-tras-la-huella-del-crimen/

9. http://galton.org/fingerprinter.html

10. https://vdocuments.site/istoricul-criminalisticii.html

11. https://observator.tv/eveniment/premiera-la-bucuresti-178088.html
82
 12.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_Na%C8%9Bional_de_Medicin%C4%83_Legal%C4%
83_%E2%80%9EProf._Dr._Mina_Minovici%E2%80%9D

13. Lazar Carjan , Mihai Chiper op cit pg.37

14. https://vdocuments.site/capitolul-i-notiuni-introductive.htm

15. Emilian Stancu, Criminalistica,vol II, Editia a III-a, Editura Actami, Bucuresti,
1999, pg 8

16. http://cj.md/uploads/Criminalistica_notiuni_introductive.pdf

17.
http://old.mpublic.ro/jurisprudenta/publicatii/cercetare_%20criminologia_romaneasca.pdf

18. Manual de bune practici privind procedura de cercetare la fata locului,

Inspectoratul General al Politiei Romane, Institutul de Criminalistica al Politiei Romane,
Bucuresti, 2009

19. P. Palcu, Cercetarea criminalistică la locul faptei în noile condiţii procedural

penale, în Revista Pro Lege nr. 3-4, București, 2015, disponibilă la
http://revistaprolege.ro/cercetarea-criminalistica-la-locul-faptei-noile-conditii-procedural-
penale/, accesat la data de 20.03.2018.

20.Viorel Vasile s.a Tehnica Criminalistica indrumar teoretic si practic, Editura

EstFalia 2014 pg.307

21. https://www.scribd.com/doc/28503266/tactica-criminalistica 31.05.2018 , 18:14

22. Viorel Vasile s.a. op cit pg.307, 308.

23. . Manual de bune practici privind procedura de cercetare la fata locului,

Inspectoratul General al Politiei Romane, Institutul de Criminalistica al Politiei Romane,
Bucuresti, 2009

24. https://www.scribd.com/doc/170878326/Fundamentals-of-Criminal-Investigation-
pdf

83
 25. Olteanu Gabriel Ion, Marin Ruiu-Tactica Criminalistica,ed. AIT Laboratories
s.r.l,2009,pg.11

26. A. Ciopraga, Tratat de tactică criminalistică, Ed. Gama, Iași, 1996, p. 33-34.

27.Gheorghe Popa, Niculae Gament,Curs practic de criminalistica in

Powerpoint,Ed.Pro Universitaria, Bucuresti, 2015, pg.13;

28. Marin Ruiu, Criminalistica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013, pg.19;

29.Aurel Cioporaga, Ioan Iacobuta, Criminalistica, Ed. Junimea, Iasi, 2001, pg. 220;

30. http://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/criminalistica-2013_extras.pdf

31.Gheorghe Popa,Niculae Gament, op.cit.,pg.14

32. art.192 NCPP alin.(1)

33.Mihail Udroiu, Procedura penala. Partea generala Cod de procedura penala,

Ed.C.H. Beck, Bucuresti ,2014, pg.348;

33.art.129 CPP alin.(1)

34. Emilian Stancu-Tratat de Criminalistica,Editia a VI-a, revazuta,ed.Universul

Juridic,Bucuresti,2015,pg358

35.art.192 NCPP alin.(2)

36.art.194 NCPP

37.art.195 NCPP

38.art.199 NCPP

39.Gheorghe Popa, Niculae Gament, op.cit., pg.15;

84
 40.http://revista.universuljuridic.ro/wp-
content/uploads/2017/07/10_Revista_Universul_Juridic_nr_06-
2017_PAGINAT_BT_P_Ciobanu.pdf

41. https://vdocuments.site/documents/download-1-55b079c0d3353.html
10.06.2018 17:25

42*Primul Politist N. Grofu s.a. Manual de tactica criminalistica –Curs universitar-

Ed EstFalia, Bucuresti, 2011, pg.20

43. (19.) OLTEANU GABRIEL ION,MARIN RUIU-op cit.,pg.17

44. Jenica Dragan , Criminalistica Elemente de tehnica si tactica-Note de curs, Ed.

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2014;

45. https://www.scribd.com/doc/28503266/tactica-criminalistica 26.05.2018 ora

18:58.

46. Ruiu- Poze

47. Lazar Carjan,Mihai Chiper,op cit, pg.278

48. https://andreivocila.wordpress.com/2010/10/19/cercetarea-la-fata-locului-
investigatia-tehnico-stiintifica-a-locului-faptei/ 26.05.2018, ora 22:17.’

49. Emilian Stancu,op.cit.,pg.367.

50.Lazar Carjan,Mihai Chiper, op cit.pg.279

51. Nicolae Vaduva,Criminalistica,Tratat de tactica si metodica, Ed.Era, Bucuresti,

2009, pg 19

52.G.I.Olteanu,M.Ruiu,Tactica Criminalistica, Ed.AIT Laboratories, Bucuresti,

2009, pg.19;

53. Viorel Coroiu,Nicolae Grofu,Georgica Panil,Tactica

Criminalistica,ed.EstFalia,Bucuresti,2010,pg.19.

54. MAI 182/14.08.2009 Privind Procedura de Cercetare la fata locului, art.12

alin.(2);

85
 55. art 288 NCPP

56. Manualul bunelor practici privind efectuarea cercetarii la fata locului pg.9

57.I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina-Lex, 1999, p.26

58. https://www.scribd.com/doc/28503266/tactica-criminalistica

59. Viorel Vasile s.a. op cit pg.315-316;

60.Jenica Dragan , Criminalistica Elemente de tehnica si tactica-Note de curs, Ed.

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2014;

61.V.Coroiu, G.Panfil, Criminalistica,Elemente de tactica si metodica,Ed. EstFalia,

Bucuresti,2008, pg.11;

62.Manualul bunelor practici privind procedura de cercetare la fata locului, pag.10

63.E.Stancu,Criminalistica-Investigarea stiintifica a infractiunilor,vol.II, Ed.Actami,

Bucuresti,1999,pg.14;

64. A Ciopraga, I.Iacobuta,Criminalistica, Ed. Junimea, Iasi, 2001, pg.227-229;

65. Simion Doras, Criminalistica, Cartea Juridica,Chisinau, 2011,pg. 303

66.A.Ciopraga,op.cit.,pg. 62

67. I. Anghelescu, Rolul cercetarii la fata locului in descoperireasi valorificarea

urmelor in “Probleme de criminalistica si Criminologie” nr. 3-4, pg.53;

68. A.Ciopraga, I.Iacobuta,op.cit., pg.228;

69. Emilian Stancu,Tratat de Criminalistica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015;

70. Simion Doras, Criminalistica, Cartea Juridica,Chisinau, 2011,pg. 305

71.Gh.Popa, Tehnica Criminalistica, Curs universitar, Ed. Pro Universitaria,

Bucuresti 2008 pg.76-79;

72.V.Vasile, Investigarea si cercetarea infractiunilor indreptate impotriva

vietii,integritatii corporale si sanatatii persoanei, Ed. Ministerului Afacerilor Interne,
Bucuresti, 2013, pg.24

86
 73. N. Vaduva, Criminalistica,Tratat de tactica si metodica, Ed.Era, Bucuresti, 2009
pg 25-26;

74.M. Ruiu, Criminalistica, Elemente de tactica criminalistica, Ed. Universul Juridic,

Bucuresti, 2017, pg. 32;

75. http://www.criminalistic.ro/iter-criminis/ 15.06.2018, ora 20:36;

76. M. Ruiu, Criminalistica, Elemente de tactica criminalistica, Ed. Universul

Juridic, Bucuresti, 2017, pg. 36;

77. A. Ciopraga, I. Iacobuta ,op.cit., pg.231;

78.Manualul Bunelor Practici

79. https://www.scribd.com/doc/28502573/Tactica-Efectuarii-Cercetarii-La-Fata-
Locului 16.06.2018, ora 22:43;

80.L. Carjan, Compediu de Criminalistica, Ed. Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2004, pg. 228;

81. http://www.stiucum.com/drept/criminologie/Fotografia-judiciara51682.php
17.06.2018; ora 00:03;

82. V.Coroiu, G.Panfil, Criminalistica,Elemente de tactica si metodica,Ed. EstFalia,

Bucuresti,2008, pg.37-38;

83. M. Ruiu, Criminalistica, Elemente de tactica criminalistica, Ed. Universul

Juridic, Bucuresti, 2017, pg. 41-42;

84. V.Coroiu, G.Panfil, Criminalistica,Elemente de tactica si metodica,Ed. EstFalia,

Bucuresti,2008, pg.38;

85. http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Cercetarea-la-fata-locului-a-i15243.php
data 17.06.2018, ora 18:00;

87
88